Decizia Curtii Constitutionale privind revocarea doamnei Roberta Alma Anastase din functia de presedinte si de membru al Biroului permanent al Camerei Deputatilor

In M. Of. nr. 480 din 12 iulie 2012 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 729/2012 referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a Hotararii Camerei Deputatilor nr. 25 din 3 iulie 2012 privind revocarea doamnei Roberta Alma Anastase din functia de presedinte si de membru al Biroului permanent al Camerei Deputatilor.

Din cuprins:
I. Cu Adresa nr. 1/1.015/RA din 3 iulie 2012, doamna Roberta Alma Anastase, in calitate de presedinte al Camerei Deputatilor, a trimis Curtii Constitutionale sesizarea referitoare la neconstitutionalitatea Hotararii nr. 25 din 3 iulie 2012 privind revocarea doamnei Roberta Alma Anastase din functia de presedinte si de membru al Biroului permanent al Camerei Deputatilor.
Sesizarea a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 4.530 din 4 iulie 2012, formand obiectul Dosarului nr. 1.178L/2/2012.
Cu Adresa nr. 16/418 din 6 iulie 2012, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal a inaintat Curtii Constitutionale, in temeiul dispozitiilor art. 146 lit. c) din Constitutie, sesizarea referitoare la neconstitutionalitatea Hotararii nr. 25 din 3 iulie 2012 privind revocarea doamnei Roberta Alma Anastase din functia de presedinte si de membru al Biroului permanent al Camerei Deputatilor. La sesizare a fost anexat tabelul nominal cu cei 58 de deputati, semnatari ai sesizarii de neconstitutionalitate. Autorii sesizarii sunt urmatorii: Roberta Alma Anastase, Daniel Buda, Cristian Alexandru Boureanu, Raluca Turcan, Ioan Oltean, Mircea-Nicu Toader, Sever Voinescu-Cotoi, Marius-Sorin Gondor, George Ionescu, William Gabriel Brinza, Lucian Nicolae Bode, Alin Silviu Trasculescu, Iosif Stefan Dragulescu, Gheorghe Ialomitianu, Mihai Stroe, Valeriu Tabara, Nicusor Paduraru, Constantin Severus Militaru, Costica Canacheu, Adrian Badulescu, Mihai Cristian Apostolache, Florian Daniel Geanta, Dan-Radu Zatreanu, Samoil Vilcu, Cristian Petrescu, Mihai Surpateanu, Valeriu Alecu, Gabriel Andronache, Maria Stavrositu, Cristina Elena Dobre, Doinita-Mariana Chircu, Razvan Mustea-Serban, Theodor Paleologu, Valerian Vreme, Constantin Dascalu, Iulian Vladu, Clement Negrut, Adrian Gurzau, Constantin Chirila, Carmen Axenie, Ioan Nelu Botis, Sorin Stefan Zamfirescu, Petru Calian, Viorel Balcan, Gelu Visan, Tinel Gheorghe, Mihai Marian Dan, Adrian Radulescu, Vasile Gherasim, Cristian-Ion Burlacu, Catalin Ovidiu Buhaianu-Obuf, Ioan Balan, Marius-Cristinel Dugulescu, Mihai Doru Opriscan, Florin Postolachi, Danut Liga, Eugen Badalan si Teodor Marius Spinu.
Sesizarea a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 4.701 din 7 iulie 2012, formand obiectul Dosarului nr. 1.208L/2/2012.
II. Obiectul sesizarilor il constituie Hotararea Camerei Deputatilor nr. 25 din 3 iulie 2012 privind revocarea doamnei Roberta Alma Anastase din functia de presedinte si de membru al Biroului permanent al Camerei Deputatilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 446 din 4 iulie 2012, avand urmatorul cuprins:
“Articol unic. – Camera Deputatilor hotaraste revocarea doamnei Roberta Alma Anastase din functia de presedinte si de membru al Biroului permanent al Camerei Deputatilor.”
