Aviz. Comitetul Economic si Social European. Propunere de regulament. Fonduri europene de antreprenoriat social

Avizul Comitetului Economic si Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European si al Consiliului privind fondurile europene de antreprenoriat social

COM(2011) 862 final – 2011/0418 (COD)

2012/C 229/10
Raportor: dna Ariane RODERT
La 20 ianuarie 2012 si, respectiv, 17 ianuarie 2012, in conformitate cu articolul 114 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, Consiliul si Parlamentul European au hotarat sa consulte Comitetul Economic si Social European cu privire la:
Propunerea de regulament al Parlamentului European si al Consiliului privind fondurile europene de antreprenoriat social
COM(2011) 862 final – 2011/0418 (COD).
Sectiunea pentru piata unica, productie si consum, insarcinata cu pregatirea lucrarilor Comitetului pe aceasta tema, si-a adoptat avizul la 17 aprilie 2012.
In cea de-a 481-a sesiune plenara, care a avut loc la 23 si 24 mai 2012 si (sedinta din 23 mai) Comitetul Economic si Social European a adoptat prezentul aviz cu 194 de voturi pentru, 1 vot impotriva si 9 abtineri.
1. Concluzii si recomandari
1.1 Comitetul Economic si Social European (CESE) saluta propunerea de regulament a Comisiei Europene privind fondurile europene de antreprenoriat social, prin care urmeaza a fi reglementata dezvoltarea acestui tip de fonduri, asigurandu-se claritatea si siguranta pentru toate partile implicate, facilitand, in acelasi timp, atragerea transfrontaliera de capital.
1.2 Intreprinderile sociale reprezinta un sector in crestere, care aduce o contributie valoroasa la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020. CESE saluta abordarea acestui sector de catre Comisie, precum si faptul ca aceasta doreste sa promoveze dezvoltarea si cresterea lui.
1.3 Un domeniu prioritar de actiune il constituie asigurarea unui acces mai bun la un capital adecvat pentru intreprinderile sociale. CESE doreste sa sublinieze totusi faptul ca aceasta initiativa ar trebui privita ca fiind doar unul dintre numeroasele instrumentele financiare adaptate, necesare urgent, care trebuie dezvoltate in continuare.
1.4 CESE solicita Comisiei sa nu elaboreze o noua definitie pentru antreprenoriatul social, ci sa utilizeze definitia deja stabilita in Initiativa pentru antreprenoriatul social. Sunt necesare in special coordonarea si clarificarea diverselor conditii mentionate in regulament, in care este admisa alocarea profitului catre proprietari. Trebuie evidentiate in mod clar caracteristicile specifice ale intreprinderilor sociale in comparatie cu intreprinderile orientate exclusiv spre maximizarea castigului, precum si orientarea fondului in comparatie cu alte tipuri de fonduri cu capital de risc mai conventionale.
1.5 Unele dintre instrumentele de capitaluri participative propuse prezinta, in opinia CESE, riscul de a nu putea influenta decat intr-o masura limitata investitiile in intreprinderile sociale, intrucat structura instrumentelor de investitii propuse presupune raporturi de posesiune care nu corespund, in multe cazuri, formei juridice in cadrul careia isi desfasoara activitatea multe intreprinderi sociale. Cele mai interesante instrumente pentru aceste forme juridice, care ar trebui dezvoltate in continuare, sunt imprumuturile propuse pe termen lung, respectiv o anumita libertate de actiune privind “orice alt tip de participare”.
1.6 Trebuie luate in considerare si alte caracteristici specifice ale intreprinderilor sociale. Trebuie luate in considerare, de exemplu, dificultatile privind cesiunea participatiilor catre intreprinderi care furnizeaza servicii persoanelor vulnerabile sau marginalizate, impactul asupra autoevaluarii intreprinderilor sociale in ceea ce priveste independenta lor, modelele lor specifice de gestionare, necesarul de investitii prevazut mai curand pe termen lung decat pe termen scurt, precum si posibilitatile mai mici de amortizare.
