Desemnarea membrilor Consiliului de administratie al Societatii Romane de Televiziune este neconstitutionala

In M. Of. nr. 684 din 3 octombrie 2012 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 783/2012 referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a Hotararii Parlamentului Romaniei nr. 28/2012 privind desemnarea membrilor Consiliului de administratie al Societatii Romane de Televiziune.

Din cuprins:
1. Cu Adresa nr. 16/476 din 30 august 2012, liderul Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, domnul Mircea-Nicu Toader, a trimis Curtii Constitutionale sesizarea de neconstitutionalitate formulata de Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal, in conformitate cu prevederile art. 146 lit. l) din Constitutie, pentru exercitarea controlului de constitutionalitate asupra prevederilor Hotararii Parlamentului Romaniei nr. 28/2012 privind desemnarea membrilor Consiliului de administratie al Societatii Romane de Televiziune.
Sesizarea de neconstitutionalitate a fost inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 5.486 din 30 august 2012 si constituie obiectul Dosarului nr. 1.314L/2/2012.
La sesizare s-a anexat lista cuprinzand semnaturile unui numar de 70 de deputati, si anume: Mircea-Nicu Toader, Eugen Badalan, Nicolae Bud, Tinel Gheorghe, Ioan-Nelu Botis, Viorel Balcan, Sulfina Barbu, Doinita-Mariana Chircu, Valeriu Alecu, Dan-Radu Zatreanu, Adrian Henorel Nitu, Cornel Ghita, Marius-Sorin Gondor, Claudia Boghicevici, Iustin-Marinel Cionca-Arghir, Stefan Seremi, Mihai Doru Opriscan, Sorin Andi Pandele, Ioan Balan, Lucian Nicolae Bode, Sever Voinescu-Cotoi, Razvan Mustea-Serban, Ioan Oltean, George Ionescu, Mihai Stroe, Toader Stroian, Mihai Cristian Apostolache, Roberta Alma Anastase, Florin Serghei Anghel, Cristian-Ion Burlacu, Dan Mihai Marian, Zanfir Iorgus, Vasile Gherasim, Nicusor Paduraru, Victor Boiangiu, Costica Canacheu, Adrian Radulescu, Adrian Florescu, Adrian Badulescu, Teodor-Marius Spinu, Daniel Buda, Alin Augustin Florin Popoviciu, Alin Silviu Trasculescu, Stelica Iacob Strugaru, Constantin Dascalu, Neculai Rebenciuc, Stelian Ghita-Eftemie, Gheorghe Ialomitianu, Elena Gabriela Udrea, Constantin Chirila, Gabriel-Dan Gospodaru, Marius Cristinel Dugulescu, Cornel Stirbet, Gabriel Andronache, Mircea Marin, Petru Calian, Postolachi Florin, Cristian Petrescu, Iulian Vladu, Raluca Turcan, Carmen Axenie, Cristian Alexandru Boureanu, Constantin Severus Militaru, Gelu Visan, Cezar-Florin Preda, Petru Movila, Valerian Vreme, Gheorghe Albu, Monica Maria Iacob-Ridzi si Mihaela Stoica.
2.1. In motivarea sesizarii de neconstitutionalitate se apreciaza ca Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 28/2012 privind desemnarea membrilor Consiliului de administratie al Societatii Romane de Televiziune incalca prevederile art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie referitoare la principiul statului de drept, respectiv obligativitatea respectarii legii.
In acest sens, se arata ca plenul reunit al celor doua Camere ale Parlamentului, potrivit prevederilor art. 19 alin. (2) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea si functionarea Societatii Romane de Radiodifuziune si Societatii Romane de Televiziune, are obligatia sa desemneze membrii Consiliului de administratie al Societatii Romane de Radiodifuziune, respectiv ai Consiliului de administratie al Societatii Romane de Televiziune, la propunerea grupurilor parlamentare, potrivit configuratiei politice si ponderii acestora in Parlament. Or, plenul reunit al Parlamentului, in cauza de fata, nu a votat propunerile de membri inaintate de Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal, grup caruia i se cuvenea, conform configuratiei politice si ponderii sale in Parlament, un numar de 3 locuri de titulari si 3 de supleanti. De altfel, in cele doua comisii pentru cultura, arte, mijloace de informare in masa ale celor doua Camere ale Parlamentului au fost audiati pentru nominalizare doar candidatii propusi de grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat, Partidului National Liberal, Uniunii Democrate Maghiare din Romania si Uniunii Nationale pentru Progresul Romaniei, astfel incat a fost inaintata spre aprobarea plenului Parlamentului lista cuprinzand doar numele acestor candidati.
