Avizul Comitetului Economic si Social European privind propunerea de directiva a Consiliului privind sistemul comun al taxei pe tranzactiile financiare si de modificare a Directivei 2008/7/CE
Avizul Comitetului Economic si Social European privind propunerea de directiva a Consiliului privind sistemul comun al taxei pe tranzactiile financiare si de modificare a Directivei 2008/7/CE
COM(2011) 594 final
2012/C 181/11
Raportor: dl Stefano PALMIERI
La 19 octombrie 2011, in conformitate cu articolul 113 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, Consiliul a hotarat sa consulte Comitetul Economic si Social European cu privire la
Propunerea de directiva a Consiliului privind sistemul comun al taxei pe tranzactiile financiare si de modificare a Directivei 2008/7/CE
COM(2011) 594 final.
Sectiunea pentru uniunea economica si monetara si coeziune economica si sociala, insarcinata cu pregatirea lucrarilor Comitetului pe aceasta tema, si-a elaborat avizul la 7 martie 2012.
In cea de-a 479-a sesiune plenara, care a avut loc la 28 si 29 martie 2012 (sedinta din 29 martie), Comitetul Economic si Social European a adoptat prezentul aviz cu 164 de voturi pentru, 73 de voturi impotriva si 12 abtineri.
1. Concluzii si recomandari
1.1 In acord cu punctul de vedere al Parlamentului European, [1] Comitetul Economic si Social European (CESE) intampina cu satisfactie propunerea Comisiei Europene de introducere a unei taxe pe tranzactiile financiare (TTF), in deplina concordanta cu punctele de vedere exprimate deja in avizele sale [2].
1.2 Intr-un aviz precedent [3], CESE evidentiase importanta de a garanta din nou autonomia financiara a Uniunii Europene (UE), astfel cum s-a mentionat la inceput la articolul 201 din Tratatul de la Roma. In acest context, TTF ar putea reprezenta, in opinia CESE, unul dintre elementele de baza ale noului sistem de resurse proprii ale Uniunii, un instrument in masura sa asigure autonomia financiara necesara a cadrului financiar multianual 2014-2020.
1.3 CESE insista asupra necesitatii de a se ajunge la o aplicare globala a TTF, dar, dupa cum a afirmat in Avizul din 15 iulie 2010 (a se vedea nota de subsol 2), considera ca, pentru a se ajunge la acest rezultat, cea mai buna cale o poate constitui introducerea TTF in Uniunea Europeana (UE). In concordanta cu pozitia adoptata de comisarul Algirdas Semeta si de Parlamentul European, CESE considera ca, dupa cum s-a intamplat in cazul multor politici cu caracter global (ca, de exemplu, politica in domeniul schimbarilor climatice), UE poate si trebuie sa joace un rol de autoritate si de avangarda in acest domeniu [4]. Cu toate acestea, CESE considera ca trebuie facute toate eforturile posibile pentru o introducere a taxei in intreaga lume.
1.3.1 CESE considera ca in aceasta perspectiva trebuie sa fie incadrata scrisoarea adresata Presedintiei daneze a UE de catre ministrii de finante din noua state membre (SM) ale UE (Germania, Franta, Italia, Austria, Belgia, Finlanda, Grecia, Portugalia si Spania), care intampina cu satisfactie decizia Presedintiei de a accelera analiza si negocierile vizand aplicarea TTF.
1.4 In opinia CESE, introducerea TTF face parte dintr-un proces mai amplu, lansat de Comisie prin revizuirea principalelor directive ale pietei instrumentelor financiare [COM(2011) 656; COM(2011) 652], cu scopul de a garanta o mai mare transparenta, eficienta si eficacitate a acestor piete. De asemenea, asa cum s-a mai subliniat intr-un aviz anterior, CESE considera ca stabilitatea si eficienta sectorului financiar si, implicit, limitarea asumarii de riscuri excesive, precum si crearea de stimulente adecvate pentru institutiile din sectorul financiar ar trebui asigurate printr-o reglementare si o supraveghere corespunzatoare.
1.5 CESE considera ca, pentru neutralizarea sau, cel putin, reducerea la minimum a riscului de delocalizare a activitatilor financiare, ar trebui ca, la principiul resedintei (sau teritorialitatii) propus de Comisie, sa fie asociat principiul emisiunii (issuance principle), formulat de Parlamentul European. Conform acestui din urma principiu, taxa se aplica (precum taxele de timbru – stamp duties) tranzactiilor referitoare la toate instrumentele financiare emise de persoane juridice inregistrate in UE, sub sanctiunea neaplicabilitatii contractelor de cumparare sau de vanzare [5].
1.6 CESE considera ca aplicarea TTF va permite asigurarea unei contributii mai corecte a sectorului financiar la bugetul public al Uniunii Europene si la bugetele nationale ale statelor membre.
1.7 CESE intampina cu satisfactie faptul ca prin introducerea TTF este posibila modificarea sistemului de avantaje ale actorilor financiari, reducand tranzactiile de inalta frecventa si cu latenta scazuta (high frequency and low latency trading). Aceste tranzactii, foarte speculative, sunt surse de instabilitate a pietelor financiare, neavand nicio legatura cu functionarea normala a economiei reale. TTF va face astfel posibila stabilizarea pietelor financiare, sporind castigurile din investitii de termen mediu si lung, care sa poata fi directionate catre intreprinderi.
1.7.1 CESE considera ca viteza mica a tranzactiilor foarte speculative, rezultata din introducerea TTF, va fi un stabilizator important al fluctuatiilor valorilor pe pietele financiare, in masura sa permita intreprinderilor care functioneaza in economia reala sa detina scenarii financiare mai stabile pentru propriile investitii [6].
1.8 Potrivit CESE, unul dintre efectele cele mai importante ale introducerii TTF va putea fi cel privind imbunatatirea situatiei datoriilor suverane. Crizele titlurilor de stat devin mai acute in perioadele de instabilitate financiara puternica. Cresterea venitului rezultat din introducerea TTF va contribui la imbunatatirea stabilitatii fiscale, reducand necesitatea de a recurge la indatorare suplimentara. Acest efect va fi unul direct pentru resursele care ajung la statele membre si unul indirect pentru resursele care vor ajunge la bugetul UE si care vor inlocui contributiile SM.