1.7 In vederea sporirii eficacitatii acestui tip de fonduri pentru intreprinderile sociale, ele ar trebui privite ca parte componenta a unei solutii de capital hibrid, aceasta fiind cea mai adecvata pentru finantarea intreprinderilor sociale. In cadrul capitalului hibrid, asistenta financiara este combinata cu imprumuturile “rabdatoare”, pe termen lung, si cu alte instrumente, proprietatea in sectorul public, respectiv garantiile de stat asigurand longevitatea si durabilitatea. Combinarea cu alte forme de capital privat, cum ar fi contributiile si donatiile, precum si formele de participare mai adecvate la “intreprinderi de portofoliu” (astfel cum sunt desemnate obiectivele investitiilor – si anume intreprinderile sociale – in regulament), cum ar fi participarile fara drept de vot, ar trebui, de asemenea, luate in considerare.
1.8 In regulament se propune ca aceste noi fonduri sa se adreseze initial clientilor profesionali si persoanelor individuale instarite, cu o investitie minima in valoare de 100000 EUR. CESE doreste sa sublinieze totusi faptul ca acest tip de fonduri ar trebui deschise, pe termen lung si in conditii de siguranta, si pentru investitorii mai mici si publicul larg.
1.9 Cea mai mare problema a acestei propuneri o constituie faptul ca trebuie masurate impactul social al intreprinderilor de portofoliu si influenta lor asupra societatii si trebuie elaborat un raport cu privire la acestea. CESE recomanda ca punct de pornire analiza si cooperarea comuna la nivelul UE, in timp ce criteriile si indicatiile trebuie stabilite la nivel national, in functie de forma, orientarea si obiectul intreprinderilor, cu implicarea tuturor partilor interesate.
1.10 Competenta Comisiei de a emite acte juridice delegate cu scopul de a defini conceptele-cheie ar trebui exercitata cat mai curand posibil si ar trebui sa fie sustinuta de o consultare larga si deschisa a reprezentantilor partilor implicate, si anume societatile de administrare de fonduri, investitorii si intreprinderile sociale.
1.11 Ar trebui initiate programe de promovare a disponibilitatii de a investi, precum si alte forme de consolidare a capacitatilor pentru toate partile implicate, cu scopul de a asigura increderea si de a construi in comun structuri adaptate acestui tip de fonduri orientate catre antreprenoriatul social.
2. Introducere
2.1 In Actul privind piata unica [1], Comisia s-a angajat sa adopte o serie de masuri de promovare a dezvoltarii si a cresterii intreprinderilor sociale din Europa. Propunerea privind un cadru juridic european pentru fondurile de antreprenoriat social se numara printre aceste masuri, evidentiate, de asemenea, in “Initiativa pentru antreprenoriatul social”, ca masura esentiala [2].
2.2 Intreprinderile sociale reprezinta un sector in crestere in UE, iar investitiile sociale ar putea sa devina, potrivit estimarilor, o piata cu o valoare de peste 100 de miliarde EUR [3]. Acest fapt indica in mod clar potentialul pe care il detine acest sector. Daca s-ar asigura continuarea procesului de crestere si dezvoltare a acestui sector, s-ar aduce o contributie valoroasa la indeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Totusi, dispozitiile juridice de la nivelul UE si de la nivel national nu sunt adaptate pentru a facilita atragerea de capital pentru acest tip de intreprinderi, fapt indicat cu claritate de catre CESE in avizul sau exploratoriu intitulat “Antreprenoriatul social si intreprinderile sociale”, INT/589 [4].
2.3 In aceasta propunere de regulament privind fondurile europene de antreprenoriat social (denumit in continuare “regulamentul”) sunt stabilite reguli si cerinte uniforme pentru administratorii societatilor de plasament colectiv, care doresc sa utilizeze denumirea de “fond european de antreprenoriat social”. In regulament sunt stabilite norme privind aceste fonduri pentru a asigura increderea, siguranta si credibilitatea in randul investitorilor si pentru a promova, in acelasi timp, pentru a sprijini dezvoltarea intreprinderilor sociale, prin cresterea eficientei procurarii de fonduri prin intermediul investitorilor privati. Propunerea a fost precedata de o consultare publica desfasurata in 2011, precum si de o evaluare a impactului.
