Aviz. Propunerea de directiva de modificare. Auditul legal al conturilor anuale si al conturilor consolidate

Avizul Comitetului Economic si Social European privind propunerea de directiva a Parlamentului European si a Consiliului de modificare a Directivei 2006/43/CE privind auditul legal al conturilor anuale si al conturilor consolidate

COM(2011) 778 final – 2011/0389 (COD)
si propunerea de regulament al Parlamentului European si al Consiliului privind cerinte specifice referitoare la auditul statutar al entitatilor de interes public
COM(2011) 779 final – 2011/0359 (COD)
2012/C 191/12
Raportor: dl Peter MORGAN
La 13 decembrie 2011, respectiv la 26 ianuarie 2012, in conformitate cu articolul 50 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene au hotarat sa consulte Comitetul Economic si Social European cu privire la
Propunerea de directiva a Parlamentului European si a Consiliului de modificare a Directivei 2006/43/CE privind auditul legal al conturilor anuale si al conturilor consolidate
COM(2011) 778 final – 2011/0389 (COD).
La 15 decembrie 2011, respectiv la 26 ianuarie 2012, in conformitate cu articolul 114 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene au hotarat sa consulte Comitetul Economic si Social European cu privire la
Propunerea de regulament al Parlamentului European si al Consiliului privind cerinte specifice referitoare la auditul statutar al entitatilor de interes public
COM(2011) 779 final – 2011/0359 (COD).
Sectiunea pentru piata unica, productie si consum, insarcinata cu pregatirea lucrarilor Comitetului pe aceasta tema, si-a adoptat avizul la 17 aprilie 2012.
In cea de-a 480-a sesiune plenara, care a avut loc la 25 si 26 aprilie 2012 (sedinta din 26 aprilie), Comitetul Economic si Social European a adoptat prezentul aviz cu 110 voturi pentru, 18 voturi impotriva si 63 de abtineri.
1. Concluzii si recomandari
1.1 Dupa elaborarea Avizului sau privind Cartea verde referitoare la politica de audit [1] (denumit in cele ce urmeaza Avizul privind Cartea verde), CESE se astepta la o actualizare a Directivei 2006/43/CE privind auditul [2], aflata in vigoare. Intr-adevar, Comisia propune actualizarea directivei, pe de o parte, insa si elaborarea unui regulament, pe de alta parte.
1.2 CESE este de acord cu proiectul de directiva, care este in concordanta cu Avizul Comitetului privind Cartea verde. De asemenea, CESE aproba multe aspecte ale regulamentului.
1.3 Obiectivul acestei forme de reglementare pare sa fie dublu: acela de a introduce modificari fundamentale pe piata auditului si acela de a stabili intr-o maniera foarte detaliata procedurile de auditare a entitatilor si relatiile dintre consiliul de administratie si comitetul de audit.
1.4 S-a tinut in mica masura seama de recomandarea CESE ca reforma auditului sa fie conectata cu recomandarile privind guvernanta corporativa. Nu se aduc in discutie modalitatile in care atat auditorii statutari, cat si comitetele de audit ar trebui sa imbunatateasca comunicarea cu partile interesate si cu actionarii.
1.5 Comisia propune introducerea unor schimbari fundamentale pe piata auditului prin rotatia obligatorie a auditorilor statutari dupa o perioada de sase ani si prin dispozitii de natura structurala referitoare la serviciile care nu au legatura cu auditul, menite limiteze cota de piata a anumitor societati in anumite state membre.
1.6 Comitetul a propus ca, mai degraba decat sa se abordeze starea pietei auditului prin intermediul unui regulament, sa se sesizeze autoritatile in domeniul concurentei. Aceste autoritati au capacitatea de a efectua evaluari economice la scara reala si de a elabora masuri adecvate. In ultimele luni, Autoritatea britanica in domeniul concurentei a fost sesizata cu privire la situatia din Regatul Unit. Dupa cum a precizat in Avizul privind Cartea verde, CESE ar incuraja Germania si Spania sa actioneze in acelasi sens. Cu toate acestea, Comitetul recunoaste ca regulamentul supus examinarii va permite o mai buna coerenta a auditului statutar al entitatilor de interes public in Europa, lucru pe care CESE il considera primordial pentru stabilitatea financiara si consolidarea pietei interne.
1.7 In avizul privind Cartea verde, CESE nu a sustinut rotatia obligatorie a auditorilor statutari, propunand in schimb reorganizarea obligatorie a unei licitatii pentru atribuirea contractului de audit dupa o perioada de 6 pana la 8 ani. Dupa o analiza atenta a noilor propuneri, CESE isi mentine pozitia exprimata initial, insa primeste favorabil alte aspecte ale reglementarii. Deoarece partenerul principal de audit trebuie supus rotatiei dupa o perioada de 7 ani, CESE propune ca reorganizarea obligatorie a licitatiei sa aiba loc tot o data la 7 ani.
1.8 In Avizul privind Cartea verde, Comitetul si-a exprimat un punct de vedere foarte clar cu privire la serviciile fara legatura cu auditul: auditorii statutari nu ar trebui sa presteze clientilor pentru care efectueaza audit statutar alte servicii care ar putea antrena conflicte de interese pentru auditorul statutar – cu alte cuvinte, situatii in care auditorul statutar si-ar revizui propria munca. In acelasi timp, auditorii statutari ar trebui sa fie liberi sa presteze o gama completa de servicii diferite de cele de audit acelor clienti pentru care nu realizeaza lucrari de audit. Experienta astfel dobandita ar aduce beneficii atat clientilor pentru care efectueaza auditul, cat si celorlalti clienti.
