Rezolutia Parlamentului European. Proiect de decizie CE. Modificarea art. 136 TFUE. Mecanism de stabilitate pentru statele membre UE cu moneda euro

Rezolutia Parlamentului European din 23 martie 2011 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului european de modificare a art. 136 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene cu privire la un mecanism de stabilitate pentru statele membre a caror moneda este euro [00033/2010 – C7-0014/2011 – 2010/0821(NLE)]

2012/C 247 E/08

Parlamentul European,
– avand in vedere articolul 48 alineatul (6) si articolul 48 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeana (TUE),
– avand in vedere raportul final al grupului de actiune catre Consiliul European, referitor la “Consolidarea guvernantei economice in UE”,
– avand in vedere proiectul de decizie a Consiliului European de modificare a articolului 136 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE), astfel cum a fost prezentat Consiliului European la 16 decembrie 2010 (00033/2010 – C7-0014/2011),
– avand in vedere scrisorile presedintelui Consiliului European, presedintelui Grupului Euro si comisarului responsabil cu politica monetara, anexate la prezenta rezolutie,
– avand in vedere articolul 74b din Regulamentul sau de procedura,
– avand in vedere scrisoarea din 18 februarie 2011 din partea Comisiei pentru bugete catre Comisia pentru afaceri constitutionale,
– avand in vedere raportul Comisiei pentru afaceri constitutionale si avizul Comisiei pentru afaceri economice si monetare (A7-0052/2011),
A. intrucat articolul 3 alineatul (4) din TUE prevede ca: “Uniunea instituie o uniune economica si monetara a carei moneda este euro”;
B. intrucat Regatul Unit a optat pentru neparticiparea la moneda unica;
C. intrucat, in temeiul articolului 3 alineatul (1) din TFUE, “politica monetara pentru statele membre a caror moneda este euro” constituie o competenta exclusiva a Uniunii;
D. intrucat articolul 5 alineatul (1) din TFUE prevede ca: “statele membre isi coordoneaza politicile economice in cadrul Uniunii”, iar statelor a caror moneda este euro li se aplica dispozitii specifice;
E. intrucat, daca este adoptat, proiectul de decizie a Consiliului European ar putea conduce la constituirea unui mecanism care nu se incadreaza deloc in sfera de actiune a Uniunii, fara ca institutiile Uniunii, ca atare, sa primeasca vreun rol in acest sens;
F. intrucat ar trebui ca participarea institutiilor Uniunii la noul mecanism european de stabilitate sa fie pe deplin garantata si protejata permanent si ar trebui creata o legatura in vederea posibilei interventii a bugetului Uniunii in sistemul de garantii;
G. intrucat ar trebui studiate toate posibilitatile pentru a integra pe deplin mecanismul european de stabilitate in cadrul institutional al Uniunii si a oficializa participarea la acest mecanism a tuturor statelor membre a caror moneda nu este euro; intrucat acest fapt poate include si trimiterea la articolul 20 din TUE, referitor la cooperarea consolidata, acolo unde este cazul pentru a asigura coerenta politicilor economice ale UE;
H. intrucat ar fi preferabil ca normele de reglementare referitoare la mecanismul european de stabilitate sa fie propuse de catre Comisie si ar trebui sa asigure masuri specifice adecvate privind auditul, responsabilitatea si transparenta;
I. intrucat, in paralel cu mecanismul european de stabilitate, ar trebui consolidata componenta preventiva si rectificativa a Pactului de stabilitate si de crestere (PSC) si ar trebui adoptate masuri de asigurare a competitivitatii pe termen mediu si lung si de eliminare a dezechilibrelor macroeconomice dintre statele membre;
J. intrucat Uniunea ar trebui sa promoveze o piata consolidata a euroobligatiunilor, care sa vina in completarea mecanismului european de stabilitate;
K. intrucat Comisia ar trebui sa prezinte propuneri legislative si, daca este necesar, modificari ale tratatului, pentru a putea construi, pe termen mediu, un sistem de guvernanta economica pentru Uniune, si in special pentru zona euro, sistem care ar creste coeziunea si competitivitatea economiei si ar stabiliza sistemul financiar;
L. intrucat articolul 48 alineatul (6) din TUE permite Consiliului European, dupa consultarea Parlamentului, sa adopte o decizie de modificare totala sau partiala a Partii a treia din TFUE, fara sa afecteze echilibrul dintre competentele Uniunii si cele ale statelor membre;
M. intrucat orice extindere sau reducere a competentelor Uniunii ar necesita o procedura de revizuire ordinara;
N. orice revizuire ulterioara a TFUE ar trebui realizata in cadrul procedurii de revizuire ordinara;
O. intrucat decizia propusa nu poate intra in vigoare decat dupa ce a fost aprobata de statele membre, in conformitate cu normele lor constitutionale,
1. subliniaza ca politica monetara a statelor membre a caror moneda este euro este o competenta exclusiva a Uniunii si a fost o politica comunitara incepand cu Tratatul de la Maastricht;
2. subliniaza importanta monedei euro pentru proiectul politic si economic european si subliniaza importanta angajamentului luat de toate statele membre in favoarea stabilitatii zonei euro, precum si spiritul de raspundere si solidaritatea demonstrat de statele membre;
3. subliniaza ca mecanismul de stabilitate european este o parte importanta a unui ansamblu global de masuri avand drept scop elaborarea unui nou cadru, consolidarea disciplinei bugetare si o mai buna coordonare a politicilor economice si financiare ale statelor membre, care ar trebui sa includa promovarea unui raspuns comun al Uniunii Europene la provocarile legate de crestere, concomitent cu depasirea dezechilibrelor economice si sociale si cu cresterea competitivitatii;
4. constata ca posibilitatile oferite de tratate nu au fost valorificate in intregime de catre Consiliu, astfel incat sa asigure punerea in aplicare a PSC in ansamblul sau si o mai buna coordonare economica la nivelul Uniunii Europene;
5. considera ca este indispensabil ca actiunile intreprinse sa nu se limiteze la masurile temporare avand drept scop stabilizarea zonei euro si ca Uniunea sa-si dezvolte treptat guvernanta economica, inclusiv prin intermediul politicilor si instrumentelor concepute pentru a promova cresterea sustenabila in statele membre; apreciaza ca masuri precum consolidarea PSC, semestrul european, strategia UE 2020 si modificarea articolului 136 din TFUE cu privire la mecanismul european de stabilitate nu constituie decat o prima etapa a acestui proces;
6. subliniaza ca mecanismul european de stabilitate, si conditionalitatea sa stricta, implica toate statele membre care au ca moneda euro, chiar si statele mici ale caror economii s-ar putea sa nu fie considerate “indispensabile”, in scopul protectiei intregii zone euro;
7. avertizeaza ca intentia de a institui mecanismul de stabilitate permanent in afara cadrului institutional al UE poate afecta integritatea sistemului intemeiat pe tratate; considera ca Comisia trebuie sa fie membra a consiliului de administratie a acestui mecanism, si nu un simplu observator; considera, in plus ca in acest context, Comisia trebuie sa aiba dreptul la initiative adecvate pentru a realiza, cu consimtamantul statelor membre respective, obiectivele mecanismului european de stabilitate; subliniaza faptul ca statele membre trebuie sa respecte cu orice pret legislatia Uniunii si prerogativele pe care aceasta le confera institutiilor;