1.9 CESE recunoaste ca introducerea TTF, care va contribui la armonizarea fiscala, va garanta o functionare corecta a pietei interne, permitand astfel evitarea denaturarilor intr-un domeniu in care, pana in prezent, cel putin zece SM ale UE au introdus diverse forme de TTF.
1.10 CESE subliniaza necesitatea de a gestiona cu atentie consecintele macroeconomice si microeconomice negative rezultate din aplicarea legislativa a TTF, prin neutralizarea sau, cel putin, reducerea riscurilor si costurilor aferente. Din acest motiv, CESE considera ca, pentru compensarea celor mai importante efecte negative pe care aplicarea TTF le-ar putea avea asupra economiei reale, ar trebui luata in considerare introducerea unor mecanisme compensatorii corespunzatoare.
1.10.1 CESE considera ca monitorizarea si evaluarea ulterioara a consecintelor aplicarii TTF – prin intermediul unui raport care trebuie transmis Parlamentului si Consiliului – trebuie efectuate anual, si nu la sfarsitul celui de-al treilea an de la introducerea TTF [7].
1.11 CESE considera ca impactul introducerii TTF trebuie evaluat prin adaugarea, la efectele de reducere a PIB pe termen lung (dupa cum se estimeaza in evaluarea de impact a Comisiei), a efectelor de ansamblu privind contributia: i) la o mai buna functionare a pietelor financiare, ca urmare a unei stabilitati sporite a acestora; ii) la redirijarea investitiilor catre economia reala; iii) la politici de reglementare in masura sa imbunatateasca eficienta, eficacitatea si transparenta pietelor financiare europene; iv) la consolidarea sistemelor fiscale ale SM datorita disponibilitatii mai multor resurse si v) la economii si investitii din partea familiilor. Un ansamblu de efecte care, conform estimarilor recente, ar duce chiar la o crestere pe termen lung de 0,25 % a PIB [8].
1.12 CESE nutreste unele rezerve cu privire la evaluarea de impact a aplicarii TTF care insoteste propunerea Comisiei, considerand de fapt ca aceasta nu ia in considerare o serie de efecte (dintre care unele sunt enumerate in acest aviz), cu eventuale repercusiuni asupra evaluarii de ansamblu a propunerii. Din aceasta cauza, CESE solicita Comisiei efectuarea, in cel mai scurt timp, a unei evaluari suplimentare, mai aprofundate.
1.13 CESE sustine alegerea Comisiei de a propune o TTF in locul unei taxe pe activitatile financiare (TAF) deoarece, chiar daca aceasta din urma reuseste sa regleze mai bine aspectele privind distributia (ca urmare a unei mai bune legaturi cu veniturile obtinute din activitatile financiare), ea prezinta totusi riscuri crescute de repercutare asupra consumatorilor si asupra intreprinderilor, avand efecte mai mici de stabilizare a pietelor financiare.
1.14 CESE considera potrivit sa mentioneze ca, incepand din toamna anului 2010, procentul cetatenilor europeni – intervievati de Eurobarometru – care se declara pentru introducerea unei TTF nu coboara sub 60 %. In toamna anului 2010: 61 %; in primavara anului 2011: 65 %; in toamna anului 2011: 64 % [9]. De aceea, introducerea TTF poate reprezenta un prim pas important, care sa contribuie la recastigarea de catre sectorul financiar a increderii necesare in randul cetatenilor europeni.
1.15 In exercitarea functiilor sale de organism consultativ al Comisiei, Parlamentului si Consiliului, CESE isi asuma sarcina de a efectua o monitorizare constanta a procesului prin care va fi tradusa in termeni legislativi propunerea Comisiei de a introduce TTF.
2. Propunerea Comisiei privind o directiva a Consiliului care sa instituie un sistem comun al taxei pe tranzactiile financiare
2.1 Comisia Europeana a anuntat, inca din 2009, in cursul reuniunilor G20 (Pittsburgh, Toronto, Cannes), ca se impune introducerea unei taxe pe tranzactiile financiare la nivel mondial. In acest sens, la 7 octombrie 2010, Comisia a publicat o comunicare privind impozitarea sectorului financiar [COM(2010) 549 final].
2.2 In prezent, intr-un cadru mai sistematic, Comisia repeta propunerea privind taxa pe tranzactiile financiare (TTF). De fapt, propunerea este introdusa in noul cadru financiar multianual (CFM) 2014-2020 prezentat de Comisie, cu intentia de a asigura – printr-un sistem mai sustinut si mai calificat de resurse proprii – o mai mare autonomie financiara bugetului multianual al Uniunii Europene [10].
2.3 Aplicarea taxei priveste tranzactiile financiare care implica institutii financiare, cu exceptia celor care vizeaza cetatenii si intreprinderile (incheierea de contracte de asigurare, contractarea de credite ipotecare, de consum sau a unor servicii de plata), tranzactiile de pe pietele primare (cu exceptia emiterii si rascumpararii de actiuni sau titluri de participare ale organismelor de plasament colectiv in valori imobiliare – OPCVM – si a fondurilor de investitii alternative – FIA) si tranzactiile de schimb valutar cu decontare la vedere (dar nu si instrumentele derivate pe valuta).
2.4 Partile vizate de plata TTF sunt institutiile financiare care participa la o tranzactie financiara “fie in cont propriu sau in contul altor persoane, fie in numele unei parti la tranzactie”. Sunt excluse tranzactiile financiare cu Banca Centrala Europeana (BCE) si cu bancile centrale nationale. Contrapartidele centrale (CPC), depozitarii centrali de valori mobiliare (Central Securities Depositories – CSD) si depozitarii centrali internationali de valori imobiliare (International Central Securities Depositories – ICSD), precum si Fondul european de stabilitate financiara (FESF), “nu sunt considerati institutii financiare in masura in care exercita functii care nu sunt considerate a fi o activitate de tranzactionare in sine”.
2.5 Pentru a reduce riscul de delocalizare, care isi va face bineinteles aparitia, se aplica principiul resedintei (sau al teritorialitatii), conform caruia nu este important locul unde se deruleaza tranzactia, ci statul membru (SM) in care s-au stabilit actorii financiari implicati. Taxa pe tranzactie se percepe daca cel putin una din institutiile financiare implicate in tranzactie este stabilita in UE.