2.4 In prezentul aviz sunt stabilite domeniile prioritare si sunt pronuntate recomandari pentru clarificari, care ar trebui realizate, in vederea obtinerii rezultatului dorit de catre fondurile europene de antreprenoriat social.
3. Observatiile CESE cu privire la propunerea de regulament
3.1 Capitolul I – Obiect, domeniu de aplicare si definitii
3.1.1 CESE saluta intentia Comisiei de a sprijini intreprinderile sociale in Europa si de a le mari vizibilitatea si saluta, de asemenea, faptul ca accesul la capitalul pentru dezvoltare si crestere este privit ca domeniu prioritar. In opinia CESE, propunerea de regulament poate facilita procurarea de capital privat pentru anumite parti ale sectorului intreprinderilor sociale/antreprenoriatului social. Comitetul considera aceasta initiativa ca fiind necesara, alaturi de alte propuneri din cadrul Initiativei pentru antreprenoriat social, in care este mentionata si necesitatea altor tehnici de finantare.
3.1.2 Capitalul are o insemnatate fundamentala pentru cresterea intreprinderilor sociale si pentru expansiunea acestui sector, totusi, din cauza formei sale, anumite parti ale capitalului descris in regulament sunt greu accesibile intreprinderilor sociale, in special in ceea ce priveste economia sociala. Prezentul regulament ar trebui sa fie considerat, prin urmare, drept una dintre numeroasele masuri necesare in vederea asigurarii unui acces mai bun al intreprinderilor sociale la fondurile de capital.
3.1.3 In cazul instrumentelor financiare mentionate in regulament [la articolul 3 alineatul (1) litera (c)], accentul ar trebui pus pe instrumentele de creditare, cum sunt asa-numitele imprumuturi “rabdatoare”, cu dobanda avantajoasa (in engleza patient capital), intrucat pentru unii actori pot fi mai dificil de utilizat instrumentele de capitaluri proprii. Multe intreprinderi sociale din Europa se afla in posesia membrilor lor, a partenerilor, a fundatiilor sau a organizatiilor non-profit, fapt care face dificila, in multe cazuri, o participare externa. Alte forme de participare mai adecvate, deja existente in unele state membre, cum ar fi actiunile speciale fara drept de vot liber transferabile si diferitele titluri de creanta, ar trebui considerate drept titluri de valoare si alte active financiare in intreprinderile sociale. Avantajele fiscale ar trebui examinate, de asemenea, mai indeaproape, in calitate de parte a modelului de venituri.
3.1.4 In cazul instrumentelor de investitii mentionate in regulament [la articolul 3 alineatul (1) litera (c) punctul v], ar trebui pus un accent sporit pe instrumentele utilizate de obicei de intreprinderile sociale, acestea corespunzand mai bine caracteristicilor lor, precum titlurile de capital, initiativele speciale din cadrul sectorului financiar (banci cooperatiste [5], bancile etice si sociale [6] si bancile comerciale cu programe sociale [7]), instrumentele inovatoare precum “obligatiunile cu impact social” [8], precum si solutiile avantajoase finantate prin impozitare. Acestea si alte active financiare pot face parte din “capitalul hibrid”, utilizat mai ales de intreprinderile sociale.
3.1.5 Ar trebui incurajate participatiile din bugetul public la aceste fonduri, printre altele la “fonduri ale fondurilor” sau la fondurile de pensii, ca garantie pentru longevitatea investitiilor. CESE doreste sa sublinieze, dimpotriva, faptul ca un angajament din bugetul public nu trebuie amestecat cu fondurile structurale, care au un obiectiv politic diferit.
