Aviz. Propunerea de regulament de instituire a ordonantei asiguratorii europene de indisponibilizare a conturilor bancare in vederea facilitarii recuperarii transfrontaliere a debitelor

Avizul Comitetului Economic si Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European si al Consiliului de instituire a ordonantei asiguratorii europene de indisponibilizare a conturilor bancare in vederea facilitarii recuperarii transfrontaliere a debitelor in materie civila si comerciala

COM(2011) 445 final – 2011/0204 (COD)
2012/C 191/11
Raportor: dl Jorge PEGADO LIZ
La 14 septembrie 2011, in conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, Consiliul a hotarat sa consulte Comitetul Economic si Social European cu privire la
Propunerea de regulament al Parlamentului european si al Consiliului de instituire a ordonantei asiguratorii europene de indisponibilizare a conturilor bancare in vederea facilitarii recuperarii transfrontaliere a debitelor in materie civila si comerciala)
COM(2011) 445 final – 2011/0204 (COD).
Sectiunea pentru piata unica, productie si consum, insarcinata cu pregatirea lucrarilor Comitetului pe aceasta tema, si-a adoptat avizul la 17 aprilie 2012.
In cea de-a 480-a sesiune plenara, care a avut loc la 25 si 26 aprilie 2012 (sedinta din 26 aprilie), Comitetul Economic si Social European a adoptat prezentul aviz cu unanimitate de voturi.
1. Concluzii si recomandari
1.1 CESE saluta prezentarea acestei propuneri de regulament, al carei unic neajuns este de a fi sosit tarziu in raport cu Cartea verde privind poprirea conturilor bancare, din 2006.
1.2 Cu toate acestea, CESE considera ca propunerea ar fi trebuit sa fie insotita – iar din punct de vedere logic, precedata – de o initiativa simultana cu privire la transparenta conturilor bancare ale debitorilor, conform prevederilor Cartii verzi privind transparenta activelor debitorilor, din 2008.
1.3 CESE saluta modul in care Comisia a reusit, in pofida multiplelor dificultati tehnice, sa propuna un regim juridic care sa asigure un echilibru stabil intre diversele interese in cauza si un raport echitabil intre drepturile diverselor parti interesate.
1.4 CESE saluta, de asemenea, acceptarea de catre Comisie a numeroase recomandari facute la elaborarea avizului sau privind cartea verde mai sus mentionata, respectiv extinderea domeniului de la numerarul depus in conturile bancare la alte instrumente financiare, emiterea unei ordonante asiguratorii europene de indisponibilizare a conturilor bancare dupa obtinerea unui titlu executoriu, definirea in sens larg a instantelor competente, excluderea din cadrul cererii a oricaror sume care nu constituie debit scadent si neachitat odata cu dobanzile de penalizare aferente si a cheltuielilor prevazute in textul titlului, stabilirea clara a conditiilor de contestare si de opunere fata de masura dispusa, precum si a cailor de atac admise, in vederea garantarii legalitatii procedurii si a drepturilor reclamantului, ale paratului sau ale tertilor.
1.5 Comitetul saluta in mod deosebit optiunea clara pentru un regim alternativ sau optional, alegerea regulamentului ca instrument comunitar care reprezinta cea mai buna garantie pentru realizarea pietei interne, aplicarea sa exclusiva in cazul situatiilor transfrontaliere si, nu in ultimul rand, alegerea corecta a bazei juridice (articolul 81 alineatul (2) din TFUE), asa cum preconizase CESE. Pe langa aceasta, CESE pledeaza pentru adoptarea unui regim adecvat, simplu si proportional in materie de costuri/beneficii, aceste cerinte fiind legate de caracterul transfrontalier al mecanismului si de mijloacele impuse persoanelor care il utilizeaza sau care se confrunta cu el.
1.6 De altfel, CESE nu este pe deplin convins ca aceasta masura este indispensabila, cu atat mai mult cu cat Marea Britanie nu adera la ea, si cu cat incertitudinea referitoare la costul total al procedurii, precum si in ce priveste identificarea instantei straine competente vor continua sa reprezinte niste obstacole, cel putin pentru societatile comerciale mici. CESE nu este pe deplin convins nici ca propunerea respecta principiul subsidiaritatii si proportionalitatii atunci cand se ia in considerare eliminarea procedurii de exequatur cu ocazia revizuirii Regulamentului Bruxelles I, data fiind lipsa de precizie a estimarilor referitoare la rezultatele preconizate, asa cum figureaza in studiul de impact.
