Decizia Curtii Constitutionale referitoare la revocarea domnului Vasile Blaga din functia de presedinte al Senatului. Opinie separata

In M. Of. nr. 478 din 12 iulie 2012 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 728/2012 referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a Hotararii Senatului nr. 24 din 3 iulie 2012 privind revocarea domnului Vasile Blaga din functia de presedinte al Senatului.

Din cuprins:
I. Cu Adresa nr. 397 din 3 iulie 2012, inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 4.529 din 3 iulie 2012, domnul Vasile Blaga, in calitate de presedinte al Senatului, a trimis sesizarea referitoare la neconstitutionalitatea Hotararii Senatului nr. 24 din 3 iulie 2012 privind revocarea sa din functia de presedinte al Senatului.
Sesizarea a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 4.701 din 7 iulie 2012 si formeaza obiectul Dosarului nr. 1.205L/2/2012.
Cu Adresa nr. 243 din 6 iulie 2012, inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 4.693 din 6 iulie 2012, Grupul Partidului Democrat Liberal din cadrul Senatului Romaniei a trimis sesizarea referitoare la neconstitutionalitatea Hotararii Senatului nr. 24 din 3 iulie 2012 privind revocarea sa din functia de presedinte al Senatului.
La sesizare s-a anexat lista cuprinzand semnaturile celor 28 de senatori. Autorii sesizarii sunt urmatorii: Ion Ruset, Sorin Fodoreanu, Marian Iulian Rasaliu, Ioan Sbirciu, Vasile Pintilie, Petru Basa, Anca-Daniela Boagiu, Toader Mocanu, Traian Constantin Igas, Alexandru Peres, Tudor Panturu, Dorel Jurcan, Gabriel Berca, Mircea Florin Andrei, Augustin Daniel Humelnicu, Dumitru Florian Staicu, Mihai Stanisoara, Viorel Constantinescu, Alexandru Mocanu, Dumitru Oprea, Iulian Urban, Radu Alexandru Feldman, Mihai Nita, Gheorghe Birlea, Radu Mircea Berceanu, Ion Ariton, Marius Gerard Necula si Mihail Hardau.
Sesizarea a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 4.693 din 6 iulie 2012, formand obiectul Dosarului nr. 1.205L/2/2012.
II. Obiectul sesizarilor il constituie Hotararea Senatului nr. 24 din 3 iulie 2012 privind revocarea domnului Vasile Blaga din functia de presedinte al Senatului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 446 din 4 iulie 2012, avand urmatorul cuprins: “Articol unic. – Domnul senator Vasile Blaga, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal, se revoca din functia de presedinte al Senatului.”
III. In motivarea sesizarilor, avand un continut similar, se sustine ca hotararea contestata este neconstitutionala prin raportare la prevederile art. 64 alin. (5) din Constitutie, care stabilesc ca birourile permanente si comisiile parlamentare se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a fiecarei Camere.
In argumentarea acestei critici, se arata ca hotararea supusa controlului de constitutionalitate a fost adoptata in lipsa vreunei solicitari din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal din cadrul Senatului. Astfel, autorii sesizarii precizeaza ca, in timp ce domnul Vasile Blaga conducea lucrarile sedintei Camerelor reunite ale Parlamentului, in calitate de presedinte al Senatului, Biroul permanent al Senatului a fost convocat ad-hoc, fara instiintarea prealabila a acestuia, fiind astfel incalcate in mod flagrant dispozitiile Regulamentului Senatului si cele ale art. 66 alin. (2) din Constitutie. De aceea, considera ca Biroul permanent a fost convocat ilegal, de vreme ce, potrivit dispozitiilor legale invocate, Biroul permanent al Senatului se convoaca din oficiu de catre presedintele Senatului sau la solicitarea a cel putin 5 din ceilalti membri ai sai ori a unui grup parlamentar.
