Aviz. Comitetul Economic si Social European. Mutatii in sectorul editarii de carte

Avizul Comitetului Economic si Social European privind mutatii in sectorul editarii de carte (aviz din proprie initiativa)

2012/C 191/04
Raportor: dna Grace ATTARD
Coraportor: dna Hilde VAN LAERE

La 14 iulie 2011, in conformitate cu articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul de procedura, Comitetul Economic si Social European a hotarat sa elaboreze un aviz din proprie initiativa cu privire la
Mutatii in sectorul editarii de carte
(aviz din proprie initiativa).
Comisia consultativa pentru mutatii industriale (CCMI), insarcinata cu pregatirea lucrarilor Comitetului pe aceasta tema, si-a adoptat avizul la 12 aprilie 2012. Raportor: dna ATTARD. Coraportor: dna VAN LAERE.
In cea de-a 480-a sesiune plenara, care a avut loc la 25 si 26 aprilie 2012 (sedinta din 25 aprilie), Comitetul Economic si Social European a adoptat prezentul aviz cu 156 de voturi pentru, 2 voturi impotriva si 1 abtinere.
1. Concluzii si recomandari
1.1 Sectorul editarii de carte trece printr-un proces de modernizare care are consecinte importante in era digitala.
1.2 CESE considera ca, la nivelul UE, o analiza de ansamblu a rolului sectorului editarii de carte in dezvoltarea sociala, economica si culturala a Europei si luarea in considerare a drepturilor si a necesitatilor altor parti interesate, printre care cele ale vanzatorilor de carte, ale scriitorilor, ale oamenilor de stiinta, ale ilustratorilor, ale sectorului tipografic si ale sectoarelor conexe, ale bibliotecilor, precum si ale organismelor de reprezentare a drepturilor de reproducere si ale consumatorilor, constituie o prioritate imediata. Sectorul editarii de carte trebuie inclus de catre Comisia Europeana in lista sectoarelor analizate in cadrul strategiilor pentru o Europa digitala.
1.3 CESE subliniaza importanta de a se raspunde la necesitatea unei legislatii si unor politici UE adecvate in domeniile care au un impact asupra sectorului editarii de carte: proprietatea intelectuala (si in special drepturile de autor) si punerea in aplicare a legislatiei in materie, societatea informationala si politicile culturale.
1.4 CESE subliniaza inca o data ca UE trebuie sa gaseasca o solutie pentru regimul discriminatoriu care exista in prezent atat in UE – unde versiunile online ale acelorasi produse culturale sunt in prezent impozitate la cote standard, creand o distorsionare nejustificata intre continuturi comparabile – cat si in raport cu SUA, unde editarea online este scutita de impozite, creand astfel conditii de inegalitate si o concurenta neloiala.
1.5 CESE este de parere ca trebuie incurajata o innoire a modelelor economice si tehnologice care au caracterizat dezvoltarea sectorului graficii, prin pozitionarea acestuia in centrul gestionarii si distributiei informatiei, fara a se limita la rolul de prestatar de servicii si in conformitate cu planul european din sectorul graficii.
1.6 CESE sustine ca trebuie instituit un observator la scara europeana pentru a masura necesitatile actuale si viitoare ale sectorului tipografic in materie de competente, pentru a incuraja formarea profesionala, schimbarea carierei si reconversia profesionala prin finantare publica pentru acest sector, in special prin intermediul FSE, FEDER si al Fondului european de ajustare la globalizare, precum si pentru a cerceta, prin intermediul PC7 si a Orizont 2020, de ce este nevoie pentru ca sectorul tipografic sa ramana competitiv.
1.7 CESE considera ca guvernanta DPI este esentiala pentru dezvoltarea culturii si stiintei europene, pentru arte si pentru calitatea vietii de care se bucura cetatenii europeni, pe langa faptul ca este un factor-cheie pentru inovarea tehnologica si comerciala.
1.8 Comitetul considera ca, oferind consumatorilor un mediu digital sigur, inclusiv controlul eficient asupra datelor personale si a confidentialitatii acestora, pietele digitale vor functiona in beneficiul utilizatorilor.
1.9 Comitetul evidentiaza obligatia sociala si economica de a asigura, in cursul abordarii tranzitiei digitale, faptul ca un numar cat mai mare de persoane de toate varstele, din toate statele membre, sunt in stare sa se bucure de beneficiile revolutiei digitale.