1.7 In cele din urma, in opinia CESE, continutul anumitor dispozitii necesita revizuiri si poate fi imbunatatit, devenind astfel mai clar, mai putin ambiguu, iar prevederile si dispozitiile mai eficiente, corectandu-se chiar si greselile de traducere sau de format si recomanda pe aceasta cale Comisiei sa ia in considerare observatiile sale in acest sens.
2. Justificarea si contextul propunerii
2.1 Prin actuala sa propunere de regulament, Comisia se inscrie in continuarea Cartii verzi din 2006 privind poprirea asiguratorie a conturilor bancare [1], propunand crearea in ordinea juridica a UE, printr-un regulament, a unui instrument juridic care sa functioneze ca alternativa la procedurile nationale, denumit ordonanta asiguratorie (ordonanta asiguratorie europeana de indisponibilizare a conturilor bancare). Obiectivul acestei ordonante asiguratorii este obtinerea rapida si cu cheltuieli minime a indisponibilizarii conturilor bancare ale debitorilor in materie civila si comerciala, astfel incat sa se impiedice retragerea sau transferul fondurilor depuse in conturi bancare in interiorul Uniunii Europene, cu conditia ca una dintre parti sau dintre componentele patrimoniale vizate sa se afle in mai mult de un stat membru (existenta unor implicatii transfrontaliere conform definitiei de la articolul 3) indiferent de tipul de instanta.
2.2 Acest regim este instituit cu caracter optional (un al doilea regim, cunoscut in general sub denumirea de “al 28-lea regim”) si poate fi utilizat ca alternativa la masurile de protectie existente in statele membre si in paralel cu acestea, fiind similar ca natura si scop.
2.3 Din diverse motive, nu sunt incluse in regimul propus:
a) chestiunile fiscale, administrative si vamale,
b) procedurile de faliment, de lichidare a societatilor, de concordate si alte proceduri similare,
c) securitatea sociala,
d) arbitrajele,
e) conturile bancare exceptate de la indisponibilizare conform legislatiei statului membru unde acestea sunt deschise,
f) decontarea titlurilor de valoare definite conform articolului 10 din Directiva 98/26/CE [2].
2.4 In schimb, se aplica in materie de regimuri matrimoniale, de succesiuni si de efecte patrimoniale ale parteneriatelor inregistrate [3].
2.5 Ordonanta asiguratorie poate fi solicitata si decretata in mai multe cazuri:
a) inainte de initierea unei actiuni pe fond sau a unei proceduri de executare impotriva paratului,
b) in orice moment pe durata actiunii in justitie,
c) dupa obtinerea sentintei pe fond impotriva paratului sau a oricarui titlu cu putere executorie in statul membru de origine, dar care inca nu a fost declarat executoriu in statul unde este deschis contul bancar,
d) dupa obtinerea titlului executoriu care a fost deja declarat executoriu in statul membru unde este deschis contul bancar.
2.6 In primele trei cazuri se aplica dispozitiile prevazute la sectiunea 1 (articolele 6-13); in cel de-al patrulea caz se aplica prevederile sectiunii 2 (articolele 14 si 15); sectiunea 3 (articolele 16-22) contine dispozitiile procedurale comune tuturor cazurilor.
2.7 Capitolul 3 consacra principiul conform caruia procedura de exequatur nu este necesara in termeni absoluti (articolul 23) si reglementeaza in detaliu modul de garantare a executarii efective a oricarei ordonante asiguratorii, stabilind drepturile si obligatiile diferitilor actori implicati (banci, instante, autoritati nationale competente, reclamanti, parati, alti creditori concurenti sau terti vatamati).
2.8 Capitolul 4 (articolele 34-40) reglementeaza caile de atac, de la actiunea impotriva refuzului de a emite o ordonanta asiguratorie (articolul 22) pana la revizuirea ordonantei asiguratorii in ceea ce priveste modificarea/limitarea obiectului sau, declaratia de extindere, revocarea sau suspendarea acesteia si, in cele din urma, resursele curente sau exceptionale, fara a aduce atingere drepturilor partilor conferite de legislatia nationala aplicabila privind accesul la acestea (articolul 37). De asemenea, acest capitol reglementeaza modul de depunere a cautiunii sau a garantiei echivalente ca modalitate de sistare a executarii ordonantei asiguratorii.