De asemenea, autorii sesizarii sustin ca Biroul permanent al Senatului a lucrat in lipsa cvorumului legal, avand in vedere ca doi dintre membrii sai demisionasera din Grupul Partidului Democrat Liberal, pierzandu-si astfel sprijinul politic, cu consecinta incetarii de drept a statutului de membru al Biroului permanent sau a oricarei functii obtinute prin sustinere politica.
Totodata, apreciaza ca Biroul permanent a luat ilegal decizia de a convoca plenul Senatului in vederea revocarii domnului Vasile Blaga din functia de presedinte al Senatului, in conditiile in care Parlamentul se afla in sesiune extraordinara, aprobata de birourile permanente reunite ale celor doua Camere ale Parlamentului, convocata legal si motivat, strict cu privire la teme inscrise si aprobate pe ordinea de zi.
Autorii sesizarii considera ca sunt “ilegale si lovite de nulitate absoluta actiunile intreprinse de USL impotriva [domnului Vasile Blaga]”, fiindu-i incalcat acestuia dreptul de a-si manifesta prerogativele conferite de Regulamentul Senatului prin art. 39 alin. (1) lit. d), in virtutea caruia presedintele Senatului are obligatia de a asigura respectarea Constitutiei si a Regulamentului Senatului, precum si dreptul la aparare si libertatea de exprimare garantate de Constitutie.
In sprijinul celor sustinute, se invoca si considerentele Deciziei Curtii Constitutionale nr. 601 din 14 noiembrie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.022 din 17 noiembrie 2005, prin care instanta de contencios constitutional a statuat ca “reglementarea revocarii presedintelui Senatului nu poate contraveni principiului configuratiei politice, care, potrivit art. 64 alin. (5) din Constitutie, sta la baza alcatuirii Biroului permanent. Din textul constitutional mentionat rezulta, fara echivoc, ca prin configuratia politica a fiecarei Camere se intelege compunerea acesteia rezultata din alegeri, pe baza proportiei pe care grupurile parlamentare o detin in totalul membrilor Camerei respective. In virtutea configuratiei politice izvorate din vointa corpului electoral se desemneaza si presedintele Senatului si presedintele Camerei Deputatilor. Votul acordat presedintelui unei Camere este un vot politic care nu poate fi anulat decat in cazul in care grupul care l-a propus cere revocarea politica a acestuia sau, in cazul unei revocari ca sanctiune, cand acest grup sau o alta componenta a Camerei solicita inlocuirea din functie a presedintelui pentru savarsirea unor fapte care atrag raspunderea sa juridica. Aceasta inlocuire se poate face numai cu o persoana din acelasi grup parlamentar, care nu-si poate pierde dreptul la functia de presedinte, dobandit in virtutea rezultatelor obtinute in alegeri, respectandu-se principiul configuratiei politice”.
Prin aceeasi decizie, Curtea Constitutionala a retinut ca “revocarea din functie inainte de expirarea mandatului produce intotdeauna efecte numai asupra mandatului celui revocat, iar nu si asupra dreptului grupului parlamentar care a propus numirea lui, de a fi reprezentat in Biroul permanent si, in consecinta, de a propune alegerea unui alt senator pe locul devenit vacant. Neobservarea principiului mentionat si instituirea posibilitatii alegerii unui nou presedinte dintr-un alt grup parlamentar ar avea drept consecinta ca sanctiunea aplicata presedintelui Senatului, revocat din functie, sa se extinda asupra grupului parlamentar care a propus alegerea lui. Or, Constitutia Romaniei nu permite aplicarea unei asemenea sanctiuni cu caracter colectiv”.
Dispozitiile constitutionale invocate in motivarea sesizarilor de neconstitutionalitate sunt cele ale art. 64 alin. (5), care prevad ca “Birourile permanente si comisiile parlamentare se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a fiecarei Camere”. Se sustine, totodata, nesocotirea dreptului la aparare, reglementat de art. 24 din Constitutie si a libertatii de exprimare garantata prin art. 30 din Legea fundamentala.
IV. In conformitate cu dispozitiile art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarile de neconstitutionalitate au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului pentru a-si exprima punctele de vedere asupra acesteia.
