Avizul Comitetului Regiunilor – Migratie si mobilitate – O abordare globala

Avizul Comitetului Regiunilor — Migratie si mobilitate – O abordare globala

2012/C 277/02

COMITETUL REGIUNILOR

– subliniaza ca respectarea drepturilor omului in cazul migrantilor si solidaritatea cu tarile din care provin majoritatea fluxurilor migratorii trebuie sa patrunda in toate etapele politicii Uniunii in domeniul migratiei, inclusiv in relatiile cu tarile terte, in deplina conformitate cu principiile stabilite la articolul 21 alineatul (1) din TUE;
– subliniaza ca se impune o examinare detaliata a tuturor cauzelor migratiei, inclusiv a schimbarilor climatice, astfel incat persoanele care isi parasesc tara de origine din cauza calamitatilor naturale sau a unor conditii climatice care le pun in primejdie supravietuirea sau integritatea fizica sa poata beneficia de un cadru juridic adecvat;
– considera ca Abordarea globala in materie de migratie implica de asemenea o guvernanta pe mai multe niveluri, pentru a se garanta faptul ca ea este gestionata la nivelul cel mai potrivit, in functie de circumstante si cu respectarea principiului subsidiaritatii, astfel incat sa se asigure un nivel cat mai ridicat cu putinta de bunastare a persoanelor, atat in tara de origine, cat si in tara de destinatie;
– solicita in special ca autoritatile locale si regionale sa fie luate pe deplin in considerare la punerea in aplicare a Abordarii globale, prin punerea in valoare atat a proiectelor de cooperare descentralizata deja existente, cat si a dialogurilor structurate, ca ARLEM si CORLEAP.
Raportor dl Nichi VENDOLA (IT-PSE), presedintele regiunii Apulia
Comunicare a Comisiei catre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic si Social European si Comitetul Regiunilor – Abordarea globala in materie de migratie si mobilitate
COM(2011) 743 final
I. RECOMANDARI POLITICE
COMITETUL REGIUNILOR
Consideratii generale
1. subliniaza importanta Abordarii globale, care este cadrul de referinta al actiunii Uniunii Europene in ceea ce priveste guvernanta la nivel mondial a migratiei si mobilitatii, precum si instrumentul care ofera o viziune de ansamblu asupra politicilor in materie de migratie, cu scopul de a armoniza interventiile Uniunii Europene in domeniul relatiilor externe si al politicilor de dezvoltare cu politicile in domeniul migratiei;
2. apreciaza initiativa Comisiei Europene de a prezenta o varianta actualizata a Abordarii globale, mai bine structurata si cu accent pe migranti si pe respectarea drepturilor omului in tarile de origine, de tranzit si de destinatie;
3. reafirma ca dreptul unei persoane de a parasi orice tara, inclusiv pe a sa, si de a reveni in tara respectiva [1], reprezinta baza juridica esentiala a oricarei reflectii privind migratia, precum si faptul este nevoie ca libera alegere privind migratia sa fie promovata, indiferent de motivele care au determinat-o si de cerintele specifice ale tarii de destinatie [2];
4. subliniaza ca respectarea drepturilor omului in cazul migrantilor si solidaritatea cu tarile din care provin majoritatea fluxurilor migratorii trebuie sa patrunda in toate etapele politicii Uniunii in domeniul migratiei, inclusiv in relatiile cu tarile terte, in deplina conformitate cu principiile stabilite la articolul 21 alineatul (1) din TUE.
