DCC nr. 558/2012. Exceptie de neconstitutionalitate. OUG 15/2012 privind stabilirea unor masuri financiare in domeniul asigurarilor sociale de sanatate si al finantelor publice

In M. Of. nr. 382 din 7 iunie 2012 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 558/2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. V alin. (1) teza I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 15/2012 privind stabilirea unor masuri financiare in domeniul asigurarilor sociale de sanatate si al finantelor publice.

Din cuprins:
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Catalina Gliga.

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. V alin. (1) teza I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 15/2012 privind stabilirea unor masuri financiare in domeniul asigurarilor sociale de sanatate si al finantelor publice, exceptie ridicata direct de Avocatul Poporului. Exceptia face obiectul Dosarului nr. 962D/2012.
La apelul nominal raspunde domnul Gheorghe Iancu, Avocatul Poporului.
Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul Avocatului Poporului. Acesta solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate aratand ca se pune problema definirii autonomiei locale. Notiunea “autonomie locala” prezinta 3 aspecte, cel financiar, cel organizatoric si cel regulamentar, iar in cauza de fata se pune problema sub aspectul autonomiei financiare. Unele referiri la autonomia locala se regasesc in Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, iar autonomia locala financiara presupune gestionarea resurselor prin constituirea si planificarea de venituri. In temeiul autonomiei locale financiare numai autoritatile administrativ-teritoriale pot rectifica bugetul local. Scopul Hotararii Guvernului nr. 255/2012 privind alocarea unor sume din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, prevazut in bugetul de stat pe anul 2012, pentru unele unitati administrativ-teritoriale este acela de a acoperi plata unor arierate aferente unor cheltuieli curente si de capital, precum si pentru cofinantarea unor proiecte finantate din fonduri externe nerambursabile. Retragerea unor asemenea sume reprezinta o incalcare a dreptului la un nivel de trai decent al cetatenilor ce locuiesc pe teritoriul respectivelor unitati administrativ-teritoriale. De asemenea, criteriul folosit pentru restituirea sumelor alocate, acela al neutilizarii acestora, este neconstitutional.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate. In esenta, se arata ca dispozitiile art. V alin. (1) teza I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 15/2012 privind stabilirea unor masuri financiare in domeniul asigurarilor sociale de sanatate si al finantelor publice contravin prevederilor art. 120 din Constitutie referitoare la principiile de baza ale autonomiei locale.

CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Cu Adresa nr. 5.264 din 15 mai 2012, Avocatul Poporului a sesizat direct Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. V alin. (1) teza I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 15/2012 privind stabilirea unor masuri financiare in domeniul asigurarilor sociale de sanatate si al finantelor publice.
Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata in temeiul art. 146 lit. d) din Constitutie, al art. 13 lit. f) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatului Poporului si al art. 11 alin. (1) lit. A.d) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 3.467 din 16 mai 2012 si constituie obiectul Dosarului nr. 962D/2012.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate Avocatul Poporului arata, in esenta, ca potrivit prevederilor art. 138 alin. (1) din Constitutie bugetul public national cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale ale comunelor, ale oraselor si ale judetelor. Potrivit prevederilor art. 138 alin. (4) din Constitutie bugetele locale se elaboreaza, se aproba si se executa in conditiile legii.
Potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001 bugetele locale sunt aprobate de consiliile locale sau judetene, dupa caz. Ca urmare, si rectificarile bugetare se aproba tot de aceleasi autoritati ale administratiei publice locale. In lipsa unor asemenea aprobari, nu exista un buget local, nu se pot deschide finantarile, iar bugetul local nu ar putea sa fie executat.