1.9 CESE nu este de acord cu propunerea referitoare la societatile care presteaza numai servicii de audit. Ar trebui eliminata formula de determinare a cazurilor in care o societate de audit nu este autorizata sa presteze alte servicii decat cele de audit. Comisia este ingrijorata in legatura cu posibilele riscuri care decurg din pozitia dominanta a unor societati in trei teritorii. CESE recomanda Comisiei sa solutioneze aceste cazuri, putin numeroase, fie direct, fie prin intermediul autoritatilor competente si/sau al autoritatilor in domeniul concurentei.
1.10 Ca in orice aviz al CESE, trebuie avuta in vedere pozitia IMM-urilor. Daca actiunile unui IMM sunt cotate la o bursa de valori, intreprinderea respectiva este definita ca entitate de interes public, fiind prin urmare obligata sa respecte dispozitiile foarte detaliate si prescriptive ale regulamentului, care sunt redactate in mod evident avand in vedere auditarea bancilor. O analiza a societatilor cotate la Bursa de la Londra este prezentata la punctul 4.1.1. Bursa de la Londra este mai avansata decat alte burse din UE in ceea ce priveste obtinerea de capital propriu pentru societatile mici. Capitalul propriu este mai flexibil decat creditele bancare. Jumatate dintre societatile cotate la Bursa de la Londra ar trebui sa beneficieze de o exceptie sau de o derogare de la acest regulament, ceea ce ar trebui sa se intample pentru IMM-urile cotate la oricare alta bursa din Europa.
1.11 CESE subliniaza un aspect important, si anume ca alineatul (2) al articolului 14 limiteaza drastic expectativele pe care partile interesate le-ar fi putut avea in ce priveste auditul statutar si ridica intrebari cu privire la rolul auditului.
1.12 Regulamentul se intersecteaza, de asemenea, cu standardele etice, contabile si de calitate care se aplica deja in acest sector si nu face referire la elaborarea unor standarde relevante. Doreste oare Comisia sa treaca pe plan secundar lucrarile acestor organisme?
1.13 In concluzie, CESE este pe deplin de acord cu directiva revizuita si considera ca regulamentul contine multe elemente pe care le poate sprijini. CESE este extrem de preocupat de aplicarea regulamentului la IMM-uri si recomanda sa se mai analizeze propunerile mai radicale.
2. Introducere
2.1 Prezentul aviz reprezinta raspunsul la doua propuneri paralele ale Comisiei: o propunere de regulament, menita sa sporeasca calitatea auditurilor situatiilor financiare ale entitatilor de interes public, si o propunere de directiva ce vizeaza consolidarea pietei unice a auditurilor statutare. Aceste propuneri au fost elaborate in urma unei ample consultari, efectuate pe baza Cartii verzi “Politica de audit: lectiile crizei” [3]. CESE a oferit un raspuns complet la Cartea verde, prezentul aviz bazandu-se asadar pe acest raspuns.
2.2 Exista o directiva in vigoare in materie de audit, si anume Directiva 2006/43/CE [4]. Comisia propune modificarea acesteia printr-o noua directiva si consolidarea auditului entitatilor de interes public (EIP) prin intermediul unui nou regulament. Prin urmare, se propune eliminarea din Directiva 2006/43/CE [5] a prevederilor referitoare la auditul statutar al EIP, urmand ca auditul statutar al EIP sa fie reglementat prin noul regulament.
2.3 Tot ceea ce Comitetul ar avea de spus despre rolul auditului in societate, despre rolul auditului in criza financiara, despre piata serviciilor de audit etc. a fost mentionat in raspunsul CESE la Cartea verde. De aceea, prezentul aviz se concentreaza pe propunerile detaliate incluse in noile proiecte legislative.
3. Punctul de vedere al CESE asupra directivei
3.1 Principalele modificari aduse Directivei privind auditul legal sunt urmatoarele:
3.1.1 Articularea intre Directiva privind auditul legal si un instrument juridic suplimentar privind dispozitiile specifice pentru auditul statutar al EIP-urilor
3.1.2 Redefinirea “auditului statutar” pentru a se conforma noii Directive a contabilitatii
3.1.3 Modificarea normelor privind proprietatea
Statele membre nu trebuie sa mai solicite ca o valoare minima din capitalul unei societati de audit sa fie detinute de auditori statutari sau societati de audit, in masura in care doar auditorii statutari sau societatile de audit implicate influenteaza rapoartele de audit. Totusi, statele membre ar trebui sa poata decide cu privire la justetea unei astfel de participari externe la capital tinand seama de situatia nationala.
3.1.4 Pasaport pentru societatile de audit
3.1.5 Pasaport pentru auditorii statutari si “simplificarea” conditiilor de autorizare a unui auditor statutar in alt stat membru
3.1.6 Obligatia autoritatilor competente de a coopera in ceea ce priveste cerintele educationale si testul de aptitudini
3.1.7 Standarde de audit si raportarea auditului
3.1.8 Norme noi privind autoritatile competente
CESE sustine constituirea autoritatilor competente in statele membre in calitate de autoritati nationale de reglementare si supraveghere independente si de omologi ai AEVMP la nivel national. Cu toate acestea, in cazul in care in statele membre functioneaza deja organe independente competente in materie de supraveghere a auditorilor (inclusiv birouri de experti contabili si auditori publici), CESE doreste ca acestea sa fie integrate in mod echivalent in noul cadru de supraveghere, si nu sa fie abandonate.
3.1.9 Interzicerea clauzelor contractuale care influenteaza desemnarea auditorilor statutari sau a societatilor de audit
3.1.10 Norme speciale pentru auditul statutar al intreprinderilor mici si mijlocii
3.2 CESE sustine toate aceste modificari. Majoritatea sunt in concordanta cu RCV al CESE.
4. Punctul de vedere al CESE asupra regulamentului
Aceasta sectiune urmareste structura regulamentului. Paragrafele importante ale textului au fost reproduse sau rezumate, iar apoi comentate, daca a fost necesar, in conformitate cu punctul de vedere al CESE.
