Directiva 2012/13/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 22 mai 2012 privind dreptul la informare in cadrul procedurilor penale

PARLAMENTUL EUROPEAN SI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
avand in vedere Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, in special articolul 82 alineatul (2),
avand in vedere propunerea Comisiei Europene,
dupa transmiterea proiectului de act legislativ catre parlamente nationale,
avand in vedere avizul Comitetului Economic si Social European [1],
dupa consultarea Comitetului Regiunilor,
hotarand in conformitate cu procedura legislativa ordinara [2],
intrucat:
(1) Uniunea si-a stabilit obiectivul de a mentine si de a dezvolta un spatiu de libertate, securitate si justitie. In conformitate cu concluziile presedintiei cu ocazia Consiliului European de la Tampere din 15 si 16 octombrie 1999, in special punctul 33, principiul recunoasterii reciproce a hotararilor judecatoresti si altor decizii ale autoritatilor judecatoresti ar trebui sa devina fundamentul cooperarii judiciare in materie civila si in materie penala in cadrul Uniunii, deoarece o recunoastere reciproca sporita si apropierea necesara a legislatiei ar facilita cooperarea dintre autoritatile competente, precum si protectia judiciara a drepturilor individuale.
(2) In conformitate cu concluziile de la Tampere, Consiliul a adoptat, la 29 noiembrie 2000, un program de masuri pentru punerea in aplicare a principiului recunoasterii reciproce a hotararilor in materie penala [3]. In introducerea programului se mentioneaza ca principiul recunoasterii reciproce “are drept scop consolidarea cooperarii dintre statele membre, precum si cresterea protectiei drepturilor individuale”.
(3) Punerea in aplicare a principiului recunoasterii reciproce a deciziilor in materie penala implica faptul ca fiecare stat membru are incredere in sistemele de justitie penala ale celorlalte state membre. Intinderea recunoasterii reciproce depinde, in mare masura, de o serie de parametri, care includ mecanisme de protectie a drepturilor persoanelor suspectate sau acuzate si standarde minime comune necesare pentru facilitarea aplicarii principiului recunoasterii reciproce.
(4) Recunoasterea reciproca a deciziilor in materie penala poate functiona in mod eficace doar intr-un climat de incredere, in cadrul caruia nu doar autoritatile judecatoresti, ci toti participantii la procedurile penale considera deciziile autoritatilor judecatoresti din alte state membre ca fiind echivalente celor emise de propriile autoritati, presupunand incredere nu numai in justetea normelor din alte state membre, ci si in faptul ca aceste norme sunt aplicate in mod corect.
(5) Articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumita in continuare “Carta”) si articolul 6 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (denumita in continuare “CEDO”) consacra dreptul la un proces echitabil. Articolul 48 alineatul (2) din Carta garanteaza respectarea dreptului la aparare.
(6) Articolul 6 din Carta si articolul 5 din CEDO consacra dreptul la libertatea si la siguranta persoanei. Orice limitare a acestui drept nu trebuie sa depaseasca limitarile permise in conformitate cu articolul 5 din CEDO si deduse din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.
(7) Cu toate ca statele membre sunt parti la CEDO, experienta a aratat ca doar acest element nu poate oferi intotdeauna un grad suficient de incredere in sistemele de justitie penala ale altor state membre.
(8) Consolidarea increderii reciproce necesita norme detaliate privind protectia drepturilor si garantiilor procedurale care isi au originea in Carta si in CEDO.
(9) Articolul 82 alineatul (2) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene prevede instituirea unor norme minime aplicabile in statele membre care sa faciliteze recunoasterea reciproca a hotararilor judecatoresti si a deciziilor judiciare, precum si cooperarea judiciara si politieneasca in materie penala la scara transfrontaliera. Articolul respectiv prevede ca “drepturile persoanelor in procedura penala” reprezinta o materie in care pot fi instituite norme minime.
(10) Normele minime comune ar trebui sa aiba ca rezultat sporirea increderii in sistemele de justitie penala ale tuturor statelor membre, fapt ce ar trebui sa conduca la randul sau la o cooperare judiciara mai eficienta intr-un climat de incredere reciproca. Astfel de norme minime comune ar trebui sa se instituie in domeniul informarii in cadrul procedurilor penale.
(11) La 30 noiembrie 2009, Consiliul a adoptat o rezolutie privind o Foaie de parcurs pentru consolidarea drepturilor procedurale ale persoanelor suspectate sau acuzate in cadrul procedurilor penale [4] (denumita in continuare “Foaia de parcurs”). Adoptand o abordare graduala, Foaia de parcurs solicita adoptarea de masuri referitoare la dreptul la traducere si la interpretare (masura A), dreptul la informare privind drepturile si privind acuzatiile aduse (masura B), dreptul la consiliere juridica si la asistenta juridica (masura C), dreptul de a comunica cu rudele, angajatorii si autoritatile consulare (masura D), precum si garantii speciale pentru persoanele suspectate sau acuzate care sunt vulnerabile (masura E). Foaia de parcurs pune in evidenta faptul ca ordinea prezentarii drepturilor este orientativa, prin urmare poate fi modificata in functie de prioritati. Foaia de parcurs este conceputa in asa fel incat sa functioneze ca un intreg; avantajele acesteia vor fi constatate pe deplin numai atunci cand vor fi puse in aplicare toate partile componente ale acesteia.