8. subliniaza ca infiintarea si functionarea unui mecanism de stabilitate trebuie sa respecte pe deplin principiile fundamentale ale procesului decizional democratic, cum ar fi transparenta, controlul parlamentar si responsabilitatea democratica; sublinaiza ca mecanismul european de stabilitate ar trebui sa implice activ institutiile si organismele Uniunii responsabile de chestiunile monetare: Comisia Europeana, Banca Centrala Europeana (BCE) si Banca Europeana de Investitii; subliniaza ca mecanismul nu trebui sa dea nastere la un nou model de guvernanta economica care sa nu respecte standardele democratice ale Uniunii;
9. regreta faptul ca Consiliul European nu a explorat toate posibilitatile prevazute in tratate pentru a institui un mecanism de stabilitate permanent; considera indeosebi ca, in cadrul competentelor actuale ale Uniunii cu privire la uniunea economica si monetara (articolul 3 alineatul (4) din TUE) si politica monetara in cazul statelor membre a caror moneda este euro (articolul 3 alineatul (1) litera (c) din TFUE), ar fi fost indicat sa se faca uz de competentele conferite Consiliului in articolul 136 din TFUE sau, cu titlu de alternativa, sa se recurga la articolul 352 din TFUE coroborat cu articolele 133 si 136 din TFUE;
10. invita Comisia sa gaseasca alte mecanisme care sa asigure stabilitatea financiara si o crestere economica sustenabila adecvata pentru zona euro, precum si sa intocmeasca propunerile legislative necesare; subliniaza ca mecanismul european de stabilitate trebuie sa includa masuri pentru reducerea riscurilor la adresa stabilitatii financiare, economice si sociale, inclusiv reglementarea efectiva a pietelor financiare, revizuirea PSC si o mai buna coordonare economica, introducerea instrumentelor de reducere a dezechilibrelor macroeconomice in interiorul zonei euro si masuri destinate reconstruirii ecologice;
11. considera, in plus, ca instituirea si functionarea mecanismului de stabilitate permanent ar trebui sa se apropie cat mai mult posibil de cadrul Uniunii Europene, recurgand, prin analogie, si la mecanismele institutionale de cooperare consolidata, ca modalitate de implicare a institutiilor Uniunii in toate etapele si de incurajare a participarii la mecanismul european de stabilitate pentru statele membre care nu au adoptat inca euro ca moneda;
12. observa ca, avand in vedere dezbaterile din cadrul Parlamentului, sefii de stat si de guvern din zona euro au convenit in cadrul reuniunii lor din 11 martie 2011, in contextul pactului pentru euro, sa confere Comisiei un rol central puternic in monitorizarea implementarii angajamentelor, in special in vederea asigurarii faptului ca masurile sunt compatibile cu normele UE, pe care le sprijina, si cu participarea Parlamentului; constata ca, in cadrul examinarii aspectelor generale ale mecanismului european de stabilitate, sefii de stat si de guvern au convenit ca asistenta acordata unui stat membru a carui moneda este euro se va baza pe un program strict de ajustari economice si bugetare si pe o analiza riguroasa a durabilitatii datoriei, efectuata de Comisie si de Fondul Monetar International (FMI) in colaborare cu BCE;
13. ia act de semnalele pozitive desprinse din scrisorile presedintelui Consiliului European, presedintelui Grupului euro si comisarului responsabil de politica monetara; constata ca:
– conditiile de politica stabilite in cadrul unui program de supraveghere intensificata sau de ajustare macroeconomica vor fi definite prin intermediul unui regulament care urmeaza sa fie propus de Comisie in temeiul articolului 136 din TFUE, astfel incat sa se asigure coerenta cu cadrul de supraveghere multilaterala al UE;
– accesul la asistenta financiara in temeiul mecanismului european de stabilitate va fi acordat pe baza unei analize riguroase a durabilitatii datoriei publice, care va fi efectuata de Comisie impreuna cu FMI si in colaborare cu BCE; de asemenea, vor fi impuse conditii de politica stricte in cadrul unui program de ajustare macroeconomica, care vor fi proportionale cu gravitatea dezechilibrelor din statul membru vizat;
– pe baza evaluarii efectuate de Comisie impreuna cu FMI si in colaborare cu BCE cu privire la nevoile financiare ale statului membru beneficiar, Consiliul guvernatorilor mecanismului european de stabilitate va imputernici Comisia sa negocieze cu statul membru vizat, impreuna cu FMI si in colaborare cu BCE, un program de ajustare macroeconomica;
– Comisia va propune Consiliului o decizie privind sprijinirea programului macroeconomic, iar dupa adoptarea acestei decizii, va semna un memorandum de intelegere in numele statelor membre a caror moneda este euro;
– conditiile de politica stabilite in cadrul unui program de supraveghere intensificata sau de ajustare macroeconomica vor fi coerente cu cadrul de supraveghere al Uniunii Europene si trebuie sa garanteze respectarea procedurilor UE;
– asistenta financiara va fi activata la cererea unui stat membru in urma unei evaluari efectuate de Comisie in colaborare cu BCE privind prezenta unui risc pentru stabilitatea financiara a zonei euro in ansamblu;
– Comisia, impreuna cu FMI si in colaborare cu BCE, va fi responsabila de monitorizarea respectarii conditiilor de politica si va informa cu privire la aceasta Consiliul si Consiliul de administratie;
– in urma unor dezbateri in cadrul Consiliului guvernatorilor, va fi adoptata, pe baza unei propuneri prezentate de Comisie, decizia Consiliului privind desfasurarea unei supravegheri dupa incheierea programului;
– Parlamentul va fi informat periodic de catre Consiliu si Comisie cu privire la infiintarea si functionarea mecanismului european de stabilitate, fiind astfel in masura sa monitorizeze in mod adecvat activitatile acestuia;
– Curtea de Justitie a Uniunii Europene va fi competenta sa se pronunte asupra oricarui diferend, in conformitate cu articolul 273 din TFUE;
14. sprijina proiectul de decizie a Consiliului European, in pofida rezervei sale privind faptul ca ar fi fost de preferat ca proiectul sa fie elaborat in conformitate cu propunerea din anexa I la prezenta rezolutie; este de acord cu punctul de vedere exprimat de BCE prin care aceasta sprijina utilizarea metodei Uniunii, care permite mecanismului european de stabilitate sa devina la momentul potrivit un mecanism al Uniunii; invita Consiliul European sa se asigure ca:
– regulamentul care vizeaza conditiile de politica este adoptat in conformitate cu procedura legislativa ordinara a Uniunii;
– fiecare stat membru a carui moneda este euro si care a contribuit la mecanismul permanent de stabilitate are acces la acest mecanism indiferent de marimea sa;
15. aminteste ca viitorul mecanism de stabilitate permanenta ar trebui sa apeleze la institutiile Uniunii, de exemplu, deoarece, in acest mod, s-ar evita infiintarea de structuri redundante care ar putea afecta negativ integrarea europeana;