TITLUL I: OBIECT, DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII
4.1 Articolele 1-3: Obiect, domeniu de aplicare si definitii
“Regulamentul se aplica auditorilor care efectueaza audituri statutare ale entitatilor de interes public (EIP-uri), precum si EIP-urilor auditate, de exemplu cu privire la normele privind comitetul de audit pe care o EIP este obligata sa il desemneze. Pe masura ce sectorul financiar evolueaza, sunt create noi categorii de institutii financiare in baza legislatiei Uniunii si este adecvat ca definitia EIP-urilor sa cuprinda si societatile de investitii, institutiile de plata, organismele de plasament colectiv in valori mobiliare (OPCVM), institutiile emitente de moneda electronica si fondurile de investitii alternative.”
4.1.1 In afara de institutiile de credit, societatile de asigurari si toate celelalte companii prestatoare de servicii financiare, EIP-urile sunt definite ca toate intreprinderile ale caror actiuni sunt cotate la bursele publice de valori. CESE considera ca cerintele acestui regulament sunt excesive pentru IMM-uri. IMM-urile sunt definite pe baza unor criterii legate de numarul de angajati, cifra de afaceri si/sau bilant. Regulamentul utilizeaza capitalizarea bursiera pentru a defini societatile mari, iar CESE propune ca aceasta sa se foloseasca si pentru definirea IMM-urilor in scopul auditului statutar. Ar trebui sa se permita exceptii sau derogari pentru societatile a carora capitalizare este de pana la 120 de milioane EUR. O analiza a societatilor cotate la Bursa de la Londra este prezentata mai jos. Distributia capitalizarii bursiere va fi similara in cazul celorlalte burse. O analiza identica ar trebui realizata si in cazul IMM-urilor financiare, ale caror activitati, dupa toate probabilitatile, nu au importanta sistemica.
Sursa: Site-ul internet al Bursei de la Londra / Statistica
Capitalul propriu la constituire al societatilor (conversie la rata £1 = EUR 1.20) |
| Piata principala: 985 de societati Valoarea capitalului propriu: 2336055 milioane EUR | Piata AIM (Alternative Investment Market):1122 de societati Valoarea capitalului propriu: 85107 milioane EUR |
Scara (milioane EUR) | Numarul societatilor | % din societati | Valoarea de piata % | Numarul societatilor | % din societati | Valoarea de piata % |
Peste 2400 | 116 | 11,8 | 86,2 | 1 | 0,1 | 4,2 |
1200-2400 | 87 | 8,8 | 6,4 | 6 | 0,5 | 13,1 |
600-1200 | 91 | 9,2 | 3,4 | 16 | 1,4 | 16 |
300 – 600 | 106 | 10,6 | 2 | 34 | 3 | 15,4 |
120 – 300 | 169 | 17,2 | 1,4 | 92 | 8,2 | 20,4 |
60 – 120 | 101 | 10,3 | 0,4 | 133 | 11,9 | 13 |
30– 60 | 79 | 8 | 0,2 | 200 | 17,4 | 9,9 |
12 – 30 | 88 | 8,9 | 0,1 | 229 | 20,4 | 5,3 |
6 – 12 | 40 | 4,1 | 0 | 156 | 13,9 | 1,5 |
0 – 6 | 61 | 6,1 | 0 | 240 | 21,4 | 0,9 |
Altele | 47 | 4,7 | | 15 | 1,3 | |
> 120 | 569 | 57,7 | 99,4 | 149 | 13,2 | 69,3 |
< 120 | 369 | 37,5 | 0,6 | 958 | 85,4 | 30,7 |
< 60 | 268 | 27,2 | 0,2 | 825 | 73,5 | 17,7 |
< 30 | 189 | 19,2 | 0,1 | 625 | 55,7 | 7,8 |
4.2 Articolul 4: Entitati de interes public de dimensiuni mari
“a) cei mai mari 10 emitenti de actiuni din fiecare stat membru evaluati in functie de capitalizarea bursiera si toti emitentii de actiuni care au inregistrat o capitalizare bursiera medie de peste 1000000000 EUR in decursul celor trei ani calendaristici anteriori;
b) si c) orice entitate din industria financiara care la data inchiderii bilantului are un bilant total de peste 1000000000 EUR;”
4.2.1 Aceste definitii se refera la dispozitiile articolului 10 alineatul (5).
TITLUL II: CONDIȚII DE DERULARE A AUDITULUI STATUTAR AL ENTITAȚILOR DE INTERES PUBLIC
CAPITOLUL I: Independenta si evitarea conflictelor de interese
4.3 Articolele 5-8
4.3.1 In principiu, CESE este de acord cu aceste 4 articole.
4.4 Articolul 9: Onorarii de audit
“2. In cazul in care auditorul statutar furnizeaza entitatii auditate servicii conexe de audit financiar, astfel cum se prevede la articolul 10 alineatul (2), onorariile aferente acestor servicii sunt limitate la maximum 10 % din onorariile achitate de entitatea auditata pentru auditul statutar.
3. Atunci cand totalul onorariilor incasate de la EIP care face obiectul auditului statutar reprezinta fie peste 20 % fie, pe o perioada de doi ani consecutivi, peste 15 % din totalul onorariilor incasate anual de auditorul statutar care efectueaza auditul statutar, respectivul auditor statutar instiinteaza comitetul de audit cu privire la acest fapt.
Inainte de elaborarea raportului de audit, comitetul de audit analizeaza daca este nevoie ca un alt auditor statutar sa evalueze sistemul de control al calitatii misiunii de audit.