(12) La 11 decembrie 2009, Consiliul European a salutat Foaia de parcurs si a integrat-o in Programul de la Stockholm – O Europa deschisa si sigura in serviciul cetatenilor si pentru protectia acestora [5] (punctul 2.4). Consiliul European a subliniat caracterul neexhaustiv al Foii de parcurs, invitand Comisia sa studieze elemente suplimentare ale drepturilor procedurale minime ale persoanelor suspectate sau acuzate si sa evalueze daca este necesara analizarea altor aspecte, de exemplu prezumtia de nevinovatie, pentru a promova o mai buna cooperare in domeniu.
(13) Prima masura adoptata in baza Foii de parcurs, in cadrul masurii A, a fost Directiva 2010/64/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 20 octombrie 2010 privind drepturile la interpretare si traducere in cadrul procedurilor penale [6].
(14) Prezenta directiva se refera la masura B din Foaia de parcurs. Aceasta stabileste standarde minime comune ce urmeaza a fi aplicate in domeniul informarii cu privire la drepturi si la acuzare, care vor fi aduse la cunostinta persoanelor suspectate sau acuzate de a fi comis o infractiune, in vederea consolidarii increderii reciproce a statelor membre. Directiva dezvolta drepturile prevazute in Carta, in special articolele 6, 47 si 48 din aceasta, prin intemeierea pe articolele 5 si 6 din CEDO, astfel cum au fost interpretate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului. In prezenta directiva, termenul “acuzare” descrie acelasi concept ca termenul “acuzatie” utilizat in articolul 6 alineatul (1) din CEDO.
(15) In comunicarea sa din 20 aprilie 2010 intitulata “Crearea unui spatiu de libertate, securitate si justitie pentru cetatenii Europei. Plan de actiune pentru punerea in aplicare a Programului de la Stockholm”, Comisia a anuntat ca va prezenta o propunere privind dreptul la informare privind drepturile si informarea privind acuzatiile in 2010.
(16) Prezenta directiva ar trebui sa se aplice persoanelor suspectate si acuzate indiferent de statutul lor juridic, cetatenie sau nationalitate.
(17) In unele state membre, o autoritate, alta decat o instanta cu competente in materie penala, este competenta sa aplice sanctiuni pentru infractiuni relativ minore. Acesta poate fi cazul, de exemplu, pentru infractiunile rutiere care sunt comise la scara larga si care pot fi constatate in urma unui control rutier. In asemenea situatii, nu ar fi rezonabil sa se ceara autoritatii competente sa garanteze toate drepturile care decurg din prezenta directiva. Prin urmare, atunci cand legislatia unui stat membru prevede aplicarea unei sanctiuni pentru infractiuni minore de catre o astfel de autoritate si exista fie dreptul de a introduce o cale de atac, fie posibilitatea ca acea cauza sa fie deferita unei instante cu competente in materie penala, prezenta directiva ar trebui sa se aplice numai in cazul procedurilor desfasurate in fata respectivei instante ca urmare a exercitarii unei astfel de cai de atac sau al deferirii.
(18) Dreptul la informare cu privire la drepturile procedurale, care este consacrat de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, ar trebui prevazut in mod explicit de prezenta directiva.
(19) Autoritatile competente ar trebui sa informeze cu promptitudine persoanele suspectate sau acuzate cu privire la drepturile respective, asa cum se aplica ele conform dreptului intern, care sunt esentiale pentru garantarea caracterului echitabil al procedurilor, verbal sau in scris, astfel cum se prevede in prezenta directiva. Pentru a permite exercitarea practica si efectiva a acestor drepturi, informatiile ar trebui furnizate cat mai curand in cursul procedurilor si cel tarziu inainte de primul interogatoriu oficial al persoanei suspectate sau acuzate de catre politie sau de catre o alta autoritate competenta.
(20) Prezenta directiva stabileste normele minime relative la informatiile privind drepturile persoanelor suspectate sau acuzate. Acest lucru nu afecteaza informatiile furnizate cu privire la alte drepturi procedurale care deriva din Carta, din CEDO, din dreptul intern si din legislatia aplicabila a Uniunii, astfel cum a fost interpretata de instantele competente. Odata ce s-a furnizat o informare cu privire la un anumit drept, autoritatile competente nu ar trebui obligate sa o repete, cu exceptia situatiei in care circumstantele specifice ale cauzei sau normele specifice din dreptul intern necesita aceasta.