3.1.6 In definitia conceptului de “intreprinderi eligibile din portofoliu”, astfel cum sunt numite intreprinderile sociale in regulament, se mentioneaza o limita maxima pentru cifra de afaceri anuala in valoare de 50 de milioane EUR [articolul 3 litera (d)]. Ar trebui avuta in vedere eliminarea acestei limite maxime, intrucat ea ar putea mai curand frana eforturile de expansiune. O astfel de limita maxima ar putea exclude, de asemenea, intreprinderile sociale care isi desfasoara activitatea in anumite domenii, cum ar fi acela al asistentei medicale si al ingrijirii, precum si cel al locuintelor sociale.
3.1.7 CESE considera important sa se mentina definitia privind antreprenoriatul social, precum si cea privind intreprinderile sociale in sensul Initiativei pentru antreprenoriat social. In regulament este propusa o definitie usor modificata a asa-numitelor intreprinderi eligibile din portofoliu [articolul 3 alineatul (1) litera (d)]. Diferenta apare, printre altele, in descrierea activitatii (articolul 3 alineatul 1 litera d punctul i). In opinia CESE, obiectul intreprinderii ar trebui descris mai bine, intrucat sectorul intreprinderilor sociale este complex si cuprinde numeroase activitati diferite.
3.1.8 In ceea ce priveste profiturile [articolul 3 alineatul (1) litera (d) punctul (ii)], CESE doreste sa faca trimitere la Avizul INT/589, in care se subliniaza cu claritate faptul ca intreprinderile sociale “nu sunt orientate preponderent catre obtinerea de profit, excedentele fiind in primul rand reinvestite, si nu distribuite actionarilor sau proprietarilor privati”. Trebuie clarificata formularea din regulament potrivit careia sunt permise profiturile si ele pot fi distribuite actionarilor si proprietarilor, expunandu-se in continuare faptul ca profiturile sunt utilizate pentru indeplinirea obiectivelor sociale prioritare ale intreprinderii, iar cazurile extrem de rare, in care poate fi acordata o derogare, se supun unor norme clare, astfel incat sa nu fie periclitat obiectivul social. Aceasta abordare, precum si normele aferente trebuie expuse mai clar in regulament, cu scopul de a delimita acest regulament de activitatea desfasurata in paralel in legatura cu regulamentul privind fondurile de capital de risc, care se adreseaza intreprinderilor mici si mijlocii [9].
3.1.9 Definirea tipurilor de bunuri sau servicii, a metodelor de productie a bunurilor, respectiv de prestare de servicii, si a grupurilor-tinta ale activitatilor cu scop social [articolul 3 alineatul (1) litera (d) punctul (i) si articolul 3 alineatul (2)] trebuie realizata impreuna cu un grup de lucru, in care sa fie reprezentate, de asemenea, intreprinderile sociale. Componenta acestui grup de lucru trebuie sa reflecte diversitatea intreprinderilor sociale din Europa.
3.1.10 Ar trebui sa existe o a patra cerinta aplicabila “intreprinderilor eligibile din portofoliu”. In cazul dizolvarii intreprinderii sociale, majoritatea activelor acesteia (de exemplu, un minimum de 60-70 %) nu poate fi repartizata intre parteneri, actionari, proprietari sau lucratori, ci trebuie utilizata pentru obiective cu impact social.
3.1.11 Prezentul regulament se adreseaza initial clientilor profesionali si “persoanelor individuale instarite”. In acest context ar trebui mentionati, de asemenea, investitorii specializati din sectorul public si din cel non-profit, de exemplu, bancile cooperatiste si bancile cu orientare sociala. CESE recomanda totusi Comisiei sa elaboreze, cat mai curand posibil, un calendar pentru deschiderea fondului pentru comunitate, deoarece acest tip de participare este extrem de interesanta, de asemenea, pentru comunitate.