2.9 In cele din urma, la capitolul 5, propunerea prevede cateva dispozitii generale privind regimul instituit, printre care si faptul ca nu este obligatorie reprezentarea de catre un avocat, precum si regimul cheltuielilor si al termenelor.
2.10 De asemenea, aceasta stabileste relatiile cu alte instrumente ale UE si cu alte regulamente nationale aplicabile care vin in completarea sa, precum si obligatiile statelor membre in ceea ce priveste garantarea aplicarii efective si corecte a instrumentului.
2.11 In urma studiului de impact efectuat in prealabil de Comisie, a rezultat in esenta ca:
a) creantele transfrontaliere nerecuperabile se ridica la 1,12-2 mii de milioane de euro pe an;
b) valoarea creantelor de intretinere neachitate poate fi estimata la 268 de milioane de euro pe an;
c) creantele incerte din cadrul tranzactiilor transfrontaliere sunt de aproximativ 55 de mii de milioane pe an;
d) doar 11,6 % dintre societati incearca sa recupereze in afara granitelor creditele acordate, prin intermediul unor proceduri nationale de indisponibilizare;
e) se estimeaza ca in fiecare an se efectueaza 34000 de popriri de conturi, legate de debitele transfrontaliere, reprezentand 640 de milioane de euro.
Conform aceluiasi studiu, ordonanta asiguratorie europeana de indisponibilizare va putea:
a) sa asigure recuperarea unei sume cuprinse intre 373 de milioane de euro si 600 de milioane de euro in fiecare an, reprezentand debite nerecuperabile suplimentare.
b) sa reduca, potrivit estimarilor, costurile pentru societatile care efectueaza comert transfrontalier cu o suma cuprinsa intre 81,9 milioane si 149 de milioane anual.
3. Observatii generale
3.1 DG JUST ne-a obisnuit, de mult timp, cu texte tehnico-juridice impecabile din punct de vedere al formei, de o calitate superioara a conceptelor si extrem de clare, contribuind astfel la o “legiferare mai buna” si asigurand certitudinea si securitatea juridica.
3.2 Prezenta propunere nu reprezinta o exceptie, drept pentru care CESE saluta prezentarea sa, singurul sau neajuns fiind acela de a fi intarziat.
3.3 Pe de alta parte, Comisia a reusit, in pofida marilor dificultati tehnice, sa propuna un regim juridic care sa asigure un echilibru stabil al diverselor interese in cauza si un raport echitabil al drepturilor diverselor parti interesate, de altfel bine cantarite in studiul de impact detaliat si bine structurat care insoteste propunerea, si care a fost insistent solicitat de catre CESE.
3.4 Mai mult, Comisia a sprijinit numeroase recomandari facute de CESE la elaborarea avizului sau referitor la cartea verde mai sus mentionata si la Cartea verde privind transparenta activelor debitorilor [COM(2008) 128 final] [4], cum sunt, spre exemplu, emiterea unei ordonante asiguratorii europene de indisponibilizare a conturilor bancare dupa obtinerea unui titlu executoriu (sectiunea 2), definirea in sens larg a instantelor competente (articolul 6), excluderea din cadrul cererii a oricaror sume care nu constituie debit scadent si neachitat odata cu dobanzile de penalizare aferente si a cheltuielilor prevazute chiar in titlu (precum onorariile avocatilor sau alte cheltuieli), sau stabilirea clara a conditiilor de contestare si de opunere fata de masura dispusa, precum si a cailor de atac admise, in vederea garantarii legalitatii procedurii si a drepturilor reclamantului, ale paratului sau ale tertilor.
3.5 Pe de alta parte, Comisia a luat in considerare si o mare parte dintre recomandarile Parlamentului European pe aceasta tema, adoptate recent [5] si pe care Comitetul le saluta in egala masura.