Atunci cand totalul onorariilor incasate de la o EIP care face obiectul auditului statutar reprezinta, timp de doi ani consecutiv, 15 % sau mai mult din totalul onorariilor incasate anual de auditorul statutar care efectueaza auditul statutar, auditorul statutar sau societatea de audit informeaza autoritatea competenta.”
4.4.1 CESE sustine aceste propuneri ce vizeaza transparenta. Totusi, considera ca limita de 10 % stabilita la alineatul (2) este arbitrara. CESE propune ca serviciile legate de audit (a se vedea punctul 10.2 de mai jos) sa faca parte din planul de audit (a se vedea punctul 4.16.2 de mai jos) si sa nu se stabileasca limite arbitrare pentru pretul acestora in contextul auditului global.
4.5 Articolul 10: Interzicerea prestarii de servicii care nu au legatura cu auditul
“1. Auditorul statutar care deruleaza auditul statutar la EIP-uri poate presta servicii de audit statutar si servicii conexe de audit financiar catre entitatea auditata.
2. Serviciile conexe de audit financiar inseamna:
a) auditul sau verificarea situatiilor financiare intermediare;
b) garantarea veridicitatii declaratiilor de guvernanta corporativa;
c) garantarea veridicitatii aspectelor privind responsabilitatea sociala corporativa;
d) garantarea sau atestarea respectarii obligatiilor statutare de raportare pentru institutiile financiare;
e) certificarea respectarii obligatiilor fiscale;
f) orice alta sarcina statutara aferenta serviciilor de audit.
3. Auditorul statutar care deruleaza auditul statutar la o EIP nu presteaza, direct sau indirect, alte servicii decat cele de audit statutar catre entitatea auditata. Alte servicii decat cele de audit inseamna:
a) servicii care antreneaza intotdeauna un conflict de interese:
(i) servicii de specialitate fara legatura cu auditul, consultanta fiscala, servicii de administrare cu caracter general si alte servicii de consiliere;
(ii) evidenta contabila si intocmirea registrelor contabile si a situatiilor financiare;
(iii) conceperea si implementarea procedurilor de control intern sau de gestionare a riscurilor si consiliere privind riscul;
(iv) servicii de evaluare, opinii privind corectitudinea sau rapoarte privind aportul de capital in natura;
(v) servicii juridice si actuariale, inclusiv solutionarea litigiilor;
(vi) conceperea si implementarea sistemelor informatice financiare pentru EIP-uri;
(vii) participarea la auditul intern al clientului auditat si prestarea de servicii conexe functiei de audit intern;
(viii) servicii de brokeraj sau negociere, consultanta privind investitiile sau servicii bancare de investitii.
b) servicii care pot antrena un conflict de interese:
(i) servicii de resurse umane;
(ii) intocmirea de scrisori administrative (comfort letters) catre investitori cu ocazia unei emisiuni de titluri de valoare ale intreprinderii;
(iii) conceperea si implementarea sistemelor informatice financiare;
(iv) servicii de evaluare prealabila (due diligence) oferite vanzatorului sau cumparatorului cu privire la potentiale fuziuni sau achizitii.”
4.5.1 In RCV, CESE a afirmat ca auditorii statutari nu ar trebui sa presteze clientilor pentru care efectueaza audit statutar alte servicii care ar antrena conflicte de interese. Desi considera ca ar trebui sa existe o dezbatere cu privire la natura serviciilor specificate la alineatul (3) literele (a) si (b) de mai sus, CESE sustine intentia regulamentului.
4.5.2 Este imposibil sa se excluda posibilitatea ca vor exista situatii in care auditorii statutari ar putea considera complet logic sa presteze clientilor pentru care efectueaza audit statutar si un serviciu prevazut la punctele (i) – (v) din lista de la litera (a). Evenimente inevitabile – cazuri de forta majora – pot aparea; catastrofele sunt posibile in intreprinderi. Serviciile din lista (b) pot fi prestate atat la decizia comitetului de audit, cat si a autoritatii competente. In circumstante exceptionale, aceeasi marja de apreciere ar trebui sa existe si pentru serviciile din lista (a).
“5. Daca o societate de audit incaseaza mai mult de o treime din veniturile sale anuale din servicii de audit de la EIP-uri de dimensiuni mari si apartine unei retele ai carei membri cumuleaza un venit anual din servicii de audit de peste 1500 milioane EUR pe teritoriul Uniunii Europene, societatea in cauza trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
a) sa nu furnizeze, in mod direct sau indirect, alte servicii decat auditul unei EIP, oricare ar fi aceasta;
b) sa nu apartina unei retele care furnizeaza alte servicii decat auditul pe teritoriul Uniunii;
e) societatea de audit sa nu detina, in mod direct sau indirect, mai mult de 5 % din capitalul sau drepturile de vot ale unei entitati care presteaza serviciile mentionate la alineatul (3).”
4.5.3 CESE intelege ca scopul acestor dispozitii este de a solutiona problemele legate de pozitiile “dominante” pe piata ale societatilor Big 4 din Regatul Unit, Germania si Spania (o societate diferita in fiecare caz) si de a reprezenta un factor disuasiv pentru construirea unor astfel de pozitii in viitor. In Avizul privind Cartea verde, CESE a propus ca problema pozitiilor dominante pe piata sa fie solutionata de autoritatile in domeniul concurentei. In Regatul Unit o investigatie este deja in curs. CESE propune ca, pana la adoptarea acestui regulament, Germania si Spania sa intreprinda aceleasi demersuri.