3.2 Capitolul II – Conditii pentru utilizarea denumirii “Fond european de antreprenoriat social”
3.2.1 CESE considera ca la inceput este adecvata cerinta potrivit careia cel putin 70 % din capitalul obtinut sa fie investit in active, acestea reprezentand investitii calificate. Cu toate acestea, activele neautorizate trebuie reglementate in restul de 30 % de active ale fondului, pentru a sublinia si mai mult orientarea fondului catre intreprinderile sociale. Trebuie solicitata in permanenta examinarea adecvarii achizitiei altor active, in afara investitiilor neautorizate [articolul 5 alineatul (1)]. Investitiile solide si durabile, cum ar fi obligatiunile de stat, trebuie stimulate in sensul stabilitatii fondului. Din acest motiv trebuie clarificata, de asemenea, definitia conceptelor de numerar si echivalente de numerar.
3.2.2 Propunerea de regulament privind fondurile europene de antreprenoriat social si Directiva privind anumite organisme de plasament colectiv in valori mobiliare (“Directiva OPCVM”) [10] prezinta numeroase similitudini. Trebuie evidentiate in mod clar aceste similitudini, precum si diferentele. Acest fapt este valabil in special pentru definitia conceptului de clienti profesionali (articolul 6), activitatea administratorilor (articolul 7)si utilizarea fondului (articolul 8). Deoarece intreprinderile sociale sunt adesea intreprinderi mici si care isi desfasoara activitatea la nivel local, este importanta facilitarea activitatii fondurilor mai mici pe aceste piete. Prin urmare, valoarea-limita a investitiei minime in valoare de 100000 EUR ar trebui reconsiderata pe termen lung [articolul 6 litera (a)].
3.2.3 Posibilele conflicte de interese trebuie identificate, evitate, solutionate si monitorizate, precum si raportate, cat mai curand posibil. Masurile privind evitarea conflictelor de interese trebuie sa fi fost elaborate inainte de intrarea in vigoare a regulamentului. Comisia ar trebui sa clarifice deja ce intentioneaza prin aceste masuri [articolul 8 alineatul (5)]. Trebuie clarificat, de asemenea, ce norme se aplica in cazul conflictelor de interese dintre intreprinderi de portofoliu si investitori si/sau administratorii fondurilor [articolul 8 alineatul (2)].
3.2.4 Regulamentul privind fondurile europene de antreprenoriat social depinde, in mare masura, de capacitatea de a masura impactul social si influenta asupra societatii, ceea ce este extrem de dificil. Nu exista in prezent nicio procedura clara, care ar putea fi adaptata cu usurinta mediului in care functioneaza fondurile europene de antreprenoriat social. Este mai importanta masurarea impactului social (atat calitativ, cat si cantitativ) al activitatilor decat acela al intreprinderilor de portofoliu. In loc sa se caute o procedura uniforma de monitorizare si evaluare a impactului social, ar trebui creat, mai curand, un cadru al UE care sa contina criterii si indicatori masurabili, stabiliti la nivel national. Comisia ar trebui sa clarifice deja ce obiective urmareste prin masurarea impactului social si a influentei asupra societatii, initiind un studiu privind diferitele proceduri de masurare si experientele in colaborarea cu intreprinderile sociale, cercetatorii si investitorii de capital.
3.2.5 Un aspect fundamental al intreprinderilor sociale il constituie independenta lor. Prin urmare, procedurile pe care le utilizeaza administratorii fondurilor din regulament pentru “evaluare si monitorizare a masurii in care societatile eligibile din portofoliu […] obtin efectele sociale pozitive […]” trebuie clarificate astfel incat sa fie exprimat faptul ca administratorii fondurilor au obligatia sa le raporteze investitorilor cu privire la impactul social, pentru a se asigura faptul ca participatiile sunt intr-adevar plasate in activitati sociale [articolul 9 alineatele (1) si (2)]. Ambiguitatea legata de acest aspect din regulament duce la neintelegeri cu privire la rolul administratorilor de fonduri, de aceea propunerea de regulament trebuie imbunatatita in aceasta privinta. Este atat inadecvat, cat si lipsit de realism sa fie necesar ca impactul social sa fie masurat si monitorizat de catre administratorii fondurilor, intrucat, pe de o parte, ar fi limitata astfel independenta intreprinderilor sociale, iar pe de alta parte, lipsesc metodele adecvate pentru o masurare si o monitorizare eficiente.