III. In motivarea sesizarilor, avand continut asemanator, autorii acestora sustin ca hotararea contestata a fost adoptata fara a exista vreo solicitare din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal din cadrul Camerei Deputatilor, fiind incalcate prevederile art. 64 alin. (5) din Constitutie, precum si cele retinute de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005. Potrivit acestei decizii, la alegerea membrilor Biroului permanent al fiecarei Camere, inclusiv a presedintelui, precum si la revocarea lor inainte de expirarea mandatului, se tine seama de criteriul configuratiei politice a fiecarei Camere. Reglementarea revocarii presedintelui Camerei Deputatilor nu poate contraveni principiului configuratiei politice, prin aceasta intelegandu-se compunerea fiecarei Camere rezultate din alegeri, pe baza proportiei pe care grupurile parlamentare o detin in totalul membrilor Camerei respective. Curtea a mai retinut, cu acelasi prilej, ca votul acordat presedintelui Camerei este un vot politic, care nu poate fi anulat decat in cazul in care grupul care l-a propus cere revocarea politica a acestuia.
In lipsa unei asemenea cereri apartinand Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal din cadrul Camerei Deputatilor, autorii sesizarii considera ca hotararea contestata nu poate fi decat neconstitutionala.
Hotararea nr. 25 din 3 iulie 2012 contravine, de asemenea, prevederilor art. 66 alin. (3) din Constitutie, deoarece a fost adoptata de Camera Deputatilor intr-o sesiune extraordinara a carei convocare nu a fost facuta insa de presedintele acestei Camere. Este adevarat ca, anterior, presedintele Camerei convocase Camera intr-o sesiune extraordinara, dar cu o alta ordine de zi, care a fost epuizata, pe cand sedinta pentru revocarea presedintelui Camerei Deputatilor s-a desfasurat dupa sesiunea extraordinara convocata in mod constitutional si fara publicarea convocarii sale in Monitorul Oficial al Romaniei.
Autorii sesizarii sustin ca revocarea din functia de presedinte al Camerei Deputatilor s-a hotarat pe baza unui raport al Comisiei juridice, de disciplina si imunitati, raport adoptat insa in absenta presedintelui Camerei, deci fara respectarea dreptului sau la aparare, desi acesta a fost solicitat. Astfel, pe data de 3 iulie 2012, pe baza propunerii Biroului permanent al Camerei Deputatilor, Comisia juridica, de disciplina si imunitati a propus plenului Camerei Deputatilor, convocata neconstitutional, sanctionarea disciplinara a presedintelui Camerei Deputatilor, sanctiune ce a fost si aplicata. Aceasta sanctiune s-a aplicat pentru o sesizare formulata in urma cu aproape 6 luni de opozitia parlamentara de atunci, in care erau reclamate o serie de presupuse nereguli referitoare la sedinta comuna a celor doua Camere ale Parlamentului din data de 27 septembrie 2011, sedinta condusa insa de un vicepresedinte al Camerei Deputatilor, si nu de presedintele acesteia. Or, nicio regula constitutionala sau regulamentara nu prevede revocarea presedintelui Camerei Deputatilor ca sanctiune disciplinara, motiv pentru care se considera ca “asa-zisa sanctiune nu este o sanctiune, ci o masura politica neconstitutionala”.
Dispozitiile constitutionale invocate in motivarea sesizarilor de neconstitutionalitate sunt cele ale art. 64 alin. (5), care prevad ca “birourile permanente si comisiile parlamentare se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a fiecarei Camere”, si ale art. 66 alin. (3), potrivit carora “Convocarea Camerelor se face de presedintii acestora”. Este invocat, de asemenea, si dreptul la aparare, reglementat de art. 24 din Constitutie.
IV. In conformitate cu dispozitiile art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarile de neconstitutionalitate au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului pentru a-si exprima punctele de vedere asupra acesteia.