5. considera ca, atunci cand sunt definite posibilitatile de intrare a cetatenilor din tarile terte, trebuie asigurata o protectie efectiva a drepturilor omului in politicile de primire si de integrare a migrantilor;
6. subliniaza ca acordurile de readmisie si cele de facilitare a obtinerii vizelor, incheiate atat de Uniune, cat si de statele membre, precum si toate actiunile de combatere a migratiei ilegale, trebuie sa respecte pe deplin drepturile omului, mai ales in conformitate cu prevederile Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene si ale Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, dupa cum a afirmat in mod repetat Curtea Europeana a Drepturilor Omului;
7. subliniaza ca cerinta tinerii sub control a fluxurilor migratorii nu trebuie niciodata sa prevaleze asupra dreptului oricarei persoane de a solicita protectie internationala in Uniune, aceasta trebuind sa ramana un loc de refugiu pentru cei care fug de persecutii sau care au nevoie, intr-un fel sau altul, de protectie;
8. constata ca criza economica care afecteaza numeroase tari din Uniunea Europeana risca sa accentueze contradictiile dintre politicile in materie de control la frontiere si respectarea drepturilor omului in cazul migrantilor;
9. subliniaza ca se impune o examinare detaliata a tuturor cauzelor migratiei, inclusiv a schimbarilor climatice [3], astfel incat persoanele care isi parasesc tara de origine din cauza calamitatilor naturale sau a unor conditii climatice care le pun in primejdie supravietuirea sau integritatea fizica sa poata beneficia de un cadru juridic adecvat [4];
10. indeamna Comisia Europeana sa publice documentul de lucru privind migratia si schimbarile climatice, dupa cum era prevazut initial in comunicarea privind migratia, din 4 mai 2011 [5];
11. considera ca, pentru ca Abordarea globala sa fie eficienta, este necesara consolidarea coordonarii dintre Uniunea Europeana si nivelurile national, regional si local, precum si cu tarile terte;
12. reafirma cele precizate deja de Comitetul Regiunilor, si anume ca “autoritatile locale si regionale sunt primele care sunt afectate semnificativ de o politica comuna in domeniul migratiei. Pe de-o parte, ele sunt in mod special afectate de dificultatile legate de migratia ilegala, iar pe de alta parte, lor le revine sarcina de a presta diverse servicii, ca parte a procesului local de integrare. Din acest motiv, autoritatile locale si regionale trebuie sa participe din plin la crearea unui cadru european pentru migratia legala, la actiunile impotriva migratiei ilegale si sa colaboreze amplu cu tarile de origine pentru a le ajuta sa se dezvolte” [6];
13. saluta progresele considerabile inregistrate in ceea ce priveste sporirea transparentei si a securitatii, precum si reducerea costului transferurilor de bani catre tarile de origine ale migrantilor si sustine initiativele promovate de Comisia Europeana in sensul directionarii sumelor trimise in tara de migranti catre investitii productive;
14. aproba faptul ca Abordarea globala subliniaza rolul pe care diaspora il poate juca atat in politicile de dezvoltare cat si in reglarea fluxurilor migratorii, promovand masurile de sprijin la momentul plecarii si de sustinere a integrarii in tarile de destinatie;
Rolul regiunilor si al autoritatilor locale in concretizarea abordarii globale
15. considera ca Abordarea globala in materie de migratie implica de asemenea o guvernanta pe mai multe niveluri, pentru a se garanta faptul ca ea este gestionata la nivelul cel mai potrivit, in functie de circumstante si cu respectarea principiului subsidiaritatii, astfel incat sa se asigure un nivel cat mai ridicat cu putinta de bunastare a persoanelor, atat in tara de origine, cat si in tara de destinatie;
16. este de parere ca regiunile si autoritatile locale sunt actori-cheie ai Abordarii globale: agenti care promoveaza si totodata pun in practica politicile sociale si ocupationale, de primire, de integrare si de gestionare a migratiei nereglementate, dar si initiatori de dialoguri sustinute si de diferite forme de cooperare cu tarile de origine si de tranzit ale fluxurilor migratorii [7];
17. constata ca regiunile si autoritatile locale actioneaza deja ca promotori ai unor initiative de dialog cu regiunile si autoritatile locale din tari terte (multe dintre acestea fiind tari de origine sau de tranzit ale fluxurilor migratorii), precum si ai unor proiecte de cooperare descentralizata;
18. ar dori ca Adunarea autoritatilor locale si regionale din zona euromediteraneeana (ARLEM) si Conferinta autoritatilor locale si regionale din Parteneriatul estic (CORLEAP) sa fie considerate forumurile ideale de dezvoltare a dialogului cu autoritatile regionale din zona mediteraneeana si din estul Europei, pe tema politicilor in domeniul migratiei si dezvoltarii;
19. considera ca trebuie urmarita asigurarea celui mai inalt grad de coerenta intre initiativele bilaterale ale statelor membre si dialogurile regionale si bilaterale existente, vazute ca instrument al politicii externe a Uniunii in domeniul migratiei, si ca aceasta coerenta trebuie garantata inclusiv prin recunoasterea deplina a initiativelor de dialog promovate de regiuni si de autoritatile locale;