16. solicita ca conditiile de acordare a creditelor sa fie aplicate rambursarilor de fonduri catre mecanismul de stabilitate permanent in cazul in care acesta este activat, si sa fie similare celor aplicate in cazul Facilitatii balantei de plati si al instrumentelor de asistenta macrofinanciara folosite de Comisie, adica strict reciproc, fara o marja in plus fata de costurile de indatorare; in plus, considera ca ratele dobanzilor folosite de mecanismul de stabilitate permanenta trebui sa fie oferite in conditii favorabile;
17. insista este necesar ca Parlamentul sa controleze respectarea, de catre statele membre, a orientarilor economice stabilite de Comisie si a conditiilor impuse de mecanismul european de stabilitate si subliniaza ca fiecare parlament national va fi pe deplin implicat, in conformitate cu drepturile lor bugetare si de control, in toate etapele, mai ales in contextul trimestrului european, pentru a creste transparenta, gradul de asumare si responsabilitatea fiecarei decizii adoptate;
18. aproba intentia Comisiei de “a asigura coerenta intre acest viitor mecanism si politicile de guvernanta economica aplicate de Uniune, in special in zona euro, in conformitate cu competentele conferite Uniunii si institutiile sale prin tratat”;
19. subliniaza ca proiectul de decizie a Consiliului European, in forma in care a fost modificat, nu ar extinde competentele Uniunii si ar continua, prin urmare, sa se incadreze in domeniul de aplicare al procedurii de revizuire simplificata a tratatului; evidentiaza, in schimb, ca decizia respectiva nu poate reduce competentele institutiilor Uniunii in domeniile politicii economice si monetare si al politicii monetare in cazul statelor membre a caror moneda este euro si, in niciun caz, nu poate prejudicia aplicarea corecta a legislatiei Uniunii, indeosebi articolele 122 si 143 din TFUE, precum si a acquis-ului Uniunii;
20. reafirma ca folosirea articolului 48 alineatul (6) este o procedura exceptionala si reaminteste dreptul Parlamentului, in temeiul articolului 48 alineatul (3) de a convoca o conventie cu scopul de a reforma institutiile, procedurile si politicile care alcatuiesc guvernanta economica a Uniunii:
21. incredinteaza Presedintelui sarcina de a transmite prezenta rezolutie Consiliului European, Consiliului, Comisiei si Bancii Centrale Europene, cu titlu de aviz al Parlamentului in temeiul articolului 48 alineatul (6) al doilea paragraf din TUE.
————————————————–
ANEXA I LA REZOLUTIE
Amendament la articolul 1 la proiectul de decizie a Consiliului European
La articolul 136 alineatul (1) din TFUE, se adauga urmatoarele paragrafe:
“La recomandarea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European, statele membre a caror moneda este euro pot sa instituie un mecanism de stabilitate care urmeaza sa fie activat in cazul in care este indispensabil pentru a garanta stabilitatea zonei euro in ansamblu. Acordarea oricarei asistente financiare necesare in temeiul mecanismului va fi decisa pe baza unei propuneri a Comisiei Europene si va face obiectul unor criterii stricte de conditionalitate in conformitate cu principiile si obiectivele Uniunii, astfel cum sunt stabilite in Tratatul privind Uniunea Europeana si in prezentul tratat.
Principiile si normele privind conditionalitatea asistentei financiare acordate in temeiul mecanismului si controlul acestuia sunt stabilite printr-un regulament adoptat in conformitate cu procedura legislativa ordinara.”
Articolul 136 alineatul (2) se inlocuieste cu urmatorul text:
“(2) La votul privind masurile prevazute la alineatul (1) literele (a) si (b) iau parte numai membrii Consiliului reprezentand statele membre a caror moneda este euro.
Majoritatea calificata a membrilor mentionati anterior se defineste in conformitate cu articolul 238 alineatul (3) litera (a).
La votul privind masurile prevazute la alineatul (1) al treilea paragraf iau parte numai membrii Consiliului reprezentand statele membre care participa la mecanism.”.
————————————————–
ANEXA II LA REZOLUTIE
Scrisoarea Presedintelui Consiliului European catre raportori [*]
Bruxelles, 22 martie 2011
Stimate domnule Brok, stimate domnule Gualtieri,
In urma diverselor intalniri si discutii pe care le-ati avut cu mine si cu membrii cabinetului meu pe tema modificarii propuse a articolului 136 din tratat cu privire la un mecanism de stabilitate pentru statele membre a caror moneda este euro, va transmit documentul anexat, redactat de cabinetul meu, care analizeaza preocuparile exprimate de dumneavoastra si ofera raspunsuri cu privire la acestea.
Domnul Juncker, presedintele Eurogrupului, si domnul Ollie Rehn, comisarul european pentru afaceri economice si monetare, va vor transmite separat o scrisoare referitoare la rezultatul negocierilor privind detaliile viitorului mecanism, pe care il sustin fara rezerve.
Fara indoiala, veti fi de acord cu mine ca toate aceste eforturi sunt in masura sa satisfaca asteptarile Parlamentului cu privire la punctele exprimate in optiunea (b) a raportului dumneavoastra.
Dupa cum stiti, aceasta modificare a tratatului va fi examinata de Consiliul European din 24-25 martie. Va rugam sa tineti seama de importanta si caracterul urgent al acestui subiect.
Cu deosebita consideratie,
(semneaza)
Herman Van Rompuy
Anexa
In ceea ce priveste optiunea (a) mentionata la punctul 12 din raport, care propune reformularea modificarii tratatului, trebuie subliniat faptul ca aceasta propunere de modificare a tratatului a fost intocmita cu foarte mare atentie pentru a fi acceptabila pentru toate statele membre, care trebuie sa o ratifice. Nu exista practic posibilitatea ca textul in sine sa fie modificat, iar modificarile sugerate ar impiedica utilizarea procedurii de revizuire simplificate sau, in orice caz, ar face obiectul unei contestari in justitie din acest motiv. De altfel, securitatea juridica este motivul principal pentru modificarea tratatului in primul rand, iar orice aspect care ar aduce atingere securitatii juridice ar fi problematic.
In ceea ce priveste viitoarele modificari ale tratatului, este imposibil sa oferim angajamente specifice. Cu toate acestea, s-a decis de comun acord ca eficacitatea generala a acestui cadru va face in 2016 obiectul unei evaluari de catre Comisia Europeana. Aceasta dispozitie garanteaza ca orice evaluare viitoare si posibilele sugestii de schimbare vor veni in primul rand din partea Comisiei.
Cu privire la optiunea (b) a raportului, preocuparile privind faptul ca Mecanismul european de stabilitate ar putea crea nucleul unui viitor secretariat interguvernamental de gestionare a economiei zonei euro sunt nefondate. Mecanismul a fost instituit cu un scop specific. Personalul alocat mecanismului se va consacra in intregime aspectelor financiare si de trezorerie ale acestui mecanism si nu va fi implicat in aspecte mai generale legate de guvernanta economica. Rolul MES este acela de a mobiliza resurse financiare si de a acorda asistenta financiara, in timp ce evaluarea nevoii de sprijin financiar si definirea conditionalitatii vor fi realizate de catre Comisie.