1.10 CESE subliniaza ca trebuie sa se garanteze conditii decente de munca pentru lucratori, inclusiv pentru cei cu statut de independenti si pentru lucratorii din cadrul serviciilor externalizate, si ca acest lucru trebuie sa faca obiectul dialogului social si al acordurilor colective la nivel national si european.
1.11 Adoptarea unor standarde electronice deschise si interoperabile este esentiala pentru imbunatatirea concurentei si prevenirea blocarii pietelor si a crearii unor pozitii dominante.
1.12 CESE subliniaza importanta unei piete unice a serviciilor mai integrate in cadrul Strategiei Europa 2020 [1] pentru ca toti actorii din sectorul editarii de carte sa poata creste si sa poata oferi locuri de munca.
1.13 CESE doreste incurajarea de catre Comisie a eforturilor intreprinse de profesionistii din domeniul editarii si tipografiei, pentru ca acestia sa-si continue eforturile catre un model mai participativ si sa se organizeze intr-un cadru comun transparent, care sa permita o mai buna coordonare intre dimensiunile economica, sociala, tehnologica si de mediu.
1.14 CESE indeamna Comisia sa intre intr-un dialog strategic cu sectorul european al editarii pentru a ajunge la niste concluzii cu privire la strategiile care vor raspunde in mod concret nevoilor cartii pe hartie si ale cartii electronice in era digitala, consolidand astfel competitivitatea sectorului in plan global. CESE solicita din nou instituirea de catre Comisie a unui grup la nivel inalt, care sa includa mai ales reprezentantii sectorului editarii, al graficii si al industriei hartiei pentru a analiza perspectivele in ce priveste investitiile si ocuparea fortei de munca ale acestor sectoare in contextul revolutiei multimedia.
2. Introducere si context
2.1 Fiind industria culturala cea mai extinsa din Europa, editarea de carte este un factor esential in dezvoltarea economica, sociala, politica, etica, educationala, artistica si stiintifica a Europei. Literatura europeana este una dintre principalele mosteniri artistice si culturale ale Europei, intruchipand diversitatea vasta a fiecarei tari, dat fiind faptul ca fiecare limba, regiune si minoritate europeana este reprezentata si inregistrata pentru posteritate in carti, promovand in acelasi timp dialogul intercultural.
2.2 Editurile europene (din statele membre ale UE, plus Norvegia si Islanda) au generat o cifra de afaceri de aproximativ 23,5 miliarde EUR (2010), au publicat un total de circa 525000 de titluri noi si au oferit un loc de munca cu norma intreaga unui numar de aproximativ 135000 de persoane. In stoc erau disponibile aproximativ 7,5 milioane de titluri. Editarea de carte contribuie si indirect la crearea de locuri de munca: in Europa exista peste 100000 de scriitori, ilustratori si traducatori literari si peste 25000 de librarii. Este nevoie de o colectare mai specifica de date pentru o imagine mai detaliata a sectorului.
2.3 Metodologiile productiei de carti, incepand de la comandare si pana la editare, tiparire si distributie, au suferit de-a lungul secolelor schimbari considerabile in ceea ce priveste executia, chiar daca nu in ceea ce priveste conceptul, desi cartea insasi a ramas neschimbata in esenta, ca artefact creativ. Aceste metodologii se schimba odata cu dezvoltarea publicarii digitale.
2.4 Industriile creative principale au contribuit cu 4,5 % la PIB-ul UE in 2008, reprezentand 8,5 milioane de locuri de munca [2], in timp ce, in acelasi an, toate industriile creative au contribuit cu 6,9 % la PIB-ul UE. In cadrul acestor industrii, sectorul editarii a contribuit la PIB-ul UE cu 1,07 % in 2003, comparativ cu o contributie de 0,41 % a sectoarelor radioului/filmului/televiziunii/artelor video si de 0,06 % a industriei muzicale.
2.5 La nivel international, industria europeana de carte valoreaza mai mult decat cea a Statelor Unite, care in ultimii ani a generat o cifra de afaceri anuala de 24-25 miliarde USD (17-19 miliarde EUR). In plus, in fiecare an, aproximativ 6-8 companii europene se numara printre cele mai mari 10 grupuri editoriale din lume. Mai mult, cele mai mari trei targuri internationale de carte au loc in tari ale UE: Frankfurt, Londra si Bologna.