4.5.4 CESE nu este de acord ca societatile sa presteze numai servicii de audit. In opinia CESE, o astfel de schimbare ar putea avea un efect negativ asupra calitatii personalului insarcinat cu auditul si a auditurilor statutare. CESE isi mentine punctul de vedere, conform caruia auditorii ar trebui sa fie liberi sa presteze o gama completa de servicii diferite de cele de audit altor entitati decat clientii pentru care efectueaza audit statutar.
4.5.5 In Avizul privind Cartea verde, CESE si-a afirmat sprijinul pentru ca societatile care realizeaza auditul statutar al IMM-urilor sa poata presta in favoarea acestora si anumite servicii care nu sunt servicii de audit. Societatile mici vor beneficia de o calitate mai buna, de un serviciu mai bun si de o valoare mai buna de la o singura societate care ii ofera consultanta. CESE isi mentine aceasta pozitie.
4.6 Articolul 11: Pregatirea auditului statutar si evaluarea aspectelor care pericliteaza independenta
4.6.1 CESE sustine aceste dispozitii.
CAPITOLUL II: Confidentialitatea si pastrarea secretului profesional
4.7 Articolele 12 si 13
4.7.1 CESE sustine aceste dispozitii.
CAPITOLUL III: Derularea auditului statutar
4.8 Articolul 14: Domeniul de aplicare al auditului statutar
“2. Fara a aduce atingere dispozitiilor de raportare, astfel cum sunt prevazute la articolele 22 si 23, sfera de cuprindere a auditului statutar nu include garantarea viabilitatii in viitor a entitatii auditate sau a eficientei sau eficacitatii cu care organul de conducere sau de administrare a gestionat sau va gestiona activitatile entitatii.”
4.8.1 CESE atrage atentia asupra alineatului de mai sus, deoarece acesta limiteaza drastic expectativele pe care partile interesate le-ar fi putut avea in ce priveste auditul statutar si ridica intrebari cu privire la rolul auditului.
4.9 Articolul 15: Scepticismul profesional
“Auditorul statutar isi pastreaza scepticismul profesional pe tot parcursul auditului. “Scepticism profesional” inseamna o atitudine interogativa, prin care se acorda atentie conditiilor care ar putea indica posibilitatea unei denaturari cauzate de eroare sau frauda, si o analiza critica a probelor auditului.”
4.9.1 La fel ca in RCV, CESE este de acord cu accentul pus pe scepticismul profesional.
4.10 Articolele 16-20
4.10.1 CESE sustine utilizarea standardelor internationale de audit si celelalte dispozitii ale articolelor 16-20.
CAPITOLUL IV: Elaborarea raportului de audit
4.11 Articolul 21: Rezultatele auditului statutar
“Auditorul statutar prezinta rezultatele auditului statutar in cadrul urmatoarelor rapoarte:
– un raport de audit in conformitate cu articolul 22;
– un raport suplimentar de audit adresat comitetului de audit in conformitate cu articolul 23.”
4.12 Articolul 22: Raportul de audit
“2. Raportul de audit se intocmeste in scris. Raportul cuprinde cel putin urmatoarele:
k) identifica principalele sectiuni din situatiile financiare anuale sau consolidate care prezinta un risc de denaturare semnificativa, inclusiv estimarile contabile esentiale si sectiunile care contin estimari incerte;
l) prezinta o declaratie privind situatia entitatii auditate, mai ales in ceea ce priveste capacitatea entitatii de a-si indeplini obligatiile in viitorul previzibil si deci de a-si continua activitatea;
m) evalueaza sistemul de control intern al entitatii, inclusiv deficientele semnificative identificate in cursul auditului in ceea ce priveste controlul intern, precum si evidenta contabila si sistemul contabil;
o) indica si explica orice incalcare a normelor contabile, a legislatiei sau a statutului, hotararile privind strategia contabila si alte aspecte importante pentru guvernanta entitatii;
q) in cazul in care auditul statutar a fost efectuat de o societate de audit, in raport sunt enumerati toti membrii misiunii de audit si se stipuleaza faptul ca toti membrii au fost pe deplin independenti si nu au avut interese directe sau indirecte in entitatea auditata;
t) emite o opinie care exprima in mod clar opinia auditorului statutar daca situatiile financiare anuale sau consolidate redau o imagine reala si corecta si daca au fost intocmite conform cadrului relevant de raportare financiara;
u) mentioneaza orice aspect asupra caruia auditorul statutar a atras atentia in mod special, fara a include o rezerva in opinia de audit;
4. Raportul de audit nu depaseste patru pagini sau 10000 caractere (fara spatii).”
4.12.1 Acest raport inlocuieste opinia de audit care se publica in prezent ca parte a raportului si conturilor anuale ale EIP-urilor. Alineatul (2) enumera 23 de elemente, de la (a) la (w), care trebuie incluse in cele patru pagini ale raportului. In RCV, CESE a criticat continutul standardizat si lipsit de sens al opiniilor de audit, care arata prea putina variatie de la o societate la alta si de la un sector la altul. Acest raport va dezvalui mai multe informatii, posibil spre disconfortul entitatilor auditate.
4.12.2 Exista o cerinta privitoare la enumerarea membrilor misiunii de audit. In cazul EIP-urilor mai mari, aceasta ar putea implica sute de persoane. Este cert ca un raport referitor la o societate foarte mare trebuie sa difere in ceea ce priveste dimensiunea si nivelul de detaliu de un raport referitor la o societate de 100 de ori mai mica. O serie de cerinte par a nu fi in acord cu standardele internationale de contabilitate. Regulamentul nu cuprinde nicio referire la aceste standarde.
4.13 Articolul 23: Raportul suplimentar adresat comitetului de audit
“1. Organul de conducere sau organul administrativ al entitatii auditate poate hotari transmiterea raportul suplimentar catre adunarea generala a entitatii auditate.”