Presedintele Camerei Deputatilor a transmis, cu adresele nr. 1/1.040/VZ din 6 iulie 2012, respectiv nr. 1/1.072/VZ din 9 iulie 2012, punctele de vedere ale Biroului permanent al Camerei Deputatilor referitoare la sesizarea ce constituie obiectul dosarelor nr. 1.178L/2/2012 si nr. 1.208L/2/2012, adrese inregistrate la Curtea Constitutionala cu nr. 4.703 din 7 iulie 2012, respectiv nr. 4.744 din 9 iulie 2012, prin care se sustin urmatoarele:
1. Sesizarile privind neconstitutionalitatea Hotararii Camerei Deputatilor nr. 25 din 3 iulie 2012 privind revocarea doamnei Roberta Alma Anastase din functia de presedinte si de membru al Biroului permanent al Camerei Deputatilor sunt inadmisibile, fiind invocate, in acest sens, doua motive:
a) Primul motiv vizeaza competenta Curtii Constitutionale de a verifica conformitatea hotararilor Camerei Deputatilor cu prevederile constitutionale. Astfel, se arata ca, la data la care Curtea a fost sesizata cu solutionarea prezentelor cereri de neconstitutionalitate, instanta de contencios constitutional nu mai avea in sfera sa de competenta atributia de a se pronunta asupra constitutionalitatii hotararilor plenului Camerei Deputatilor, a hotararilor plenului Senatului si a hotararilor plenului celor doua Camere reunite ale Parlamentului. Dispozitiile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, care reglementau aceasta atributie, au fost modificate prin articolul unic pct. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 38/2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 445 din 4 iulie 2012, acestea avand, in prezent, urmatorul continut: “(1) Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori.”
In punctul de vedere transmis in Dosarul nr. 1.208L/2/2012 se arata ca eliminarea acestei atributii legale a Curtii Constitutionale a constituit si motivul pentru care sesizarea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal din Camera Deputatilor, referitoare la neconstitutionalitatea Hotararii Camerei Deputatilor nr. 25 din 3 iulie 2012, a fost inregistrata, initial, la secretarul general al Camerei Deputatilor, pentru ca apoi sa fie restituita autorilor sai, cu precizarea ca secretarul general al Camerei Deputatilor are, potrivit ultimelor modificari aduse Legii nr. 47/1992 prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 38/2012, competenta legala de a inregistra si de a transmite Curtii numai sesizarile referitoare la constitutionalitatea regulamentelor Parlamentului, nu si alte sesizari referitoare la hotarari ale Camerei Deputatilor.
b) In Dosarul nr. 1.178L/2/2012, presedintele Camerei Deputatilor invedereaza o alta cauza de inadmisibilitate, privitoare la calitatea procesuala a autorului sesizarii. Se arata, in acest sens, ca la data formularii sesizarii de neconstitutionalitate inaintate Curtii Constitutionale – 4 iulie 2012 – doamna Roberta Alma Anastase nu mai detinea functia de presedinte al Camerei Deputatilor, astfel ca, fara aceasta calitate, nu mai are dreptul de a sesiza Curtea Constitutionala in temeiul dispozitiilor art. 146 lit. c) din Constitutie.
2. Fata de motivele invocate de autorii sesizarilor, se arata, mai intai, ca Hotararea Camerei Deputatilor nr. 25 din 3 iulie 2012 a fost adoptata de plenul Camerei Deputatilor cu 160 de voturi pentru si un vot impotriva, din 161 de voturi valabil exprimate, prezenta fiind de 171 de deputati.
Cat priveste pretinsa incalcare a prevederilor art. 64 alin. (5) din Constitutie, potrivit carora “birourile permanente si comisiile parlamentare se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a fiecarei Camere”, se apreciaza ca acest text nu se refera la institutia revocarii, ci la faza alcatuirii birourilor permanente si ale comisiilor parlamentare, astfel ca nu pot fi retinute aceste sustineri de neconstitutionalitate.