In consecinta, se apreciaza ca hotararea criticata incalca “dominatia legii si a dreptului” si, implicit, principiul statului de drept.
In final, autorii sesizarii de neconstitutionalitate mai evidentiaza faptul ca majoritatea parlamentara are posibilitatea constitutionala de a modifica sau completa legea, dar este obligata sa respecte continutul normativ al legii in vigoare atunci cand o aplica. Or, atitudinea de ignorare a legii este contrara principiilor constitutionale referitoare la statul de drept si la respectarea legilor, ceea ce atrage de altfel neconstitutionalitatea hotararii contestate.
2.2. Curtea Constitutionala a solicitat punctele de vedere ale birourilor permanente ale Senatului si Camerei Deputatilor asupra sesizarii de neconstitutionalitate.
2.2.1. Presedintele Camerei Deputatilor, prin Adresa inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 1/1.558/VZ din 18 septembrie 2012, a comunicat punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputatilor, in care se apreciaza ca sesizarea de neconstitutionalitatea formulata este inadmisibila.
In acest sens, se arata ca, in urma modificarii aduse Legii nr. 47/1992 prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 38/2012, Curtea nu mai este competenta sa se pronunte asupra constitutionalitatii hotararilor Parlamentului. Este invocata si Decizia Curtii Constitutionale nr. 727 din 9 iulie 2012, prin care s-a stabilit ca sunt supuse controlului de constitutionalitate numai acele “hotarari ale Parlamentului care afecteaza valori, reguli si principii constitutionale”, fiind excluse, pe cale de consecinta, alte hotarari cu caracter normativ, precum si hotararile cu caracter individual. In acelasi sens este invocata si Decizia nr. 799 din 17 iunie 2011.
In final, se conchide ca hotararea criticata, vizand numirea in functie a membrilor titulari si a celor supleanti in Consiliul de administratie al Societatii Romane de Televiziune, are caracter individual si, ca urmare, sesizarea de neconstitutionalitate trebuie respinsa ca inadmisibila.
2.2.2. Presedintele Senatului nu a comunicat punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului.
2.3. In temeiul art. 76 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, la data de 25 septembrie 2012, Curtea Constitutionala, avand in vedere cele consemnate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a, nr. 57 din 6 iulie 2012, cu privire la decizia Comitetului liderilor grupurilor parlamentare in legatura cu desemnarea membrilor Consiliului de administratie al Societatii Romane de Televiziune, a solicitat secretarului general al Camerei Deputatilor comunicarea unei copii dupa decizia adoptata sau stenograma intalnirii Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, dupa caz, care a avut loc la data de 25 iunie 2012, dupa epuizarea ordinii de zi a sedintei Biroului permanent al Camerei Deputatilor.
Prin Adresa nr. 51/4.021 din 25 septembrie 2012, secretarul general al Camerei Deputatilor a comunicat faptul ca nu exista nicio stenograma a vreunei intalniri a Comitetului liderilor grupurilor parlamentare si nici nu detine vreo decizie scrisa sau vreun protocol a acestuia inregistrate la Secretariatul general al Camerei Deputatilor privind negocierea pentru stabilirea candidaturilor pentru Consiliul de administratie al Societatii Romane de Televiziune.