Temerile ca Comisia ar putea fi exclusa din functionarea mecanismului pot fi, de asemenea, eliminate. Experienta acumulata in legatura cu mecanismele temporare demonstreaza ca implicarea Comisiei nu este doar posibila, ci si esentiala. In cadrul mecanismului temporar, masurile de conditionalitate privind statul beneficiar au fost adoptate utilizand o procedura a Uniunii, fiind vorba de o decizie adoptata de Consiliu pe baza unei recomandari a Comisiei in temeiul articolului 136 din TFUE coroborat cu articolul 126 alineatul (9) din TFUE [a se vedea articolul 126 alineatul (13) care stabileste procedura aplicabila deciziilor luate in temeiul articolului 126 alineatul (9)]. Aceasta este procedura aplicata pentru adoptarea masurilor de conditionalitate pentru Grecia [a se vedea Decizia Consiliului 2010/320/UE din 10 mai 2010 (JO L 145, 11.6.2010, p. 6) adoptata pe baza unei recomandari a Comisiei din 4 mai 2010 (SEC(2010)0560 final)].
In privinta mecanismului permanent, implicarea Comisiei este mentionata in mod explicit de mai multe ori in concluziile Consiliului European din 16 si 17 decembrie, in anexa II care prezinta caracteristicile generale ale viitorului mecanism. Intre timp, activitatile pregatitoare realizate in legatura cu MES au clarificat urmatoarele:
– Daca un stat membru solicita asistenta financiara, Comisia va evalua, in colaborare cu BCE, existenta unui risc la adresa stabilitatii financiare a zonei euro in ansamblu si va realiza o analiza a sustenabilitatii datoriei publice a statului membru vizat (impreuna cu FMI si in colaborare cu BCE).
– Daca se solicita sprijin pentru stabilitate, Comisia (impreuna cu FMI si in colaborare cu BCE) va evalua nevoile reale de finantare ale statului membru beneficiar si natura implicarii necesare a sectorului privat.
– Consiliul guvernatorilor va mandata Comisia sa negocieze (impreuna cu FMI si in colaborare cu BCE) un program de ajustare macroeconomica cu statul membru respectiv.
– Comisia va propune Consiliului o decizie de aprobare a programului de ajustare macroeconomica. Dupa adoptarea programului de catre Consiliu, Comisia va semna memorandumul de intelegere in numele statelor membre din zona euro.
– Comisia, impreuna cu FMI si in colaborare cu BCE, va fi responsabila de monitorizarea conformitatii cu conditionalitatea in materie de politici prevazuta de un program de ajustare macroeconomica.
– In urma unor dezbateri in cadrul Consiliului guvernatorilor, Consiliul poate decide, pe baza unei propuneri a Comisiei, sa desfasoare o supraveghere dupa incheierea programului.
– Conditionlitatea in materie de politici instituita in cadrul unei supravegheri sporite sau al unui program de ajustare macroeconomica ar trebui sa fie coerenta cu cadrul de supraveghere al Uniunii Europene si trebuie sa garanteze respectarea procedurilor UE. In acest scop, Comisia intentioneaza sa propuna un regulament care sa clarifice etapele procedurale necesare in temeiul articolului 136 din tratat in vederea consacrarii conditionalitatii in materie de politici in deciziile Consiliului si a asigurarii coerentei cu cadrul multilateral de supraveghere al UE.
– Consiliul si Comisia vor informa in mod periodic Parlamentul European in legatura cu instituirea si operatiunile MES.
– In eventualitatea unor litigii, acestea vor fi inaintate Curtii de Justitie a Uniunii Europene in temeiul articolului 273 din TFUE.
[*] Traducere in scop informativ. Scrisoarea a fost redactata in limba engleza.
————————————————–
ANEXA III LA REZOLUTIE
Scrisoarea presedintelui Grupului Euro si comisarului responsabil cu politica monetara catre raportori [*]
Bruxelles, 22 martie 2011
Stimate domnule Brok, stimate domnule Gualtieri,
Prin prezenta dorim sa va informam cu privire la rezultatul negocierilor privind crearea Mecanismului european de stabilitate, intrucat este important ca Parlamentul European sa dispuna de aceste informatii in vederea elaborarii avizului sau referitor la propunerea de modificare a Tratatului privind functionarea Uniunii Europene, pe baza raportului dumneavoastra.
O reuniune ministeriala interguvernamentala a finalizat ieri, 21 martie, o lista a termenilor si conditiilor de principiu privind Mecanismul european de stabilitate (MES). Am anexat textul final al acestei liste.
Dupa cum puteti observa, conform listei termenilor si conditiilor de principiu, MES va fi instituit printr-un tratat intre statele membre din zona euro sub forma unei organizatii interguvernamentale supuse dreptului international public si situate in Luxemburg. MES va avea un Consiliu al guvernatorilor format din ministrii de finante ai statelor membre din zona euro (ca membri cu drept de vot), comisarul european pentru afaceri economice si monetare si presedintele BCE ca observatori. Statele membre care nu fac parte din zona euro pot participa in mod ad-hoc, in paralel cu MES, in cadrul unor operatiuni de asistenta financiara pentru statele membre din zona euro.
Rolul Comisiei in gestionarea operatiunilor MES este central, iar legatura dintre MES si institutiile UE este stabilita in mod clar.
Dupa cum se descrie in lista, Comisia va evalua, in colaborare cu BCE, existenta unui risc la adresa stabilitatii financiare a zone euro in ansamblu si va realiza o analiza a sustenabilitatii datoriei publice a statului membru vizat, impreuna cu FMI si in colaborare cu BCE. De asemenea, Comisia va conduce evaluarea nevoilor reale de finantare ale statului membru beneficiar, precum si natura implicarii necesare a sectorului privat.
Pe baza acestei evaluari, Consiliul guvernatorilor va mandata Comisia sa negocieze, impreuna cu FMI si in colaborare cu BCE, un program de ajustare macroeconomica cu statul membru respectiv, detaliat printr-un memorandum de intelegere.
Comisia va propune Consiliului o decizie de aprobare a programului de ajustare macroeconomica. Consiliul guvernatorilor va decide cu privire la acordarea asistentei financiare si cu privire la termenii si conditiile de acordare a asistentei. Dupa adoptarea programului de catre Consiliu, Comisia va semna memorandumul de intelegere in numele statelor membre din zona euro, cu conditia obtinerii acordului comun prealabil din partea Consiliului guvernatorilor. Consiliul de administratie va aproba apoi acordul de asistenta financiara care va contine aspectele tehnice ale asistentei financiare ce urmeaza a fi acordata.
Comisia, impreuna cu FMI si in colaborare cu BCE, va fi responsabila de monitorizarea conformitatii cu conditionalitatea in materie de politici prevazuta de programul de ajustare macroeconomica. Aceasta va raporta Consiliului si Consiliului de administratie. Pe baza acestui raport, Consiliul de administratie va lua o decizie de comun acord cu privire la eliberarea noilor transe din imprumut.
