Cauza Jarnea si altii impotriva Romaniei

In M. Of. nr. 556 din 7 august 2012 a fost publicata Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 31 mai 2012 in Cauza Jarnea si altii impotriva Romaniei.

Din cuprins:
HOTARAREA
din 31 mai 2012

in Cauza Jarnea si altii impotriva Romaniei

Strasbourg

(Cererile nr. 36.268/02, 25.416/04, 25.500/04, 43.454/06, 24.717/07, 16.297/08 si 17.068/08)

Aceasta hotarare este definitiva, dar poate suferi modificari de forma.
In Cauza Jarnea si altii impotriva Romaniei,
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a treia), reunita intr-o camera compusa din Egbert Myjer, presedinte, Luis Lopez Guerra, Kristina Pardalos, judecatori, si Marialena Tsirli, grefier adjunct de sectie,
dupa ce a deliberat in camera de consiliu la 10 mai 2012,
pronunta prezenta hotarare, adoptata la aceeasi data:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se afla sapte cereri (nr. 36.268/02, 25.416/04, 25.500/04, 43.454/06, 24.717/07, 16.297/08 si 17.068/08) indreptate impotriva Romaniei, prin care resortisanti romani (reclamantii) au sesizat Curtea, in temeiul art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Conventia).
In cererile nr. 36.268/02 si 17.068/08, reclamantii au si cetatenie americana si, respectiv, elvetiana.
2. In Cererea nr. 24.717/07, reclamantul a decedat in 2011. Mostenitorii sai, Liliana Dorogan si Iosif Gheorghe, au continuat procedura.
3. Reclamantii au fost reprezentati conform informatiilor din tabelul anexat. Guvernul roman (Guvernul) este reprezentat de agentul guvernamental Irina Cambrea.
4. Cererile au fost comunicate Guvernului la 25 ianuarie 2010, cu exceptia Cererii nr. 25.500/04, care a fost comunicata la 1 septembrie 2008.

IN FAPT

I. Circumstantele cauzei
5. Reclamantii sunt resortisanti romani. Toti reclamantii au in proprietate imobile ocupate de chiriasi in temeiul unor contracte de inchiriere incheiate cu statul. Dupa caderea regimului comunist, dreptul de proprietate al reclamantilor a fost confirmat de instante. Prin urmare, reclamantii au incercat, insa fara succes, sa ii evacueze pe chiriasi sau sa incaseze chiria datorata. Hotararile judecatoresti relevante sunt indicate in tabelul anexat.

IN DREPT

I. Conexarea cererilor

6. Avand in vedere obiectul similar al cererilor, Curtea considera necesara conexarea acestora.

II. Cu privire la pretinsa incalcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie

7. Reclamantii s-au plans ca restrangerea dreptului de folosinta a proprietatii acestora incalca dreptul la respectarea proprietatii, conform dispozitiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, redactat dupa cum urmeaza:
“Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international.
Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii, sau a amenzilor.”

A. Cu privire la admisibilitate
8. Curtea constata ca acest capat de cerere nu este in mod vadit nefondat in sensul art. 35 & 3 lit. a) din Conventie. De asemenea, subliniaza ca acesta nu prezinta niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, este necesar sa fie declarat admisibil.