CURTEA,
examinand sesizarea de neconstitutionalitate referitoare la Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 28/2012 privind desemnarea membrilor Consiliului de administratie al Societatii Romane de Televiziune, punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputatilor, lucrarile si documentele depuse la dosar, raportul intocmit de judecatorul-raportor, Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 28/2012, precum si dispozitiile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
3. Obiectul sesizarii de neconstitutionalitate il constituie Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 28/2012 privind desemnarea membrilor Consiliului de administratie al Societatii Romane de Televiziune, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 426 din 27 iunie 2012, care are urmatorul cuprins:

“In temeiul prevederilor art. 19 si ale art. 20 alin. (1) si (2) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea si functionarea Societatii Romane de Radiodifuziune si Societatii Romane de Televiziune, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,

Parlamentul Romaniei adopta prezenta hotarare.

ARTICOL UNIC
Se desemneaza in Consiliul de administratie al Societatii Romane de Televiziune, pentru o perioada de 4 ani, incepand cu data de 26 iunie 2012, membrii titulari si membrii supleanti prevazuti in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.

Aceasta hotarare a fost adoptata de Camera Deputatilor si de Senat in sedinta comuna din 26 iunie 2012, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

ANEXA. COMPONENTA Consiliului de administratie al Societatii Romane de Televiziune

I. Membri titulari II. Membri supleanti
Juganaru Anne Rose-Marie   Ristea Luminita Violeta
Brinzan ClaudiuCernea Mihai Andrei
Nitulescu Cristian Arhire Vasile
Saftoiu ClaudiuDragan Dida
Hossu Longin Lucia Barsan Daniela
Radu Irina Iancu Cristina
Nagy Zoltan LeventeRostas-Peter Istvan
Nicolicea Nicoleta
Surugiu Romina-Gabriela
Tufeanu GabrielOblu Marius-Costel
Nicolau Valentin   Radulescu Mihai
Burtea Sorin   Popescu Ioana Catalina
Cornea Raico   Ghita Andreea-Julika”

4. Prevederile constitutionale invocate in sustinerea criticilor de neconstitutionalitate sunt:
– Art. 1 alin. (3): “Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate.”;
– Art. 1 alin. (5): “In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.”
Totodata, se arata ca hotararea criticata incalca art. 19 alin. (2) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea si functionarea Societatii Romane de Radiodifuziune si Societatii Romane de Televiziune, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 636 din 27 decembrie 1999, potrivit caruia:
“(2) Listele de candidati se inainteaza birourilor permanente ale celor doua Camere, dupa cum urmeaza:
a) grupurile parlamentare reunite din cele doua Camere inainteaza propuneri pentru 8 locuri, potrivit configuratiei politice si ponderii lor in Parlament;
b) Presedintele Romaniei, pentru un loc;
c) Guvernul, pentru un loc;
d) personalul angajat al fiecarei societati desemneaza, prin vot secret, candidatii pentru doua locuri, in cadrul unui scrutin organizat de conducerea societatii respective;
e) grupurile parlamentare ale minoritatilor nationale, pentru un loc”.
In realitate, din motivarea sesizarii de neconstitutionalitate Curtea constata ca autorul acesteia are in vedere numai art. 19 alin. (2) lit. a) teza finala din Legea nr. 41/1994.
5.1. Inainte de a proceda la analiza propriu-zisa a criticilor de neconstitutionalitate, Curtea urmeaza a se pronunta asupra urmatoarelor probleme prealabile:
– daca sesizarea instantei constitutionale a fost realizata cu indeplinirea conditiilor procedurale prevazute de Legea nr. 47/1992;
– daca hotararile Parlamentului intra sub incidenta competentei ratione materiae a instantei constitutionale;
– daca hotararile Parlamentului, indiferent de caracterul acestora, pot face obiect al controlului de constitutionalitate;
– daca norma de referinta poate fi una infraconstitutionala raportata la dispozitiile art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie;
– daca prezenta sesizare de neconstitutionalitate a fost formulata de catre subiectele de drept prevazute de lege.
5.1.1. Sub aspectul legalitatii sesizarii, Curtea retine ca, desi sesizarea de neconstitutionalitate a fost depusa direct la Curtea Constitutionala, contrar art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit caruia “Sesizarea facuta de parlamentari se trimite Curtii Constitutionale in ziua primirii ei, de catre secretarul general al Camerei respective”, aceasta nu este o cauza de inadmisibilitate, ci una de neregularitate (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 305 din 12 martie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 213 din 20 martie 2008, Decizia nr. 729 din 9 iulie 2012, Decizia nr. 732 din 10 iulie 2012, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 480 din 12 iulie 2012, si Decizia nr. 735 din 24 iulie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2012). In consecinta, Curtea a fost legal investita cu prezenta sesizare de neconstitutionalitate.