4.13.1 In opinia CESE, este putin probabil ca entitatile auditate sa dezvaluie integral acest raport. CESE considera ca raportul trebuie comunicat partenerilor sociali ai intreprinderii, cu respectarea diferitelor sisteme nationale de implicare a lucratorilor.
“2. Raportul suplimentar de audit furnizeaza detalii si explica rezultatele auditului statutar derulat si include cel putin urmatoarele elemente:
f) prezinta si explica rationamentele privind neclaritatile semnificative care ar putea pune la indoiala capacitatea entitatii de a-si continua activitatea;
g) stabileste in detaliu daca evidenta contabila, sistemul contabil, toate documentele auditate, situatiile financiare anuale sau consolidate si eventualele rapoarte suplimentare sunt intocmite in mod corespunzator;
h) indica si explica in detaliu toate situatiile de neconformitate, inclusiv situatiile de neconformitate minore considerate relevante pentru desfasurarea activitatii comitetului de audit;
i) analizeaza metodele de evaluare aplicate pentru diferitele elemente din situatiile financiare anuale sau consolidate, inclusiv impactul schimbarii acestora;
j) ofera detalii complete privind toate garantiile, scrisorile administrative si angajamentele pe care s-a bazat evaluarea capacitatii de continuare a activitatii;
k) confirma prezenta la efectuarea inventarelor sau in alte situatii de control fizic;
n) precizeaza daca au fost furnizate toate explicatiile si documentele solicitate.”
4.13.2 Acest raport se bazeaza pe amplul formular de raport utilizat de societatile de audit din Germania. Utilizarea sa in intreaga UE ar trebui sa imbunatateasca atat calitatea auditului statutar, cat si reactia entitatii auditate la acest audit. CESE este de acord cu acest raport.
4.14 Articolul 24: Supravegherea auditului statutar de catre comitetul de audit Articolul 25: Raportarea catre autoritatile de supraveghere a entitatilor de interes public
4.14.1 Articolele 24 si 25 sunt in concordanta cu RCV al CESE.
CAPITOLUL V: Rapoartele de transparenta prezentate de auditorii statutari si evidenta documentelor
4.15 Articolele 26-30
4.15.1 Capitolul V este in concordanta cu RCV al CESE.
TITLUL III: DESEMNAREA AUDITORILOR STATUTARI DE CATRE ENTITAȚILE DE INTERES PUBLIC
4.16 Articolul 31: Comitetul de audit
“1. Comitetul de audit este alcatuit din membri fara rol executiv ai organului administrativ si/sau din membri ai organului de supraveghere al entitatii auditate si/sau din membri desemnati de adunarea generala a actionarilor entitatii auditate.
Cel putin unul din membrii comitetului de audit are competente in domeniul auditului statutar si un alt membru are competente in domeniul contabilitatii si/sau al auditului. Comitetul de audit in ansamblu are competente in domeniul in care isi desfasoara activitatea entitatea auditata.
Majoritatea membrilor comitetului de audit sunt independenti. Presedintele comitetului de audit este ales de membrii acestuia si este independent.”
4.16.1 Alineatul (1) este pe deplin in conformitate cu recomandarile formulate de CESE in RCV, intrucat expresia “in ansamblu” nu inseamna ca toti membrii comitetului de audit trebuie sa satisfaca aceasta conditie.
4.16.2 Alineatul (5) prezinta in detaliu responsabilitatile comitetului de audit. CESE propune adaugarea a doua responsabilitati suplimentare: aprobarea planului de audit, inclusiv furnizarea serviciilor legate de audit, si aprobarea bugetelor corespunzatoare.
4.17 Articolul 32: Desemnarea auditorilor statutari
“2. Comitetul de audit prezinta o recomandare privind desemnarea auditorilor statutari. Comitetul de audit recomanda cel putin doi auditori pentru misiunea de audit si isi justifica in mod corespunzator preferinta pentru unul dintre acestia.
3. Recomandarea comitetului de audit este elaborata in urma unei proceduri de selectie organizate de entitatea auditata, care indeplineste urmatoarele conditii:
a) entitatea auditata poate sa invite orice auditor statutar sa depuna oferte, daca cel putin unul dintre auditorii invitati nu a generat peste 15 % din onorariile totale de audit incasate de la EIP-uri de dimensiuni mari din statul membru in cauza, in anul calendaristic anterior;
b) entitatea auditata poate alege modalitatea de contactare a auditorului/auditorilor statutari invitati;
c) entitatea auditata intocmeste documentatia de licitatie care va fi utilizata de entitatea auditata pentru a evalua ofertele transmise de auditorii statutari;
d) entitatea auditata poate alege procedura de selectie si poate organiza in cadrul procedurilor negocieri directe cu ofertantii interesati;
f) entitatea auditata evalueaza ofertele depuse de auditorii statutari in functie de criteriile de selectie prestabilite in documentatia de licitatie;
g) entitatea auditata trebuie sa fie in masura sa demonstreze autoritatii competente ca procedura de selectie s-a derulat corect.
5. In cazul in care propunerea consiliului de administratie sau de supraveghere difera de recomandarea comitetului de audit, propunerea trebuie sa contina motivele pentru care nu a tinut cont de recomandarea comitetului de audit.
6. In cazul institutiilor de credit sau al societatilor de asigurari, consiliul de administratie sau de supraveghere depune proiectul de propunere la autoritatea competenta.
10. Pentru a simplifica sarcina entitatii auditate de a organiza o procedura de selectie in scopul numirii unui auditor statutar, ABE, AEAPO si AEVMP publica orientari.”