Secretarul general al Senatului a comunicat cu Adresa nr. XXXV/2.495 din 6 iulie 2012, inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 4.694 din 6 iulie 2012, punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului, prin care se apreciaza ca sesizarea de neconstitutionalitate este inadmisibila.
In acest sens arata, pe de o parte, ca sesizarea ar trebui respinsa ca prematur introdusa, avand in vedere ca instanta de contencios constitutional a fost sesizata cu verificarea constitutionalitatii Hotararii Senatului nr. 24 din 3 iulie 2012 inainte de publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei. Or, publicarea este o conditie a validitatii, a intrarii in vigoare a hotararilor Parlamentului, respectiv ale fiecarei Camere.
Totodata, apreciaza ca sesizarea este inadmisibila intrucat hotararea contestata a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei ulterior intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 38/2012, prin care s-a modificat competenta Curtii Constitutionale.
Arata ca Hotararea Senatului nr. 24 din 3 iulie 2012 reprezinta o hotarare cu caracter individual, categorie in randul careia se includ cele privind alegerea sau numirea intr-o functie, revocarea din functie si cele referitoare la validarea in functii. De aceea, invoca cele statuate de Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa, in sensul ca aceasta nu isi poate extinde controlul si asupra actelor de aplicare a regulamentelor, intrucat ar incalca insusi principiul autonomiei regulamentare a celor doua Camere, in virtutea caruia aplicarea regulamentului este o atributie a fiecarei Camere, asa incat contestatiile privind actele concrete de aplicare a prevederilor regulamentului sunt de competenta exclusiva a Camerei respective.
V. In temeiul art. 76 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, la data de 6 iulie 2012, Curtea Constitutionala a solicitat secretarului general al Senatului urmatoarele documente: stenograma sedintei Biroului permanent al Senatului din data de 3 iulie 2012 referitoare la convocarea Senatului in sesiune extraordinara prin Decizia nr. 4 din 3 iulie 2012 in vederea revocarii din functia de presedinte al Senatului a domnului Vasile Blaga; stenograma sedintei Plenului Senatului in care a fost adoptata Hotararea nr. 24 din 3 iulie 2012 privind revocarea domnului Vasile Blaga din functia de presedinte al Senatului; raportul (propunerea) Comisiei juridice, de disciplina si imunitati a Senatului din care rezulta motivele ce au stat la baza propunerii de revocare din functia de presedinte al Senatului a domnului Vasile Blaga.
Cu Adresa nr. XXXV 2.493 din 6 iulie 2012, secretarul general al Senatului a transmis Curtii urmatoarele documente:
– stenograma sedintei Biroului permanent al Senatului din ziua de marti, 3 iulie 2012, ora 13,45;
– stenograma sedintei Biroului permanent al Senatului din ziua de marti, 3 iulie 2012, ora 16,55;
– stenograma sedintei Senatului reunit in sesiune extraordinara din 3 iulie 2012, ora 17,20.
VI. La termenul de judecata din data de 9 iulie 2012, Curtea, observand identitatea de obiect a celor doua sesizari, a dispus, in temeiul art. 164 din Codul de procedura civila, coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992, conexarea Dosarului nr. 1.205L/2/2012 la Dosarul nr. 1.177L/2/2012, care a fost primul inregistrat.

CURTEA,
examinand sesizarile de neconstitutionalitate, punctele de vedere ale Biroului permanent al Camerei Deputatilor, documentele suplimentare atasate la dosar, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, continutul Hotararii Senatului nr. 24 din 3 iulie 2012, prin raportare la prevederile Constitutiei si dispozitiile Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, retine urmatoarele:
I. Sub aspectul admisibilitatii sesizarii, Curtea observa ca trebuie analizate, in prealabil, doua chestiuni: exceptia prematuritatii sesizarii, invocata de Biroul permanent al Senatului in punctul sau de vedere, si problema competentei Curtii Constitutionale de a se pronunta asupra hotararilor Senatului.