5.1.2. Atributia Curtii Constitutionale de a se pronunta asupra constitutionalitatii hotararilor plenului Camerei Deputatilor, hotararilor plenului Senatului si hotararilor plenului celor doua Camere reunite ale Parlamentului a fost introdusa prin art. I pct. 1 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a Codului de procedura civila si a Codului de procedura penala al Romaniei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010. Aceasta atributie a fost conferita prin lege organica, in temeiul art. 146 lit. l) din Constitutie, aflandu-si sediul in art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010.
La data de 19 iunie 2012 a fost adoptata Legea pentru modificarea alin. (1) al art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, lege care viza eliminarea, din cuprinsul art. 27 alin. (1), a hotararilor plenului Camerei Deputatilor, hotararilor plenului Senatului si hotararilor plenului celor doua Camere reunite ale Parlamentului, asupra carora Curtea Constitutionala avea competenta a se pronunta. La data de 27 iunie 2012, Curtea a fost sesizata cu o obiectie de neconstitutionalitate a acestei legi in cadrul controlului a priori de constitutionalitate reglementat de art. 146 lit. a) teza intai din Constitutie si, in cursul solutionarii acesteia, a fost adoptata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 38/2012 pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 445 din 4 iulie 2012, prin care au fost modificate prevederile alin. (1) al art. 27 din Legea nr. 47/1992, in acelasi sens in care dispuneau si prevederile Legii pentru modificarea alin. (1) al art. 27 din Legea nr. 47/1992, aflate pe rolul Curtii Constitutionale pentru exercitarea controlului a priori de constitutionalitate.
Prin Decizia nr. 727 din 9 iulie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 477 din 12 iulie 2012, Curtea Constitutionala a admis obiectia de neconstitutionalitate referitoare la Legea pentru modificarea alin. (1) al art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale si a constatat ca “solutia legislativa care exclude de la controlul de constitutionalitate hotararile Parlamentului care afecteaza valori si principii constitutionale este neconstitutionala”.
Potrivit art. 147 alin. (4) din Constitutie, “Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor”.
Astfel, chiar daca, in mod formal, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 38/2012 era inca in vigoare, Curtea, prin Decizia nr. 728 din 9 iulie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 478 din 12 iulie 2012, si Decizia nr. 729 din 9 iulie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 480 din 12 iulie 2012, a stabilit: “Concluzia fireasca ce poate fi desprinsa in urma analizarii intregului context juridic al momentului, astfel cum a fost expus mai sus, nu poate fi, in sens constitutional, decat aceea a interpretarii si aplicarii normelor juridice in vigoare in acord cu deciziile Curtii Constitutionale prin care se constata neconstitutionalitatea unor prevederi legale si in conformitate cu efectele juridice specifice acestor decizii.
Asa fiind, pentru mentinerea starii de constitutionalitate a cadrului legislativ in vigoare si incident in cauza de fata, rezulta ca instanta de contencios constitutional se poate pronunta asupra hotararilor Parlamentului <<care afecteaza valori si principii constitutionale>>”.
In consecinta, sesizarile de neconstitutionalitate care vizau Hotararea Camerei Deputatilor nr. 25/2012 privind revocarea doamnei Roberta Alma Anastase din functia de presedinte si de membru al Biroului permanent al Camerei Deputatilor, Hotararea Senatului nr. 24/2012 privind revocarea din functia de presedinte al Senatului a domnului Vasile Blaga, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 446 din 4 iulie 2012, si Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 32/2012 pentru revocarea domnului Gheorghe Iancu din functia de Avocat al Poporului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 445 din 4 iulie 2012, nu au fost respinse ca inadmisibile pe motiv ca instanta constitutionala nu avea competenta de a cenzura hotararile plenului Camerei Deputatilor, hotararile plenului Senatului si hotararile plenului celor doua Camere reunite ale Parlamentului – chiar daca, astfel cum mai inainte s-a mentionat, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 38/2012 era, in mod formal, inca in vigoare-, ci pe motiv ca acestea nu afectau, prin obiectul si efectul lor juridic, valori si principii constitutionale.