2.6 Impactul pozitiv al lecturii asupra societatii este evidentiat de OCDE prin faptul ca lectura este cel mai bun indicator cu privire la sansele in viata ale unui copil. Totodata, editarea favorizeaza pluralismul opiniilor, schimburile si dialogul, precum si libertatea de expresie – un pilon al societatii democratice.
3. Trecerea la tehnologia digitala
3.1 Trecerea la tehnologia digitala in sectorul editorial marcheaza un moment de cotitura, imprimand o noua dinamica relatiilor si modelelor economice si culturale ale editarii de carte.
3.2 Pietele europene de carte digitala prezinta o imagine fragmentata si diversificata. Ratele de crestere pe pietele dezvoltate sunt foarte ridicate, dar chiar si aici dimensiunea generala a publicarii digitale comparativ cu piata cartilor tiparite este foarte redusa (ajungand de la mai putin de 1 % la maximum 5 % din piata cartii). Lipsa unor dispozitive de citit portabile adecvate a contribuit in mod considerabil la aceasta dezvoltare lenta pana in ultimii ani.
3.3 Cu toate acestea, tot mai multe edituri isi ofera cartile in format electronic in alte domenii. O gama larga de modele diferite de afaceri pentru asigurarea accesului la continutul cartilor digitale a crescut dupa cativa ani de experimentare a tehnologiei si de inovare. Cititorii acceseaza cartile pe computere, dispozitive de citit electronice specializate, tablete si, de asemenea, telefoane inteligente care devin din ce in ce mai sofisticate si mai usor de utilizat, si cel mai important, accesibile din punct de vedere economic. Tendinta asteptata de scadere a pretului dispozitivelor electronice de citit este posibil sa extinda mai mult piata.
3.4 In lantul de productie intra noi actori, multumita rolurilor majore in relatia cu utilizatorii finali pe care le detin in alte domenii: motoare de cautare/portaluri precum Google, actori ai internetului, inclusiv alte tipuri de magazine online cum ar fi Amazon, care este si producatorul Kindle; producatori de aparate electronice, precum Apple, care se indreapta catre piata de continut pentru aparatele lor, oferind astfel propriile lor librarii electronice, si retelele de telefonie mobila si furnizorii de acces la internet.
3.5 Cartile digitale ofera o facilitare a accesului la cunoastere, cultura si activitati recreative inclusiv pentru grupurile vulnerabile care au dificultati de lectura, precum persoanele in varsta si cele cu handicapuri fizice, precum si pentru persoanele care nu citesc in limba lor materna.
3.6 De asemenea, cartea digitala redefineste impactul ecologic al sectorului editorial. In timp ce hartia este o materie prima reciclabila si regenerabila, impactul asupra mediului al dispozitivelor electronice, cuprinzand utilizarea metalelor ca materie prima si utilizarea de electricitate, inca trebuie calibrat mai precis.
3.7 Rolul editorului in era digitala ramane unul crucial: selectarea si filtrarea manuscriselor este o functie critica a editorilor in scopul de a se asigura calitatea, independent de formatul in care se ofera materialele. Redactarea si comercializarea reprezinta alte functii esentiale in care expertiza editorilor nu poate fi eliminata.
3.8 Costurile pe care le presupun combaterea incalcarii online a drepturilor de autor, investirea in sisteme de digitalizare, personal si tehnologie si costurile de convertire a fisierelor in formate specifice sunt, toate, costuri noi care apar odata cu editarea electronica. Sunt economisite costurile de tiparire, depozitare fizica si distributie fizica, care au constituit in mod traditional mai putin de o sesime din total, dat fiind faptul ca costurile reprezentate de redevente, munca editoriala, comercializarea, distributia si arhivarea se mentin si in lumea digitala.
4. Provocarile pentru sectorul editarii de carte in era digitala
4.1 In 2009, Consiliul [3] si Comisia [4] au instituit un Observator european al contrafacerii si al pirateriei pentru a imbunatati intelegerea incalcarilor drepturilor de proprietate intelectuala [5] (DPI).
4.2 Pentru o industrie culturala precum editarea, dreptul de autor este un fundament al recunoasterii legale a valorii pe care o creeaza; un regim echilibrat al drepturilor de autor este, prin urmare, de prima importanta pentru durabilitatea investitiei sectorului si pentru stimularea autorilor sa creeze opere noi.