Constituirea veniturilor la bugetele locale se realizeaza inclusiv prin defalcari de la Guvern. Astfel, pe baza Hotararii Guvernului nr. 255/2012 au fost defalcate din taxa pe valoarea adaugata sumele necesare pentru echilibrarea bugetelor locale ale unor autoritati ale administratiei publice locale. Din momentul in care sumele defalcate au intrat ca venituri in bugetele locale rectificate, aceste sume nu mai pot fi retrase, decat ca urmare a incalcarii prevederilor art. 120 alin. (1) din Constitutie referitoare la autonomia locala financiara. O asemenea incalcare ar avea consecinte negative asupra drepturilor si libertatilor cetatenilor care formeaza colectivitatea locala din raza de activitate a autoritatilor administratiei publice locale in cauza. Criteriul de restituire, acela al neutilizarii sumelor, este neconstitutional, intrucat este indiferent daca sumele in cauza au fost sau nu cheltuite, daca ele au fost anterior cuprinse, prin rectificare, in bugetele locale. Pe cale de consecinta, restituirea se poate face doar daca nu s-a realizat o rectificare bugetara locala, in timp ce, in situatia in care o asemenea rectificare a avut loc, o astfel de operatiune nu mai este posibila decat in anumite situatii intre care nu se poate afla neutilizarea sumelor defalcate sau restituirea pe baza unei ordonante de urgenta.
Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului pentru a-si exprima punctul de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Presedintele Senatului arata ca dispozitiile de lege criticate prin raportare la continutul art. 120 alin. (1) din Constitutie incalca si prevederile constitutionale ale art. 138. Astfel, potrivit art. 138 alin. (1) din Constitutie, bugetul public national cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale ale comunelor, ale oraselor si ale judetelor. Potrivit prevederilor alin. (4) al art. 138 din Legea fundamentala, bugetele locale se elaboreaza, se aproba si se executa in conditiile legii. Or, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001, bugetele locale sunt aprobate de consiliile locale sau judetene, dupa caz. Ca urmare, si rectificarile bugetare se aproba tot de aceleasi autoritati ale administratiei publice locale. In lipsa unor asemenea aprobari nu exista un buget local, nu se pot deschide finantarile, iar bugetul local nu ar putea fi executat. Dispozitiile criticate sunt neconstitutionale si din punct de vedere al criteriului utilizat pentru restituirea sumelor respective, intrucat restituirea depinde de rectificarea bugetara facuta si nu de utilizarea sau nu a sumelor in cauza. Astfel, restituirea dispusa de ordonanta de urgenta este neconforma cu prevederile art. 120 alin. (1) din Constitutie si, pe cale de consecinta, incalca drepturile si libertatile cetatenilor care formeaza colectivitatea locala in cauza, in principal dreptul fundamental la un nivel de trai decent prevazut de art. 47 din Legea fundamentala. Fata de aceste argumente, se solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. V alin. (1) teza I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 15/2012 privind stabilirea unor masuri financiare in domeniul asigurarilor sociale de sanatate si al finantelor publice.
Presedintele Camerei Deputatilor a trimis punctul sau de vedere cu Adresa nr. 51/2078 din 21 mai 2012. Acesta este identic cu motivarea exceptiei de neconstitutionalitate.
Guvernul arata ca adoptarea Hotararii Guvernului nr. 255/2012 privind alocarea unei sume din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, prevazut in bugetul de stat pe anul 2012, pentru unele unitati administrativ-teritoriale nu a fost facuta cu respectarea stricta a dispozitiilor art. 30 alin. (2) si (3) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, care prevad urmatoarele: “(2) Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului se repartizeaza unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale, pe baza de hotarari ale Guvernului, pentru finantarea unor cheltuieli urgente sau neprevazute aparute in timpul exercitiului bugetar.
(3) Alocarea de sume din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, pentru bugetele locale, se face prin majorarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau a transferurilor de la bugetul de stat catre bugetele locale pentru investitii finantate partial din imprumuturi externe, dupa caz.”
Astfel, in textul Hotararii Guvernului nr. 255/2012 se prevede faptul ca se aloca sume “pentru plata unor arierate aferente unor cheltuieli curente si de capital, precum si pentru cofinantarea unor proiecte finantate din fonduri externe nerambursabile”, iar aceste tipuri de cheltuieli nu sunt de natura celor urgente sau neprevazute.
Mai mult, in nota de fundamentare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 15/2012 se precizeaza ca “prevederile Hotararii Guvernului nr. 255/2012 nu pot fi aplicate, deoarece unele unitati administrativ-teritoriale nu inregistreaza arierate si nu au in derulare proiecte finantate din fonduri externe nerambursabile care sa necesite cofinantare.”