2.5.1 Conform articolului 3 din directiva, o institutie financiara este considerata a fi stabilita pe teritoriul unui stat membru daca indeplineste cel putin una din urmatoarele conditii:
– a fost autorizata de catre autoritatile SM respectiv de a actiona ca atare in ceea ce priveste tranzactiile vizate de autorizatie;
– are sediul social in respectivul SM;
– are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in SM respectiv;
– are o sucursala in SM respectiv;
– actioneaza fie in cont propriu sau in contul unei alte persoane, fie in numele unei parti la o tranzactie financiara cu o alta institutie financiara stabilita in SM respectiv sau cu o parte care este stabilita pe teritoriul statului membru respectiv, fara sa fie o institutie financiara [11].
2.6 TTF devine exigibila in momentul producerii tranzactiei. Avand in vedere natura diversa a tranzactiilor, se prevad doua valori impozabile diferite. Prima vizeaza tranzactiile care nu au legatura cu contractele pe instrumente derivate, pentru care valoarea impozabila corespunde contraprestatiei pe care un actor o plateste sau trebuie sa o plateasca unui tert. Daca valoarea contraprestatiei este mai mica decat pretul pietei sau nu este prevazuta, valoarea impozabila este pretul pietei. A doua valoare impozabila priveste cazul tranzactiilor financiare legate de contractele pe instrumente derivate, in cazul carora valoarea impozabila este valoarea notionala a contractului pe instrumente derivate la momentul derularii tranzactiei.
2.6.1 Ratele minime pe care statele membre trebuie sa le aplice valorii impozabile se impart in:
i) 0,1 % pentru tranzactiile financiare care nu au legatura cu contractele pe instrumente derivate;
ii) 0,01 % pentru tranzactiile financiare legate de contractele pe instrumente derivate.
Pentru fiecare categorie de tranzactii, statele membre pot aplica o singura rata. SM au libertatea de a aplica rate mai ridicate fata de ratele minime stabilite.
2.7 Persoana care trebuie sa plateasca taxa este fiecare institutie financiara implicata in tranzactie in calitate de parte, in contul altor persoane, in numele unei parti la tranzactie sau in cazul in care aceasta din urma a fost derulata in contul sau, celelalte parti implicate fiind totusi considerate raspunzatoare solidar, in anumite conditii. SM au totusi libertatea de a identifica si alte persoane care trebuie sa plateasca taxa, precum si de a stabili obligatiile de inregistrare, de contabilitate, de raportare si de alt gen, care sa asigure plata efectiva a taxei.
2.8 In cazul tranzactiilor pe cale electronica, taxa trebuie platita chiar in momentul in care devine exigibila, in celelalte cazuri fiind prevazut un termen maxim de trei zile lucratoare.
2.9 Statelor membre le revine sarcina de a adopta masuri de prevenire a riscurilor de frauda, evaziune si abuz. In acest sens, Comisia poate propune acte delegate, cu consultarea in prealabil a Consiliului.
2.10 Introducerea TTF implica eliminarea si neintroducerea unor alte taxe pe tranzactiile financiare la nivelul fiecarui stat membru.
2.11 In cadrul propunerii Comisiei, adoptarea unui taxe minime comune – prevazuta sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2014 – ar permite armonizarea initiativelor privind TTF intreprinse deja de anumite SM, asigurandu-se astfel corecta functionare a pietei unice.
2.12 Optiunea de a adopta o taxa pe tranzactiile financiare s-a conturat ca urmare a unei evaluari de impact care a luat in calcul, ca posibila alternativa, si introducerea unei taxe pe activitatile financiare (TAF), considerandu-se insa ca este de preferat aplicarea TTF. In baza acestei evaluari de impact s-a estimat faptul ca venitul anual provenit din TTF va fi de 57 de miliarde EUR pe an (37 de miliarde urmand sa mearga la bugetul UE, in timp ce restul de 20 de miliarde la bugetele SM) [12].
2.13 Se prevede prezentarea de catre Comisie a unui raport periodic catre Consiliu cu privire la aplicarea directivei, cu eventuale propuneri de modificare. Primul raport este prevazut pentru 31 decembrie 2016, urmatoarele urmand sa fie prezentate la fiecare cinci ani.
3. Observatii generale
3.1 Prin prezentul aviz, CESE isi propune sa ofere o evaluare a propunerii Comisiei, de a promovare a unei directive a Consiliului pentru instituirea unui sistem comun al taxei pe tranzactiile financiare [COM(2011) 594 final [13]].
3.2 Prezentul aviz intentioneaza sa evolueze in interiorul cadrului trasat anterior prin avizul din proprie initiativa din 15 iulie 2010 privind introducerea unei taxe pe tranzactiile financiare si prin avizul din 15 iunie 2011 (a se vedea nota de subsol 2) referitor la Comunicarea privind impozitarea sectorului financiar [COM(2010) 549 final].
3.3 Propunerea TTF se intemeiaza pe recunoasterea faptului ca pietele financiare, ca urmare a dezvoltarii tehnologiei informatiei si comunicatiilor, au inregistrat – in ultimii douazeci de ani – o crestere exponentiala a volumelor tranzactiilor financiare si a volatilitatii preturilor respective, cu consecinte destabilizatoare asupra economiei mondiale [14].
3.3.1 Initial avand rolul de “instrumente” de reper ale resurselor financiare pentru economia reala, pietele financiare au capatat progresiv rolul central de “finalitate”, “prejudiciind” de fapt economia reala. In acest context, CESE considera ca aceste piete trebuie sa fie supuse unor mecanisme care sa asigure eficienta prin intermediul reglementarii si eficacitatea prin intermediul transparentei, garantand in plus faptul ca ele vor contribui in mod egal – precum alti factori de productie – la alcatuirea bugetului Uniunii si a bugetelor SM [15].
3.3.2 Reafirmand faptul ca actuala criza este cauzata de o criza financiara declansata in 2007 si propagata incepand cu 2008 in economia reala [16], CESE considera ca sectorul cel mai responsabil de aceasta criza – cel financiar – trebuie sa contribuie in mod echitabil la depasirea acesteia. Pana in prezent, “statele membre s-au angajat individual sa sprijine sectorul financiar [in ceea ce priveste finantarea si garantiile n.n.], cu o suma totala de aproximativ 4,6 mii de miliarde EUR (39 % din PIB-ul UE-27 din 2009)”. O contributie care a inrautatit serios situatia finantelor publice a unor SM ale UE, ducand la o criza periculoasa in zona euro [17].