4.3 CESE considera ca este necesara aplicarea efectiva a legislatiei in materie de drepturi de proprietate intelectuala, atat online, cat si offline – pirateria slabeste cultura, creativitatea si aparitia de noi modele de afaceri si impiedica dezvoltarea pietei prin diminuarea increderii editorilor si autorilor in posibilitatea de a-si recupera investitiile financiare si intelectuale [6].
4.4 Legislatia privind drepturile de autor provine dinaintea revolutiei digitale, asa incat realitatea descarcarilor, a partajarii fisierelor intre utilizatori si a gestiunii drepturilor digitale (DRM) nu este intotdeauna bine reglementata, astfel cum s-a recunoscut in Agenda Digitala pentru Europa, care are ca scop actualizarea regulilor privind piata unica UE pentru era digitala [7]. Este nevoie de o reglementare cuprinzatoare a UE, care in prezent este supusa dezbaterii, pentru a rezolva diferentele de reglementare si de practici de aplicare a acesteia dintre statele membre.
4.5 Solutionarea rapida si coerenta a litigiilor care implica acuzatii de contrafacere sau piraterie printr-o aplicare stricta a legii ar spori increderea consumatorilor. Legislatia europeana asigura respectarea drepturilor de autor prin articolul 8 alineatul (3) din Directiva privind drepturile de autor (2001/29/CE), care le permite titularilor de drepturi sa solicite ca o ordonanta presedintiala sa fie pronuntata impotriva intermediarilor ale caror servicii sunt folosite de catre terti pentru a contraface dreptul de autor, combinat cu articolul 8 din Directiva privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuala (2004/48/CE) care le permite titularilor de drepturi sa obtina orice informatie cu privire la identitatea contravenientului.
5. Provocarile digitalizarii si ale globalizarii in sectorul tipografic din Europa
5.1 Sectorul editorial european se confrunta cu provocari mari ca urmare a utilizarii tot mai intense si mai raspandite a internetului si a atractivitatii mediilor noi, care schimba treptat aspectul pietei ca sursa de informare si reclama.
5.2 Alti factori semnificativi care influenteaza concurenta sunt, pe de o parte, importurile la cost redus din tarile producatoare (de exemplu din China) de carti pentru a caror publicare nu exista constrangeri temporale specifice si, pe de alta parte, marea concentrare a intreprinderilor care produc hartie si cerneala, creand o concurenta globala intensa, in special in India si China unde pot fi garantate preturile cele mai mici. CESE subliniaza necesitatea de a se respecta criterii sociale si de mediu asemanatoare in toate tarile producatoare.
5.3 Acesti factori si climatul economic dificil au avut ca urmare uneori o scadere a preturilor si au o influenta negativa substantiala asupra locurilor de munca din sector.
5.4 Conform cifrelor publicate de Eurostat pentru 2009, industria tipografica europeana este compusa din circa 119000 de intreprinderi (in scadere fata de 132571 in 2007), asigura locuri de munca pentru peste 735000 de persoane (in scadere fata de 853672 in 2007) si are o cifra de afaceri de peste 88 de miliarde EUR (in scadere in raport cu 110 miliarde EUR in 2007).
5.5 Cu toate acestea, introducerea imprimarii digitale a permis anumite inovatii in colaborarea dintre editor, tipograf si utilizatori, asa incat cartile pot fi publicate, la cerere, chiar si intr-un singur exemplar.
5.6 Tipografiile incep sa integreze alte servicii din cadrul lantului de creare a valorii, precum depozitarea, gestionarea bazei de date, design-ul pentru cartile electronice online sau tiparite, precum si dezvoltarea departamentului lor de pretiparire.
5.7 CESE sustine propunerile formulate in raportul din 2007 al Comisiei cu privire la competitivitatea industriei tipografice europene; totusi, Comitetul apeleaza la Comisia Europeana pentru a institui un comitet european de dialog social pentru acest sector ca intreg; in prezent, dialogul social formal dintre angajatori si sindicate exista numai la nivel de intreprindere si la nivel national.
5.8 CESE este de acord cu recomandarile Intergraf, in special cu efectuarea unui studiu independent cu privire la dezvoltarea tehnologiei (tehnologia de tiparire, precum si tehnologia mobila si de internet), influentele demografice si comportamentul consumatorilor.
