DCC 431/2012. Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 227 alin. (1) si (2) din Codul de procedura fiscala

In M. Of. nr. 446 din 4 iulie 2012 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 431/2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 227 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala.

Din cuprins:
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 227 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de Melania Corici in Dosarul nr. 39.056/3/2010 al Tribunalului Bucuresti – Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal. Exceptia formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.361D/2011.
La apelul nominal raspunde pentru partea Melania Sitaru avocatul Victoria Patit, cu delegatie depusa la dosar, si partea Gheorghe Mihai personal si asistata de acelasi avocat, cu delegatie la dosar. Lipsesc celelalte parti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
Cauza fiind in stare de judecata, presedintele acorda cuvantul avocatului prezent, care arata ca in speta este vorba de o interpretare gresita a legii din partea autorului exceptiei. Astfel, solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata. Arata ca dispozitiile de lege criticate nu exclud raspunderea functionarului public, fiind aplicabile prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici.

CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 28 octombrie 2011, pronuntata in Dosarul nr. 39.056/3/2010, Tribunalul Bucuresti – Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 227 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de Melania Corici intr-o cauza ce are ca obiect solutionarea unei actiuni in contencios administrativ.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea acesteia sustine ca fata de restul functionarilor publici, care raspund personal pentru prejudiciile aduse contribuabililor prin fapta lor culpabila, functionarului public din cadrul organului fiscal i se ofera un privilegiu al lipsei de raspundere pentru prejudiciile cauzate. Or, aceasta contravine prevederilor art. 16 alin. (2) din Constitutie.
Tribunalul Bucuresti – Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il reprezinta dispozitiile art. 227 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007. Textul de lege criticat are urmatorul continut: “(1) In exercitarea atributiilor de serviciu functionarii publici din cadrul organelor fiscale sunt investiti cu exercitiul autoritatii publice si beneficiaza de protectie potrivit legii.
(2) Statul si unitatile administrativ-teritoriale raspund patrimonial pentru prejudiciile cauzate contribuabilului de functionarii publici din cadrul organelor fiscale, in exercitarea atributiilor de serviciu.”
In sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii, autorul exceptiei invoca prevederile constitutionale ale art. 16 referitor la egalitatea in drepturi.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca nu poate fi retinuta critica potrivit careia functionarului public din cadrul unui organ fiscal i se ofera un privilegiu al lipsei de raspundere pentru prejudiciile cauzate. Astfel, art. 227 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala prevad ca, in exercitarea atributiilor de serviciu, functionarii publici din cadrul organelor fiscale sunt investiti cu exercitiul autoritatii publice si beneficiaza de protectie potrivit legii. Or, potrivit art. 76 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, raspunderea juridica a acestora (inclusiv a functionarilor publici din cadrul unui organ fiscal) nu se poate angaja daca acesta a respectat prevederile legale si procedurile administrative aplicabile autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea.
Mai mult, potrivit art. 76 alin. (1) si (2) din Legea nr. 188/1999, orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim se poate adresa instantei judecatoresti, in conditiile legii, impotriva autoritatii sau institutiei publice care a emis actul sau care a refuzat sa rezolve cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, iar, in cazul in care actiunea se admite si se constata vinovatia functionarului public, persoana respectiva va fi obligata la plata daunelor, solidar cu autoritatea sau institutia publica.
De asemenea, Curtea retine ca, potrivit art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cererile in justitie prevazute de aceasta lege pot fi formulate si personal impotriva persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea sau incheierea actului ori, dupa caz, care se face vinovata de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, daca se solicita plata unor despagubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru intarziere. In cazul in care actiunea se admite, persoana respectiva poate fi obligata la plata despagubirilor, solidar cu autoritatea publica parata.
In final, Curtea constata ca dispozitiile art. 227 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala nu contin norme speciale derogatorii de la Legile nr. 188/1999 si nr. 554/2004, astfel incat functionarului public din cadrul unui organ fiscal i se vor aplica, in ceea ce priveste raspunderea, aceleasi reguli ca pentru orice alt functionar public, fara a exista vreo diferenta de tratament.

Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:

Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 227 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de Melania Corici in Dosarul nr. 39.056/3/2010 al Tribunalului Bucuresti – Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 3 mai 2012.