4.17.1 Indiferent de durata misiunii de audit, aceste orientari se pot dovedi utile pentru EIP-urile de mari dimensiuni, insa, asa cum formulate acestea la ora actuala, sunt exagerat de prescriptive pentru IMM-uri. Adesea, IMM-urile nu vor urma procedura de la litera (a), folosind de regula societati de rangul doi sau trei. IMM-urile vor considera ca beneficiaza de libertatea prevazuta la literele (b) si (d). de regula IMM-urile nu vor pregati documente formale de licitatie, foarte adesea ar putea sa nu garanteze concurenta intre ofertanti si nu se vor simti responsabile sa dea explicatii autoritatilor competente cu privire la comportamentul lor. Alineatul (5) nu se aplica IMM-urilor. Aceste norme au fost concepute pentru banci, nu pentru IMM-uri. IMM-urile nu vor avea nevoie de contributia paletei extreme de bogate de institutii enumerate la alineatul (10) pentru a-si organiza activitatea.
4.17.2 Exista cerinta ca invitatia la licitatie sa fie transmisa cel putin unei societati mai mici. Aceasta cerinta poate permite accesul societatilor mai mici la clienti mai importanti, insa este clar ca toate societatile mai mici au multe probleme de rezolvat, dat fiind ca nu dispun de resurse decat pentru a prezenta oferte intr-un numar limitat de cazuri.
4.18 Articolul 33: Durata misiunii de audit
“1. Entitatea de interes public desemneaza un auditor statutar pentru o prima misiune care nu poate dura mai putin de doi ani. EIP poate reinnoi aceasta misiune doar o singura data. Durata maxima cumulata a celor doua misiuni nu poate depasi 6 ani. Daca, pe parcursul unei misiuni continue cu durata de 6 ani, au fost desemnati doi auditori statutari, durata maxima a misiunii fiecarui auditor statutar sau a fiecarei societati de audit nu poate depasi 9 ani.”
4.18.1 In Avizul privind Cartea verde, CESE nu a sustinut rotatia obligatorie a auditorilor statutari, propunand in schimb obligativitatea organizarii la fiecare sase pana la opt ani a unei noi licitatii pentru atribuirea contractului de audit statutar. Dupa o analiza atenta a noilor propuneri, CESE isi mentine pozitia, insa saluta celelalte aspecte ale regulamentului.
4.18.2 Deoarece partenerul principal de audit trebuie supus rotatiei dupa o perioada de 7 ani (punctul 4 de mai jos), CESE propune reorganizarea obligatorie a licitatiei tot o data la 7 ani. Se pune problema daca auditorul statutar contractat pana in acel moment ar trebui sa beneficieze de un mandat fix de sapte ani. In multe state membre, mandatul auditorului statutar se reinnoieste in fiecare an, regulamentul trebuind sa prevada posibilitatea de a continua aceasta practica. In consecinta, mandatul de sapte ani ar trebui sa fie flexibil, insa ar trebui sa existe obligativitatea organizarii unei noi licitatii dupa sapte ani de mandat continuu. CESE subliniaza ca, atunci cand se lanseaza procedura obligatorie de licitatie, aceasta sa fie transparenta, si ca, in cazul institutiilor de credit, autoritatea competenta trebuie sa aprobe rezultatul.
“4. Partenerul sau partenerii cheie de audit responsabili cu derularea auditului statutar isi inceteaza participarea dupa incheierea unei perioade de sapte ani. Auditorul statutar stabileste un mecanism corespunzator de rotatie treptata a personalului implicat de cel mai mult timp in auditul statutar.”
4.18.3 CESE a sustinut aceasta rotatie in RCV, dar rotatia treptata a restului echipei ar trebui lasata la latitudinea auditorului statutar.
4.19 Articolul 34: Revocarea si demisia auditorilor statutari
TITLUL IV: SUPRAVEGHEREA ACTIVITAȚII AUDITORILOR ȘI SOCIETAȚILOR DE AUDIT CARE DESFAȘOARA AUDITURI STATUTARE LA ENTITAȚILE DE INTERES PUBLIC
CAPITOLUL I: Autoritatile competente
4.20 Articolele 35-39
4.20.1 CESE este de acord cu dispozitiile privind autoritatile competente.
CAPITOLUL II: Asigurarea calitatii, investigarea, monitorizarea pietei, elaborarea planurilor de urgenta si transparenta autoritatilor competente
4.21 Articolele 40-44
“Sarcinile autoritatilor competente cuprind:
– sa efectueze verificari de asigurare a calitatii actiunilor de audit statutar efectuate;
– sa efectueze investigatii cu scopul de a identifica, corecta si preveni efectuarea de actiuni necorespunzatoare de audit statutar;
– sa monitorizeze evolutiile pietei serviciilor de audit statutar;
– sa monitorizeze constant eventualele amenintari la adresa continuitatii activitatii societatilor mari de audit, inclusiv riscurile care decurg din gradul ridicat de concentrare a pietei serviciilor de audit, si sa impuna societatilor mari de audit sa intocmeasca planuri de urgenta pentru a aborda astfel de amenintari.”
4.21.1 Propunerea ca autoritatile competente sa colaboreze cu cele mai mari societati de audit din fiecare teritoriu pentru a elabora planuri de urgenta este in concordanta cu RCV al CESE.
CAPITOLUL III: Cooperarea intre autoritatile competente si relatiile cu autoritatile europene de supraveghere
4.22 Articolele 45-56
“a) Regulamentul prevede cooperarea la nivelul UE intre autoritatile competente in cadrul AEVMP, care preia, astfel, atributiile mecanismului actual de cooperare la nivel UE aflat sub egida Grupului european al organelor de supraveghere a auditorilor (GEOSA).