1. In ce priveste pretinsa prematuritate a sesizarii formulate de domnul Vasile Blaga, Curtea observa ca sesizarea de neconstitutionalitate a fost inregistrata la Curtea Constitutionala pe data de 3 iulie 2012 si vizeaza o hotarare adoptata de Senat in aceeasi zi, dar care a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei la data de 4 iulie 2012. Curtea retine ca, fata de domnul Vasile Blaga, hotararea Senatului de revocare a sa din functia de presedinte a devenit opozabila din momentul adoptarii acesteia, desi a inceput sa isi produca efectele, in mod firesc, de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei. Ca atare, Curtea constata ca formularea sesizarii de neconstitutionalitate nu poate fi conditionata de publicarea hotararii contestate in Monitorul Oficial al Romaniei, motiv pentru care nu poate retine ca sesizarea Curtii anterior publicarii hotararii contestate ar reprezenta o cauza de inadmisibilitate.
2. Sub aspectul competentei Curtii Constitutionale de a se pronunta asupra hotararii in discutie, Curtea constata ca, in contextul special al circumstantelor spetei, raportat la cadrul legislativ actual, se impune o analiza detaliata.
Atributia Curtii Constitutionale de a se pronunta asupra constitutionalitatii hotararilor Plenului Camerei Deputatilor, hotararilor Plenului Senatului si hotararilor Plenului celor doua Camere reunite ale Parlamentului a fost reglementata de art. I pct. 1 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a Codului de procedura civila si a Codului de procedura penala al Romaniei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010. Aceasta atributie a fost conferita prin lege organica, in temeiul art. 146 lit. l) din Constitutie, aflandu-si sediul in art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010. Prin Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, Curtea Constitutionala si-a circumstantiat competenta de control al constitutionalitatii hotararilor Plenului Camerei Deputatilor, hotararilor Plenului Senatului si hotararilor Plenului celor doua Camere reunite ale Parlamentului, retinand, in acest sens, ca “pot fi supuse controlului de constitutionalitate numai hotararile Parlamentului, adoptate dupa conferirea noii competente, hotarari care afecteaza valori, reguli si principii constitutionale sau, dupa caz, organizarea si functionarea autoritatilor si institutiilor de rang constitutional”.
La data de 27 iunie 2012, Curtea Constitutionala a fost sesizata cu obiectia de neconstitutionalitate referitoare la neconstitutionalitatea Legii pentru modificarea alin. (1) al art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizare ce a constituit obiectul Dosarului nr. 1.155A/2012, cu termen de judecata stabilit pentru data de 9 iulie 2012. Modificarea legislativa reglementata de legea supusa controlului de constitutionalitate anterior promulgarii vizeaza eliminarea, din cuprinsul art. 27 alin. (1), a hotararilor Plenului Camerei Deputatilor, hotararilor Plenului Senatului si hotararilor Plenului celor doua Camere reunite ale Parlamentului, asupra carora Curtea Constitutionala avea competenta a se pronunta.
Totodata, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 38/2012 pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 445 din 4 iulie 2012, sunt modificate prevederile alin. (1) al art. 27 din Legea nr. 47/1992, in acelasi sens in care dispuneau si prevederile Legii pentru modificarea alin. (1) al art. 27 din Legea nr. 47/1992, aflata pe rolul Curtii Constitutionale pentru exercitarea controlului de constitutionalitate a priori.
La sedinta de plen din 9 iulie 2012, Curtea Constitutionala a solutionat, mai intai, Dosarul nr. 1.155A/2012, avand ca obiect sesizarea referitoare la neconstitutionalitatea Legii pentru modificarea alin. (1) al art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale. Prin Decizia nr. 727 din 9 iulie 2012, Curtea, cu majoritate de voturi, a admis obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca “solutia legislativa care exclude de la controlul de constitutionalitate hotararile Parlamentului care afecteaza valori si principii constitutionale este neconstitutionala”.