Mai mult, prin Decizia nr. 738 din 19 septembrie 2012, nepublicata inca, Curtea a constatat neconstitutionalitatea Legii de aprobare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 38/2012, stabilind ca aceasta ordonanta de urgenta este neconstitutionala, incalcand art. 115 alin. (6) din Constitutie. Intrucat deciziile pronuntate de instanta constitutionala ii sunt opozabile din momentul pronuntarii lor, nu de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, rezulta ca in momentul de fata sunt aplicabile pe deplin dispozitiile Legii nr. 177/2010, competenta Curtii fiind, astfel, reintregita.
In consecinta, competenta ratione materiae a Curtii Constitutionale include si controlul de constitutionalitate exercitat asupra hotararilor plenului Camerei Deputatilor, hotararilor plenului Senatului si hotararilor plenului celor doua Camere reunite ale Parlamentului.
5.1.3. Prin Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 293 din 4 mai 2012, Curtea a retinut ca textul art. 27 din Legea nr. 47/1992 nu instituie vreo diferentiere intre hotararile care pot fi supuse controlului Curtii Constitutionale sub aspectul domeniului in care au fost adoptate sau sub cel al caracterului normativ ori individual, ceea ce inseamna ca toate aceste hotarari sunt susceptibile a fi supuse controlului de constitutionalitate – ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus. In consecinta, sesizarile de neconstitutionalitate care vizeaza asemenea hotarari sunt de plano admisibile.
Totodata, Curtea a retinut si prin deciziile nr. 53 si 54 din 25 ianuarie 2011, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, ca “pot fi supuse controlului de constitutionalitate numai hotararile Parlamentului, adoptate dupa conferirea noii competente, hotarari care afecteaza valori, reguli si principii constitutionale sau, dupa caz, organizarea si functionarea autoritatilor si institutiilor de rang constitutional”. Prin deciziile mentionate, Curtea a facut o distinctie clara intre hotararile care sunt criticate din perspectiva valorilor, regulilor si principiilor constitutionale, pe de o parte, si hotararile care prin obiectul lor vizeaza organizarea si functionarea autoritatilor si institutiilor de rang constitutional, pe de alta parte.
5.1.4.1. In privinta hotararilor care sunt criticate din perspectiva valorilor, regulilor si principiilor constitutionale, instanta constitutionala a stabilit, in mod expres, ca, pentru a fi admisibila sesizarea de neconstitutionalitate astfel formulata, norma de referinta trebuie sa fie de rang constitutional pentru a se putea analiza daca exista vreo contradictie intre hotararile mentionate la art. 27 din Legea nr. 47/1992, pe de o parte, si exigentele procedurale si substantiale impuse prin dispozitiile Constitutiei, pe de alta parte; asadar, criticile trebuie sa aiba o evidenta relevanta constitutionala, si nu una legala ori regulamentara. Prin urmare, toate hotararile plenului Camerei Deputatilor, plenului Senatului si plenului celor doua Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constitutionalitate daca in sustinerea criticii de neconstitutionalitate sunt invocate dispozitii cuprinse in Constitutie. Desigur, invocarea acestor dispozitii nu trebuie sa fie formala, ci efectiva.
In privinta hotararilor care prin obiectul lor vizeaza organizarea si functionarea autoritatilor si institutiilor de rang constitutional, Curtea a retinut ca norma de referinta, in cadrul controlului de constitutionalitate exercitat, poate fi atat o dispozitie de rang constitutional, cat si una infraconstitutionala, tinand cont de dispozitiile art. 1 alin. (5) din Constitutie. O atare orientare a Curtii este data de domeniul de maxima importanta in care intervin aceste hotarari – autoritati si institutii de rang constitutional -, astfel incat si protectia constitutionala oferita autoritatilor sau institutiilor fundamentale ale statului trebuie sa fie una in consecinta. Prin urmare, hotararile plenului Camerei Deputatilor, plenului Senatului si plenului celor doua Camere reunite ale Parlamentului care vizeaza organizarea si functionarea autoritatilor si institutiilor de rang constitutional pot fi supuse controlului de constitutionalitate chiar daca actul normativ pretins incalcat are valoare infraconstitutionala.