3.4 In acest context, propunerea privind o taxa pe tranzactiile financiare se incadreaza intr-un parcurs initiat de Comisie, prin intermediul unei proceduri de revizuire a principalelor directive din sectorul pietelor mobiliare, care vizeaza garantarea unei mai bune reglementari si a transparentei pietei financiare [18], evocata de mai multe ori de CESE in lucrarile sale.
3.5 CESE si-a exprimat deja, in doua ocazii, opinia favorabila privind introducerea unei taxe pe tranzactiile financiare, atat prin Avizul din proprie initiativa din 15 iulie 2010 (a se vedea nota de subsol 2), cat si prin Avizul din 15 iunie 2011 (a se vedea nota de subsol 2).
3.5.1 Potrivit CESE, propunerea Comisiei COM(2011) 594 final introduce un sistem european al taxei pe tranzactiile financiare care corespunde liniilor generale ale propunerilor examinate in cele doua avize precedente.
3.6 CESE recunoaste ca motivele principale care au determinat Comisia sa propuna aplicarea unei TTF la nivel european sunt intemeiate:
– cresterea impozitelor pe activitatile financiare in vederea unei contributii mai echitabile a acestora la bugetul public al Uniunii si la bugetele SM;
– modificarea comportamentului actorilor financiari, prin diminuarea volumului tranzactiilor financiare de inalta frecventa si cu latenta scazuta (high frequency and low latency trading);
– armonizarea TTF a diferitelor state membre prin identificarea a doua rate minime (0,1 % pentru obligatiuni si actiuni; 0,01 % pentru produse derivate).
3.6.1 In ceea ce priveste contributia la bugetul Uniunii si al SM, criza economica si recenta criza a datoriilor suverane necesita politici in masura sa relanseze dezvoltarea economica in contextul unor obligatii din ce in ce mai stricte privind bugetul public. Prin contributia la noul sistem de resurse proprii ale bugetului UE, TTF ar permite reducerea semnificativa a contributiilor SM, facand posibila o redresare a bugetelor nationale. Comisia a estimat ca, in 2020, noile resurse proprii ar putea reprezenta aproximativ jumatate din bugetul UE, iar componenta contributiilor SM din venitul national brut s-ar reduce la o treime fata de cota actuala, care depaseste trei patrimi.
3.6.1.1 Astfel cum s-a afirmat anterior, aplicarea unei TTF s-ar face si din motive de echitate. In ultimii ani, sistemul financiar a beneficiat de o cota redusa de impozitare, avantajul fiscal rezultat din scutirea serviciilor financiare de la plata TVA-ului fiind de aproximativ 18 miliarde EUR.
3.6.1.2 In acest context, CESE isi exprimase deja opinia favorabila privind propunerea Comisiei de a modifica sistemul de impozitare sub forma cresterii contributiei sectorului financiar. Din acest motiv, CESE considera ca propunerea Comisiei merge in directia dorita.
3.6.2 In ceea ce priveste oportunitatea ca, prin intermediul unei TTF, sa se poata reduce volumul tranzactiilor financiare cu risc si volatilitate ridicate, merita abordata categoria de tranzactii financiare care ar urma sa fie vizata de propunere in mai mare masura. Prin intermediul tehnologiilor informatice foarte avansate, tranzactiile financiare de inalta frecventa si cu latenta scazuta utilizeaza algoritmi matematici complecsi in masura sa analizeze – in fractiuni de secunda – datele privind piata, punand in aplicare strategiile corespunzatoare de interventie pe pietele financiare (cantitate, pret, durata, localizarea traderilor, ordine de vanzare/cumparare) reducand, astfel, perioada de latenta (masurata in microsecunde – milionimi de secunda). Prin intermediul acestor operatiuni, participantul la tranzactie este in masura sa ofere un raspuns “anticipat” pe piata, incheind tranzactii de cumparare si vanzare in cateva zecimi de secunda. In cazul acestei categorie de tranzactii s-a ajuns chiar sa se vorbeasca despre “insider trading informatic” [19].
3.6.2.1 Pe diversele piete financiare ale UE, aceste tranzactii au atins o cota cuprinsa intre 13 % si 40 % din schimburi. In numai patru ani (din 2004 pana in 2009), in Statele Unite s-a estimat ca volumul tranzactiilor financiare de inalta frecventa a ajuns de la 30 % la 70 % [20].
3.6.2.2 Aceste tranzactii nu au nimic de a face cu functionarea normala a economiei reale, fiind, printre altele, in masura sa dreneze lichiditatile din intregul sistem economic, reducand astfel rezistenta acestuia, inteleasa ca fiind capacitatea sa de a rezista la stresul aparut in faze critice [21].
3.6.2.3 Determinand cresterea costurilor tranzactiei, aplicarea unei TTF ar avea un impact negativ asupra tranzactiilor de inalta frecventa, ca urmare a efectului cumulativ al aplicarii taxei. Reducerea volumului tranzactiilor de inalta frecventa ar favoriza orientarea institutiilor financiare catre activitatile financiare traditionale de intermediere a creditului, cu avantaje de necontestat pentru acei operatori, precum intreprinderile mici si mijlocii, care trec in prezent printr-o grava criza de lichiditate.
3.6.2.4 Sistemele in vigoare de taxare a tranzactiilor financiare au evidentiat capacitatea de a reduce volumele negocierilor si volatilitatea preturilor titlurilor, permitand o diminuare a primelor de risc; astfel, este de asteptat ca introducerea unei TTF la nivel european sa produca si o diminuare semnificativa a acestei categorii de tranzactii “neproductive”.
3.6.3 In ceea ce priveste obiectivul armonizarii fiscale, pana in prezent, zece SM ale UE au introdus deja forme diferite de taxare a activitatilor si tranzactiilor financiare (Belgia, Cipru, Franta, Finlanda, Grecia, Irlanda, Italia, Romania, Polonia si Regatul Unit). Acestor tari li se va solicita sa-si adapteze legislatia nationala la cea a UE (cu alte cuvinte, printre eventualele solicitari se vor numara: aplicarea ratei minime si armonizarea valorii impozabile in baza dispozitiilor UE). In vederea unei functionari corecte a pietei interne, introducerea unei TTF ar permite avantajarea pietelor financiare mai eficiente, evitand denaturarile cauzate de normele fiscale stabilite unilateral de statele membre.