6. Provocarile pentru vanzatorii de carti
6.1 Au aparut dificultati din cauza vanzatorilor mari cu amanuntul care au impus limite teritoriale propriilor vanzari online. Esential este ca sistemele de distributie stabilite in mod traditional sunt lasate in urma pe masura ce prinde contur o noua hegemonie a vanzatorilor online de carte digitala.
6.2 Vanzatorii de carte traditionali sunt importanti din punct de vedere cultural, mentinand contactul direct/relatia cu clientii si online si oferind servicii pe care internetul nu le poate oferi.
6.3 In prezent, librariile sunt utilizate ca sali de prezentare pentru carti care mai tarziu sunt cumparate online de clienti – asigurandu-le astfel competitorilor lor online marketing si promovare pe gratis. Cu toate acestea, unii dintre vanzatorii de carte traditionali trebuie sa se recalifice, deoarece nu detin cunostinte cu privire la mediile sociale online si trebuie sa fie inovatori in materie de marketing si de selectie a produselor. Standardele in lumea digitala sunt inca slabe: de exemplu, in timp ce practic toate cartile publicate au ISBN, nu toate cartile digitale sunt inregistrate astfel.
6.4 Trebuie cautate si incurajate sinergiile dintre asociatiile europene de biblioteci si vanzatorii de carte. Digitalizarea creeaza anumite tensiuni intre, pe de o parte, preocuparile vanzatorilor de carte si cele ale editorilor cu privire la pirateria cartilor electronice si, de cealalta parte, entuziasmul bibliotecilor de a promova imprumutarea cartilor electronice. Diferentele juridice intre imprumutarea (cartilor tiparite) si imprumutarea electronica trebuie evidentiate, practicate si puse in aplicare de toate partile. Ar trebui ca partile implicate sa studieze o organizare care sa combine mijloacele de protectie impotriva pirateriei incorporate si facilitarea imprumutarii electronice pentru imprumuturile legale ale bibliotecilor.
6.5 Prin dominanta lor dubla pe piata prin platformele de vanzari si dispozitivele electronice de lectura (Kindle si iPad), Amazon si Apple au preluat conducerea, ceea ce le permite sa stabileasca preturile si conditiile pentru toti ceilalti participanti din sector. Aceasta dominanta dinafara Europei afecteaza negativ, de asemenea, editurile mici, care nu au puterea de a negocia termenii impusi de Amazon si Apple.
6.6 Adoptarea unor standarde deschise, interoperabile va preintampina blocarea pietelor si crearea unor pozitii dominante din partea unora dintre prezentele masive de pe piata – care utilizeaza in prezent tehnologii specifice care leaga utilizarea anumitor dispozitive de propriile lor cataloage sau viceversa – sporind astfel concurenta.
7. Impozitarea si stabilirea pretului
7.1 Marea majoritate a tarilor din UE si din intreaga lume aplica o cota redusa de TVA pentru vanzarile de carte tiparita, in vederea recunoasterii beneficiilor pe care cititul le aduce la nivel cultural, educational, stiintific si pentru societate in general.
7.2 Cu toate acestea, in prezent, in UE exista un regim discriminatoriu, dat fiind faptul ca versiunile online ale acelorasi produse culturale sunt in prezent impozitate la cote standard, creand o discrepanta nejustificata intre continuturi comparabile.
8. Conservarea operelor orfane si a lucrarilor epuizate [8]
8.1 In general, CESE este de acord cu directiva propusa pentru un cadru legal pentru a asigura accesul online legal transfrontalier la operele orfane [9].
8.2 Foarte putine state membre au implementat legislatie in materie de opere orfane, iar legislatia nationala, acolo unde exista, limiteaza accesul la cetatenii rezidenti pe teritoriul lor national.
8.3 Articolul 5 alineatul (2) litera (c) din Directiva privind drepturile de autor permite bibliotecilor publice, institutiilor educationale, muzeelor si arhivelor accesibile public sa reproduca lucrarile protejate prin drepturi de autor fara a solicita o aprobare prealabila, cu conditia ca institutiile respective sa nu aiba un beneficiu economic sau comercial direct sau indirect si ca procesul sa respecte testul in trei pasi prevazut de Conventia de la Berna; cu toate acestea, orice alta punere la dispozitia publicului prin intermediul internetului necesita o achitare prealabila a drepturilor.
