Opinie separata la Decizia Curtii Constitutionale nr. 730 din 9 iulie 2012
Opinie separata la Decizia nr. 730, transmisa de Curtea Constitutionala prin Adresa nr. 4.879 din 12 iulie 2012 ulterior publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 473 din 11 iulie 2012.
In dezacord cu solutia adoptata de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 730 din 9 iulie 2012, cu majoritate de voturi, consider ca cererea era admisibila si intemeiata. Curtea ar fi trebuit sa constate existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parlamentul Romaniei, pe de o parte, si Presedintele Romaniei, pe de alta parte. Curtea trebuia sa constate ca Presedintele Romaniei nu a savarsit fapte grave prin care sa incalce prevederile Constitutiei, astfel cum a retinut si in Avizul consultativ nr. 1 din 6 iulie 2012, precum si neconstitutionalitatea Hotararii nr. 33 din 6 iulie 2012 prin care s-a dispus suspendarea din functie.
I. Cu privire la admisibilitatea cererii formulate
1. Presedintele Romaniei este unul dintre titularii dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale cu privire la conflictele juridice de natura constitutionala prevazute de art. 146 alin. e) din Constitutie.
Astfel cum rezulta din cererea formulata, Presedintele Romaniei este cel care solicita Curtii constatarea existentei unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament, pe de o parte, si Presedintele Romaniei, pe de alta parte.
La momentul formularii cererii de constatare a existentei conflictului juridic de natura constitutionala Presedintele avea calitate procesuala. In acest sens, in acord cu jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv Decizia nr. 1.630 din 20 decembrie 2011, apreciem ca autorul sesizarii – Presedintele Romaniei – avea calitate procesuala in cauza, intrucat sesizarea Curtii Constitutionale reprezinta unica posibilitate procedurala de a contesta o hotarare a Parlamentului Romaniei care priveste functia sa. In aceste conditii, a retine lipsa calitatii procesuale de a contesta aceasta hotarare ar reprezenta o incalcare a liberului acces la justitie, consacrat de art. 21 din Constitutia Romaniei.
Daca prin Decizia nr. 1.630 din 20 decembrie 2011 Curtea a constatat ca presedintele revocat al Senatului avea calitate procesuala, cu atat mai mult, cu acest prilej, Curtea ar fi trebuit sa constate ca Presedintele Romaniei avea calitate procesuala in cauza.
2. Se observa ca, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, respectiv Decizia nr. 270/2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 290 din 15 aprilie 2008, Curtea poate solutiona orice conflict juridic de natura constitutionala ivit intre autoritatile publice, precum si orice situatii juridice conflictuale a caror nastere rezida in mod direct din textul Constitutiei.
Din aceasta perspectiva se observa ca in data de 6 iulie 2012 Parlamentul a dispus suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei, ceea ce a creat o situatie juridica conflictuala, care s-a nascut din nerespectarea de catre Parlamentul Romaniei a dispozitiilor art. 95 alin. (1) din Legea fundamentala, respectiv savarsirea unor fapte grave prin care Presedintele Romaniei sa incalce prevederile Constitutiei.
II. Cu privire la fondul cererii formulate de catre Presedintele Romaniei
1. Apreciem ca Presedintele Romaniei nu a savarsit fapte grave prin care sa incalce prevederile Constitutiei, conditie obligatorie pentru suspendarea acestuia din functie, potrivit art. 95 alin. (1) din Constitutie.
In sprijinul celor anterior precizate observam ca prin Avizul consultativ nr. 1 din 6 iulie 2012 Curtea a retinut urmatoarele:
– cu privire la sustinerile cuprinse in preambulul propunerii de suspendare din functie a presedintelui Romaniei, Curtea a constatat ca acestea nu precizeaza elementele necesare identificarii si caracterizarii faptelor de incalcare a Constitutiei si nici dovezile pe care se sprijina imputarile, astfel incat a analizat motivele cuprinse in cele 7 capitole ale propunerii de suspendare;
– referitor la sustinerile mentionate in capitolul II din propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei, Curtea a retinut ca motivele invocate de autorii propunerii privind incalcarea unor drepturi fundamentale, cum sunt dreptul la munca si dreptul la pensie, nu se pot constitui in elemente ce conduc la atingerea substantei acestor drepturi fundamentale. In acest sens, Curtea constata ca masurile legislative referitoare la diminuarea salariilor si a pensiilor au fost adoptate de catre Guvern, prin asumarea raspunderii;
– cu privire la declaratiile Presedintelui Romaniei, Curtea a constatat ca acestea sunt simple afirmatii, fara sa constituie acte sau fapte care sa conduca la incalcari grave ale Constitutiei. Astfel, manifestarile Presedintelui, la care se refera autorii propunerii de suspendare, pot fi caracterizate ca opinii;
– referitor la motivele invocate in capitolul III din propunerea de suspendare, Curtea a retinut ca aceste declaratii ale Presedintelui Romaniei nu au produs efecte juridice, neavand un caracter decizional. De aceea, nu s-a retinut incalcarea prevederilor constitutionale referitoare la independenta justitiei, declaratiile critice formulate nefiind de natura sa ii determine pe magistrati sa nu-si indeplineasca atributiile constitutionale;
– Curtea a aratat ca faptul ca unele prevederi din proiectul de lege pentru revizuirea Constitutiei au fost constatate ca fiind neconstitutionale, deoarece aveau ca efect suprimarea unor drepturi fundamentale, nu poate conduce la concluzia ca Presedintele Romaniei ar fi incalcat prevederile Legii fundamentale;
– referitor la sustinerile din capitolul V din propunerea de suspendare, Curtea a constatat ca declaratiile Presedintelui Romaniei nu au fost de natura a aduce atingere independentei judecatorilor constitutionali.