(21) Referirile din prezenta directiva la persoane suspectate sau acuzate care sunt arestate sau retinute ar trebui intelese ca trimitand la orice situatie in care, in cursul procedurilor penale, persoanele suspectate sau acuzate sunt lipsite de libertate in sensul articolului 5 alineatul (1) litera (c) din CEDO, astfel cum este interpretat in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.
(22) In cazul in care persoanele suspectate sau acuzate sunt arestate sau retinute, informatiile privind drepturile procedurale aplicabile ar trebui furnizate printr-o nota scrisa privind drepturile, intocmita intr-un mod usor de inteles, astfel incat sa ajute persoanele respective la intelegerea efectiva a drepturilor de care beneficiaza. O astfel de Nota privind drepturile ar trebui furnizata cu promptitudine fiecarei persoane arestate in momentul lipsirii de libertate prin interventia autoritatilor de aplicare a legii, in contextul procedurilor penale. Nota ar trebui sa cuprinda informatiile de baza privind posibilitatile de contestare a legalitatii arestarii, de obtinere a unei revizuiri a retinerii sau de solicitare a eliberarii provizorii, atunci cand si in masura in care exista astfel de drepturi in legislatia nationala. Pentru a ajuta statele membre sa intocmeasca Nota privind drepturile, un model este prevazut in anexa I. Modelul respectiv este orientativ si poate face obiectul revizuirii in contextul raportului Comisiei privind punerea in aplicare a prezentei directive si, de asemenea, odata cu intrarea in vigoare a tuturor masurilor din Foaia de parcurs. In continutul Notei privind drepturile pot fi incluse si alte drepturi procedurale relevante care se aplica in statele membre.
(23) Conditiile si regulile specifice privind dreptul persoanei suspectate sau acuzate sa informeze o alta persoana in legatura cu arestarea sau retinerea urmeaza sa fie determinate de catre statele membre in cadrul dreptului intern. Dupa cum se mentioneaza in Foaia de parcurs, exercitarea acestui drept nu ar trebui sa aduca atingere cursului normal al procedurilor penale.
(24) Prezenta directiva nu aduce atingere dispozitiilor de drept intern privind siguranta persoanelor retinute in locuri de detentie.
(25) Statele membre ar trebui sa se asigure ca, la furnizarea informatiilor in conformitate cu prezenta directiva, persoanele suspectate sau acuzate beneficiaza, daca este cazul, de traducerea sau interpretarea acestora intr-o limba pe care o inteleg, in conformitate cu standardele prevazute in Directiva 2010/64/UE.
(26) Atunci cand pun la dispozitia persoanelor suspectate sau acuzate informatii in conformitate cu prezenta directiva, autoritatile competente ar trebui sa acorde o atentie deosebita persoanelor care nu pot intelege continutul sau intelesul informatiilor, de exemplu din cauza varstei tinere sau a starii psihice sau fizice.
(27) Persoanele acuzate de savarsirea unei infractiuni ar trebui sa primeasca toate informatiile referitoare la acuzare, astfel incat sa-si poata pregati apararea si sa se garanteze echitatea procedurilor penale.
(28) Informatiile puse la dispozitia persoanelor suspectate sau acuzate cu privire la fapta penala de a carei comitere sunt suspectate ar trebui sa fie furnizate cu promptitudine, cel tarziu inainte de primul lor interogatoriu oficial, de catre politie sau de catre o alta autoritate competenta si fara a aduce atingere desfasurarii anchetei in curs. Ar trebui furnizata o descriere suficient de detaliata a faptelor, inclusiv, daca se cunosc, a momentului si locului, referitoare la infractiunea de a carei comitere sunt suspectate sau acuzate persoanele, precum si a incadrarii juridice posibile a infractiunii prezumate, avand in vedere etapa procedurilor penale in care se furnizeaza o astfel de descriere, astfel incat sa se garanteze caracterul echitabil al procedurilor mentionate si sa se permita exercitarea efectiva a dreptului la aparare.
(29) In cazul in care, in cursul procedurilor penale, detaliile acuzarii se modifica intr-o masura care sa afecteze in mod substantial pozitia persoanei suspectate sau acuzate, modificarile ar trebui sa i se comunice persoanei respective atunci cand este necesar pentru garantarea caracterului echitabil al procedurilor si la timp pentru a permite exercitarea efectiva a dreptului la aparare.
(30) Documentele si, daca este cazul, fotografiile si inregistrarile audio si video care sunt esentiale pentru contestarea efectiva a legalitatii unei arestari sau detentiei unor persoane suspectate sau acuzate, in conformitate cu dreptul intern, ar trebui sa fie puse la dispozitia persoanelor suspectate sau acuzate sau a avocatilor acestora cel tarziu inainte ca autoritatea judiciara competenta sa fie chemata sa se pronunte cu privire la legalitatea arestarii sau detentiei in conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din CEDO si cu suficient timp inainte pentru a permite exercitarea efectiva a dreptului de a contesta legalitatea arestarii sau detentiei.