3.6 CESE saluta, in mod deosebit: optiunea clara pentru un regim alternativ sau optional, dupa cum a recomandat insusi Comitetul, care lasa reclamantilor intreaga libertate de a opta pentru legislatia nationala daca o doresc; alegerea regulamentului ca instrument al UE care ofera cea mai buna garantie a armonizarii legislative indispensabile pentru realizarea pietei interne si cea mai uniforma aplicare pe teritoriul statelor membre, asigurand certitudinea si securitatea juridica, asa cum preconizase CESE; aplicarea sa exclusiv in cazul situatiilor transfrontaliere si, nu in ultimul rand, alegerea corecta a bazei juridice (articolul 81 alineatul (2) din TFUE).
3.7 De asemenea, se saluta extinderea obiectului de la numerarul depus in conturile bancare la alte instrumente financiare [6], asa cum a fost sugerata chiar de CESE.
3.8 Cu toate acestea, CESE nu este convins ca aceasta masura este indispensabila si ca se respecta principiul subsidiaritatii.
3.8.1 In primul rand, insasi Comisia recunoaste faptul ca acelasi rezultat ar putea fi, teoretic, atins prin alte mijloace.
3.8.2 In plus, dat fiind ca revizuirea Regulamentului Bruxelles I in sensul prevazut de Comisie poate fi considerata ca sigura, problema esentiala privind procedura exequatur este rezolvata.
3.8.3 In cele din urma, deoarece in studiul de impact bine elaborat, deja mentionat, nu se considera ca au fost analizate in mod adecvat si estimate toate cheltuielile suplimentare care rezulta din introducerea unei noi proceduri juridice in sistemul juridic al tuturor statelor membre, sub toate aspectele pe care le implica aplicarea sa – informarea societatilor si a consumatorilor, pregatirea judecatorilor, a avocatilor, a juristilor si a altor functionari din administratia publica in general si din cea judiciara in particular, in afara de cheltuielile suplimentare aferente functionarii structurilor juridice, rezultand din operarea cu diverse formulare in cele 23 de limbi ale UE -, aceste costuri sunt astfel imposibil de comparat, in termenii unei analize costuri-beneficii, cu valoarea estimata a sumelor economisite de societati si cu suma preconizata rezultata din recuperarea suplimentara a debitelor, suma care s-ar situa, conform estimarilor, intre 373 si 600 milioane de euro. In plus, incertitudinea referitoare la costul total al procedurii, precum si in ce priveste identificarea instantei straine competente vor continua sa reprezinte niste obstacole. Aceasta ar putea avea efecte negative asupra societatilor, in special a celor de mici dimensiuni.
3.9 In plus, CESE continua sa considere, dupa cum recomanda si Parlamentul European, ca initiativa ar trebui in orice caz sa fie insotita – iar din punct de vedere logic, precedata – de o initiativa simultana cu privire la transparenta patrimoniului debitorilor, si continua sa nu inteleaga de ce Comisia acorda prioritate (sau exclusivitate) prezentei propuneri si nu celeilalte initiative mentionate.
3.10 In cele din urma, CESE considera necesar sa critice atat pozitia Danemarcei, care exclude aderarea la acest instrument, in conformitate cu declaratia sa de principii deja cunoscuta, cat si, in mod special, decizia anuntata de Regatul Unit de a nu adera, la randul sau, cu atat mai mult cu cat este vorba de statul membru care nu detine un instrument juridic de acest tip si cu cat una dintre principalele preocupari subliniate cu ocazia discutiei despre cartea verde a fost tocmai faptul ca sistemul juridic anglo-saxon are aceasta lacuna.
4. Observatii specifice
4.1 Articolul 2 alineatul (2) litera (c)
Este necesara clarificarea excluderii arbitrajului astfel incat sa nu aduca atingere pozitiei instantelor arbitrale care, in diverse state membre, iau decizii care constituie titlu executoriu in aceeasi masura cu sentintele instantelor ordinare.
4.2 Articolul 2 alineatul (3) si articolul 32
Nu exista conturi care nu pot fi poprite, ci numai sume corespunzatoare unor venituri si castiguri care nu pot fi indisponibilizate.
4.3 Articolul 4 alineatul (1) si articolul 29
Avand in vedere situatia delicata, notiunile de “cont detinut de un tert in numele paratului” si “cont detinut de un parat in numele unui tert” trebuie sa fie mai bine definite si explicate pentru a nu exista neclaritati cu privire la accesul la acestea, care ar putea aduce atingere drepturilor unui tert.