In urma unor dezbateri in cadrul Consiliului guvernatorilor, Consiliul poate decide, pe baza unei propuneri a Comisiei, sa desfasoare o supraveghere dupa incheierea programului, care poate fi mentinuta atat timp cat nu a fost rambursata o suma specificata din asistenta financiara.
Conditionlitatea in materie de politici instituita in cadrul unei supravegheri sporite sau al unui program de ajustare macroeconomica ar trebui sa fie coerenta cu cadrul de supraveghere al Uniunii Europene si trebuie sa garanteze respectarea procedurilor UE si, astfel, a rolului Parlamentului European.
In acest scop, Comisia intentioneaza sa prezinte o propunere de regulament al Parlamentului European si al Consiliului in temeiul articolului 136 din tratat care sa clarifice etapele procedurale necesare in vederea consacrarii conditionalitatii in materie de politici in deciziile Consiliului si sa asigure coerenta cu cadrul multilateral de supraveghere al UE. Consiliul si Comisia vor informa in mod periodic Parlamentul European in legatura cu instituirea si operatiunile MES.
Speram ca aceste informatii vor fi utile pentru Parlamentul European in examinarea propunerii de modificare a articolului 136 din TFUE cu privire la un mecanism de stabilitate pentru statele membre a caror moneda este euro.

Cu deosebita consideratie,
(semneaza)
Olli Rehn
Membru al Comisiei Europene
(semneaza)
Jean-Claude Juncker
Presedintele Eurogrupului

Anexa la scrisoarea presedintelui Eurogrupului si a comisarului responsabil cu politica monetara catre raportori
21 martie 2011

Lista termenilor si conditiilor de principiu privind MES
Consiliul European a ajuns la un acord asupra necesitatii ca statele membre din zona euro sa instituie un mecanism de stabilitate permanent: Mecanismul european de stabilitate (MES). MES va fi activat de comun acord [1], in cazul in care acest lucru este indispensabil pentru garantarea stabilitatii financiare a zonei euro in ansamblu. MES isi va asuma rolul Fondului european de stabilitate financiara (FESF) si al Mecanismului european de stabilizare financiara (MESF) in furnizarea de asistenta financiara externa statelor membre din zona euro dupa luna iunie 2013.
Accesul la asistenta financiara a MES va fi oferit pe baza unei conditionalitati stricte in materie de politici in cadrul unui program de ajustare macroeconomica si al unei analize riguroase a sustenabilitatii datoriei publice, care va fi efectuata de Comisie impreuna cu FMI si in colaborare cu BCE. Va fi necesar ca statul membru beneficiar sa instituie o forma adecvata de implicare a sectorului privat, in functie de circumstantele specifice si intr-un mod care sa fie in deplina conformitate cu practicile FMI.
MES va dispune de o capacitate efectiva de creditare de 500 miliarde EUR [2]. Caracterul adecvat al capacitatii de creditare va fi evaluat periodic si cel putin la fiecare cinci ani. MES va incerca sa isi suplimenteze capacitatea de creditare prin participarea FMI la operatiunile de asistenta financiara, in timp ce statele membre care nu fac parte din zona euro pot participa, de asemenea, in mod ad-hoc.
Restul acestei liste de termeni si conditii de principiu stabileste elementele structurale cheie ale MES:
Forma institutionala
MES va fi instituit printr-un tratat intre statele membre din zona euro sub forma unei organizatii interguvernamentale supuse dreptului international public si situate in Luxemburg. Statutul MES va figura intr-o anexa la tratat.
Rolul si strategia de finantare
Rolul MES va fi de a mobiliza fonduri si de a furniza asistenta financiara, supuse unei conditionalitati stricte, in beneficiul statelor membre din zona euro care intampina sau care sunt amenintate de grave probleme de finantare, pentru a garanta stabilitatea financiara a zonei euro in ansamblu.
Statele membre din zona euro vor varsa catre MES sumele aferente sanctiunilor financiare impuse in temeiul Pactului de stabilitate si de crestere si al procedurilor privind dezechilibrele macroeconomice [3]. Aceste sanctiuni vor face parte din capitalul varsat.
MES va utiliza o strategie de finantare adecvata, astfel incat sa asigure accesul la o serie larga de surse de finantare si sa fie in masura sa furnizeze pachete de asistenta financiara statelor membre in orice conditii de piata. Orice riscuri asociate vor fi limitate printr-o gestionare adecvata a activelor si pasivelor
Guvernanta
MES va avea un Consiliu al guvernatorilor format din ministrii finantelor ai statelor membre din zona euro (ca membri cu drept de vot), comisarul european pentru afaceri economice si monetare si presedintele BCE ca observatori. Consiliul guvernatorilor va alege un presedinte din randul membrilor cu drept de vot.
Consiliul guvernatorilor va fi cel mai inalt organ de decizie al MES si va adopta urmatoarele decizii majore de comun acord:
– acordarea asistentei financiare;
– termenii si conditiile asistentei financiare;
– capacitatea de creditare a MES;
– modificarile aduse gamei de instrumente.
Toate celelalte decizii ale Consiliului guvernatorilor vor fi adoptate cu majoritate calificata, cu exceptia cazului in care exista dispozitii contrare.
MES va avea un Consiliu de administratie care va indeplini sarcini specifice, astfel cum vor fi delegate de Consiliul guvernatorilor. Fiecare stat membru din zona euro va numi un director si un director supleant. In plus, Comisia si BCE vor numi fiecare cate un observator si cate un supleant in Consiliul de administratie. Toate deciziile Consiliului de administratie vor fi adoptate cu majoritate calificata, cu exceptia cazului in care exista dispozitii contrare.
Ponderea voturilor in Consiliul guvernatorilor si in Consiliul de administratie va fi proportionala cu partile subscrise de statele membre la capitalul MES. Majoritatea calificata este definita ca fiind 80 % din voturi.
Consiliul guvernatorilor va numi directorul general responsabil de gestionarea cotidiana a MES. Directorul general va prezida Consiliul de administratie.
Structura capitalului
MES va avea ca obiectiv obtinerea si mentinerea celui mai ridicat rating de credit din partea principalelor agentii de rating al creditelor.
MES va dispune de un capital subscris total de 700 miliarde EUR. Din aceasta suma, 80 de miliarde EUR vor fi sub forma de capital varsat de statele membre din zona euro, din care 40 de miliarde EUR vor fi disponibile incepand cu luna iulie 2013, partea ramasa fiind esalonata pe durata urmatorilor trei ani. In plus, MES va dispune de asemenea de o combinatie de capital subscris nevarsat si de garantii din partea statelor membre din zona euro in suma totala de 620 de miliarde EUR.
Cheia de contributie a fiecarui stat membru la capitalul subscris total al MES va avea la baza cheia de contributie la capitalul varsat al BCE, astfel cum figureaza in anexa. Prin ratificarea Tratatului de instituire a MES, statele membre isi iau angajamentul juridic de a contribui la capitalul subscris total.