(31) In sensul prezentei directive, accesul la mijloacele de proba materiale, definite in conformitate cu dreptul intern, in apararea sau impotriva persoanei suspectate sau acuzate si care sunt in posesia autoritatilor competente in raport cu cauza penala specifica, ar trebui sa includa accesul la materiale cum ar fi documente si, daca este cazul, fotografii si inregistrari audio sau video. Astfel de materiale pot fi incluse intr-un dosar sau detinute de autoritatile competente in orice mod adecvat in conformitate cu dreptul intern.
(32) Accesul la mijloacele de proba materiale, aflate in posesia autoritatilor competente, in apararea sau impotriva persoanei suspectate sau acuzate, astfel cum este prevazut in prezenta directiva, poate fi refuzat, in conformitate cu dreptul intern, in cazul in care astfel de acces poate avea drept consecinta periclitarea grava a vietii sau a drepturilor fundamentale ale unei alte persoane sau daca refuzul acestui acces este strict necesar pentru apararea unui interes public important. Decizia prin care se refuza accesul trebuie privita in raport cu drepturile in materie de aparare ale persoanei suspectate sau acuzate, tinand seama de diferitele etape ale procedurilor penale. Restrictiile la acest acces ar trebui interpretate strict si in conformitate cu dreptul la un proces echitabil, prevazut de CEDO si astfel cum este interpretat in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.
(33) Dreptul de acces la materialele unei cauze ar trebui exercitat fara a aduce atingere dispozitiilor de drept intern privind protectia datelor personale si localizarea persoanelor din programele de protectie a martorilor.
(34) Accesul la materialele cauzei, in conformitate cu prezenta directiva, ar trebui sa fie acordat in mod gratuit, fara a aduce atingere dispozitiilor dreptului intern care prevad plata unor taxe pentru documente care urmeaza sa fie copiate din dosarul cauzei sau pentru transmiterea elementelor de proba persoanelor vizate sau avocatilor acestora.
(35) Atunci cand se furnizeaza informatii in conformitate cu prezenta directiva, autoritatile competente ar trebui sa tina o evidenta in acest scop, in conformitate cu procedurile de tinere a evidentei in vigoare in dreptul intern, fara a face obiectul vreunei obligatii suplimentare de a introduce noi mecanisme sau vreunei sarcini administrative suplimentare.
(36) Persoanele suspectate sau acuzate sau avocatii acestora ar trebui sa aiba dreptul sa conteste, in conformitate cu procedurile din dreptul intern, posibila incapacitate sau refuzul autoritatilor competente de a furniza informatii sau de a prezenta anumite materiale ale cauzei in conformitate cu prezenta directiva. Acest drept nu atrage dupa sine obligatia ca statele membre sa puna la dispozitie o procedura specifica a unei cai de atac, un mecanism separat sau o procedura de plangere pentru contestarea unei astfel de incapacitati sau a unui astfel de refuz.
(37) Fara a aduce atingere independentei judecatoresti si diferentelor organizatorice ale sistemelor judiciare din Uniune, statele membre ar trebui sa ofere sau sa incurajeze oferirea de cursuri de formare adecvate functionarilor competenti din statele membre cu privire la obiectivele prezentei directive.
(38) Statele membre ar trebui sa ia toate masurile necesare pentru a se conforma prezentei directive. O aplicare practica si eficace a unor dispozitii cum ar fi obligatia de a asigura persoanelor suspectate sau acuzate informatiile privind drepturile lor intr-un limbaj simplu si accesibil ar putea fi realizata prin diverse mijloace, inclusiv prin masuri nelegislative, ca, de exemplu, o formare corespunzatoare a autoritatilor competente sau o Nota privind drepturile redactata intr-un limbaj simplu si netehnic, care sa fie usor de inteles de catre o persoana din afara sistemului judiciar care nu cunoaste dreptul procedural penal.
(39) Dreptul la informare in scris cu privire la drepturile in momentul arestarii, prevazut in prezenta directiva, ar trebui sa se aplice, mutatis mutandis, si persoanelor arestate in scopul executarii unui mandat european de arestare, in baza Deciziei-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare si procedurile de predare intre statele membre [7]. Pentru a ajuta statele membre sa intocmeasca Nota privind drepturile destinata acestor persoane, un model este prevazut in anexa II. Modelul respectiv este orientativ si poate face obiectul revizuirii in contextul raportului Comisiei privind punerea in aplicare a prezentei directive si, de asemenea, odata cu intrarea in vigoare a tuturor masurilor din Foaia de parcurs.
(40) Prezenta directiva stabileste norme minime. Statele membre pot extinde drepturile mentionate in prezenta directiva in vederea asigurarii unui nivel mai ridicat de protectie si in situatiile care nu sunt tratate in mod expres in prezenta directiva. Nivelul de protectie nu ar trebui sa scada niciodata sub standardele prevazute de CEDO, astfel cum sunt interpretate in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.