Prevederile art. 66 alin. (3) din Constitutie, potrivit carora “convocarea Camerelor se face de presedintii acestora”, trebuie interpretate, in situatia revocarii presedintelui Camerei, in raport cu dispozitiile art. 26 alin. (5) din Regulamentul Camerei Deputatilor, care prevad ca “presedintele Camerei Deputatilor caruia i s-a cerut revocarea nu poate conduce sedinta biroului permanent sau cea a plenului in care se discuta revocarea sa”. Totodata, prin Decizia nr. 1.630 din 20 decembrie 2011, Curtea Constitutionala a retinut posibilitatea “revocarii Presedintelui Senatului cu titlu de sanctiune juridica”, aceasta fiind o situatie distincta de revocarea la propunerea grupului parlamentar care l-a propus in aceasta functie. Or, fata de faptul ca doamna Roberta Alma Anastase nu a participat la sedinta Comisiei juridice, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor in care s-a adoptat raportul de revocare, precum si fata de argumentul potrivit caruia sanctiunea aplicata prin masura revocarii are legatura cu o sesizare formulata in urma cu 6 luni, se arata ca acestea nu aduc atingere niciunei prevederi constitutionale, deoarece Constitutia Romaniei nu reglementeaza procedurile interne pe baza carora functioneaza comisiile parlamentare si nici nu prevede vreun termen de aplicare a sanctiunilor. Art. 64 din Legea fundamentala ofera deplina independenta celor doua Camere ale Parlamentului de a se organiza si de a functiona prin regulamente proprii, iar in jurisprudenta sa (Decizia nr. 1.466 din 10 noiembrie 2009, Decizia nr. 710 din 6 mai 2009 sau Decizia nr. 209 din 7 martie 2012), Curtea a statuat constant ca extinderea controlului de constitutionalitate si asupra actelor de aplicare a regulamentelor ar reprezenta o incalcare a principiului autonomiei regulamentare si o incalcare a competentelor constitutionale ale Curtii. Aceasta a mai aratat cu acelasi prilej ca aplicarea regulamentului este o atributie a Camerei Deputatilor, asa incat contestatiile deputatilor privind actele concrete de aplicare a prevederilor regulamentare sunt de competenta exclusiva a Camerei Deputatilor.
V. In temeiul art. 76 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, la data de 5 iulie 2012, Curtea Constitutionala a solicitat secretarului general al Camerei Deputatilor stenograma sedintei Biroului permanent al Camerei Deputatilor din data de 3 iulie 2012, sedinta referitoare la incetarea statutului de membru al Biroului permanent si presedinte al Camerei Deputatilor a doamnei Roberta Alma Anastase, decizia de convocare in sesiune extraordinara a Camerei Deputatilor si stenograma sedintei Plenului Camerei Deputatilor in care a fost adoptata Hotararea nr. 25 din 3 iulie 2012, precum si raportul Comisiei juridice, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor din care rezulta motivele ce stau la baza propunerii de revocare a presedintelui Camerei Deputatilor.
Cu Adresa nr. 51/2.996 din 9 iulie 2012, secretarul general al Camerei Deputatilor a transmis la dosarul Curtii documentele solicitate mai sus, respectiv:
– stenograma sedintei Biroului permanent al Camerei Deputatilor din ziua de marti, 3 iulie 2012, ora 15,45;
– Decizia de convocare a Camerei Deputatilor in sesiune extraordinara pentru ziua de 3 iulie 2012, ora 21,15;
– stenograma sedintei Plenului Camerei Deputatilor din 3 iulie 2012, ora 21,15;
– Raportul Comisiei juridice, de disciplina si imunitati nr. 31/966/2011/2012 asupra sesizarii Grupurilor parlamentare ale PSD si PNL din Camera Deputatilor privind o presupusa incalcare a regulamentelor celor doua Camere ale Parlamentului de catre doamna Roberta Alma Anastase, presedintele Camerei Deputatilor, domnul deputat Ioan Oltean, vicepresedintele Camerei Deputatilor, si doamna deputat Maria Barna, presedinte al Comisiei pentru buget, finante si banci.
VI. La termenul de judecata din data de 9 iulie 2012, Curtea, observand identitatea de obiect al celor doua sesizari, a dispus, in temeiul art. 164 din Codul de procedura civila, coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992, conexarea Dosarului nr. 1.208L/2/2012 la Dosarul nr. 1.178L/2/2012, care a fost primul inregistrat.