B. Cu privire la fond
9. Guvernul a recunoscut faptul ca refuzul instantelor interne de a admite actiunea in evacuarea chiriasilor a constituit o ingerinta in dreptul reclamantilor de folosinta a proprietatii lor, ceea ce echivala cu reglementarea folosintei bunurilor. Instantele au considerat ca ingerinta era prevazuta de lege, urmarea un scop legitim de interes general si nu era disproportionata fata de scopul respectiv.
10. Guvernul a evidentiat diferentele dintre prezenta cauza si Hutten-Czapska impotriva Poloniei [(MC) nr. 35.014/97, CEDO 2006-VIII], explicand urmatoarele: prelungirea legala a contractelor de inchiriere in litigiu a fost limitata la 5 ani; proprietarii avusesera libertatea de a negocia valoarea chiriei cu chiriasii, in anumite conditii; iar costul intretinerii imobilului, conform Legii locuintei nr. 114/1996, se impartea intre proprietari si chiriasi, acestia din urma avand obligatia de a acoperi costul reparatiilor in cazul in care imobilul era avariat in urma folosirii lui necorespunzatoare.
11. Facand trimitere la Robitu impotriva Romaniei (nr. 33.352/96, decizia Comisiei din 20 mai 1998, nepublicata), Guvernul a considerat ca prelungirea legala a contractelor de inchiriere – prevazuta in ordonanta si mentionata in prezenta cauza de catre instantele interne sesizate cu solutionarea actiunilor pentru evacuarea chiriasilor – urmarea un scop legitim de interes general, si anume apararea intereselor chiriasilor intr-un context al insuficientei locuintelor cu chirii ieftine. Aceasta prelungire legala, in opinia Guvernului, constituia un just echilibru intre interesul general al comunitatii si cerintele apararii drepturilor fundamentale ale persoanelor.
12. Reclamantii au sustinut faptul ca reglementarile interne privind raporturile dintre proprietari si chiriasi, impreuna cu hotararile instantelor interne pronuntate in acest temei, au incalcat drepturile lor de proprietate.
13. Curtea a subliniat in repetate randuri ca art. 1 din Protocolul nr. 1 contine 3 norme distincte: prima norma, prevazuta in prima teza a primului paragraf, este de natura generala si enunta principiul respectarii bunurilor; a doua norma, inclusa in a doua teza a primului paragraf, reglementeaza privarea de proprietate si o supune anumitor conditii; a treia norma, mentionata in al doilea paragraf, recunoaste ca statele contractante au dreptul, printre altele, de a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general. Aceste norme nu sunt totusi fara legatura intre ele. A doua si a treia norma privesc cazurile speciale de ingerinta in dreptul la respectarea bunurilor si ar trebui interpretate asadar prin prisma principiului formulat in prima norma [a se vedea, printre altele, James si altii impotriva Regatului Unit, 21 februarie 1986, pct. 37, seria A nr. 98, care reitereaza partial principiile stabilite de Curte in Hotararea Sporrong si Lonnroth impotriva Suediei, 23 septembrie 1982, pct. 61, seria A nr. 52; a se vedea, de asemenea, Cauza Broniowski impotriva Poloniei (MC) nr. 31.443/96, pct. 134, CEDO 2004-V, si Hutten-Czapska, citata anterior, pct. 157].
14. Curtea a hotarat anterior ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 reglementeaza folosinta bunurilor, ceea ce intra sub incidenta art. 1 & 2 din Protocolul nr. 1 (Radovici si Stanescu impotriva Romaniei, citata anterior, pct. 74).
15. Curtea subliniaza ca a mai examinat anterior plangeri similare si a constatat incalcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie (a se vedea Radovici si Stanescu impotriva Romaniei, citata anterior, Burzo impotriva Romaniei, nr. 75.240/01, 4 martie 2008, Popescu si Toader impotriva Romaniei, nr. 27.086/02, 8 martie 2007, Arsenovici impotriva Romaniei, nr. 77.210/01, 7 februarie 2008). Curtea nu constata circumstante deosebite in cazul de fata care sa necesite abaterea de la jurisprudenta consacrata. Reclamantii in cererile de fata au fost obligati, de asemenea, sa suporte restrangerea dreptului lor la folosinta bunurilor ca urmare a legislatiei defectuoase si a lacunelor normative existente in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte.
16. In consecinta, a fost incalcat art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie ca urmare a ingerintei in dreptul reclamantilor la respectarea bunurilor lor.