4.4 Articolul 7 alineatul (1) litera (a)
Traducerea acestui alineat nu este corecta in toate versiunile lingvistice.
4.5 Articolul 8 alineatul (2) litera (f)
Cel putin in versiunea in limba portugheza trimiterea la articolul 17 alineatul (1) litera (b) este incorecta – trebuie inlocuita cu articolul 7 alineatul (1) litera (b).
4.6 Articolul 13
Intr-un regim de tipul celui vizat de propunere, nu trebuie sa se lase la latitudinea statelor membre stabilirea de termene diferite pentru ca nu s-ar mai putea garanta uniformitatea si s-ar genera incertitudine.
4.7 Articolul 20 alineatul (1)
In loc de “pot coopera” se va preciza ca instantele “trebuie sa coopereze”.
4.8 Articolul 25 alineatul (1)
Notiunea “fara intarzieri nejustificate” este vaga si periculoasa; trebuie inlocuita cu un termen fix minim, de tipul “in urmatoarea zi lucratoare”.
4.9 Articolul 27 alineatul (3)
Posibilitatea de utilizare a mijloacelor de comunicare electronice sigure trebuia extinsa la functionarea tuturor instrumentelor, inclusiv relatiile dintre instante, in cadrul Programului e-justitie al Comisiei, asigurandu-se astfel accelerarea procedurilor.
4.10 Articolul 41
Va trebui sa se adauge la final textul “cu exceptia cazurilor in care legislatia nationala a instantei competente prevede in mod obligatoriu reprezentarea prin intermediul unui avocat”.
4.11 Articolul 44
Aceasta prevedere poate genera diferite interpretari, creand astfel incertitudini in desfasurarea procedurilor. Ea ar trebui eliminata.
4.12 Stabilirea termenelor
In cadrul a diferite prevederi, propunerea defineste termenele in mai multe feluri. Se mentioneaza “zile consecutive” (articolul 21), precum si “zile lucratoare” [articolul 24 alineatul (3) litera (c), articolul 27], si, pur si simplu, “zile” [(articolul 35, alineatul (4)]. Din motive de certitudine, termenii ar trebui stabiliti in mod uniform.
4.13 Anexe si articolul 47
Continutul anexelor si in special limbile in care urmeaza sa fie utilizate si necesitatea traducerii pentru a se asigura intelegerea lor corecta trebuie sa fie mai bine analizat si testat in prealabil. Aceasta observatie se aplica si dovezilor suplimentare si depozitiilor orale (articolul 11).
Bruxelles, 26 aprilie 2012
Presedintele Comitetului Economic si Social European
Staffan Nilsson
[1] COM(2006) 618 final din 24.10.2006.
[2] JO L 166 din 11.6.1998, p.. 45.
[3] Cf. Regulamentului (UE) nr. 1259/2010 (JO L 343, 29.12.2010, p. 10) (ROMA III) (divort si separare), Regulamentului (CE) nr. 44/2001 (JO L 12, 16.1.2001, p. 1) (materie civila si comerciala), Regulamentului (CE) nr. 2201/2003 (JO L 338, 23.12.2003, p. 1) (materie matrimoniala), Propunerii de regulament COM(2011) 127 final din 16.3.2011 (parteneriate inregistrate) si Propunerii de regulament COM(2011) 126 final din 16.3.2011 (regimuri matrimoniale); a se vede avizele CESE: JO C 325, 20.12.2006, p. 65 (drepturile copilului), JO C 325, 20.12.2006, p. 71 (materie matrimoniala), JO C 44, 11.2.2011, p. 148 (succesiuni si testamente) si JO C 376, 22.12.2011, p. 87 (efecte patrimoniale ale parteneriatelor inregistrate).
[4] Avizele CESE: JO C 10, 15.1.2008, p. 2 si JO C 175. 28.7.2009, p. 73.
[5] Raportul din proprie initiativa A-7 0147/2011, 14.4.2011, raportoare: Arlene McCarthy; Rezolutia Parlamentului European din 10 mai 2011 (TA (2011) 0193).
[6] Astfel cum au fost definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 17 din Directiva 2004/39/CE si in anexa I, sectiunea C (JO L 145, 30.4.2004, p. 1).

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close