5.1.4.2. Tinand cont de considerentele de la punctul 5.1.4.1, prin Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, instanta constitutionala a retinut ca autoritatea publica vizata prin hotararea criticata, si anume Consiliul National al Audiovizualului, nu este una de rang constitutional. Prin urmare, nereferindu-se la o institutie de rang constitutional, hotararea criticata poate fi cenzurata numai din punctul de vedere al exigentelor procedurale si substantiale stabilite expres prin textul Constitutiei.
Astfel, in precedent, Curtea a stabilit ca din moment ce critica autorilor sesizarii de neconstitutionalitate vizeaza incalcarea unor valori, reguli sau principii constitutionale expres mentionate, acestia invoca, in mod efectiv, prevederile Constitutiei ca norme de referinta, ceea ce echivaleaza cu faptul ca sesizarea de neconstitutionalitate formulata indeplineste conditiile de admisibilitate stabilite de Curtea Constitutionala.
5.1.4.3. In cauza de fata, Curtea observa ca autorul sesizarii invoca incalcarea art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie prin raportare la art. 19 alin. (2) lit. a) teza finala din Legea nr. 41/1994. Cu alte cuvinte, este vizata incalcarea unor texte constitutionale ca urmare a incalcarii unui text legal. Prin urmare, sarcina Curtii este aceea de verificare mai intai a conformitatii procedurii de adoptare a hotararii cu exigentele legii, ca mai apoi sa raporteze aceasta concluzie la textele constitutionale invocate.
Potrivit celor enuntate la punctul 5.1.4.1, hotararile plenului Camerei Deputatilor, plenului Senatului si plenului celor doua Camere reunite ale Parlamentului care vizeaza organizarea si functionarea autoritatilor si institutiilor de rang constitutional pot fi supuse controlului de constitutionalitate chiar daca actul normativ pretins incalcat are valoare infraconstitutionala.
Art. 31 alin. (5) din Constitutie prevede in terminis ca “Serviciile publice de radio si de televiziune sunt autonome. Ele trebuie sa garanteze grupurilor sociale si politice importante exercitarea dreptului la antena. Organizarea acestor servicii si controlul parlamentar asupra activitatii lor se reglementeaza prin lege organica”.
Art. 1 si 2 din Legea nr. 41/1994 prevad ca Societatea Romana de Televiziune este o persoana juridica infiintata ca serviciu public autonom de interes national. Chiar daca denumirea persoanei juridice, mai precis forma de organizare a serviciului public de televiziune, nu este cuprinsa in mod expres in textul Constitutiei, serviciul ca atare, precum si activitatea pe care acesta il presteaza sunt prevazute in mod expres de art. 31 alin. (5) din Constitutie. Totodata, controlul parlamentar asupra acesteia, precum si obligatia de a fi organizata potrivit unei legi organice sunt prevazute tot prin textul Constitutiei.
Prin urmare, datorita faptului ca existenta acestui serviciu public este prevazuta de art. 31 alin. (5) din Constitutie, se confera acestuia o importanta constitutionala, astfel incat hotararile Parlamentului care vizeaza organizarea si functionarea acestuia pot fi, de asemenea, supuse controlului de constitutionalitate chiar daca actul normativ pretins incalcat are valoare infraconstitutionala.
5.1.5. Intrucat atat in cuprinsul sesizarii de neconstitutionalitate, cat si al adresei de inaintare se face referire la “sesizarea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal”, cat si la “deputatii din cadrul Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal”, Curtea retine ca sesizarea a fost formulata de Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal din Camera Deputatilor, fiind semnata de liderul acestuia, domnul Mircea-Nicu Toader, conform art. 14 alin. (2) lit. c) din Regulamentul Camerei Deputatilor, semnaturile celorlalti deputati prezentate in anexa avand mai degraba rolul de a sprijini actiunea grupului parlamentar reprezentata de liderul acestuia.