CURTEA,
examinand sesizarile de neconstitutionalitate, punctele de vedere ale Biroului permanent al Camerei Deputatilor, documentele suplimentare atasate la dosar, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, continutul Hotararii Camerei Deputatilor nr. 25 din 3 iulie 2012, prin raportare la prevederile Constitutiei, si dispozitiile Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, retine urmatoarele:
I. Pentru ca orice cerere sau sesizare adresata Curtii Constitutionale sa poata fi supusa controlului de constitutionalitate intr-una din formele prevazute de art. 146 din Constitutie, aceasta trebuie sa indeplineasca doua conditii preliminare si obligatorii: sa respecte cerintele procedurale ce determina legalitatea sesizarii si sa se circumscrie uneia dintre atributiile specifice Curtii Constitutionale, conferite de Legea fundamentala.
In ce priveste legalitatea sesizarii sub aspectul calitatii procesuale a autorului sesizarii, Curtea constata ca a fost legal investita. Astfel, referitor la Dosarul nr. 1.178L/2/2012, sesizarea privind neconstitutionalitatea Hotararii Camerei Deputatilor nr. 25 din 3 iulie 2012 a fost formulata de doamna Roberta Alma Anastase, in virtutea calitatii sale de presedinte al Camerei Deputatilor. Curtea Constitutionala a mai analizat o speta similara sub acest aspect, retinand, prin Decizia nr. 1.630 din 20 decembrie 2011 referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a Hotararii Senatului nr. 53 din 23 noiembrie 2011 privind constatarea incetarii de drept a statutului de membru al Biroului permanent si presedinte al Senatului a domnului senator Mircea-Dan Geoana, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 84 din 2 februarie 2012, urmatoarele: “Curtea constata ca autorul sesizarii are calitate procesuala in cauza, intrucat sesizarea Curtii Constitutionale reprezinta unica posibilitate procedurala pe care o are presedintele Senatului de a contesta o hotarare a Plenului Senatului care priveste functia sa; in aceste conditii, a retine lipsa calitatii procesuale de a contesta aceasta hotarare ar reprezenta o incalcare a liberului acces la justitie, consacrat de art. 21 din Constitutia Romaniei. In plus, astfel cum rezulta din dosarul cauzei, sesizarea a fost formulata in aceeasi zi in care a fost adoptata si apoi publicata hotararea contestata.” Raportand aceste considerente la circumstantele specifice cauzei de fata, Curtea constata o identitate faptica, si anume: autoarea sesizarii a formulat cererea in aceeasi zi in care a fost adoptata, in Plenul Camerei Deputatilor, Hotararea nr. 25 din 3 iulie 2012, prin care s-a hotarat revocarea sa din functia de presedinte al Camerei Deputatilor. Aceasta sedinta a Plenului Camerei Deputatilor a inceput, potrivit Deciziei de convocare a Camerei Deputatilor in sesiune extraordinara pentru 3 iulie 2012 si stenogramei acestei sedinte, la ora 21,15. In aceeasi zi de 3 iulie 2012, dar, in mod logic, ulterior acestui moment, autoarea sesizarii a formulat prezenta sesizare, aceasta fiind inregistrata pe rolul Curtii Constitutionale sub nr. 4.530 din 4 iulie 2012, in aceeasi zi in care a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 446 din 4 iulie 2012 Hotararea Camerei Deputatilor nr. 25 din 3 iulie 2012. Asadar, cele retinute de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 1.630 din 20 decembrie 2011, mai sus redata, sunt valabile, ad similis, si in cauza de fata.