4. Observatii specifice
4.1 Comisia a elaborat o evaluare de impact a introducerii TTF cu privire la efectele de lunga durata asupra produsului intern brut (PIB). Acesta ar urma sa inregistreze o scadere cuprinsa intre -0,17 % (la o rata de 0,01 %) si -1,76 % (la o rata de 0,1 %) in cazul unui scenariu extrem de defavorabil, in care nu sunt luate in considerare anumiti factori de “atenuare”, cum ar fi excluderea pietei primare, excluderea tranzactiilor care implica cel putin un actor nefinanciar si efectele asupra altor variabile macroeconomice. In opinia Comisiei, daca ar fi fost luati in considerare si factorii de “atenuare”, efectul maxim asupra PIB ar scadea de la -1,76 % la -0,53 %. Cu privire la efectele asupra ocuparii fortei de munca, s-a estimat ca acestea vor fi cuprinse intre -0,03 % (la o rata de 0,01 %) si -0,20 % (la o rata de 0,1 %).
4.2 In realitate, daca efectelor de lunga durata asupra PIB, ca urmare a introducerii TTF, li s-ar adauga efectele legate de: functionarea mai buna a pietelor financiare ca urmare a stabilizarii sporite a acestora; redirijarea investitiilor catre economia reala; politicile de reglementare capabile sa imbunatateasca eficienta, eficacitatea si transparenta pietelor; consolidarea fiscala a SM datorita unei disponibilitati crescute a resurselor, s-ar putea ajunge de fapt la un efect global pozitiv sub aspectul variatiei PIB-ului, estimat la 0,25 % [22].
4.3 CESE considera ca evaluarea impactului care insoteste propunerea Comisiei este insuficienta si, ca atare, este de parere ca prezentarea de catre Comisie a unei analize suplimentare, in masura sa evidentieze mai detaliat impactul propunerii respective, este bine-venita.
4.3.1 CESE considera ca trebuie luate in considerare: unele efecte mentionate in acest aviz de care nu s-a tinut seama in evaluarea de impact a Comisiei; unele explicatii ale ipotezelor emise in evaluarea de impact a Comisiei (ca, de exemplu, elasticitatea cererii de produse financiare care fac obiectul TTF); efectele eventualului transfer asupra consumatorilor si intreprinderilor si efectele introducerii TTF asupra ocuparii fortei de munca in sectorul financiar al SM ale UE.
4.4 CESE considera ca introducerea unei TTF trebuie efectuata prin modalitati adecvate, astfel incat sa se neutralizeze sau, cel putin, sa se reduca riscurile si costurile aferente. Potrivit CESE, printre riscurile care trebuie luate in calcul se numara: eventuala rasfrangere a taxei asupra costului creditului pentru intreprinderi si consumatori; reducerea profiturilor fondurilor de pensii; delocalizarea investitiilor financiare; cresterea costurilor intreprinderilor aferente operatiunilor de acoperire a riscurilor (masuri de asigurare impotriva oscilatiile preturilor materiilor prime si a cursurilor valutare); efectele taxei asupra veniturilor sectorului financiar si ale statelor membre in care acest sector are o pondere importanta; impactul asupra economiei, avand in vedere ca taxa ar fi introdusa intr-o etapa economica in care primeaza elementele de recesiune.
4.5 Totusi, in opinia CESE, acestor riscuri sunt contrabalansate de oportunitati si beneficii mult mai importante. Avand in vedere ca TTF va afecta investitiile pe termen scurt, se va ajunge la o crestere a cererii de investitii pe termen mediu si lung, utilizate de obicei la finantarea intreprinderilor si a statelor membre. Acest lucru va avea ca rezultat cresterea lichiditatii disponibile pe piete, contribuindu-se astfel la imbunatatirea situatiilor intreprinderilor, a familiilor si a datoriilor suverane. Stabilizarea indusa pe pietele produselor derivate va avea o importanta deosebita. Intr-adevar, caracteristicile acestor produse sunt de natura sa determine un efect considerabil asupra numarului de tranzactii efectuate, reducand asadar proliferarea produselor carora le revine o responsabilitate importanta in criza pietelor financiare si a economiei mondiale din ultimii ani.
4.6 Posibila impozitare suplimentara a fondurilor de pensii, ca rezultat al introducerii TTF, ar fi redusa, daca se tine seama de modalitatile si tipurile de investitii; in plus, posibila reevaluare a activelor caracteristice fondurilor de pensii (investitii mai putin volatile) va putea compensa si depasi eventualele reduceri ale profiturilor cauzate de aplicarea taxei. CESE considera totusi ca, pentru neutralizarea sau reducerea efectelor asupra fondurilor de pensii, poate fi luata in considerare ipoteza reducerii ratelor taxei sau a unor forme de scutire pentru acest sector.
4.7 Domeniul de aplicare si ratele TTF sunt stabilite in functie de obiectivul limitarii posibilelor efecte negative de delocalizare – in afara UE – a investitiilor si a fondurilor financiare. Aceasta necesitate fusese deja subliniata de CESE, atunci cand se renuntase la introducerea taxei la nivel mondial.
4.7.1 In ceea ce priveste domeniul de aplicare a TTF, adoptarea principiului resedintei (sau teritorialitatii) face ca si institutiile financiare din tarile terte stabilite in UE sa fie supuse taxei, ceea ce induce un spectru larg de aplicabilitate a acesteia. Insasi definitia resedintei institutiilor financiare, in scopul stabilirii statului membru care aplica taxa, contribuie la reducerea la minimum a cazurilor de frauda si evaziune fiscala.
4.7.2 Pentru neutralizarea in si mai mare masura a efectelor de delocalizare a tranzactiilor financiare, CESE sustine propunerea avansata de Parlamentul European, de introducere a principiului emisiunii (issuance principle), pe baza caruia taxa se aplica (precum taxele de timbru – stamp duties) tuturor tranzactiilor referitoare la instrumentele financiare emise de persoane juridice inregistrate in UE [23].