Potrivit art. 147 alin. (2) din Constitutie, “In cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, inainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale”, iar alin. (4) al aceluiasi articol prevede ca “Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor”.
Curtea Constitutionala a statuat constant in jurisprudenta sa, de pilda prin Decizia nr. 124 din 27 martie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 275 din 18 aprilie 2003, ca deciziile pronuntate de instanta de contencios constitutional ii sunt opozabile din momentul pronuntarii lor, nu de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Ar fi contrar insesi ratiunii exercitarii controlului de constitutionalitate de o instanta unica, specializata, care efectueaza in concret acest tip de control, sa procedeze altfel, intrucat s-ar putea ajunge la situatii absurde, in care, de pilda, acelasi act normativ sau aceleasi dispozitii dintr-un act normativ sa fie declarate ca fiind neconstitutionale de doua ori, punand sub semnul derizoriului efectele juridice ale deciziilor Curtii Constitutionale.
Asa fiind, la momentul pronuntarii prezentei decizii, ulterior pronuntarii Deciziei nr. 727 din 9 iulie 2012, Curtea Constitutionala urmeaza sa-si aprecieze propria competenta de a se pronunta asupra constitutionalitatii hotararilor Plenului Camerei Deputatilor, hotararilor Plenului Senatului si hotararilor Plenului celor doua Camere reunite ale Parlamentului, luand in considerare, pe de o parte, prevederile articolului unic pct. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 38/2012 si, pe de alta parte, solutia pronuntata prin Decizia nr. 727 din 9 iulie 2012.
Astfel, Curtea constata ca dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 38/2012 cuprind aceleasi reglementari, atat ca forma, cat si continut, ca si cele din Legea pentru modificarea alin. (1) al art. 27 din Legea nr. 47/1992.
Or, Curtea Constitutionala, este, potrivit art. 142 alin. (1) din Legea fundamentala, garantul suprematiei Constitutiei, ceea ce presupune, printre altele, rolul sau activ ca institutie fundamentala a statului de drept si implicarea sa, in limitele Constitutiei, desigur, pentru asigurarea conformitatii intregului fond activ al legislatiei cu normele si principiile fundamentale.
Concluzia fireasca ce poate fi desprinsa in urma analizarii intregului context juridic al momentului, astfel cum a fost expus mai sus, nu poate fi, in sens constitutional, decat aceea a interpretarii si aplicarii normelor juridice in vigoare in acord cu deciziile Curtii Constitutionale prin care se constata neconstitutionalitatea unor prevederi legale si in conformitate cu efectele juridice specifice acestor decizii.
Asa fiind, pentru mentinerea starii de constitutionalitate a cadrului legislativ in vigoare si incident in cauza de fata, rezulta ca instanta de contencios constitutional se poate pronunta asupra hotararilor Parlamentului “care afecteaza valori si principii constitutionale”.
In consecinta, Curtea Constitutionala urmeaza sa examineze daca Hotararea Camerei Deputatilor nr. 25 din 3 iulie 2012, asupra carei neconstitutionalitate a fost legal sesizata, se circumscrie, ca obiect, in sfera sa de competenta.
Curtea constata ca revocarea din functie a presedintelui Senatului nu afecteaza, prin obiectul si efectul juridic al unei asemenea hotarari, valori si principii constitutionale.