III. Cu privire la celelalte pretinse incalcari ale Conventiei

17. Invocand art. 6 si 14 din Conventie si art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, reclamantii s-au plans de solutia, durata si lipsa de impartialitate a actiunilor civile in care au fost implicati, precum si de faptul ca au suferit o discriminare.
18. Dupa examinarea argumentelor reclamantilor in lumina tuturor elementelor de care dispune si in masura in care este competenta sa se pronunte cu privire la aspectele invocate, Curtea constata ca acestea nu indica nicio aparenta incalcare a drepturilor si libertatilor prevazute in Conventie.
19. Rezulta ca aceste capete de cerere sunt in mod vadit nefondate si trebuie respinse in conformitate cu art. 35 & 3 si 4 din Conventie.

IV. Cu privire la aplicarea art. 41 din Conventie

20. Art. 41 din Conventie prevede:
“Daca Curtea declara ca a avut loc o incalcare a conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila.”

A. Prejudiciul
21. Reclamantii au formulat urmatoarele pretentii cu titlu de prejudiciu material si moral:
_________________________________________________________________
|| Cererea nr. | Prejudiciu material |Prejudiciu moral|
|| |(EUR)| (EUR) |
|____|_____________|_____________________|________________________|
| 1.| 36.268/02 |302,000 | 350,000|
|____|_____________|_____________________|________________________|
| 2.| 25.416/04 | 59,000 | 5,000 |
|____|_____________|_____________________|________________________|
| 3.| 25.500/04 | 19,366 | 15,000 |
|____|_____________|_____________________|________________________|
| 4.| 43.454/06 |156,640 | Fara pretentii |
|____|_____________|_____________________|________________________|
| 5.| 24.717/07 | 48,000 | 25,000 |
|____|_____________|_____________________|________________________|
| 6.| 16.297/08 |307,028 | Fara pretentii |
|____|_____________|_____________________|________________________|
| 7.| 17.068/08 | 29,100 | Constatarea incalcarii |
|____|_____________|_____________________|________________________|

22. Guvernul a contestat aceste pretentii.
23. Curtea a constatat incalcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie cu privire la imposibilitatea reclamantilor de a incasa chirie timp de mai multi ani ca urmare a legislatiei defectuoase si a lacunelor normative existente in legislatia relevanta in materie. O reparatie pentru incalcarea dreptului la respectarea bunurilor ar fi, in consecinta, legata in mod direct de incalcarea constatata de Curte supra, pct. 16. Curtea observa insa ca elementele dosarelor din prezenta cauza nu ii permit sa faca o evaluare exacta a prejudiciului material suferit efectiv de catre reclamanti (Cleja si Mihalcea impotriva Romaniei, nr. 77.217/01, 8 februarie 2007, pct. 70).
De asemenea, Curtea recunoaste faptul ca reclamantii au suferit un prejudiciu moral ca urmare a incalcarii dreptului lor la respectarea bunurilor.
24. In aceste circumstante, tinand seama de toate probele de care dispune si pronuntandu-se in echitate, in conformitate cu art. 41 din Conventie, Curtea acorda fiecaruia dintre reclamantii din cererile sus-mentionate cate 5.000 EUR cu titlu de prejudiciu material si moral.