In Dosarul nr. 1.208L/2/2012, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal a formulat, in temeiul art. 146 lit. c) din Constitutie, sesizarea de neconstitutionalitate referitoare la aceeasi Hotarare nr. 25 din 3 iulie 2012 a Camerei Deputatilor. In punctul de vedere trimis la dosar de Biroul permanent al Camerei Deputatilor, sub semnatura presedintelui Camerei Deputatilor, se arata ca, initial, sesizarea a fost depusa la secretarul general al Camerei Deputatilor pentru a fi transmisa Curtii Constitutionale, astfel cum dispune art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, fiind ulterior restituita autorului sau, pe motivul lipsei de competenta a Curtii de a solutiona respectiva sesizare. Prin urmare, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal a depus direct la Curtea Constitutionala cererea sa privind constatarea neconstitutionalitatii Hotararii Camerei Deputatilor nr. 25 din 3 iulie 2012.
Asa fiind, in cauza se ridica problema respectarii cerintelor procedurale referitoare la sesizarea Curtii. Cu privire la acest aspect, Curtea s-a mai pronuntat, intr-o situatie similara, prin Decizia nr. 305 din 12 martie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 213 din 20 martie 2008, retinand urmatoarele: “Sub acest aspect, Curtea constata ca, desi sesizarea grupului de senatori ai Partidului Romania Mare a fost depusa direct la Curtea Constitutionala, contrar prevederilor art. 15 alin. (4) teza finala din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, potrivit carora sesizarea se trimite <<de catre secretarul general al Camerei respective>>, aceasta nu este o cauza de inadmisibilitate, ci una de neregularitate. In consecinta, considerandu-se legal investita, Curtea va examina pe fond sesizarea ce face obiectul prezentului dosar.” Avand in vedere identitatea circumstantiala, sub aspectul examinat, dintre cauza de fata si cea la care se refera considerentele deciziei mai sus mentionate, Curtea constata ca aceeasi concluzie se impune si in acest dosar.
II. Sub aspectul competentei Curtii Constitutionale de a se pronunta asupra hotararii in discutie, Curtea constata ca, in contextul cu totul special al circumstantelor spetei, raportat la cadrul legislativ actual, se impune o analiza detaliata.
Atributia Curtii Constitutionale de a se pronunta asupra constitutionalitatii hotararilor Plenului Camerei Deputatilor, hotararilor Plenului Senatului si hotararilor Plenului celor doua Camere reunite ale Parlamentului a fost reglementata de art. I pct. 1 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a Codului de procedura civila si a Codului de procedura penala al Romaniei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010. Aceasta atributie a fost conferita prin lege organica, in temeiul art. 146 lit. l) din Constitutie, aflandu-si sediul in art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010. Prin Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, Curtea Constitutionala si-a circumstantiat noua atributie de control al constitutionalitatii hotararilor Plenului Camerei Deputatilor, hotararilor Plenului Senatului si hotararilor Plenului celor doua Camere reunite ale Parlamentului, retinand, in acest sens, ca “pot fi supuse controlului de constitutionalitate numai hotararile Parlamentului, adoptate dupa conferirea noii competente, hotarari care afecteaza valori, reguli si principii constitutionale sau, dupa caz, organizarea si functionarea autoritatilor si institutiilor de rang constitutional”.
La data de 27 iunie 2012, Curtea Constitutionala a fost sesizata cu obiectia de neconstitutionalitate referitoare la neconstitutionalitatea Legii pentru modificarea alin. (1) al art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizare ce a constituit obiectul Dosarului nr. 1.155A/2012, cu termen de judecata stabilit pentru data de 9 iulie 2012. Modificarea legislativa reglementata de legea supusa controlului de constitutionalitate anterior promulgarii viza eliminarea, din cuprinsul art. 27 alin. (1), a hotararilor Plenului Camerei Deputatilor, hotararilor Plenului Senatului si hotararilor Plenului celor doua Camere reunite ale Parlamentului, asupra carora Curtea Constitutionala avea competenta a se pronunta.
Totodata, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 38/2012 pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 445 din 4 iulie 2012, sunt modificate prevederile alin. (1) al art. 27 din Legea nr. 47/1992, in acelasi sens in care dispuneau si prevederile Legii pentru modificarea alin. (1) al art. 27 din Legea nr. 47/1992, aflate pe rolul Curtii Constitutionale pentru exercitarea controlului de constitutionalitate a priori.