(41) Prezenta directiva respecta drepturile fundamentale si principiile recunoscute de Carta. In special, prezenta directiva urmareste promovarea dreptului la libertate, a dreptului la un proces echitabil si a drepturilor in materie de aparare. Aceasta ar trebui pusa in aplicare in mod corespunzator.
(42) Dispozitiile prezentei directive care corespund drepturilor garantate de CEDO ar trebui sa fie interpretate si puse in aplicare cu respectarea drepturilor respective, astfel cum au fost interpretate in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.
(43) Deoarece obiectivul prezentei directive, respectiv stabilirea unor standarde minime comune referitoare la dreptul la informare in cadrul procedurilor penale, nu poate fi realizat de statele membre prin actiune unilaterala la nivel national, regional sau local si, prin urmare, avand in vedere dimensiunea si efectele sale, poate fi atins mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta masuri, in conformitate cu principiul subsidiaritatii, astfel cum este prevazut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeana. In conformitate cu principiul proportionalitatii, astfel cum este enuntat in respectivul articol, prezenta directiva nu depaseste ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv.
(44) In conformitate cu articolul 3 din Protocolul (nr. 21) privind pozitia Regatului Unit si a Irlandei cu privire la spatiul de libertate, securitate si justitie, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, aceste state membre si-au notificat dorinta de a lua parte la adoptarea si la aplicarea prezentei directive.
(45) In conformitate cu articolele 1 si 2 din Protocolul (nr. 22) privind pozitia Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene, Danemarca nu participa la adoptarea prezentei directive, nu are obligatii in temeiul acesteia si nu face obiectul aplicarii sale,
ADOPTA PREZENTA DIRECTIVA:
Articolul 1
Obiectul
Prezenta directiva instituie norme privind dreptul la informare al persoanelor suspectate sau acuzate cu privire la drepturile lor in cadrul procedurilor penale si la acuzarea care le este adusa. Aceasta stabileste, de asemenea, norme privind dreptul la informare al persoanelor vizate de un mandat european de arestare cu privire la drepturile lor.
Articolul 2
Domeniul de aplicare
(1) Prezenta directiva se aplica din momentul in care o persoana este informata de catre autoritatile competente ale unui stat membru cu privire la faptul ca este suspectata sau acuzata de savarsirea unei infractiuni, pana in momentul finalizarii procedurilor, prin aceasta intelegandu-se hotararea definitiva in legatura cu intrebarea daca persoana suspectata sau acuzata a comis infractiunea, inclusiv, daca este cazul, pronuntarea sentintei si solutionarea unei cai de atac.
(2) In cazul in care dreptul unui stat membru prevede aplicarea unei sanctiuni pentru infractiuni minore de catre o alta autoritate decat o instanta competenta in materie penala si aplicarea unei astfel de sanctiuni poate fi atacata in fata unei astfel de instante, prezenta directiva se aplica doar in cazul procedurilor desfasurate in fata respectivei instante ca urmare a exercitarii unei astfel de cai de atac.
Articolul 3
Dreptul la informare cu privire la drepturi
(1) Statele membre se asigura ca persoanele suspectate sau acuzate sunt informate prompt cu privire la cel putin urmatoarele drepturi procedurale, astfel cum se aplica in dreptul intern, pentru a asigura posibilitatea exercitarii efective a drepturilor respective:
(a) dreptul de a fi asistat de un avocat;
(b) orice drept la consiliere juridica gratuita si conditiile pentru obtinerea unei astfel de consilieri;
(c) dreptul de a fi informat cu privire la acuzare, in conformitate cu articolul 6;
(d) dreptul la interpretare si traducere;
(e) dreptul de a pastra tacerea.
(2) Statele membre garanteaza ca informatiile puse la dispozitie in conformitate cu alineatul (1) sunt furnizate oral sau in scris, intr-un limbaj simplu si accesibil, tinand seama de orice nevoie speciala a persoanelor suspectate vulnerabile sau acuzate vulnerabile.
Articolul 4
Nota privind drepturile cu privire la arestare
(1) Statele membre se asigura ca persoanelor suspectate sau acuzate care sunt arestate sau retinute li se furnizeaza cu promptitudine o Nota scrisa privind drepturile. Persoanelor in cauza li se va oferi oportunitatea de a citi Nota privind drepturile si li se va permite sa pastreze aceasta nota pe toata perioada in care sunt private de libertate.
(2) Pe langa informatiile furnizate in conformitate cu articolul 3, Nota privind drepturile mentionata la alineatul (1) din prezentul articol cuprinde informatii cu privire la urmatoarele drepturi, astfel cum se aplica ele in conformitate cu dreptul intern:
(a) dreptul de acces la materialele cauzei;
(b) dreptul de a informa autoritatile consulare si o persoana;
(c) dreptul de acces la asistenta medicala de urgenta; si
(d) numarul maxim de ore sau de zile pentru care persoana suspectata sau acuzata poate fi privata de libertate inainte de a se ajunge in fata unei autoritati judiciare.