In aceste conditii, alocarea unor sume din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului unor unitati administrativ-teritoriale care nu erau in situatia de a face plati cu destinatia prevazuta de Hotararea Guvernului nr. 255/2012 a reprezentat un tratament discriminatoriu fata de alte unitati administrativ-teritoriale care erau in situatia de a face astfel de plati. Textul de lege criticat prevede faptul ca se restituie doar sumele ramase neutilizate. In atare situatie, afirmatia conform careia ar avea loc o incalcare a drepturilor si libertatilor cetatenilor care formeaza colectivitatea locala din raza de activitate a autoritatilor administratiei publice locale in cauza este nefondata, intrucat restituirea se face din sumele alocate de la Fondul de rezerva bugetara si nu din fondurile constituite din sumele incasate cu titlu de taxe si impozite. In consecinta, se apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.

CURTEA,
examinand exceptia de neconstitutionalitate, punctele de vedere ale presedintilor celor doua Camere si al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10, 29 si 32 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. V alin. (1) teza I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 15/2012 privind stabilirea unor masuri financiare in domeniul asigurarilor sociale de sanatate si al finantelor publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 306 din 8 mai 2012. Textul criticat are urmatorul cuprins: “Sumele defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru echilibrarea bugetelor locale acordate unitatilor administrativ-teritoriale in anul 2012 prin Hotararea Guvernului nr. 255/2012 privind alocarea unei sume din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, prevazut in bugetul de stat pe anul 2012, pentru unele unitati administrativ-teritoriale, pentru plata unor arierate aferente cheltuielilor curente si de capital, precum si pentru cofinantarea unor proiecte cu finantare externa nerambursabila, neutilizate pana la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, se restituie de catre ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale la bugetul de stat, in contul din care acestea au fost incasate.”
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul invoca prevederile constitutionale ale art. 47 referitor la nivelul de trai si art. 120 referitor la principiile de baza ale administratiei publice locale.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea constata urmatoarele:
Veniturile locale ale unitatilor administrativ-teritoriale se constituie, potrivit art. 5 din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, in principal, din venituri proprii (impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, venituri si cote defalcate din impozitul pe venit) si din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, astfel cum acestea au fost prevazute prin legea bugetului anual.
Potrivit art. 6 lit. b) si art. 33 din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, pentru sustinerea si finantarea cheltuielilor publice survenite ca urmare a descentralizarii unor competente, precum si a altor cheltuieli publice noi, pot fi alocate bugetelor locale, tot prin intermediul legilor bugetare anuale, cote si sume defalcate cu destinatie speciala si, respectiv, pentru echilibrarea bugetelor locale alocate unitatilor administrativ-teritoriale.
In ceea ce priveste Fondul de rezerva bugetara, modul de constituire, alocare si utilizare al acestui fond este reglementat de Legea finantelor publice nr. 500/2002, care la art. 30 stipuleaza:
“(1) In bugetul de stat se includ Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului si Fondul de interventie la dispozitia Guvernului.
(2) Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului se repartizeaza unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale, pe baza de hotarari ale Guvernului, pentru finantarea unor cheltuieli urgente sau neprevazute aparute in timpul exercitiului bugetar.
(3) Alocarea de sume din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, pentru bugetele locale, se face prin majorarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau a transferurilor de la bugetul de stat catre bugetele locale pentru investitii finantate partial din imprumuturi externe, dupa caz.”
Conform prevederilor art. 54 alin. (3) din Legea finantelor publice nr. 500/2002, Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului se majoreaza/alimenteaza pe parcursul unui an bugetar cu creditele bugetare anulate la propunerea ordonatorilor principali de credite finantati din bugetul de stat, ca urmare a amanarii sau desfiintarii unor sarcini pentru care au fost prevazute sume prin legea bugetara anuala si prin rectificarile bugetare care au loc pe parcursul unui an.
Din analiza dispozitiilor referitoare la Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, Curtea constata ca alocarea de sume din acest fond pentru bugetele locale se poate realiza numai pentru acoperirea unor cheltuieli urgente sau neprevazute aparute pe parcursul unui exercitiu bugetar si pentru investitii finantate partial din imprumuturi externe, dupa caz.