4.7.3 In ceea ce priveste aplicarea ratelor, CESE aminteste ca, in avizul adoptat in 2010 (a se vedea nota de subsol 2), a preconizat aplicarea unei rate uniforme de 0,05 %, dar este de acord ca aplicarea celor doua rate din propunerea Comisiei tinde sa reduca riscul delocalizarii pietelor si garanteaza resurse adecvate pentru bugetele UE si ale statelor membre.
4.7.4 In plus, CESE aminteste ca, acolo unde TTF a fost introdusa cu acordarea unei atentii deosebite gestionarii ei, valorii impozabile si aplicarii ratei, s-au obtinut rezultate pozitive in materie de venit, fara urmari negative asupra cresterii economice; asa s-a intamplat, de exemplu, in: Coreea de Sud, Hong Kong, India, Brazilia, Taiwan, Africa de Sud [24].
4.8 Excluderea pietei primare din domeniul impozitarii minimalizeaza efectele TTF asupra costurilor de finantare a activitatilor reale, reducandu-le la efectele indirecte cauzate de eventuala scadere a lichiditatii pe care taxa respectiva o determina in cazul titlurilor tranzactionate de institutiile financiare.
4.9 Deoarece se aplica contractelor cu instrumente derivate pe valuta, dar nu si tranzactiilor de schimb valutar cu decontare la vedere, taxa ar permite interventia asupra unei parti insemnate a operatiunilor speculative de pe pietele valutare [25]. Eventuala includere a tranzactiilor pe valuta la vedere in domeniul de aplicare a TTF nu ar constitui nici o limitare efectiva a libertatii de miscare a capitalului (luand in considerare inclusiv ratele prevazute), nici o incalcare a prevederilor corespunzatoare din Tratatul de la Lisabona (Grupul de initiativa privind finantarea inovatoare pentru dezvoltare – Leading Group on Innovating Financing for Development, Paris, iunie 2010).
4.10 Dupa cum a remarcat CESE (avizul adoptat in 2011 – a se vedea nota de subsol 2), TTF si TAF nu sunt sisteme de impozitare alternative. TTF vizeaza in principal tranzactiile pe termen scurt, in timp ce TAF afecteaza toate activitatile financiare (prin urmare chiar si schimburile de pe piata primara). Introducerea TTF nu exclude aplicarea unui sistem european al TAF, in special daca obiectivul prioritar este “o contributie echitabila si substantiala din partea sectorului financiar” la finantele publice (avizul din 2010 – a se vedea nota de subsol 2), nici armonizarea colectarii impozitului pe activitatile financiare, in vederea consolidarii pietei unice. In plus, aplicarea unui sistem european de impozitare a tranzactiilor financiare consolideaza in sine cerinta de sporire a uniformitatii sistemelor de impozitare a statelor membre in materie de activitati financiare in general.
4.10.1 TTF are efecte distributive progresive, atat datorita unei utilizari mai mari a serviciilor furnizate de sectorul financiar de catre cei cu un venit ridicat, cat si din cauza absentei costurilor directe pentru familii si intreprinderi nefinanciare, in virtutea faptului ca taxa nu se aplica activitatilor de creditare care le vizeaza. Aceste tranzactii nu ar fi afectate decat de eventualele costuri indirecte rezultate din lichiditatile mai mici din activitatile institutiilor financiare.
4.11 Sistemul de percepere a taxei este simplu si are costuri mult mai reduse pentru tranzactiile de pe piata si, in general, pentru tranzactiile inregistrate. Acest lucru sustine nevoia extinderii obligatiilor de inregistrare a tranzactiilor financiare, incluzand tranzactiile de pe piata extrabursiera (over the counter), cu produse nestandardizate negociate intre doua parti pe pietele instrumentelor derivate extrabursiere.
Bruxelles, 29 martie 2012
Presedintele Comitetului Economic si Social European
Staffan Nilsson
[1] Parlamentul “sprijina introducerea unei taxe pe tranzactiile financiare, care ar ameliora functionarea pietei prin reducerea speculatiei, care ar contribui la finantarea bunurilor publice mondiale si ar reduce deficitul public”.Raportul Parlamentului European referitor la metodele inovatoare de finantare la nivel european si mondial, 2010/2105(INI), text adoptat la 8 martie 2011.
[2] Avizul din proprie initiativa privind taxa pe tranzactiile financiare, adoptat la 15 iulie 2010 (JO C 44, 11.2.2011, p. 81).Avizul privind Comunicarea “Impozitarea sectorului financiar” [COM(2010) 549 final], adoptat la 15 iunie 2011 (JO C 248/11, 25.8.2011, p. 64).
[3] Avizul privind revizuirea bugetului UE (JO C 248/13, 25.8.2011, p. 75).
[4] Algirdas Semeta, comisar pentru impozitare si uniune vamala, audit si antifrauda – 17.2.2012, “Coordonarea taxelor din UE si sectorul financiar”. Discurs/12/109, Londra.Parlamentul European, Rezolutie privind privind o finantare inovatoare la nivel mondial si la nivelul UE [P7_TA-PROV(2011)0080].
[5] Parlamentul European, Proiect de raport cu privire la propunerea de directiva a Consiliului privind sistemul comun al taxei pe tranzactiile financiare si de modificare a Directivei 2008/7/CE. Raportor: Anni PODIMATA ( 10.2.2012).
[6] Schulmeister, S., 2011, Implementation of a General Financial Transaction Tax (Instituirea unei taxe generale pe tranzactiile financiare), Institutul de Cercetari Economice din Austria. Studiu comandat de Camera federala a muncii.Griffith-Jones, S., Persaud, A., 2012, Financial Transaction Taxes (Taxe pe tranzactiile financiare), http://www.europarl.europa.eu/document/activities/cont/201202/20120208ATT37596/20120208ATT37596EN.pdf.
[7] Dupa cum precizeaza Comisia in evaluarea de impact, SEC(2011) 1103 final.
[8] Griffith-Jones, S., Persaud, A., 2012, op.cit.
[9] Comisia Europeana, 2011, Eurobarometru 76 – Opinia publica in Uniunea Europeana. Primele rezultate. Analiza pe teren: noiembrie 2011. Publicare: decembrie 2011.
[10] Propunerea de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 [COM(2011) 398 final], care reprezinta transpunerea juridica a comunicarii Comisiei “Un buget pentru Europa 2020”, din 29 iunie 2011 [COM(2011) 500 final].