In virtutea principiului autonomiei regulamentare a Parlamentului, consacrat de art. 64 alin. (1) din Constitutie, fiecare dintre cele doua Camere ale Parlamentului are dreptul de a-si reglementa, prin regulament, propriile reguli de organizare si functionare, care, asa cum a statuat Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 601 din 14 noiembrie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.022 din 17 noiembrie 2005, sunt constitutionale in masura in care respecta principiile constitutionale, isi insusesc cu fidelitate normele de organizare si functionare stabilite expres in Constitutie si privesc numai organizarea interna si functionarea acestora. Hotararile Parlamentului sunt acte juridice ce exprima vointa parlamentarilor si sunt adoptate in aplicarea si cu respectarea prevederilor regulamentului. Or, Curtea Constitutionala a statuat constant in jurisprudenta sa in materie ca nu se poate pronunta asupra actelor de aplicare a regulamentelor, intrucat aceasta ar echivala nu numai cu pronuntarea unor solutii fara fundament constitutional, ci si cu incalcarea principiului autonomiei regulamentare a Parlamentului (a se vedea Decizia nr. 17 din 27 ianuarie 2000 privind constitutionalitatea Hotararii Camerei Deputatilor nr. 25 din 1 septembrie 1999 pentru alegerea vicepresedintilor, secretarilor si chestorilor Camerei Deputatilor, decizie publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 40 din 31 ianuarie 2000, unde s-a retinut: “Camera Deputatilor este unica autoritate publica ce detine competenta ca, in virtutea principiului autonomiei regulamentare, prevazut in art. 61 alin. (1) din Constitutie, text conform caruia <<Organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabilesc prin regulament propriu […]>>, sa interpreteze, ea insasi, continutul normativ al regulamentului propriu si sa decida asupra modului de aplicare a acestuia, respectandu-se de fiecare data, desigur, normele constitutionale aplicabile.”) In aceeasi ordine de idei, Curtea a mai aratat ca pentru rezolvarea contestatiilor senatorilor, deputatilor sau ale grupurilor parlamentare in legatura cu masurile concrete de aplicare a regulamentelor Parlamentului urmeaza sa se recurga la folosirea cailor si procedurilor exclusiv parlamentare.
Mai mult, Curtea constata ca Hotararea Senatului nr. 24 din 3 iulie 2012, avand ca obiect revocarea din functie a presedintelui Senatului, este un act juridic cu caracter individual. Or, asemenea tipuri de acte juridice nu pot fi supuse controlului exercitat de Curtea Constitutionala, deoarece nu privesc probleme de drept, ce ar putea fi supuse controlului de constitutionalitate prin raportare la normele si principiile fundamentale. Curtea Constitutionala nu se poate transforma intr-un arbitru al conflictelor politice din Parlament, nu poate cenzura optiunile politice majoritare ale parlamentarilor cu privire la alegerea presedintelui unei Camere, a conducerii sau a membrilor Biroului permanent al fiecarei Camere sau ai altor organe de lucru si nici nu are rolul unei instante de apel pentru solutionarea unor diferende sau neintelegeri intre persoane ce au calitatea de parlamentari. Astfel de acte reprezinta manifestari politice care, chiar daca imbraca, formal, haina unor acte juridice, nu au caracter normativ, in sensul ca nu contin reglementari juridice de larga aplicabilitate si cu efect juridic general sau circumscris unei categorii determinate de subiecte de drept, ci reprezinta acte juridice cu caracter individual si scop politic, avand ca obiect numiri, alegeri sau validari in functii. Inlocuirea unei persoane cu alta, cu respectarea procedurilor regulamentare, nu poate reprezenta o problema de constitutionalitate pe care Curtea Constitutionala sa poata fi solicitata a o transa.
In lumina tuturor considerentelor expuse, Curtea constata ca Hotararea Senatului nr. 24 din 3 iulie 2012 nu poate fi supusa controlului de constitutionalitate, deoarece, prin obiectul sau de reglementare, nu se incadreaza in sfera actelor parlamentare asupra careia Curtea Constitutionala se poate pronunta.

Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. l) din Constitutie, al art. 1, 3, 10 si 27 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:

Respinge, ca inadmisibila, sesizarea de neconstitutionalitate referitoare la Hotararea Senatului nr. 24 din 3 iulie 2012 privind revocarea domnului Vasile Blaga din functia de presedinte al Senatului.
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica presedintelui Senatului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Dezbaterea a avut loc la data de 9 iulie 2012 si la aceasta au participat: Augustin Zegrean, presedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lazaroiu, Mircea Stefan Minea, Iulia Antoanella Motoc, Ion Predescu, Puskas Valentin Zoltan si Tudorel Toader, judecatori.