Totodata, Curtea retine ca prin art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 8/2012 pentru stabilirea unor masuri financiare se prevede ca, prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului pot fi alocate sume, prin hotarari ale Guvernului, si pentru plata arieratelor, dar numai pana la sfarsitul anului 2012. Prin urmare, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 8/2012 nu modifica prevederile art. 30 alin. (2) din Legea finantelor publice nr. 500/2002, ci numai deroga de la aceste prevederi, pentru exercitiul bugetar aferent anului 2012.
In continuare, Curtea constata ca prin Hotararea Guvernului nr. 255/2012 au fost suplimentate sumele defalcate din taxa pe valoarea adaugata, pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2012 pentru a fi alocate bugetelor locale ale unor unitati administrativ-teritoriale, pentru plata unor arierate aferente unor cheltuieli curente si de capital, precum si pentru cofinantarea unor proiecte finantate din fonduri externe nerambursabile.
Avand in vedere obiectivul final prevazut in Hotararea Guvernului nr. 255/2012, acela al platii unor arierate aferente unor cheltuieli curente si de capital, precum si cofinantarii unor proiecte finantate din fonduri externe nerambursabile, Curtea retine ca acestea se incadreaza in categoria cheltuielilor pentru care Guvernul poate dispune alocarea de sume din Fondul de rezerva bugetara unor unitati administrativ-teritoriale.
In continuare, Curtea constata ca potrivit art. 82 din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, bugetele locale se majoreaza, respectiv se diminueaza, prin dispozitie a autoritatii executive, potrivit legii, cu sumele alocate prin hotarare a Guvernului, din Fondul de rezerva bugetara si Fondul de interventie la dispozitia Guvernului, urmand ca, la prima sedinta a autoritatii deliberative in cauza, sa se valideze modificarile respective.
Desi in cuprinsul legii finantelor publice locale nu exista reglementata modalitatea retragerii de catre Guvern a sumelor alocate bugetelor locale din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, din economia dispozitiilor art. 30 din Legea nr. 500/2002 rezulta ca din acest fond se pot repartiza unor ordonatori principali de credite ai bugetelor locale pentru finantarea unor cheltuieli urgente sau neprevazute aparute in timpul exercitiului bugetar (chiar si pentru plata unor arierate potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 8/2012). In lipsa unor asemenea situatii, chiar daca prin hotarari ale Guvernului sunt alocate astfel de sume unor ordonatori principali de credite ai bugetelor locale, Guvernul, in urma unei analize obiective, este indreptatit sa retraga sumele alocate initial, altfel ar fi deturnat insusi scopul acordarii acestora.
Astfel, Curtea retine ca, in ceea ce priveste sumele din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, acesta poate interveni prin acte normative atat in sensul majorarii, cat si in sensul diminuarii bugetelor locale fara a exista o conditie referitoare la momentul interventiei acestuia.
Prin urmare, nu se poate retine critica potrivit careia obligatia reglementata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 15/2012 de restituire a unor sume alocate din Fondul de rezerva al Guvernului, chiar daca nu exista o rectificare bugetara facuta de unitatea administrativ-teritoriala, ar incalca principiul autonomiei locale. Rectificarea bugetara va fi determinata de aparitia actului normativ referitor la restituirea sumelor si se va realiza prin dispozitie a autoritatii executive (primarul), potrivit legii, urmand ca la prima sedinta a autoritatii deliberative (consiliul local/judetean) sa se valideze modificarile respective.