(3) Nota privind drepturile cuprinde, de asemenea, informatii de baza cu privire la orice posibilitate, in temeiul dreptului intern, de a contesta legalitatea arestarii, de a obtine o revizuire a detentiei sau de a solicita eliberarea provizorie.
(4) Nota privind drepturile se redacteaza intr-un limbaj simplu si accesibil. Un model orientativ de Nota privind drepturile este prevazut in anexa I.
(5) Statele membre se asigura ca persoanele suspectate sau acuzate primesc Nota privind drepturile scrisa in limba pe care o inteleg. In cazul in care Nota privind drepturile nu este disponibila in limba corespunzatoare, persoanele suspectate sau acuzate sunt informate pe cale verbala, intr-o limba pe care o inteleg, cu privire la drepturile de care beneficiaza. Ulterior, persoanele respective trebuie sa primeasca fara intarziere nejustificata Nota privind drepturile, intr-o limba pe care o inteleg.
Articolul 5
Nota privind drepturile in cadrul procedurii privind mandatul european de arestare
(1) Statele membre se asigura ca persoanelor care sunt arestate in scopul executarii unui mandat european de arestare li se furnizeaza cu promptitudine o Nota privind drepturile corespunzatoare, cuprinzand informatii despre drepturile lor in conformitate cu legislatia de punere in aplicare a Deciziei-cadru 2002/584/JAI in statul membru de executare.
(2) Nota privind drepturile se redacteaza intr-un limbaj simplu si accesibil. Un model orientativ de Nota privind drepturile este prevazut in anexa II.
Articolul 6
Dreptul la informare cu privire la acuzare
(1) Statele membre se asigura ca persoanele suspectate sau acuzate primesc informatii cu privire la fapta penala de a carei comitere aceasta sunt suspectate sau acuzate. Informatiile respective se furnizeaza cu promptitudine si cu detaliile necesare pentru a se putea garanta caracterul echitabil al procedurilor si exercitarea efectiva a dreptului la aparare.
(2) Statele membre se asigura ca persoanele suspectate sau acuzate care sunt arestate sau retinute sunt informate cu privire la motivele arestarii sau retinerii, inclusiv cu privire la fapta penala de a carei comitere sunt suspectate sau acuzate.
(3) Statele membre se asigura ca, cel tarziu la prezentarea fondului acuzarii in instanta, se ofera informatii detaliate cu privire la acuzare, inclusiv natura si incadrarea juridica a infractiunii, precum si forma de participare a persoanei acuzate.
(4) Statele membre se asigura ca persoanele suspectate sau acuzate sunt informate cu promptitudine cu privire la orice modificare a informatiilor oferite in conformitate cu prezentul articol, acolo unde este necesar pentru a garanta caracterul echitabil al procedurilor.
Articolul 7
Dreptul de acces la materialele cauzei
(1) Atunci cand o persoana este arestata si retinuta in orice etapa a procesului penal, statele membre se asigura ca documentele referitoare la cauza specifica, aflate in posesia autoritatilor competente si care sunt esentiale pentru a contesta in mod efectiv, in conformitate cu dreptul intern, legalitatea arestarii sau retinerii, sunt puse la dispozitia persoanelor arestate sau a avocatilor acestora.
(2) Statele membre se asigura ca autoritatile competente acorda persoanelor suspectate sau invinuite sau avocatilor acestora accesul cel putin la toate mijloacele de proba aflate in posesia lor, indiferent daca sunt in apararea sau impotriva persoanelor suspectate sau acuzate, pentru a garanta caracterul echitabil al procedurilor si pentru a pregati apararea.
(3) Fara a aduce atingere alineatului (1), accesul la materialele mentionate la alineatul (2) se acorda in timp util pentru a permite exercitarea efectiva a drepturilor in materie de aparare si cel tarziu la prezentarea fondului acuzarii in instanta. In cazul in care alte mijloace de proba intra in posesia autoritatilor competente, acestea acorda accesul la ele in timp util pentru a putea fi luate in considerare.
(4) Prin derogare de la alineatele (2) si (3), cu conditia ca aceasta sa nu aduca prejudicii dreptului la un proces echitabil, accesul la anumite materiale poate fi refuzat, in cazul in care astfel de acces ar putea conduce la periclitarea grava a vietii sau a drepturilor fundamentale ale unei alte persoane sau daca refuzul este strict necesar pentru apararea unui interes public important, ca de exemplu in cazurile in care accesul poate prejudicia o ancheta in curs sau poate afecta grav securitatea interna a statului membru in care se desfasoara procedurile penale. Statele membre se asigura ca, in conformitate cu dispozitiile dreptului intern, decizia prin care se refuza accesul la anumite materiale in conformitate cu prezentul alineat este luata de o autoritate judiciara sau poate face, cel putin, obiectul controlului judiciar.
(5) Accesul, astfel cum este mentionat in prezentul articol, se acorda in mod gratuit.