[11] In cazul in care sunt indeplinite mai multe conditii, determinarea statului membru de stabilire se va face tinand seama de prima conditie indeplinita de pe lista, in ordinea enumerarii.
[12] Comisia Europeana, Bruxelles, 28 septembrie 2011, SEC(2011) 1103 final, Document de lucru al serviciilor Comisiei – Rezumatul evaluarii impactului care insoteste documentul propunere de directiva a Consiliului privind sistemul comun al taxei pe tranzactiile financiare si de modificare a Directivei 2008/7/CE.
[13] Propunere de directiva a Consiliului privind sistemul comun al taxei pe tranzactiile financiare si de modificare a Directivei 2008/7/CE [COM(2011) 594 final].
[14] Tranzactiile in valuta sunt de cel putin 70 de ori mai mari fata de schimburile de bunuri si servicii la nivel mondial. In 2006, in Europa, schimburile de pe pietele instrumentelor derivate erau de 84 de ori mai mari fata de PIB, in timp ce schimburile pe pietele la vedere (achizitii sau vanzari de valute sau valori financiare cu contracte imediate incheiate la vedere) erau doar de 12 ori mai mari fata de PIB-ul nominal al UE.Schulmeister, S., Schratzenstaller, M., Picek, O, 2008, A General Financial Transaction Tax – Motives, Revenues, Feasibility and Effects (Instituirea unei taxe generale pe tranzactiile financiare – motivatii, venituri, fezabilitate si efecte), Institutul de Cercetari Economice din Austria. Studiu comandat de Forumul Socioeconomic din Austria si cofinantat de Ministerul Federal de Finante si de Ministerul Federal al Muncii si Economiei, martie 2008.
[15] Haug, J., Lamassoure, A., Verhofstadt, G.,Gros, D., De Grauwe, P., Ricard-Nihoul, G., Rubio, E., 2011, Europe for Growth – For a Radical Change in Financing the EU (Europa pentru crestere economica – Pentru o schimbare radicala in finantarea UE).Raportul Grupului de Larosière (JO C 318, 23.12.2009).Parlamentul European, 15 iunie 2010, Raportul privind criza financiara, economica si sociala: raportari cu privire la masurile si initiativele de adoptat [2010/2242 (INI)]; raportor: dna Pervenche BERÈS.Parlamentul European, 8 martie 2010, Rezolutie privind impozitarea tranzactiilor financiare. [2009/2750 (RSP)].Parlamentul European, 8 martie 2011, Rezolutie privind o finantare inovatoare la nivel european si mondial. [2010/2105(INI)]; raportor: dna Anni PODIMATA.
[16] Avizul privind Comunicarea Comisiei “Consolidarea coordonarii politicilor economice pentru stabilitate, crestere si locuri de munca – Instrumente pentru o mai buna guvernanta economica in UE”, JO C 107/7, 6.4.2011.
[17] Comisia Europeana, Bruxelles, 28 septembrie 2011, SEC(2011) 1103 final, Document de lucru al serviciilor Comisiei – Rezumatul evaluarii impactului care insoteste documentul propunere de directiva a Consiliului privind sistemul comun al taxei pe tranzactiile financiare si de modificare a Directivei 2008/7/CE.
[18] Bruxelles, 20 octombrie 2011, COM(2011) 656 final, Propunere de directiva a Parlamentului European si a Consiliului privind pietele instrumentelor financiare, de abrogare a Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European si a Consiliului.Bruxelles, 20 octombrie 2011, COM(2011) 652 final, Propunere de regulament al Parlamentului European si al Consiliului privind pietele instrumentelor financiare si de modificare a Regulamentului [EMIR] privind instrumentele derivate extrabursiere, contrapartile centrale si registrele de tranzactii.
[19] Schulmeister, S. (2011), op. cit.The New York Times, 23/7/2011, Stock Traders Find Speed Pays, in Milliseconds. Duhigg, C.
[20] Comisia Europeana, 8 decembrie 2010, consultare publica privind revizuirea Directivei privind pietele instrumentelor financiare – MiFID, Directia Generala Piata Interna si Servicii.Comisia Europeana, 20 octombrie 2010, SEC(2011) 1226 final, Document de lucru al serviciilor Comisiei – Evaluare de impact care insoteste documentele propunere de directiva a Parlamentului European si a Consiliului privind pietele instrumentelor financiare (reformare) si propunere de regulament al Parlamentului European si al Consiliului privind pietele instrumentelor financiare (reformare).Institutul de Cercetari Economice din Austria, 2011, op. cit.
[21] Persaud, A., 14 octombrie 2011, La Tobin Tax? Si può fare (Taxa Tobin? Se poate) (www.lavoce.info).
[22] Griffith-Jones, S., Persaud, A., 2012, op.cit.
[23] In cazul in care taxa de timbru nu ar fi platita de contractanti, contractul de cumparare sau de vanzare nu ar mai fi aplicabil. Parlamentul European, Proiect de raport cu privire la propunerea de directiva a Consiliului privind sistemul comun al taxei pe tranzactiile financiare si de modificare a Directivei 2008/7/CE. Raportor Anni PODIMATA ( 10.2.2012).
[24] Griffith-Jones, S., Persaud, A., 2012, op.cit.
[25] Tranzactiile in valuta sunt exact tipul de tranzactii pentru care J. Tobin a conceput taxa, Tobin, J., 1978, A Proposal for International Monetary Reform (Propunere de reforma monetara internationala). Discursul prof. Tobin la Conferinta din 1978 a Eastern Economic Association. Wash. D.C., Cowles Foundation Paper – retiparit pentru Eastern Economic Journal, 4 (3-4) iulie-octombrie 1978.
————————————————–
ANEXA
la Avizul Comitetului Economic si Social European
Urmatoarele amendamente, care au intrunit cel putin o patrime din voturile exprimate, au fost respinse in cursul dezbaterii:
Punctul 1.1
Se introduce un punct nou, 1.2, dupa punctul 1.1:
“CESE isi exprima, totusi, profunda ingrijorare in legatura cu eventualul impact negativ al acestei taxe asupra cresterii economice si ocuparii fortei de munca, pe care Comisia Europeana l-a mentionat in evaluarea sa de impact, precum si privind riscul unor efecte negative in afara sectorului financiar, mai ales in ceea ce priveste accesul la finantare al intreprinderilor mici si mijlocii si al agricultorilor, precum si cresterea costurilor pentru debitori si pentru depunatorii in fonduri de pensii. De asemenea, taxa propusa risca sa afecteze puterea de cumparare a gospodariilor cu venituri reduse.”