5.2. In consecinta, Curtea Constitutionala, in temeiul prevederilor art. 146 lit. l) din Constitutie si al dispozitiilor art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a fost legal sesizata sa se pronunte asupra constitutionalitatii Hotararii Parlamentului Romaniei nr. 28/2012.
6. Examinand criticile propriu-zise de neconstitutionalitate, Curtea constata urmatoarele:
6.1. Potrivit procesului-verbal al sedintei comune a comisiilor pentru cultura, arte, mijloace de informare in masa, precum si stenogramei sedintei comune a Camerei Deputatilor si a Senatului din 26 iunie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a, nr. 57 din 6 iulie 2012, atat in cadrul sedintei comisiilor mentionate, cat si in cel al plenului reunit al celor doua Camere ale Parlamentului, s-a adus in discutie intelegerea liderilor de grupuri parlamentare de a nu permite grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat Liberal sa nominalizeze persoane pentru audierea in comisia comuna; potrivit procesului-verbal mentionat, cererea acestui partid de audiere a persoanelor propuse de acesta fiind respinsa cu 15 voturi impotriva, 9 voturi pentru si 2 abtineri.
Astfel au fost audiati doar candidatii propusi de Partidul Social Democrat, de Partidul National Liberal, de Uniunea Democrata Maghiara din Romania, de Uniunea Nationala pentru Progresul Romaniei, de Presedintele Romaniei, de Guvernul Romaniei, de personalul angajat al Societatii Romane de Televiziune si de grupul parlamentar al minoritatilor nationale.
La finalul audierilor din comisiile de specialitate, membrii acestora au hotarat cu 20 de voturi pentru, niciun vot impotriva si 2 abtineri sa transmita plenului Parlamentului un aviz favorabil pentru lista candidatilor nominalizati pentru a face parte din Consiliul de administratie al Societatii Romane de Televiziune.
6.2. Asadar, Curtea retine ca in privinta candidatilor nominalizati la nivelul grupurilor parlamentare reunite din cele doua Camere nu au fost audiati la comisiile de specialitate si cei propusi de Partidul Democrat Liberal, astfel incat lista candidatilor nominalizati pentru a face parte din Consiliul de administratie al Societatii Romane de Televiziune nu i-a cuprins si pe acestia. Desigur, o atare neregularitate putea fi acoperita prin votul plenului reunit al celor doua Camere in sensul completarii listei potrivit configuratiei politice si ponderii grupurilor parlamentare in Parlament, insa, in cauza de fata, acest lucru nu s-a intamplat. Mai mult, plenul reunit al celor doua Camere ale Parlamentului a respins cererea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal “de retrimitere la comisii a raportului” in vederea audierii candidatilor propusi de partidul mentionat, cu 221 de voturi impotriva si 28 de voturi pentru. Asadar, plenul reunit a aprobat si si-a insusit ceea ce au propus comisiile de specialitate in sedinta reunita, desi avea competenta de a infirma hotararea luata in comisiile de specialitate.
De altfel, Curtea, in jurisprudenta sa, a statuat ca aceste comisii permanente sunt organe interne de lucru ale Camerelor Parlamentului, a caror activitate are caracter pregatitor pentru a oferi forului deliberativ toate elementele necesare adoptarii deciziei (a se vedea, in acest sens, Decizia Curtii Constitutionale nr. 48 din 17 mai 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 125 din 21 mai 1994, Decizia nr. 209 din 7 martie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 188 din 22 martie 2012).
Dat fiind caracterul de organ de lucru intern al comisiilor parlamentare, natura juridica a avizelor adoptate de acestea este aceea a unui act preliminar, de recomandare, adoptat in scopul de a sugera o anumita conduita, sub aspect decizional, plenului fiecarei Camere sau Camerelor reunite. Rapoartele si avizele au caracter obligatoriu numai sub aspectul solicitarii lor, nu si din perspectiva solutiilor pe care le propun, Senatul si Camera Deputatilor fiind singurele corpuri deliberative prin care Parlamentul isi indeplineste atributiile constitutionale. In situatia in care o comisie parlamentara, din diverse motive, nu isi duce la indeplinire activitatea potrivit legii si Constitutiei, “nu este de natura a impiedica plenul fiecarei Camere de a dezbate si de a decide direct asupra problemelor care intra in atributiile lor. In fond, specificul activitatii unei Camere a Parlamentului este de a adopta o decizie colectiva, luata cu majoritatea voturilor, dupa o dezbatere publica” (Decizia nr. 209 din 7 martie 2012 si Decizia nr. 307 din 28 martie 2012).