Articolul 8
Verificare si remediere
(1) Statele membre se asigura ca se tine o evidenta a tuturor informatiilor puse la dispozitia persoanelor suspectate sau acuzate in conformitate cu articolele 3-6, in conformitate cu procedura de tinere a evidentelor mentionata in legislatia statului membru respectiv.
(2) Statele membre se asigura ca persoanele suspectate sau acuzate sau avocatii acestora au dreptul sa conteste, in conformitate cu procedurile din dreptul intern, posibila incapacitate sau refuzul autoritatilor competente de a furniza informatii in conformitate cu prezenta directiva.
Articolul 9
Formarea
Fara a aduce atingere independentei judecatoresti si diferentelor organizatorice ale sistemelor judiciare din Uniune, statele membre solicita celor responsabili de formarea judecatorilor, a procurorilor, a politiei si a personalului judiciar implicat in proceduri penale sa asigure formarea corespunzatoare a acestor persoane cu privire la obiectivele prezentei directive.
Articolul 10
Mentinerea nivelului de protectie
Nicio dispozitie a prezentei directive nu se interpreteaza ca o limitare sau ca o derogare de la oricare dintre drepturile sau garantiile procedurale care sunt asigurate in temeiul Cartei, in temeiul CEDO, in temeiul altor dispozitii relevante de drept international sau in temeiul dreptul intern al oricarui stat membru, care asigura un nivel mai ridicat de protectie.
Articolul 11
Transpunerea
(1) Statele membre asigura intrarea in vigoare a actelor cu putere de lege si a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive pana la 2 iunie 2014.
(2) Statele membre comunica Comisiei textul masurilor respective.
(3) Atunci cand statele membre adopta masurile respective, acestea contin o trimitere la prezenta directiva sau sunt insotite de o astfel de trimitere cu ocazia publicarii lor oficiale. Modalitatile de efectuare a unei astfel de trimiteri se stabilesc de statele membre.
Articolul 12
Raportare
Pana la 2 iunie 2015, Comisia prezinta Parlamentului European si Consiliului un raport de evaluare a masurii in care statele membre au adoptat masurile necesare pentru a se conforma prezentei directive, insotit, daca este necesar, de propuneri legislative.
Articolul 13
Intrarea in vigoare
Prezenta directiva intra in vigoare in a douazecea zi de la data publicarii in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 14
Destinatari
Prezenta directiva se adreseaza statelor membre, in conformitate cu tratatele.
Adoptata la Strasbourg, 22 mai 2012.
Pentru Parlamentul European
Presedintele
M. Schulz
Pentru Consiliu
Presedintele
N. Wammen
[1] JO C 54, 19.2.2011, p. 48.
[2] Pozitia Parlamentului European din 13 decembrie 2011 (nepublicata inca in Jurnalul Oficial) si Decizia Consiliului din 26 aprilie 2012.
[3] JO C 12, 15.1.2001, p. 10.
[4] JO C 295, 4.12.2009, p. 1.
[5] JO C 115, 4.5.2010, p. 1.
[6] JO L 280, 26.10.2010, p. 1.
[7] JO L 190, 18.7.2002, p. 1.
————————————————–
ANEXA I
+++++ TIFF +++++
Model orientativ de Nota privind drepturile
Scopul unic al acestui model este sa ajute autoritatile nationale in elaborarea unei Note privind drepturile la nivel national. Statele membre nu sunt obligate sa respecte acest model. La elaborarea Notei privind drepturile, statele membre pot modifica prezentul model pentru a-l adapta la normele de drept intern si pentru a adauga alte informatii utile. Nota privind drepturile a statului membru trebuie furnizata in momentul arestarii sau retinerii. Cu toate acestea, aceasta dispozitie nu impiedica statele membre sa le furnizeze persoanelor suspectate sau acuzate informatii scrise si in alte situatii din timpul desfasurarii procedurilor penale.
Daca sunteti arestati sau retinuti, aveti urmatoarele drepturi:
A. ASISTENTA DIN PARTEA UNUI AVOCAT/DREPTUL LA ASISTENTA JUDICIARA
Aveti dreptul sa discutati in mod confidential cu un avocat. Avocatul este independent de politie. Cereti ajutorul politiei daca aveti nevoie sa intrati in legatura cu un avocat, politia va va ajuta. In anumite cazuri, asistenta poate fi gratuita. Solicitati mai multe informatii politiei.
B. INFORMATII PRIVIND ACUZAREA
Aveti dreptul de a sti de ce ati fost arestat sau retinut si de ce fapta anume sunteti suspectat sau acuzat.
C. INTERPRETARE SI TRADUCERE
Daca nu vorbiti sau nu intelegeti limba vorbita de autoritatile politienesti sau de alte autoritati competente, aveti dreptul de a fi asistat de un interpret, in mod gratuit. Interpretul va poate ajuta sa comunicati cu avocatul dumneavoastra si are obligatia de a pastra confidentialitatea comunicarii respective. Aveti dreptul la traducerea cel putin a pasajelor relevante din documentele esentiale, inclusiv ordinul judecatoresc de arestare sau de arest preventiv, invinuirea sau punerea sub acuzare, precum si orice hotarare judecatoreasca. In unele situatii, este posibil sa vi se ofere o traducere orala sau un rezumat.