Consiliul guvernatorilor va decide de comun acord in cazul adaptarii sumei reprezentand capitalul subscris total sau in cazul apelului de capital, cu exceptia cazurilor specifice descrise mai jos. In primul rand, Consiliul de administratie poate decide, cu majoritate simpla, sa restabileasca – prin apelul de capital – nivelul capitalului varsat in cazul in care suma reprezentand capitalul varsat este diminuata prin absorbtia pierderilor [4]. In al doilea rand, va fi instituita o procedura de garantare la cerere, procedura care permite apelul automat de capital din partea actionarilor MES in cazul in care acest lucru este necesar pentru a evita incalcarea unei obligatii de plata catre creditorii MES. Responsabilitatea fiecarui actionar va fi, in orice circumstanta, limitata la participarea sa la capitalul subscris.
Orice contributie la capitalul subscris de un stat membru [5] care adera la MES dupa luna iulie 2013 va fi efectuata in conformitate cu aceleasi conditii aplicate pentru contributiile initiale. Implicatiile practice pentru suma totala a capitalului subscris si pentru distribuirea capitalului intre statele membre vor fi decise de Consiliul guvernatorilor de comun acord.
Atat timp cat MES nu a fost activat si cu conditia ca mecanismul sa aiba o capacitate efectiva de creditare de 500 de miliarde EUR sau mai mult, veniturile provenind din investirea capitalului varsat al MES vor fi restituite statelor membre, dupa deducerea costurilor de functionare. In urma primei activari a MES, veniturile din investirea capitalului MES si din activitatea de asistenta financiara vor fi retinute in cadrul MES. Cu toate acestea, in cazul in care capitalul varsat depaseste nivelul necesar pentru a mentine capacitatea de creditare a MES, Consiliul de administratie poate decide cu majoritate simpla sa distribuie dividende statelor membre din zona euro pe baza cheii de contributie.
Instrumente
MES va furniza asistenta financiara sub rezerva unei conditionalitati stricte in cadrul unui program de ajustare macroeconomica, pe masura gravitatii dezechilibrelor din statul membru. Aceasta va fi furnizata sub forma de imprumuturi.
Cu toate acestea, poate interveni, ca exceptie, pe piata primara a datoriei in baza unui program de ajustare macroeconomica cu conditionalitate stricta si in cazul in care Consiliul guvernatorilor a convenit de comun acord.
Sprijinul pentru stabilitate al MES (SSM)
MES poate acorda sprijin pentru stabilitate pe termen scurt sau mediu unui stat membru din zona euro care se confrunta cu grave probleme de finantare. Accesul la SSM va presupune un program de ajustare macroeconomica cu o conditionalitate adecvata in materie de politici, pe masura gravitatii dezechilibrelor subiacente din statul membru beneficiar. Durata programului si scadenta imprumuturilor vor depinde de natura dezechilibrelor si de perspectivele pe care le au statele membre beneficiare de a redobandi accesul la pietele financiare in perioada in care resursele MES sunt disponibile.
Facilitatea de sprijin pentru piata primara
MES poate achizitiona obligatiunile unui stat membru care se confrunta cu probleme grave de finantare, pe piata primara, in scopul maximizarii raportului cost-eficacitate al sprijinului. Conditiile si modalitatile prin care ar avea loc achizitionarea de obligatiuni vor fi precizate in decizia privind termenii si conditiile asistentei financiare.
Consiliul guvernatorilor poate evalua instrumentele aflate la dispozitia MES si poate decide sa aduca modificari gamei de instrumente.
Implicarea FMI
MES va coopera foarte strans cu FMI in furnizarea de asistenta financiara [6]. In orice circumstanta, se va urmari participarea activa a FMI, atat la nivel tehnic, cat si financiar. Analiza sustenabilitatii datoriei va fi efectuata in comun de Comisie si de FMI, in colaborare cu BCE. Conditiile privind politicile, conexe unei asistente comune din partea MES/FMI, vor fi negociate in comun de Comisie si de FMI, in colaborare cu BCE.
Activarea asistentei financiare, monitorizarea si continuarea programului
In toate cazurile, asistenta financiara din partea MES va fi activata la cererea unui stat membru adresata celorlalte state membre din zona euro. Eurogrupul va informa Consiliul in legatura cu efectuarea unei solicitari de activare a sprijinului. La primirea unei astfel de solicitari, Consiliul guvernatorilor va solicita Comisiei sa evalueze, in colaborare cu BCE, existenta unui risc la adresa stabilitatii financiare a zone euro in ansamblu si sa realizeze o analiza riguroasa a sustenabilitatii datoriei publice a statului membru vizat, impreuna cu FMI si in colaborare cu BCE. Etapele ulterioare in activarea asistentei financiare din partea MES vor fi urmatoarele:
– Daca se solicita un SSM, Comisia, impreuna cu FMI si in colaborare cu BCE, va evalua nevoile reale de finantare ale statului membru beneficiar si natura implicarii necesare a sectorului privat, care ar trebui sa fie conforma cu practicile FMI.
– Pe baza acestei evaluari, Consiliul guvernatorilor va mandata Comisia sa negocieze, impreuna cu FMI si in colaborare cu BCE, un program de ajustare macroeconomica cu statul membru respectiv, detaliat printr-un memorandum de intelegere.
– Comisia va propune Consiliului o decizie de aprobare a programului de ajustare macroeconomica. Consiliul guvernatorilor va decide cu privire la acordarea asistentei financiare si cu privire la termenii si conditiile de acordare a asistentei. Dupa adoptarea programului de catre Consiliu, Comisia va semna memorandumul de intelegere in numele statelor membre din zona euro, cu conditia obtinerii acordului comun prealabil din partea Consiliului guvernatorilor. Consiliul de administratie va aproba apoi acordul de asistenta financiara care va contine aspectele tehnice ale asistentei financiare ce urmeaza a fi acordata.
– Comisia, impreuna cu FMI si in colaborare cu BCE, va fi responsabila de monitorizarea conformitatii cu conditionalitatea in materie de politici prevazuta de programul de ajustare macroeconomica. Aceasta va raporta Consiliului si Consiliului de administratie. Pe baza acestui raport, Consiliul de administratie va lua o decizie de comun acord cu privire la eliberarea noilor transe din imprumut.
– In urma unor dezbateri in cadrul Consiliului guvernatorilor, Consiliul poate decide, pe baza unei propuneri a Comisiei, sa desfasoare o supraveghere dupa incheierea programului, care poate fi mentinuta atat timp cat nu a fost rambursata o suma specificata din asistenta financiara.
Coerenta cu cadrul multilateral de supraveghere al UE
Se va solicita aprobarea din partea statelor membre ale UE pentru a permite statelor membre din zona euro sa atribuie Comisiei, impreuna cu FMI si in colaborare cu BCE, sarcina de a analiza sustenabilitatea datoriei statului membru care solicita sprijin financiar, pregatirea programului de ajustare care insoteste asistenta financiara, precum si monitorizarea punerii in practica a acestuia.