6.3. Prin hotararea adoptata, plenul reunit al celor doua Camere ale Parlamentului a incalcat in mod vadit dispozitiile art. 19 alin. (2) lit. a) teza finala din Legea nr. 41/1994, cele 8 locuri alocate grupurilor parlamentare trebuind a fi ocupate de candidatii propusi de acestea, potrivit configuratiei politice si ponderii lor in Parlament.
Ca urmare, Curtea retine ca incalcarea legii are drept consecinta imediata nesocotirea art. 1 alin. (5) din Constitutie, care prevede ca respectarea legilor este obligatorie. Incalcarea acestei obligatii constitutionale atrage implicit afectarea principiului statului de drept, consacrat prin art. 1 alin. (3) din Constitutie.
Avand in vedere cele expuse, Curtea constata ca Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 28/2012 privind desemnarea membrilor Consiliului de administratie al Societatii Romane de Televiziune este neconstitutionala in ceea ce priveste desemnarea candidatilor de catre grupurile parlamentare reunite ale celor doua Camere ale Parlamentului.
7. Cu privire la efectele juridice pe care prezenta decizie le produce, Curtea retine urmatoarele:
7.1. Potrivit art. 147 alin. (4) din Constitutie, Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 28/2012 isi pastreaza prezumtia de constitutionalitate pana la data publicarii prezentei decizii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, astfel incat actele juridice adoptate de Consiliul de administratie al Societatii Romane de Televiziune pana la aceasta data raman valabile, sub acest aspect (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010, sau Decizia nr. 1.606 din 15 decembrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 106 din 9 februarie 2012).
7.2. Avand in vedere cele constatate prin prezenta decizie, potrivit art. 147 alin. (4) din Constitutie, Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 28/2012 isi inceteaza efectele juridice in privinta celor 8 candidati desemnati de catre grupurile parlamentare la data publicarii prezentei decizii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Tot ca efect al caracterului general obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale, Parlamentul urmeaza sa stabileasca procedura de desemnare a membrilor Consiliului de administratie al Societatii Romane de Televiziune in privinta celor 8 locuri alocate grupurilor parlamentare cu respectarea intru totul a dispozitiilor imperative ale art. 19 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 41/1994.
7.3. In fine, Curtea retine ca, potrivit jurisprudentei sale constante, puterea de lucru judecat ce insoteste actele jurisdictionale, deci si deciziile Curtii Constitutionale, se ataseaza nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijina acesta. Astfel, atat considerentele, cat si dispozitivul deciziilor Curtii Constitutionale sunt general obligatorii, potrivit dispozitiilor art. 147 alin. (4) din Constitutie, si se impun cu aceeasi forta tuturor subiectelor de drept (a se vedea in acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1 din 17 ianuarie 1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronuntate in cadrul controlului de constitutionalitate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995, Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010, Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 294 din 5 mai 2010, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 1.018 din 19 iulie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 511 din 22 iulie 2010, Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012).

Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. l) din Constitutie, al art. 1, 3, 10 si 27 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:

Admite sesizarea de neconstitutionalitate formulata de Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal din Camera Deputatilor si constata ca Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 28/2012 privind desemnarea membrilor Consiliului de administratie al Societatii Romane de Televiziune este neconstitutionala in ceea ce priveste desemnarea candidatilor de catre grupurile parlamentare reunite ale celor doua Camere ale Parlamentului.
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Deliberarea a avut loc la data de 26 septembrie 2012 si la ea au participat: Augustin Zegrean, presedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lazaroiu, Mircea Stefan Minea, Iulia Antoanella Motoc, Ion Predescu, Puskas Valentin Zoltan si Tudorel Toader, judecatori.