Cat priveste numirea domnului Petre Lazaroiu ca judecator la Curtea Constitutionala cu infrangerea art. 142 alin. (2) din Constitutie, Curtea a retinut ca si cele doua Camere ale Parlamentului au aplicat prevederile art. 68 alin. (2) si (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.
2. Apreciem, de asemenea, ca suspendarea Presedintelui Romaniei face parte dintr-o suita de acte neconstitutionale adoptate de Parlament si Guvern cu incalcarea grava a art. 1 alin. (1), (3) si (5) din Constitutie, dupa cum urmeaza:
– adoptarea Legii pentru modificarea alin. (1) al art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale. Aceasta lege era menita sa limiteze competentele Curtii Constitutionale si a fost declarata neconstitutionala la data de 9 iulie 2012;
– adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 38/2012 pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, act normativ publicat la data de 4 iulie 2012 inainte de pronuntarea Curtii Constitutionale asupra sesizarii de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea alin. (1) al art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, ordonanta care are un continut identic;
– adoptarea Hotararii Parlamentului nr. 32 din 3 iulie 2012 prin care a fost revocat din functie Avocatul Poporului, scopul revocarii fiind crearea unei situatii in care Guvernul sa emita ordonante de urgenta de modificare a unor institutii fundamentale ale statului, care sa nu mai poata fi atacate la Curtea Constitutionala;
– adoptarea Hotararii Senatului nr. 24 din 3 iulie 2012 prin care a fost revocat din functie Presedintele Senatului. Revocarea s-a produs fara respectarea dispozitiilor Regulamentului de organizare si functionare a Senatului;
– adoptarea Hotararii Camerei Deputatilor nr. 25 din 3 iulie 2012 prin care a fost revocat din functie Presedintele Camerei Deputatilor. Revocarea s-a produs fara respectarea dispozitiilor Regulamentului de organizare si functionare a Camerei Deputatilor;
– hotararile Senatului si ale Camerei Deputatilor (amintite mai sus) de schimbare a presedintilor acestor Camere, adoptate in 3 iulie, au fost tinute de la publicare in Monitorul Oficial pana la data de 4 iulie, publicandu-se in Monitorul Oficial dupa aprobarea si publicarea ordonantei de urgenta a Guvernului care limita atributiile Curtii Constitutionale, tocmai pentru a nu se mai putea pronunta Curtea Constitutionala asupra acestora;
– adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 41 din 5 iulie 2012, prin care a fost modificata Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, act normativ publicat la data de 5 iulie 2012, inainte de pronuntarea Curtii Constitutionale asupra sesizarii de neconstitutionalitate (inregistrata la data de 27 iunie 2012) a Legii pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului.
3. Curtea avea competenta de a constata neconstitutionalitatea Hotararii nr. 33 din 6 iulie 2012 prin care s-a dispus suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei, avand in vedere dispozitivul Deciziei nr. 727 din 9 iulie 2012 (pronuntata anterior solutionarii prezentei cauze), prin care s-a constatat ca “solutia legislativa care exclude de la controlul de constitutionalitate hotararile Parlamentului care afecteaza valori si principii constitutionale este neconstitutionala”.
Mentionam ca in jurisprudenta sa, de exemplu prin Decizia nr. 210 din 15 mai 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 416 din 13 iunie 2003, si Decizia nr. 263 din 20 martie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 357 din 28 mai 2012, Curtea a retinut ca acesteia ii sunt opozabile deciziile pe care le pronunta de la momentul pronuntarii lor.
Avand in vedere ca prin Avizul consultativ nr. 1 din 6 iulie 2012 Curtea a constatat ca Presedintele Romaniei nu a savarsit fapte grave prin care sa incalce prevederile Constitutiei, Curtea ar fi trebuit sa constate neconstitutionalitatea Hotararii nr. 33 din 6 iulie 2012 prin care s-a dispus suspendarea din functie.
Totodata, Curtea, in pronuntarea sa, ar fi trebuit sa nu ignore pentru considerente procedurale gravele incalcari ale principiilor statului de drept prevazut de art. 1 alin. (3) si al respectarii suprematiei Constitutiei, prevazut de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentala.
Judecator,
prof. univ. dr. Iulia Antoanella Motoc