Desi Consiliul guvernatorilor dispune de autonomie de decizie cu privire la existenta si modalitatile asistentei financiare pe baza unui cadru interguvernamental, conditionalitatea in materie de politici instituita in cadrul unei supravegheri sporite sau al unui program de ajustare macroeconomica ar trebui sa fie coerenta cu cadrul de supraveghere al UE si trebuie sa garanteze respectarea procedurilor UE. In acest scop, Comisia intentioneaza sa propuna un regulament care sa clarifice etapele procedurale necesare in temeiul articolului 136 din tratat in vederea consacrarii conditionalitatii in materie de politici in deciziile Consiliului si a asigurarii coerentei cu cadrul multilateral de supraveghere al UE. Consiliul si Comisia vor informa in mod periodic Parlamentul European in legatura cu instituirea si operatiunile MES.
Stabilirea preturilor
Consiliul guvernatorilor va decide cu privire la structura preturilor asistentei financiare acordate unui stat membru beneficiar.
MES va avea posibilitatea de a acorda imprumuturi cu dobanda fixa sau variabila. In stabilirea preturilor in cadrul MES, se va asigura conformitatea cu principiile de stabilire a preturilor ale FMI si, ramanand deasupra costurilor de finantare ale MES, acestea vor include o marja adecvata pentru riscuri.
Imprumuturilor MES li se aplica urmatoarea structura a preturilor:
1) Costul de finantare al MES
2) O taxa de 200 de puncte de baza aplicata intregului imprumut
3) O suprataxa de 100 de puncte de baza pentru sumele nerambursate din imprumuturi dupa 3 ani
Pentru imprumuturile cu dobanda fixa cu scadente de peste 3 ani, marja va fi o medie ponderata a taxei de 200 de puncte de baza pentru primii 3 ani si 200 de puncte de baza plus 100 de puncte de baza pentru anii urmatori.
Structura preturilor va fi definita in politica MES de stabilire a preturilor, care va fi evaluata periodic.
Implicarea sectorului privat
1. Modalitati de implicare a sectorului privat
O forma adecvata si proportionala de implicare a sectorului privat este de asteptat in toate cazurile in care statul beneficiar primeste o asistenta financiara. Natura si amploarea acestei implicari vor fi stabilite de la caz la caz si vor depinde de rezultatul unei analize de sustenabilitate a datoriei, in conformitate cu practica FMI [7], si de implicatiile potentiale pentru stabilitatea financiara a zonei euro.
(a) Daca, pe baza unei analize de sustenabilitate, se ajunge la concluzia ca un program de ajustare macroeconomica poate, in mod realist, sa readuca datoria publica pe o traiectorie sustenabila, statul membru beneficiar va lua initiative destinate incurajarii principalilor investitori privati sa isi mentina nivelul de expunere (de exemplu o abordare de tipul “Initiativa de la Viena”). Comisia, FMI, BCE si ABE vor fi implicate indeaproape in monitorizarea punerii in aplicare a unor astfel de initiative.
(b) Daca, pe baza unei analize de sustenabilitate, se ajunge la concluzia ca un program macroeconomic nu poate, in mod realist, sa readuca datoria publica pe o traiectorie sustenabila, statul membru beneficiar va trebui sa se angajeze, de buna credinta, in negocieri active cu creditorii sai pentru a asigura implicarea directa a acestora in restabilirea sustenabilitatii datoriei. Acordarea asistentei financiare va fi conditionata de existenta unui plan credibil al statului membru si de demonstrarea din partea acestuia a unui angajament suficient pentru a asigura o implicare adecvata si proportionala a sectorului privat. Progresele inregistrate in punerea in aplicare a planului vor fi monitorizate in cadrul programului si vor fi luate in considerare in cadrul deciziei privind acordarea transelor.
La negocierile cu creditorii, statul membru beneficiar va adopta urmatoarele principii:
– proportionalitatea: statul membru va cauta solutii proportionale cu problema de sustenabilitate a datoriei sale;
– transparenta: statul membru vizat se va angaja intr-un dialog deschis cu creditorii si va face schimb de informatii relevante cu acestia in timp util;
– echitatea: statul membru se va consulta cu creditorii in legatura cu elaborarea oricarei reprogramari sau restructurari a datoriei publice in vederea ajungerii la solutii negociate; masuri de reducere a valorii actuale nete a datoriei vor fi avute in vedere doar atunci cand este improbabil ca alte optiuni sa furnizeze rezultatele asteptate;
– coordonarea transfrontaliera: riscul de contagiune si potentialele efecte de contaminare a altor state membre si tari terte vor fi luate in considerare in mod corespunzator la elaborarea de masuri de implicare a sectorului privat; masurile adoptate vor fi insotite de o comunicare adecvata din partea statului membru vizat cu scopul mentinerii stabilitatii financiare a intregii zone euro.
2. Clauze de actiune colectiva
Clauzele de actiune colectiva (CAC) vor fi incluse in toate titlurile de stat noi din zona euro cu scadenta de peste un an, incepand din iulie 2013. Obiectivul acestor CAC va fi acela de a facilita acordul intre emitentul titlurilor si creditorii sai din sectorul privat in contextul implicarii sectorului privat. Includerea unor CAC intr-o obligatiune nu va implica o probabilitate mai mare de neindeplinire a obligatiilor sau de restructurare a datoriei legate de acea obligatiune. In consecinta, statutul de creditor al datoriei suverane nu va fi afectat de includerea unor CAC.
Principalele caracteristici ale CAC vor fi coerente cu cele utilizate in mod curent pe pietele din SUA si UK de la raportul G10 privind CAC. CAC vor fi introduse astfel incat sa se mentina conditii de concurenta echitabile intre statele membre din zona euro. Acest lucru implica utilizarea unor clauze identice si standardizate pentru toate statele membre din zona euro, armonizate in cadrul termenilor si conditiilor pentru titlurile emise de statele membre. Baza acestora va fi conforma cu CAC utilizate de regula in legislatia din statul New York si in dreptul englez.
CAC vor include o clauza de agregare, permitand unei majoritati calificate de detinatori de obligatiuni provenite din emisiuni multiple de obligatiuni care sunt supuse unei astfel de clauze si legislatiei unei singure jurisdictii sa includa o clauza de actiune majoritara in cazul in care majoritatea necesara a creditorilor pentru restructurare nu ar fi atinsa in urma unei singure emisiuni de obligatiuni. Se va institui o reprezentare corespunzatoare. Aspectele cele mai importante – chestiunile legate de rezerve – (de exemplu, termenii-cheie privind plata, conversia sau schimbul de obligatiuni) vor fi hotarate cu o majoritate mai larga decat pentru celelalte chestiuni. Se vor aplica cerinte corespunzatoare cu privire la cvorum. Schimbarile convenite de majoritatile relevante sunt obligatorii pentru toti detinatorii de obligatiuni.
O clauza corespunzatoare privind privarea de dreptul de vot se va aplica pentru a asigura un proces de votare adecvat. Vor fi avute in vedere clauze adecvate pentru prevenirea unor actiuni perturbatoare in justitie.