8.4 In ceea ce priveste lucrarile retrase din comert, editorii de carte au initiat un dialog care a dus la semnarea unui memorandum de intelegere cu privire la “Principiile-cheie privind digitalizarea si punerea la dispozitie a lucrarilor retrase din comert” de catre toate partile interesate implicate. Pana in prezent, nu exista inca o structura legala pentru ca acordurile voluntare dintre partile interesate cu privire la lucrarile retrase din comert sa poata fi recunoscute peste granite.
8.5 Incheierea cu succes a acestui dialog va stimula dezvoltarea bibliotecilor digitale precum Europeana si a altor institutii publice care indeplinesc misiuni de interes public.
8.6 Sistemul ARROW, conceput de un consortiu al partilor interesate in sectorul cartilor si cu sprijinul Comisiei Europene, ofera o solutie practica prin crearea unui instrument eficient din punct de vedere al costurilor care sa permita utilizatorilor sa gaseasca rapid si cu succes informatii cu privire la statutul drepturilor unei lucrari si la titularii lor.
8.7 Parteneriatul public-privat dintre biblioteci si editori poate spori accesul la cartile comercializate prin intermediul bibliotecilor digitale. Cateva astfel de parteneriate au fost stabilite deja.
8.8 Problema depozitarii legale a cartilor electronice trebuie discutata intre toate partile interesate pentru a echilibra interesele bibliotecilor de a colectiona, pastra si pune la dispozitie aceste carti electronice, pe de o parte, si garantia impotriva diseminarii electronice abuzive, de cealalta parte.
9. Limba si mobilitatea
9.1 Limba fiind o parte intrinseca a editarii, exista probleme inerente de mobilitate in sectorul editarii de carte, in special atunci cand este vorba de editurile cu statut de IMM-uri.
9.2 Cu exceptia editorilor in limba engleza, editorii de carte si angajatii se confrunta cu provocari considerabile in ceea ce priveste circulatia dintr-un stat membru in altul, dat fiind faptul ca majoritatea editurilor cu statut de IMM-uri tind sa fie intreprinderi de dimensiuni medii care publica intr-o singura limba [10].
9.3 O parte dintre platformele de carti electronice nou dezvoltate actioneaza ca bariere in calea mobilitatii lingvistice. Cel mai mare producator de dispozitive de citit carti electronice – Amazon, o companie americana – respinge accesul tuturor limbilor minoritare, inclusiv 18 dintre cele 23 de limbi oficiale ale UE, la dispozitivul sau de lectura digitala, Kindle, excluzand astfel efectiv literatura scrisa in 18 limbi UE de pe cea mai mare platforma de carti electronice din lume.
10. Catre un consumator sigur pe sine si informat
10.1 Relatia consumatorilor cu cartea se schimba, dat fiind faptul ca depozitarea cartilor digitale nu lasa nicio urma fizica, iar cumpararea cartii este instantanee.
10.2 CESE considera ca este important pentru toate initiativele politicii DPI sa se recunoasca consumatorii ca parti interesate relevante in dezbaterea privind DPI.
10.3 Dezvoltarea unei existente duale a cartilor fizice si a celor digitale trebuie sa fie graduala si complementara pentru durabilitatea viitoare a editarii tiparite. Un numar considerabil de cetateni europeni nu sunt inca familiarizati cu tranzactiile electronice si/sau cu accesarea si consumul de continut pe cale digitala. Masurile care duc la sporirea increderii si la micsorarea diviziunii digitale pot contribui la sporirea incluziunii sociale.
10.4 CESE saluta faptul ca Organizatia Europeana a Consumatorilor (BEUC) recunoaste neutralitatea retelei ca principiu de reglementare. Comisia Europeana ar trebui sa continue activitatea in curs a Organismului autoritatilor europene de reglementare in domeniul comunicatiilor electronice (OAREC) si sa adopte un instrument obligatoriu care sa asigure o protectie coerenta si efectiva a neutralitatii retelei pe teritoriul Europei.
11. Accesul pe piata pentru IMM-uri
11.1 Dominanta paneuropeana a lanturilor de librarii a creat anumite restrictii pentru accesul pe piata al editurilor mici. Editorii fara puterea financiara necesara pentru a-si negocia prezenta pe rafturile lanturilor au accesul catre consumatori in mare parte blocat din cauza reprezentarii lor insuficiente in librarii.