3.2.6 Problema masuratorii apare, de asemenea, in dispozitiile privind raportul anual si in metoda utilizata pentru a masura rezultatele sociale [articolul 12 alineatul (2) litera (a)]. Ar trebui clarificat modul in care se adapteaza raportarea la specificatiile metrologice, pe care intentioneaza Comisia sa le instituie.
3.2.7 In plus, raportul anual le ofera administratorilor de fonduri posibilitatea vanzarii in legatura cu intreprinderi eligibile din portofoliu [articolul 12 alineatul (2) litera (b)]. Este necesar sa se clarifice in regulament ce norme se aplica pentru vanzarea intreprinderilor eligibile din portofoliu. O intreprindere sociala care, de exemplu, presteaza servicii sociale pentru grupurile-tinta vulnerabile si marginalizate nu poate fi vanduta in acelasi mod ca participatiile la intreprinderile orientate spre profit, din cauza activitatii sensibile. Este necesar ca investitorii si administratorii de fonduri sa fie informati cu privire la caracteristicile specifice si, prin urmare, la sensibilitatea acestor activitati si sa actioneze in consecinta. Comisia ar trebui sa precizeze, de asemenea, modul in care trebuie tratata piata secundara, care se formeaza din vanzari de acest tip. Multe intreprinderi sociale au nevoie de investitii durabile si pe termen lung, pentru a-si putea extinde activitatea.
3.2.8 Este necesar sa se clarifice in ce raport se afla metoda de masurare a impactului social, prevazuta de Comisie, cu metoda prin care administratorii fondurilor trebuie sa informeze investitorii, precum si in legatura cu modul in care aceste informatii in legatura cu fondurile trebuie transmise investitorilor [articolul 13 alineatul (1) literele (c) si (d)]. Sunt importante, de asemenea, descrierea celorlalte active, in calitate de investitii eligibile, precum si informatiile in legatura cu criteriile utilizate pentru selectia lor. Regulamentul ar trebui sa contina, de asemenea, dispozitii cu privire la activele si investitiile inadmisibile pentru aceasta parte a fondului [articolul 13 alineatul (1) litera (e)]. In ceea ce priveste procedurile si modelele de calcul ale fondului in vederea evaluarii activelor [articolul 13 alineatul (1) litera (g)], CESE considera ca ar trebui elaborat un model adaptat intocmai la formele si activitatile intreprinderilor sociale.
3.3 Capitolul III – Supraveghere si colaborare administrativa
3.3.1 Prevederile privind masurile si sanctiunile administrative care se aplica in cazul incalcarii dispozitiilor prezentului regulament trebuie sa fie unitare pe intregul teritoriu al UE. Prin urmare, aceste prevederi trebuie stabilite la nivelul Uniunii, si nu trebuie lasate in responsabilitatea statelor membre [articolul 20 alineatul (2)]. Prevederile trebuie sa fie eficiente, proportionate si sa aiba efect de descurajare. Prin urmare, trebuie elaborate masuri suplimentare, dincolo de interzicerea utilizarii denumirii de “Fond european de antreprenoriat social”, deoarece prin aceasta initiativa se construieste, de asemenea, increderea si se reduce abuzul. Este necesara elaborarea de mecanisme de protectie pentru intreprinderi de portofoliu din cadrul fondului, astfel incat acestea sa isi poata desfasura activitatea in continuare si in cazul in care sunt aplicate sanctiuni impotriva administratorilor fondului.