CAC vor fi introduse in mod standardizat pentru a se asigura ca impactul juridic al acestora este identic in toate jurisdictiile din zona euro si ca se mentin conditii de concurenta echitabile intre statele membre din zona euro. Statele membre din zona euro vor adopta masurile necesare pentru a pune in aplicare CAC.
In anumite conditii stabilite anterior, statele membre din zona euro vor avea posibilitatea, dupa luna iunie 2013, de a continua “sa refinanteze” datoria nerambursata, fara CAC, pentru a mentine lichiditatea necesara a obligatiunilor mai vechi si pentru a acorda suficient timp statelor membre din zona euro sa creeze intr-un mod ordonat noi obligatiuni pentru toate scadentele de referinta. Mecanismele juridice detaliate pentru includerea CAC in titlurile de stat din zona euro vor fi decise pe baza activitatilor care vor fi desfasurate de Subcomitetul pentru piata datoriei publice suverane din UE din cadrul Comitetului economic si financiar, in urma unor consultari adecvate cu participantii la piata si cu alte parti interesate, si vor fi finalizate pana la sfarsitul anului 2011.
3. Statutul de creditor privilegiat al MES
Ca si FMI, MES va acorda asistenta financiara unui stat membru atunci cand acestuia ii este afectat accesul normal la finantare prin intermediul pietei. Pentru a reflecta acest lucru, sefii de stat sau de guvern au declarat ca MES va beneficia de statutul de creditor privilegiat in mod similar cu FMI, acceptand ca statutul de creditor privilegiat al MES va urma, in ordinea preferintei, statutului de creditor privilegiat al FMI.
Aceasta dispozitie intra in vigoare de la 1 iulie 2013 si nu aduce atingere termenilor si conditiilor niciunui alt acord care tine de FESF si de facilitatea de imprumut acordata Greciei.
Masuri tranzitorii intre FESF si MES
Asa cum se prevedea initial, FESF va continua sa functioneze dupa iunie 2013 pentru a administra obligatiunile nerambursate. Acesta va ramane operational pana va receptiona plata integrala a finantarii acordate statelor membre si isi va achita toate datoriile pentru instrumentele financiare emise si orice obligatii de rambursare catre garanti. Partile neutilizate si nefinantate ale facilitatilor de imprumut existente ar trebui transferate catre MES (de exemplu, plata si finantarea transelor care ar deveni scadente numai dupa intrarea in vigoare a MES). Creditarea consolidata aferenta FESF si MES nu depaseste suma de 500 de miliarde EUR.
Pentru a asigura o tranzitie fara probleme de la FESF la MES, directorul general al FESF va avea sarcina de a asigura pregatirea practica a instituirii MES. Acesta va prezenta periodic rapoarte cu privire la progresele inregistrate Grupului de lucru Eurogrup.
Participarea statelor membre care nu fac parte din zona euro
Statele membre care nu fac parte din zona euro pot participa in mod ad-hoc, in paralel cu MES, in cadrul unor operatiuni de asistenta financiara pentru statele membre din zona euro. Daca statele membre care nu fac parte din zona euro participa la astfel de operatiuni, acestea vor fi reprezentate in cadrul reuniunilor relevante ale consiliilor MES care vor lua hotarari cu privire la acordarea si monitorizarea asistentei. Acestea vor avea acces in timp util la toate informatiile relevante si vor fi consultate in mod corespunzator. Statele membre din zona euro vor sustine un statut de creditor echivalent pentru MES si alte state membre care imprumuta la nivel bilateral alaturi de MES.
Solutionarea litigiilor
In cazul unui litigiu intre un stat membru din zona euro si MES cu privire la interpretarea si aplicarea tratatului de instituire a MES, Consiliul guvernatorilor va decide cu privire la acest litigiu. Daca statul membru contesta aceasta decizie, litigiul este inaintat Curtii de Justitie a Uniunii Europene in temeiul articolului 273 din TFUE.
In ceea ce priveste relatia dintre MES si parti terte, dreptul si jurisdictia aplicabile vor fi abordate in cadrul documentatiei juridice si contractuale care va fi stabilita atunci intre MES si acele parti terte.
Anexa
Cheia de contributie la MES pe baza cheii BCE
Cheia de stabilire a contributiei la MES
Tara | ISO | Cheia MES |
Austria | AT | 2.783 |
Belgia | BE | 3.477 |
Cipru | CY | 0.196 |
Estonia | EE | 0.186 |
Finlanda | FI | 1.797 |
Franta | FR | 20.386 |
Germania | DE | 27.146 |
Grecia | EL | 2.817 |
Irlanda | IE | 1.592 |
Italia | IT | 17.914 |
Luxemburg | LU | 0.250 |
Malta | MT | 0.073 |
Tarile de Jos | NL | 5.717 |
Portugalia | PT | 2.509 |
Slovacia | SK | 0.824 |
Slovenia | SI | 0.428 |
Spania | ES | 11.904 |
Total | EA17 | 100.0 |
Note:
Cheia MES are la baza cheia de contributie la capitalul BCE.
Statele membre cu un PIB pe cap de locuitor de mai putin de 75 % din media UE vor beneficia de o corectie temporara pentru o perioada de 12 ani dupa aderarea acestora la zona euro.
Aceasta corectie temporara va fi de trei sferturi din diferenta dintre procentul din VNB si participarea la capitalul BCE (cuprinzand efectiv 75 % din procentul din VNB si 25 % din participarile la capitalul BCE) dupa cum urmeaza: Participarea la MES = cheia de participare BCE – 0,75* (cheia de participare BCE – procentul din VNB)
Compensarea in sensul diminuarii pentru aceste tari este redistribuita in randul tuturor celorlalte tari, in functie de cheia de participare BCE.
VNB si PIB pe cap de locuitor in 2010.
Surse: Calcule ale BCE, Ameco si DG ECFIN.
[*] Traducere in scop informativ. Scrisoarea a fost redactata in limba engleza.
[1] O decizie luata de comun acord este o decizie luata in unanimitate de statele membre participante la vot, aceasta insemnand ca abtinerile nu impiedica adoptarea deciziei.
[2] Pe durata tranzitiei de la FESF la MES, capacitatea de creditare combinata nu va depasi aceasta suma.
[3] Sub rezerva unui acord final la nivel politic.
[4] Votul statului membru a carui nerespectare a obligatiilor este la originea pierderii care trebuie acoperita este suspendat pentru aceasta decizie.
[5] Ca urmare a aderarii la zona euro, un stat membru devine membru cu drepturi si obligatii depline al MES.
[6] Totusi, se intelege ca orice participare a FMI va avea loc in limitele mandatului prevazut in statutul institutiei, in urma unei decizii a Consiliului FMI si in conformitate cu politicile acestuia.
[7] Conform principiilor FMI, datoria este considerata sustenabila atunci cand se preconizeaza ca debitorul va fi capabil sa isi onoreze datoriile fara o corectie nerealist de mare a veniturilor si cheltuielilor acestuia. Acest rationament determina disponibilitatea si nivelul adecvat al finantarii.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close