Expunere de motive
Se va prezenta oral.
Amendamentul a fost supus la vot, fiind respins cu 93 de voturi pentru, 143 de voturi impotriva si 11 abtineri.
Punctul 1.10
Se modifica dupa cum urmeaza:
“CESE subliniaza necesitatea de a gestiona cu atentie consecintele macroeconomice si microeconomice negative rezultate din aplicarea legislativa a TTF, prin neutralizarea sau, cel putin, reducerea riscurilor si costurilor aferente. In acest sens, este important de retinut ca ponderea sectorului financiar in economie difera de la un stat membru la altul, ceea ce arata ca este posibil ca povara acestei taxe sa nu fie repartizata in mod egal intre statele membre. Din acest motiv, CESE considera ca, pentru compensarea celor mai importante efecte negative pe care aplicarea TTF le-ar putea avea asupra economiei reale, ar trebui luata in considerare introducerea unor mecanisme compensatorii corespunzatoare.”
Expunere de motive
Intr-adevar, ponderea sectorului financiar in economie difera de la un stat membru la altul. Se cuvine asadar ca CESE sa recunoasca acest lucru.
Amendamentul a fost supus la vot, fiind respins cu 86 de voturi pentru, 137 de voturi impotriva si 15 abtineri.
Punctul 3.3.2
Se modifica dupa cum urmeaza:
“Reafirmand faptul ca actuala criza este cauzata de o criza financiara declansata in 2007 si propagata incepand cu 2008 in economia reala [1], CESE considera ca sectorul financiar,care, alaturi de clasa politica, poarta raspunderea cea mai mare pentrucel mai responsabil de aceasta criza – cel financiar –, trebuie sa contribuie in mod echitabil la depasirea acesteia. Pana in prezent, “statele membre s-au angajat individual sa sprijine sectorul financiar [in ceea ce priveste finantarea si garantiile n.n.], cu o suma totala de aproximativ 4,6 mii de miliarde EUR (39 % din PIB-ul UE-27 din 2009)”. O contributie care a inrautatit serios situatia finantelor publice a unor SM ale UE, ducand la o criza periculoasa in zona euro [2].”
Expunere de motive
Cand vine vorba despre responsabilitatea declansarii crizei, nu putem trece cu vederea rolul politicienilor – este evident ca, in multe tari, ani de-a randul, actiunile lor iresponsabile au contribuit in mod semnificativ la aceasta.
Amendamentul a fost supus la vot, fiind respins cu 72 de voturi pentru, 154 de voturi impotriva si 15 abtineri.
Punctul 4.6
Se modifica dupa cum urmeaza:
“PosibilaPoate ca o impozitare suplimentara a fondurilor de pensii, ca rezultat al introducerii TTF, ar putea fi privita ca o taxa redusa, daca se tine seama de modalitatile si tipurile de investitii; in plus, iar posibila reevaluare a activelor caracteristice fondurilor de pensii (investitii mai putin volatile) va putea compensa si depasi realmente eventualele reduceri ale profiturilor cauzate de aplicarea taxei. Este totusi foarte probabil ca aceasta taxa sa duca in viitor la o reducere a valorii pensiilor, lucru cu atat mai important in cazul lucratorilor din statele membre in care resursele acumulate in fondurile de pensii cu capitalizare constituie o parte importanta a pensiei. CESE considera totusiasadar ca, pentru neutralizarea sau reducerea efectelor asupra fondurilor de pensii, toate tranzactiile care implica transferul (plata) de contributii la un fond de pensii si plata finala a acestora trebuie sa fie scutite de la plata taxei si capoate fitrebuie luata in considerare ipoteza reducerii substantiale a ratelor taxei sau a introducerii unor forme de scutire pentru acest sector, in cazul altor tranzactii.”
Expunere de motive
Dupa cum a reiesit din informatiile prezentate la sedintele grupului de studiu, aceasta taxa ar putea reduce cu pana la 5 % valoarea viitoarelor pensii prin capitalizare. Este gresit din punct de vedere moral sa se reduca astfel valoarea a milioane de pensii viitoare, care, deseori, sunt si asa mici.
Amendamentul a fost supus la vot, fiind respins cu 82 de voturi pentru, 142 de voturi impotriva si 19 abtineri.
Punctul 4.7.3
Se modifica dupa cum urmeaza:
“In ceea ce priveste aplicarea ratelor, CESE aminteste ca, in avizul adoptat in 2010 (a se vedea nota de subsol 2), a preconizat aplicarea unei rate uniforme de 0,05 %, dar este de acord ca aplicarea celor doua rate din propunerea Comisiei tinde sa reduca riscul delocalizarii pietelor si garanteaza resurse adecvate pentru bugetele UE si ale statelor membre. Cu toate acestea, CESE considera ca, daca aceasta taxa se va aplica doar pe teritoriul tarilor din Uniunea Europeana, si nu la nivel mondial, rata maxima nu ar trebui sa depaseasca 0,05 %, cresterea potentiala la 0,1 % (conform propunerii Comisiei) urmand sa aiba loc doar dupa cativa ani, dupa o analiza detaliata a efectelor economice si sociale ale solutiei alese.”
Expunere de motive
Nu exista niciun motiv pentru care CESE ar trebui sa isi schimbe pozitia anterioara in privinta unei rate maxime de 0,05 %, mai ales tinand cont de numeroasele efecte posibile si greu de anticipat ale solutiei propuse.
Amendamentul a fost supus la vot, fiind respins cu 85 de voturi pentru, 144 de voturi impotriva si 12 abtineri.
[1] Avizul privind Comunicarea Comisiei “Consolidarea coordonarii politicilor economice pentru stabilitate, crestere si locuri de munca – Instrumente pentru o mai buna guvernanta economica in UE”, JO C 107/7, 6.4.2011.
[2] Comisia Europeana, Bruxelles, 28 septembrie 2011, SEC(2011) 1103 final, Document de lucru al serviciilor Comisiei – Rezumatul evaluarii impactului care insoteste documentul intitulat Propunere de directiva a Consiliului privind sistemul comun al taxei pe tranzactiile financiare si de modificare a Directivei 2008/7/CE.