11.2 In mod traditional, in sectorul editorial, editurile mici au constituit catalizatorul inovarii si creativitatii, iar accesul limitat al acestora la piata poate avea repercusiuni grave asupra vitalitatii acestei industrii creative.
11.3 Editorii de carte de nisa se bazeaza adesea pe finantare si subventii pentru a-si putea continua existenta din punct de vedere financiar.
11.4 Intreprinderile, si indeosebi IMM-urile, trebuie sa investeasca in cercetare, dezvoltare si inovare [11], fiind sprijinite de conditii-cadru juridice, administrative, fiscale si financiare adecvate.
11.5 In prezent, doar 8 % din IMM-urile europene fac afaceri in alte state membre. 92 % dintre intreprinderi sunt microintreprinderi [12] care functioneaza pe o gama foarte diversificata de piete; prin urmare, trebuie acordata o mai mare atentie in cadrul Small Business Act solutionarii necesitatilor lor specifice.
11.6 Sectorul editarii de carte este specific prin faptul ca depinde pentru independenta sa financiara de un numar relativ mic de bestseller-uri. Acestea, la randul lor, subventioneaza genurile literare mai putin viabile din punct de vedere comercial, insa esentiale din punct de vedere cultural si social.
11.7 Editurile cu statut de IMM-uri necesita asistenta financiara si organizatorica, deoarece modelul de costuri pentru literatura care nu se consuma in masa este foarte rar viabil din punct de vedere financiar. In plus, majoritatea editurilor IMM-uri nu au resursele pentru a formula propuneri viabile pentru accesarea fondurilor UE pentru cercetare si dezvoltare.
11.8 CESE subliniaza importanta unei piete unice pentru servicii mai integrate in Strategia Europa 2020 [13]. Acest lucru este necesar pentru a ajuta intreprinderile, printre care si IMM-urile din sectorul editarii de carte, sa se dezvolte si sa creeze locuri de munca.
Bruxelles, 25 aprilie 2012
Presedintele Comitetului Economic si Social European
Staffan Nilsson
[1] COM(2010) 2020 final.
[2] Avizul CESE privind Protectia drepturilor de proprietate intelectuala/OAPI, JO C 376, 22.12.2011, p. 62.
[3] Rezolutia Consiliului din 25.9.2008 (JO C 253, 4.10.2008).
[4] Comunicarea Comisiei din 11 septembrie 2009 „O mai buna protejare a drepturilor de proprietate intelectuala pe piata interna COM(2009) 467 final.
[5] Avizul CESE privind Protectia drepturilor de proprietate intelectuala/OAPI, JO C 376, 22.12.2011, p. 62.
[6] Comisia Europeana, Directia Generala Impozitare si Uniune Vamala, Raport asupra serviciilor vamale ale UE si a protejarii drepturilor de proprietate intelectuala – 2009. http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/customs/customs_controls/counterfeit_piracy/statistics/statistics_2009.pdf. Technopolis (2007), Effects of counterfeiting on EU SMEs (“Efecte ale contrafacerii asupra IMM-urilor europene”) http://ec.europa.eu/enterprise/enterprise_policy/industry/doc/Counterfeiting_Main%20Report_Final.pdf http://counterfeiting.unicri.it/report2008.php. Avizul CESE privind Protectia drepturilor de proprietate intelectuala/OAPI, JO C 376, 22.12.2011, p. 62.
[7] Europa 2020 – O strategie europeana pentru o crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii, 3.3.2010.
[8] Avizul Comitetului Economic si Social European privind propunerea de directiva a Parlamentului European si a Consiliului privind anumite utilizari permise ale operelor orfane JO C 376 din 22.12.2011, p. 66.
[9] Avizul CESE privind Protectia drepturilor de proprietate intelectuala/OAPI, JO C 376, 22.12.2011, p. 62.
[10] Avizul CESE Adaptarea IMM-urilor la pietele globaleJO C 255 din 22.9.2010, p. 24–30.
[11] Avizul Comitetului Economic si Social European privind investitiile in cunoastere si inovatie, JO C 256, 27.10.2007, p. 17.
[12] Avizul CESE privind revizuirea Small Business Act, JO C 376 din 22.12.2011, p. 51.
[13] Avizul CESE pe tema “Catre o mai buna functionare a pietei unice a serviciilor”, JO C 318 din 29.10.2011, p. 109–112.