In ceea ce priveste obligatia restituirii unor sume acordate prin acte normative bugetelor locale, Curtea constata ca prin Decizia nr. 1.401 din 20 octombrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 223/2008 privind unele masuri de reducere a unor cheltuieli bugetare, decizie publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 74 din 30 ianuarie 2012, a statuat ca intrebuintarea acestor resurse financiare se face cu respectarea dispozitiilor Legii nr. 500/2002 privind finantele publice si ale Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale, care stabilesc regimul juridic al cheltuielilor bugetare, precum si cu respectarea principiilor prevazute pentru executia bugetara. Sumele defalcate din taxa pe valoarea adaugata (la care face referire Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 223/2008) au fost acordate prin hotarari ale Guvernului, care, de la caz la caz, a constatat necesitatea alocarii unor fonduri suplimentare la dispozitia bugetelor locale, iar necheltuirea acestor fonduri pana la incheierea exercitiului bugetar nu da dreptul autoritatilor locale sa le utilizeze si in exercitiul bugetar viitor; avand in vedere ca pana la sfarsitul exercitiului bugetar aceste fonduri exceptionale nu au putut fi cheltuite ele sunt de drept anulate si se intorc la bugetul din care au provenit.
In cazul de fata, insa, Curtea a avut de analizat daca dispozitiile de lege criticate se refera strict la restituirea sumelor neutilizate de autoritatile administrativ-teritoriale care, la momentul alocarii sumelor prin Hotararea Guvernului nr. 255/2012, nu inregistrau arierate sau nu aveau in derulare proiecte finantate din fonduri externe nerambursabile care sa necesite cofinantare, cum de altfel se precizeaza si in preambulul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 15/2012. Tinand seama, insa, de punctul de vedere al Guvernului, sub semnatura primului-ministru, precum si de prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 15/2012, Curtea retine ca dispozitiile criticate se refera strict la sumele neutilizate, si pentru alocarea carora unitatile administrativ-teritoriale nu au facut dovada inregistrarii de arierate sau derularii de proiecte finantate din fonduri externe nerambursabile care sa necesite cofinantare.
Avand in vedere cele expuse, precum si precizarea clara din punctul de vedere al Guvernului precum ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 15/2012 nu se refera la sumele cheltuite (recunoscand implicit ca utilizarea acestora s-a facut in mod legal), Curtea retine ca restituirea sumelor neutilizate de catre autoritatile administrativ-teritoriale care nu inregistrau arierate sau nu aveau in derulare proiecte finantate din fonduri externe nerambursabile care sa necesite cofinantare este constitutionala.
In ceea ce priveste invocarea principiului autonomiei locale, Curtea constata ca prin Decizia nr. 573 din 4 mai 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 410 din 21 iunie 2010, a statuat ca aceasta consta in dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, in conditiile legii. Principiul autonomiei locale nu presupune totala independenta si competenta exclusiva a autoritatilor publice din unitatile administrativ-teritoriale, ci acestea sunt obligate sa se supuna reglementarilor legale general valabile pe intreg teritoriul tarii si dispozitiilor legale adoptate pentru protejarea intereselor nationale.
Referitor la principiul autonomiei locale financiare, Curtea constata ca acest principiu este dezvoltat de art. 16 din Legea nr. 273/2006. Astfel, unitatile administrativ-teritoriale sunt indreptatite sa isi constituie si sa utilizeze, in conditiile legii, resurse financiare suficiente in raport cu toate nevoile colectivitatilor locale; in scopul mai sus aratat, autoritatile administratiei publice locale au competenta stabilirii nivelurilor impozitelor si taxelor locale, in anumite limite stabilite de lege. Principiul autonomiei locale financiare presupune libertatea unitatilor administrativ-teritoriale de a-si efectua cheltuielile prevazute in limita veniturilor aprobate prin bugetul local.
Eventualele situatii urgente, aparute pe parcursul exercitiului bugetar, pot fi rezolvate, in concret, prin acordarea de catre Guvern a unor sume suplimentare din Fondul de rezerva aflat la dispozitia sa (cum, de altfel, s-a si realizat in cazul Hotararii Guvernului nr. 255/2012), insa alocarea si cheltuirea acestor sume trebuie sa fie facute numai daca exista o justificare obiectiva si reala care sa stea la baza acestora.
In esenta, Fondul de rezerva aflat la dispozitia Guvernului trebuie sa constituie o rezerva reala, folosita exclusiv in cazul perioadelor dificile, doar in ultima instanta si numai in conditiile in care au fost epuizate toate celelalte cai de finantare ale unui/unei obiectiv/actiuni.