3.4 Capitolul IV – Dispozitii tranzitorii si finale
3.4.1 In regulament se mentioneaza in mai multe locuri faptul ca, pentru o perioada de patru ani de la data intrarii in vigoare a regulamentului, 2013, i se incredinteaza Comisiei competenta de a adopta acte juridice delegate. Multe dintre aceste competente au o importanta cruciala pentru configurarea fondului, de exemplu, in ceea ce priveste domeniul de activitate (bunuri, servicii si proceduri pentru productia acestora), o posibila alocare a profitului si conflictele de interese. Este necesara implicarea tuturor partilor interesate in adoptarea actelor juridice, si anume societatile de administrare de fonduri, investitorii si intreprinderile sociale. Un rol important in acest context il poate juca grupul consultativ prevazut in cadrul Initiativei pentru antreprenoriat social, care detine reprezentanti ai tuturor partilor implicate.
4. Alte observatii
4.1 Rezultatele prezentului regulament trebuie evaluate continuu pentru a asigura faptul ca grupurile-tinta esentiale ale intreprinderilor sociale (reprezentate, adesea, de economia sociala) au primit, intr-adevar, un acces mai bun la capitalul utilizabil. CESE va lua in considerare anual acest aspect in activitatea sa in colaborare cu intreprinderile sociale si cu economia sociala.
4.2 Intrucat conceptul de fonduri sociale in sens larg (private sau publice) este necunoscut sau relativ limitat in majoritatea statelor membre, ar trebui dezvoltata o strategie in vederea maririi vizibilitatii fondurilor sociale. In multe state europene nu exista fonduri comparabile, iar in statele in care acestea exista, nu sunt cunoscute indeajuns. Comisia intervine in momentul in care trebuie colectate si diseminate cunostinte cu privire la aceste instrumente inovatoare si functionale pentru promovarea cresterii si expansiunii intreprinderilor sociale in Europa.
4.3 Sunt necesare, de asemenea, asistenta si programe privind disponibilitatea de a investi si consolidarea capacitatilor (in ceea ce priveste structura si intelegerea) pentru toate partile implicate – investitori, administratori de fonduri si intreprinderi de portofoliu – atat la nivelul UE, cat si la nivelul statelor membre. Un rol central revine, in acest context, “intermediarilor financiari”, care exista deja in mai multe state membre, motiv pentru care ar trebui promovata dezvoltarea lor. Demn de mentionat este, de asemenea, faptul ca investitiile in intreprinderile sociale sunt descrise in mai multe contexte ca investitii cu risc scazut [11], aspect ce trebuie subliniat in aceste programe.
4.4 In regulament se mentioneaza extrem de des, in mod incorect, “actionarii” intreprinderilor sociale, ceea ce implica, prin urmare, faptul ca societatea pe actiuni este cea mai obisnuita forma juridica de intreprindere sociala. Acest lucru nu este adevarat si poate induce in eroare. Corect este sa se foloseasca termenul de “membri” ori “parteneri” ai intreprinderilor sociale, care sunt mai ales cooperative, asociatii, fundatii si societati cu raspundere limitata (care nu au actiuni, ci parti sociale si membri).
Bruxelles, 23 mai 2012
Presedintele Comitetului Economic si Social European
Staffan Nilsson
[1] COM(2011) 206 final.
[2] COM(2011) 682 final.
[3] A se vedea J.P. Morgan, “Impact Investments: An Emerging Asset Class”, 2011.
[4] JO C 24, 28.1.2012, p. 1.
[5] www.eurocoopbanks.coop
[6] www.triodos.be
[7] www.bancaprossima.com, https://www.unicredit.it/it/chisiamo/per-le-imprese/per-il-non-profit/universo-non-profit.html si www.ubibanca.com/page/ubi-comunita
[8] www.socialfinance.org.uk/sib
[9] COM(2011) 860/2 final.
[10] Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 13 iulie 2009.
[11] In 2011, Banca Italiei indica o rata de nerambursare in cazul organizatiilor non-profit de 4,3 %, aflata mult sub rata pentru toate sectoarele (5,4 %), in cazul intreprinderilor non-financiare rata de nerambursare este de 7,9 %, iar la microintreprinderi de 10,3 %. Bancile cooperatiste raporteaza o rata de nerambursare de numai 0,6 % in cazul organizatiilor non-profit (sursa: Federcasse, Asociatia Italiana a Cooperativelor de Credit).

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close