*

OPINIE SEPARATA

In dezacord cu solutia adoptata de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 728 din 9 iulie 2012, cu majoritate de voturi, consideram ca sesizarile de neconstitutionalitate a Hotararii Senatului nr. 24 din 3 iulie 2012 privind revocarea domnului Vasile Blaga din functia de presedinte al Senatului trebuiau admise ca fiind intemeiate.

I. Cu privire la admisibilitatea sesizarii
Curtea avea competenta de a constata neconstitutionalitatea Hotararii nr. 24 din 3 iulie 2012, avand in vedere dispozitivul Deciziei nr. 727 din 9 iulie 2012 (pronuntata anterior solutionarii prezentei cauze), prin care s-a constatat ca “solutia legislativa care exclude de la controlul de constitutionalitate hotararile Parlamentului care afecteaza valori si principii constitutionale este neconstitutionala”.
Mentionam ca in jurisprudenta sa, de exemplu prin Decizia nr. 210 din 15 mai 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 416 din 13 iunie 2003, si Decizia nr. 263 din 20 martie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 357 din 28 mai 2012, Curtea a retinut ca acesteia ii sunt opozabile deciziile pe care le pronunta de la momentul pronuntarii lor.
In consecinta, avand in vedere adoptarea dispozitivului Deciziei nr. 727 din 9 iulie 2012, Curtea trebuia sa analizeze constitutionalitatea Hotararii nr. 24 din 3 iulie 2012 asa cum a procedat si prin deciziile nr. 53 si nr. 54 din 25 ianuarie 2011, deciziile nr. 1.630 si nr. 1.631 din 20 decembrie 2011.
Amintim ca in aceste decizii si in Decizia nr. 727 din 9 iulie 2012 Curtea nu a facut distinctia intre actele normative si cele cu caracter individual, distinctie care apare in Decizia nr. 728 din 9 iulie 2012.
Dimpotriva, Decizia nr. 727 din 9 iulie 2012 prevede in mod expres faptul ca instanta de contencios constitutional isi mentine competentele asa cum au fost acordate prin Legea nr. 177/2010.

II. Cu privire la temeinicia sesizarii observam urmatoarele:
Hotararea nr. 24 din 3 iulie 2012 contravine dispozitiilor art. 1 alin. (5) si art. 64 alin. (5) din Constitutie.
Astfel, sesizarea s-a facut cu o adresa semnata de doua treimi din membrii Biroului permanent.
De asemenea, nu a existat nicio comisie de ancheta care sa stabileasca faptul ca au existat incalcari grave ale prevederilor Regulamentului Senatului, constand in lipsa de independenta a acestuia, astfel cum prevede art. 30 alin. (1) lit. b) din Regulament.
Revocarea, astfel cum rezulta din stenograma de sedinta, s-a intemeiat pe alegatii in sensul celor de mai sus, sustinute de presedintele Comisiei juridice a Senatului, fara sa existe niciun fel de probe.
Reamintim ca prin Decizia nr. 1.630 din 20 decembrie 2011 s-a statuat ca ideea de neutralitate politica a presedintelui Senatului – exprimata de Curte in considerentele Deciziei nr. 601/2005 – se refera la atributiile specifice functiei respective si nu poate fi interpretata ca avand semnificatia unei independente fata de partidul politic al carui membru este presedintele Senatului, calitate in considerarea careia, de altfel, a fost ales in aceasta functie.
Hotararea supusa controlului de constitutionalitate a fost adoptata in lipsa vreunei solicitari din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal din cadrul Senatului. Astfel, in timp ce domnul Vasile Blaga conducea lucrarile sedintei Camerelor reunite ale Parlamentului, in calitate de presedinte al Senatului, Biroul permanent al Senatului a fost convocat ad-hoc, fara instiintarea prealabila a acestuia, fiind astfel incalcate dispozitiile Regulamentului Senatului si cele ale art. 66 alin. (2) din Constitutie.