La sedinta de plen din 9 iulie 2012, Curtea Constitutionala a solutionat, mai intai, Dosarul nr. 1.155A/2012, avand ca obiect sesizarea referitoare la neconstitutionalitatea Legii pentru modificarea alin. (1) al art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale. Prin Decizia nr. 727 din 9 iulie 2012, Curtea, cu majoritate de voturi, a admis obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca “solutia legislativa care exclude de la controlul de constitutionalitate hotararile Parlamentului care afecteaza valori si principii constitutionale este neconstitutionala”.
Potrivit art. 147 alin. (2) din Constitutie: “In cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, inainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale”, iar alin. (4) al aceluiasi articol prevede ca “Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.”
Curtea Constitutionala a statuat constant in jurisprudenta sa, de pilda prin Decizia nr. 124 din 27 martie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 275 din 18 aprilie 2003, ca deciziile pronuntate de instanta de contencios constitutional ii sunt opozabile din momentul pronuntarii lor, nu de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei. Ar fi contrar insesi ratiunii exercitarii controlului de constitutionalitate de catre o instanta unica, specializata, ca aceasta, efectuand in concret acest tip de control, sa procedeze altfel, intrucat s-ar putea ajunge la situatii absurde, in care, de pilda, acelasi act normativ sau aceleasi dispozitii dintr-un act normativ sa fie declarate ca fiind neconstitutionale de doua ori, punand sub semnul derizoriului efectele juridice ale deciziilor Curtii Constitutionale.
Asa fiind, la momentul pronuntarii prezentei decizii, moment ulterior pronuntarii Deciziei nr. 727 din 9 iulie 2012, Curtea Constitutionala urmeaza sa-si aprecieze propria competenta de a se pronunta asupra constitutionalitatii hotararilor Plenului Camerei Deputatilor, hotararilor Plenului Senatului si hotararilor Plenului celor doua Camere reunite ale Parlamentului, luand in considerare, pe de o parte, prevederile articolului unic din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 38/2012 si, pe de alta parte, solutia pronuntata prin Decizia nr. 727 din 9 iulie 2012.
Astfel, Curtea constata ca dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 38/2012 preiau aceeasi solutie legislativa reglementata de prevederile Legii pentru modificarea alin. (1) al art. 27 din Legea nr. 47/1992.
Or, Curtea Constitutionala, este, potrivit art. 142 alin. (1) din Legea fundamentala, garantul suprematiei Constitutiei, ceea ce presupune, printre altele, rolul sau activ ca institutie fundamentala a statului de drept si implicarea sa, in limitele Constitutiei, desigur, pentru asigurarea conformitatii intregului fond activ al legislatiei cu normele si principiile fundamentale.
Concluzia fireasca ce poate fi desprinsa in urma analizarii intregului context juridic al momentului, astfel cum a fost expus mai sus, nu poate fi, in sens constitutional, decat aceea a interpretarii si aplicarii normelor juridice in vigoare in acord cu deciziile Curtii Constitutionale prin care se constata neconstitutionalitatea unor prevederi legale si in conformitate cu efectele juridice specifice acestor decizii.
Asa fiind, pentru mentinerea starii de constitutionalitate a cadrului legislativ in vigoare si incident in cauza de fata, rezulta ca instanta de contencios constitutional se poate pronunta asupra hotararilor Parlamentului “care afecteaza valori si principii constitutionale”.
In consecinta, Curtea Constitutionala urmeaza sa examineze daca Hotararea Camerei Deputatilor nr. 25 din 3 iulie 2012, asupra neconstitutionalitatii careia a fost legal sesizata sa se pronunte, se circumscrie, ca obiect, in sfera sa de competenta, astfel cum aceasta este determinata prin Decizia nr. 727 din 9 iulie 2012.
Curtea constata ca revocarea din functie a presedintelui Camerei Deputatilor nu afecteaza, prin obiectul si efectul juridic al unei asemenea hotarari, valori si principii constitutionale.