AEVMP trebuie sa publice orientari privind mai multe aspecte: de exemplu, privind continutul si prezentarea raportului de audit si a raportului suplimentar adresat comitetului de audit, privind activitatea de supraveghere a comitetului de audit sau privind efectuarea verificarilor sistemelor de asigurare a calitatii.
b) Sub egida AEVMP, urmeaza a fi introdusa o certificare “voluntara” a calitatii auditului la nivel paneuropean pentru a imbunatati vizibilitatea, recunoasterea si reputatia tuturor societatilor de audit care au capacitatea de a efectua audituri de inalta calitate pentru EIP-uri.”
4.22.1 CESE este de acord cu aceasta propunere.
CAPITOLUL IV: Cooperarea cu auditori din tari terte si cu organizatii si organisme internationale
4.23 Articolele 57-60
“Autoritatile competente si AEVMP pot incheia acorduri de cooperare privind schimbul de informatii cu autoritati competente din tari terte numai daca se garanteaza secretul profesional al informatiilor furnizate si sunt respectate normele privind protectia datelor cu caracter personal furnizate.”
4.23.1 CESE este de acord cu propunerile cuprinse in capitolul IV.
TITLUL V: SANCȚIUNI ȘI MASURI ADMINISTRATIVE
4.24 Articolul 61: Sanctiuni si masuri administrative
4.25 Articolul 62: Competente de sanctionare
“1. Prezentul articol este aplicabil incalcarilor prevederilor prezentului regulament, identificate in anexa.
2. Autoritatile competente trebuie sa poata impune cel putin urmatoarele masuri sau sanctiuni administrative:
b) o declaratie publica in care identifica persoana responsabila si natura incalcarii, publicata pe site-ul autoritatilor competente;
f) sanctiuni pecuniare administrative in valoare de pana la dublul profiturilor cumulate sau al pierderilor evitate ca urmare a incalcarii;
g) pentru persoanele fizice, sanctiuni pecuniare administrative de pana la 5000000 EUR;
h) pentru persoanele juridice, sanctiuni pecuniare administrative de pana la 10 % din cifra de afaceri totala anuala aferenta exercitiului financiar precedent.”
4.26 Articolul 63: Aplicarea efectiva a sanctiunilor
“1. Atunci cand decid tipul masurilor sau al sanctiunilor administrative, autoritatile competente tin cont de toate circumstantele relevante, inclusiv de:
a) gravitatea si durata incalcarii;
b) gradul de raspundere al persoanei responsabile;
c) capacitatea financiara a persoanei responsabile;
d) importanta profiturilor obtinute sau a pierderilor evitate.”
4.27 Articolul 64: Publicarea sanctiunilor si a masurilor
“Fiecare masura sau sanctiune administrativa aplicata pentru incalcarea prezentului regulament este publicata neintarziat si include cel putin informatii privind tipul si natura incalcarii si identitatea persoanelor responsabile, exceptand situatia in care publicarea ar periclita grav stabilitatea pietelor financiare.”
4.28 Articolul 65: Cai de atac
4.29 Articolul 66: Raportarea incalcarilor
4.29.1 In RCV, CESE preconizase instituirea unui organism disciplinar profesional in fiecare stat membru. Comitetul sustine aceste propuneri, care permit denuntarea si dezaprobarea publica (naming and shaming) in cazurile de incalcare a regulamentului.
TITLUL VI: ACTE DELEGATE, DISPOZIȚII DE RAPORTARE, TRANZITORII ȘI FINALE
4.30 Articolele 68-72
4.30.1 Se introduce un regim tranzitoriu in ceea ce priveste punerea in aplicare a obligativitatii rotatiei societatilor de audit, a obligatiei de a organiza o procedura de selectie a societatii de audit si a infiintarii societatilor de audit care presteaza numai servicii de audit.
4.31 ANEXA: I. Incalcari comise de auditorii statutari sau partenerii cheie de audit
Incalcarile avute in vedere sunt in general de natura procedurala si administrativa, fiind legate de: conflicte de interese, cerinte organizatorice sau operationale, efectuarea auditului statutar, raportul de audit, dispozitiile referitoare la comunicarea de informatii, desemnarea auditorilor statutari sau a societatilor de audit de catre entitatile de interes public si asigurarea calitatii. Nu este clar cum vor fi tratate carentele unui auditor (de exemplu, faptul ca nu s-a revelat proasta gestionare a fondurilor clientilor la JP Morgan) in temeiul acestor dispozitii.
4.32 ANEXA: II. Incalcari comise de EIP-uri
Incalcarile avute in vedere sunt legate de desemnarea auditorilor statutari sau a societatilor de audit.
Bruxelles, 26 aprilie 2012
Presedintele Comitetului Economic si Social European
Staffan Nilsson
[1] JO C 248, 25.8.2011, p. 92.
[2] JO L 157, 9.6.2006, p. 87.
[3] COM(2010) 561 final.
[4] JO L 224, 16.8.2006, p. 1.
[5] JO L 157, 9.6.2006, p. 87.
————————————————–
ANEXA
la Avizul Comitetului Economic si Social European
Urmatorul punct din avizul sectiunii a fost modificat pentru a reflecta amendamentul adoptat de Adunare, insa a obtinut peste un sfert din voturile exprimate [articolul 54 alineatul (4) din Regulamentul de procedura]:
Punctul 3.1.8
3.1.8 Norme noi privind autoritatile competente
CESE sustine constituirea autoritatilor competente in statele membre in calitate de autoritati nationale de reglementare si supraveghere independente si de omologi ai AEVMP la nivel national. Cu toate acestea, in cazul in care in statele membre functioneaza deja organe independente competente in materie de supraveghere a auditorilor, CESE doreste ca acestea sa fie incluse in noul cadru de supraveghere, si nu sa fie abandonate.
Rezultatul votului asupra amendamentului:
Voturi pentru: 88
Voturi impotriva: 60
Abtineri: 37

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close