Caracteristica urgentei insoteste alocarea acestor sume din momentul constatarii starii de necesitate cu privire la unele cheltuieli aparute in timpul exercitiului bugetar pana in momentul efectuarii platilor pentru care acestea au fost solicitate. Astfel, inexistenta unei situatii care sa se circumscrie starii de urgenta care sa fi stat la baza alocarii sumelor din Fondul de rezerva la dispozitia Guvernului constituie premisa unei eventuale deturnarii a scopului pentru care aceste sume au fost alocate, prin posibila directionare a lor spre alte destinatii.
Daca prin Hotararea Guvernului nr. 255/2012 au fost alocate astfel de sume fara a exista o justificare reala, Guvernul este indreptatit sa dispuna restituirea acestora fara a mai astepta inchiderea exercitiului bugetar, intrucat, pe de o parte, sursa din care au fost alocate aceste sume o reprezinta Fondul de rezerva la dispozitia Guvernului, ce reprezinta o finantare extraordinara, iar, pe de alta parte, Guvernul are obligatia de a adopta masuri care sa previna folosirea acestor sume in alte scopuri decat cele stabilite. Aceste doua elemente justifica urgenta adoptarii masurii restituirii prevazute de dispozitiile actului normativ criticate.
Prin urmare, Curtea constata nejustificata sustinerea Avocatului Poporului, potrivit careia dispozitiile art. V alin. (1) teza I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 15/2012 prin care se dispune restituirea sumelor acordate prin Hotararea Guvernului nr. 255/2012 si necheltuite ar incalca prevederile art. 120 din Constitutie in cazul restituirii sumelor neutilizate si care nici nu au o justificare reala.
De aceea, Guvernul prin autoritatea speciala in materie trebuie sa analizeze in concret, pentru fiecare ordonator principal de credite al bugetelor locale care a beneficiat de alocarea acestor sume, daca aceasta alocare se justifica, si numai in masura in care aceasta justificare lipseste sau nu este reala, Guvernul poate dispune restituirea acestor sume.
Astfel, Curtea constata ca in masura in care dispozitiile art. V alin. (1) teza I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 15/2012 privind stabilirea unor masuri financiare in domeniul asigurarilor sociale de sanatate si al finantelor publice se aplica numai sumelor alocate prin Hotararea Guvernului nr. 255/2012 si neutilizate de catre unitatile administrativ-teritoriale care nu au inregistrat arierate aferente unor cheltuieli curente si de capital si nu au avut in derulare cofinantari de proiecte cu finantare externa nerambursabila pana la data intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 15/2012, Guvernul este indreptatit sa dispuna restituirea acestora.
Curtea constata ca, daca restituirea sumelor in cauza s-ar aplica inclusiv unitatilor administrativ-teritoriale care nu au utilizat sumele pana la data intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 15/2012, dar care la acel moment inregistrau arierate aferente unor cheltuieli curente si de capital si aveau in derulare cofinantari de proiecte cu finantare externa nerambursabila, s-ar ajunge la aplicarea unui tratament juridic diferit in situatii similare, imprejurare ce ar genera o inegalitate intre unitatile administrativ-teritoriale bazata pe un element aleatoriu, si anume momentul concret al folosirii resurselor alocate.
In ceea ce priveste invocarea prevederilor constitutionale ale art. 47 referitor la dreptul la un nivel de trai decent, Curtea constata ca acestea nu au legatura cu cauza dedusa controlului.

Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:

Constata ca dispozitiile art. V alin. (1) teza I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 15/2012 privind stabilirea unor masuri financiare in domeniul asigurarilor sociale de sanatate si al finantelor publice, care au facut obiectul exceptiei de neconstitutionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului, sunt constitutionale in masura in care se aplica numai sumelor alocate prin Hotararea Guvernului nr. 255/2012 si neutilizate de catre unitatile administrativ-teritoriale care nu au inregistrat arierate aferente unor cheltuieli curente si de capital si nu au avut in derulare cofinantari de proiecte cu finantare externa nerambursabila pana la data intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 15/2012.
Definitiva si general obligatorie.
Prezenta decizie se comunica celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
Pronuntata in sedinta publica din data de 24 mai 2012.