In virtutea principiului autonomiei regulamentare a Parlamentului, consacrat de art. 64 alin. (1) din Constitutie, fiecare dintre cele doua Camere ale Parlamentului are dreptul de a-si reglementa, prin regulament, propriile reguli de organizare si functionare, care, asa cum a statuat Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 601 din 14 noiembrie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.022 din 17 noiembrie 2005, sunt constitutionale in masura in care respecta principiile constitutionale, isi insusesc cu fidelitate normele de organizare si functionare stabilite expres in Constitutie si privesc numai organizarea interna si functionarea acestora. Hotararile Parlamentului sunt acte juridice care exprima vointa parlamentarilor si sunt adoptate in aplicarea si cu respectarea prevederilor Regulamentului. Or, Curtea Constitutionala a statuat constant in jurisprudenta sa in materie ca nu se poate pronunta asupra actelor de aplicare a regulamentelor, intrucat aceasta ar echivala nu numai cu pronuntarea unor solutii fara fundament constitutional, ci si cu incalcarea principiului autonomiei regulamentare a Parlamentului. (A se vedea Decizia nr. 17 din 27 ianuarie 2000 privind constitutionalitatea Hotararii Camerei Deputatilor nr. 25 din 1 septembrie 1999 pentru alegerea vicepresedintilor, secretarilor si chestorilor Camerei Deputatilor, decizie publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 40 din 31 ianuarie 2000, unde s-a retinut: “Camera Deputatilor este unica autoritate publica ce detine competenta ca, in virtutea principiului autonomiei regulamentare, prevazut in art. 61 alin. (1) din Constitutie, text conform caruia <<Organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabilesc prin regulament propriu […]>>, sa interpreteze, ea insasi, continutul normativ al regulamentului propriu si sa decida asupra modului de aplicare a acestuia, respectandu-se de fiecare data, desigur, normele constitutionale aplicabile.”) In aceeasi ordine de idei, Curtea a mai aratat ca pentru rezolvarea contestatiilor senatorilor, deputatilor sau ale grupurilor parlamentare in legatura cu masurile concrete de aplicare a regulamentelor Parlamentului urmeaza sa se recurga la folosirea cailor si procedurilor exclusiv parlamentare.
Mai mult, Curtea constata ca Hotararea Camerei Deputatilor nr. 25 din 3 iulie 2012, avand ca obiect revocarea din functie a presedintelui Camerei Deputatilor, este un act juridic cu caracter individual, care nu afecteaza valori si principii constitutionale. Or, asemenea tipuri de acte juridice nu pot fi supuse controlului exercitat de Curtea Constitutionala. Astfel de acte reprezinta manifestari politice care nu au caracter normativ, in sensul ca nu contin reglementari juridice de larga aplicabilitate si cu efect juridic general sau circumscris unei categorii determinate de subiecte de drept, ci sunt acte juridice cu caracter individual si cu scop politic, avand ca obiect numiri, alegeri sau validari in functii. De altfel, inlocuirea unei persoane cu alta, cu respectarea procedurilor regulamentare, nu poate reprezenta o problema de constitutionalitate.
In lumina tuturor considerentelor expuse, Curtea constata ca Hotararea Camerei Deputatilor nr. 25 din 3 iulie 2012 nu poate fi supusa controlului de constitutionalitate, deoarece, prin obiectul sau de reglementare, nu se incadreaza in sfera actelor parlamentare asupra careia Curtea Constitutionala se poate pronunta.

Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. l) din Constitutie, al art. 1, 3, 10 si 27 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:

Respinge, ca inadmisibila, sesizarea de neconstitutionalitate referitoare la Hotararea Camerei Deputatilor nr. 25 din 3 iulie 2012 privind revocarea doamnei Roberta Alma Anastase din functia de presedinte si de membru al Biroului permanent al Camerei Deputatilor.
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica presedintelui Camerei Deputatilor si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Dezbaterea a avut loc la data de 9 iulie 2012 si la aceasta au participat: Augustin Zegrean, presedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lazaroiu, Mircea Stefan Minea, Iulia Antoanella Motoc, Ion Predescu, Puskas Valentin Zoltan si Tudorel Toader, judecatori.