B. Cheltuieli de judecata
25. Unii reclamanti au formulat pretentii privind cheltuielile de judecata si au atasat documente in acest sens.
26. Avand in vedere documentele de care dispune, precum si jurisprudenta sa, Curtea considera ca nu este necesar sa acorde vreo suma in acest sens reclamantilor care nu au formulat asemenea pretentii. Mai mult, pretentiile formulate de reclamanti fara sa fie justificate de documente relevante trebuie respinse. In final, Curtea considera ca este rezonabil sa se acorde urmatoarele sume, care sa acopere toate tipurile de cheltuieli, astfel:
______________________________________________________________________________
|| Cererea nr. | Sumele solicitate | Sumele justificate | Suma acordata |
|| | | cu documente | |
|____|_____________|______________________|____________________|_______________|
| 1.| 36.268/02 | 1.200 RON si 200 USD | 1.200 RON si | 1.500 EUR |
|| | (1.500 EUR) | 200 USD| |
|____|_____________|______________________|____________________|_______________|
| 2.| 25.416/04 | 1.000 EUR| 1.000 EUR | 1.000 EUR |
|____|_____________|______________________|____________________|_______________|
| 3.| 25.500/04 | 750 EUR | 350 EUR| 350 EUR |
|____|_____________|______________________|____________________|_______________|
| 4.| 43.454/06 | 2.874 EUR| 2.270 EUR | 2.200 EUR |
|____|_____________|______________________|____________________|_______________|
| 5.| 24.717/07 | 2.400 EUR| 1.000 EUR | 1.000 EUR |
|____|_____________|______________________|____________________|_______________|
| 6.| 16.297/08 | 1.447 EUR| 1.447 EUR | 1.500 EUR |
|____|_____________|______________________|____________________|_______________|
| 7.| 17.068/08 | Fara pretentii | n/a| n/a |
|____|_____________|______________________|____________________|_______________|

C. Dobanzi moratorii
27. Curtea considera necesar ca rata dobanzilor moratorii sa se intemeieze pe rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal practicata de Banca Centrala Europeana, majorata cu 3 puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
In unanimitate,
CURTEA

1. decide sa conexeze cererile;
2. declara cererea admisibila in ceea ce priveste capatul de cerere intemeiat pe art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie si inadmisibila pentru celelalte capete de cerere;
3. hotaraste ca a fost incalcat art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie;
4. hotaraste:
a) ca statul parat trebuie sa plateasca reclamantului, in termen de 3 luni, urmatoarele sume, care trebuie convertite in lei romanesti la rata de schimb aplicabila la data platii, plus orice suma ce poate fi datorata cu titlu de impozit:
(i) in Cererea nr. 36.268/02:
5.000 EUR (cinci mii de euro) cu titlu de prejudiciu material si moral; si
1.500 EUR (o mie cinci sute de euro) cu titlu de cheltuieli de judecata;
(ii) in Cererea nr. 25.416/04:
5.000 EUR (cinci mii de euro) cu titlu de prejudiciu material si moral; si
1.000 EUR (o mie de euro) cu titlu de cheltuieli de judecata;
(iii) in Cererea nr. 25.500/04:
5.000 EUR (cinci mii de euro) cu titlu de prejudiciu material si moral; si
350 EUR (trei sute cincizeci de euro) cu titlu de cheltuieli de judecata;
(iv) in Cererea nr. 43.454/06:
5.000 EUR (cinci mii de euro) cu titlu de prejudiciu material si moral; si
2.200 EUR (doua mii doua sute de euro) cu titlu de cheltuieli de judecata;
(v) in Cererea nr. 24.717/07:
5.000 EUR (cinci mii de euro) cu titlu de prejudiciu material si moral; si
1.000 EUR (o mie de euro) cu titlu de cheltuieli de judecata;
(vi) in Cererea nr. 16.297/08:
5.000 EUR (cinci mii de euro) cu titlu de prejudiciu material si moral; si
1.500 EUR (o mie cinci sute de euro) cu titlu de cheltuieli de judecata;
(vii) in Cererea nr. 17.068/08:
5.000 EUR (cinci mii de euro) cu titlu de prejudiciu material si moral;
b) ca, de la expirarea termenului mentionat si pana la efectuarea platii, aceste sume trebuie majorate cu o dobanda simpla, la o rata egala cu rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal practicata de Banca Centrala Europeana, aplicabila pe parcursul acestei perioade si majorata cu 3 puncte procentuale;
5. respinge cererea de acordare a unei reparatii echitabile pentru celelalte capete de cerere formulate de reclamanti.
Redactata in limba engleza, apoi comunicata in scris, la 31 mai 2012, in temeiul art. 77 & 2 si 3 din Regulamentul Curtii.

Egbert Myjer,
presedinte

Marialena Tsirli,
grefier adjunct