Apreciem ca Biroul permanent al Senatului a fost convocat ilegal, de vreme ce, potrivit dispozitiilor legale invocate, acesta se convoaca din oficiu de catre presedintele Senatului sau la solicitarea a cel putin 5 din ceilalti membri ai sai ori a unui grup parlamentar.
Totodata, Biroul permanent a luat ilegal decizia de a convoca plenul Senatului in vederea revocarii domnului Vasile Blaga din functia de presedinte al Senatului, in conditiile in care Parlamentul se afla in sesiune extraordinara, aprobata de birourile permanente reunite ale celor doua Camere ale Parlamentului, convocata legal si motivat, strict cu privire la teme inscrise si aprobate pe ordinea de zi.
De altfel, prin Decizia nr. 601 din 14 noiembrie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.022 din 17 noiembrie 2005, instanta de contencios constitutional a statuat ca “reglementarea revocarii presedintelui Senatului nu poate contraveni principiului configuratiei politice, care, potrivit art. 64 alin. (5) din Constitutie, sta la baza alcatuirii Biroului permanent. Din textul constitutional mentionat rezulta, fara echivoc, ca prin configuratia politica a fiecarei Camere se intelege compunerea acesteia rezultata din alegeri, pe baza proportiei pe care grupurile parlamentare o detin in totalul membrilor Camerei respective. In virtutea configuratiei politice izvorate din vointa corpului electoral se desemneaza si presedintele Senatului si presedintele Camerei Deputatilor. Votul acordat presedintelui unei Camere este un vot politic care nu poate fi anulat decat in cazul in care grupul care l-a propus cere revocarea politica a acestuia sau, in cazul unei revocari ca sanctiune, cand acest grup sau o alta componenta a Camerei solicita inlocuirea din functie a presedintelui pentru savarsirea unor fapte care atrag raspunderea sa juridica. Aceasta inlocuire se poate face numai cu o persoana din acelasi grup parlamentar, care nu-si poate pierde dreptul la functia de presedinte, dobandit in virtutea rezultatelor obtinute in alegeri, respectandu-se principiul configuratiei politice”.
Prin aceeasi decizie, Curtea Constitutionala a retinut ca “revocarea din functie inainte de expirarea mandatului produce intotdeauna efecte numai asupra mandatului celui revocat, iar nu si asupra dreptului grupului parlamentar care a propus numirea lui, de a fi reprezentat in Biroul permanent si, in consecinta, de a propune alegerea unui alt senator in locul devenit vacant. Neobservarea principiului mentionat si instituirea posibilitatii alegerii unui nou presedinte dintr-un alt grup parlamentar ar avea drept consecinta ca sanctiunea aplicata presedintelui Senatului, revocat din functie, sa se extinda asupra grupului parlamentar care a propus alegerea lui. Or, Constitutia Romaniei nu permite aplicarea unei asemenea sanctiuni cu caracter colectiv”.
Prin Decizia nr. 1.630 din 20 decembrie 2011, Curtea a statuat urmatoarele: “Constitutionalitatea dispozitiilor art. 23 alin. (3) din Regulamentul Senatului, potrivit caruia apartenenta politica a membrilor Biroului Permanent, in care se include si presedintele Senatului, trebuie sa reflecte configuratia politica rezultata din alegeri, cu observarea principiului consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constitutie, cu privire la care se sustine ca sunt neconstitutionale in masura in care sunt interpretate in sensul in care s-ar permite revocarea sau incetarea mandatului presedintelui Senatului ca urmare a modificarilor configuratiei politice in general si, in special, ca urmare a retragerii sprijinului politic al grupului parlamentar care l-a propus.”
Pentru ratiunile expuse, consideram ca sesizarea era admisibila si intemeiata.

Judecator,
prof. univ. dr. Iulia Antoanella Motoc

Judecator,
prof. univ. dr. Aspazia Cojocaru

Judecator,
prof. univ. dr. Mircea Stefan Minea