D. DREPTUL DE A PASTRA TACEREA
In timpul interogatoriului la politie sau in fata altor autoritati competente, nu sunteti obligat sa raspundeti la intrebari legate de presupusa infractiune comisa. Avocatul dumneavoastra va poate ajuta sa luati o decizie in aceasta privinta.
E. ACCESUL LA DOCUMENTE
Daca sunteti arestat si retinut, dumneavoastra (sau avocatul dumneavoastra) aveti dreptul de acces la documentele esentiale de care aveti nevoie pentru a contesta arestarea sau retinerea. Daca cazul este trimis in instanta, dumneavoastra (sau avocatul dumneavoastra) aveti dreptul de acces la mijloacele de proba in apararea sau impotriva dumneavoastra.
F. INFORMAREA UNEI ALTE PERSOANE CU PRIVIRE LA ARESTARE SAU RETINERE/INFORMAREA CONSULATULUI SAU AMBASADEI TARII DUMNEAVOASTRA
Daca sunteti arestat sau retinut, spuneti politiei daca doriti sa informati pe cineva cu privire la retinerea dumneavoastra, de exemplu un membru al familiei sau pe angajatorul dumneavoastra. In anumite cazuri, dreptul de a informa o alta persoana cu privire la retinerea dumneavoastra poate fi restrictionat temporar. In astfel de cazuri, politia va va informa cu privire la aceasta.
Daca sunteti cetatean strain, spuneti politiei daca doriti sa informati autoritatea consulara sau ambasada tarii dumneavoastra cu privire la retinerea dumneavoastra. De asemenea, va rugam sa informati politia daca doriti sa contactati un functionar al autoritatii consulare sau al ambasadei tarii dumneavoastra.
G. ASISTENTA MEDICALA DE URGENTA
Daca sunteti arestat sau retinut, aveti dreptul la asistenta medicala de urgenta. Va rugam sa comunicati politiei daca aveti nevoie de astfel de asistenta.
H. PERIOADA DE PRIVARE DE LIBERTATE
Dupa arestare, puteti fi privat de libertate sau retinut pe o perioada de maximum … [a se completa cu numarul de ore/zile aplicabil]. La sfarsitul acestei perioade, trebuie sa fiti eliberat sau sa fiti audiat de un judecator, care va decide cu privire la retinerea dumneavoastra in continuare. Cereti avocatului dumneavoastra sau judecatorului informatii cu privire la modalitatea de contestare a arestarii dumneavoastra, de revizuire a retinerii sau de solicitare a eliberarii provizorii.
————————————————–
ANEXA II
+++++ TIFF +++++
Model orientativ de Nota privind drepturile persoanei arestate in baza unui mandat european de arestare
Scopul unic al acestui model este sa ajute autoritatile nationale in elaborarea Notei privind drepturile la nivel national. Statele membre nu sunt obligate sa respecte acest model. La elaborarea Notei privind drepturile, statele membre pot modifica modelul pentru a-l adapta la normele de drept intern si pentru a adauga alte informatii utile.
Ati fost arestat in baza unui mandat european de arestare. Aveti urmatoarele drepturi:
A. INFORMATII PRIVIND MANDATUL EUROPEAN DE ARESTARE
Aveti dreptul sa fiti informat cu privire la continutul mandatului european de arestare in baza caruia ati fost arestat.
B. ASISTENTA DIN PARTEA UNUI AVOCAT
Aveti dreptul sa discutati in mod confidential cu un avocat. Un avocat este independent de politie. Cereti ajutorul politiei daca aveti nevoie sa intrati in legatura cu un avocat, politia va va ajuta. In anumite cazuri, asistenta poate fi gratuita. Solicitati mai multe informatii politiei.
C. INTERPRETARE SI TRADUCERE
Daca nu vorbiti sau nu intelegeti limba vorbita de autoritatile politienesti sau de alte autoritati competente, aveti dreptul de a fi asistat de un interpret, in mod gratuit. Interpretul va poate ajuta sa comunicati cu avocatul dumneavoastra si are obligatia de a pastra confidentialitatea comunicarii respective. Aveti dreptul la o traducere a mandatului european de arestare intr-o limba pe care o intelegeti. In unele situatii, este posibil sa vi se ofere o traducere orala sau un rezumat.
D. POSIBILITATEA ACORDULUI
Puteti fi sau nu de acord sa fiti predat statului care a emis mandatul. Acordul dumneavoastra va urgenta procedurile. [Completare posibila din partea anumitor state membre: Poate fi dificil sau imposibil sa va schimbati hotararea intr-o faza ulterioara.] Cereti autoritatilor sau avocatului mai multe informatii.
E. AUDIERE
Daca nu ati fost de acord sa fiti predat, aveti dreptul la o audiere in fata autoritatilor judiciare.