20. invita institutiile sa considere regiunile si autoritatile locale drept protagonisti ai Abordarii globale, in conformitate cu competentele atribuite acestora de legislatia nationala respectiva, si sa utilizeze instrumente care sa vada in acestia niste beneficiari ai fondurilor europene, chiar si in absenta unei interventii din partea autoritatilor centrale si in functie de diferentele existente intre statele membre;
21. indeamna Comisia sa promoveze proiecte inovatoare, in vederea indeplinirii obiectivului ce consta in armonizarea cererii cu oferta sub aspectul fortei de munca, prin mijlocirea autoritatilor locale si regionale, avand in vedere atributiile acordate acestora in sectorul respectiv de numeroase state membre, astfel incat sa se puna la punct un instrument eficient de rezolvare inclusiv a problemei lipsei de competente in anumite segmente ale pietei muncii;
22. ar dori ca regiunile si autoritatile locale sa fie implicate si in actualizarea portalului UE privind imigratia, care ar putea fi astfel imbogatit cu informatii relevante pentru migranti, referitoare la regiunea, orasul sau localitatea de destinatie;
Raportul dintre politicile in domeniul migratiei si politicile de cooperare pentru dezvoltare
23. considera ca garantarea in permanenta a coerentei dintre politica Uniunii in domeniile migratiei si dezvoltarii si politica externa in materie de migratie si de azil ca avand o importanta primordiala. In special, interventiile Uniunii si ale statelor membre in tarile terte ar trebui sa se bazeze intotdeauna mai ales pe principiile solidaritatii si dezvoltarii in comun, pentru a combate cauzele profunde ale migratiei si pentru a invinge saracia, acordand o atentie speciala mobilizarii resurselor interne ale tarilor respective, precum si sprijinirii consolidarii institutiilor, mai bunei guvernari si statului de drept, ca elemente esentiale in stimularea unei schimbari economice si sociale;
24. indeamna Comisia sa distribuie resursele destinate tarilor in curs de dezvoltare in functie de principiile, prioritatile si strategiile cooperarii pentru dezvoltare, cu respectarea principiului “mai mult pentru cei care fac mai mult”;
25. considera ca principiul reciprocitatii trebuie sa se imbine cu principiile cooperarii pentru dezvoltare, mai ales in contextul parteneriatelor pentru mobilitate si al Agendei comune in materie de migratie si mobilitate [8];
26. considera ca, atunci cand se pune in aplicare Abordarea globala, trebuie sa se asigure o protectie adecvata tuturor categoriilor vulnerabile, in special minorilor neinsotiti, atat pentru orientarea corespunzatoare a interventiilor in tarile terte, cat si pentru a oferi formule adecvate de primire si integrare sociala in tarile membre, favorizand in acelasi timp circulatia bunelor practici adoptate de numeroase autoritati locale si regionale din statele membre; de asemenea, Comitetul solicita Comisiei Europene sa puna efectiv in aplicare masurile cuprinse in Planul de actiune privind minorii neinsotiti;
27. solicita punerea la punct a unei autentice abordari in functie de gen, astfel incat rolul specific jucat de femei in cadrul migratiilor si in integrarea sociala a intregului nucleu familial in tarile-gazda sa fie pus in valoare;
28. evidentiaza ca, tinand seama de obiectivele de dezvoltare demografica si economica stabilite in Strategia Europa 2020, politica Uniunii in domeniul migratiei ar putea sa intre in contradictie cu politicile de cooperare pentru dezvoltare, atunci cand vizeaza atragerea de talente din tarile terte;
29. isi exprima indoiala cu privire la posibilitatea de a combate fenomenul exodului de creiere (brain drain), cauzat de politica de imigratie selectiva, cu ajutorul instrumentului reprezentat de migratia circulara, nefiind deloc limpede cat de eficient va fi acest instrument si ce impact concret ar putea avea;
30. considera de asemenea ca instrumentul migratiei circulare s-ar putea dovedi contraproductiv in atingerea obiectivului integrarii migrantilor si ca ar trebui asadar identificate strategii de integrare destinate special acestor lucratori, astfel incat acestia sa se poata integra efectiv, chiar daca sederea lor in Uniunea Europeana nu va fi de lunga durata [9];
31. considera ca recunoasterea diplomelor si calificarilor in conditii armonizate este un instrument esential pentru a evita irosirea inteligentei (brain waste), pentru a asigura integrarea efectiva a migrantilor si pentru a garanta reintegrarea lor in tarile de origine, in contextul migratiei circulare;
32. indeamna Comisia Europeana sa contribuie la masurile de sprijinire a statelor in procesul de simplificare a recunoasterii diplomelor si calificarilor si sa incurajeze recunoasterea informala a competentelor, inclusiv pentru a favoriza circulatia lucratorilor din tarile terte in cadrul pietei europene a muncii;
33. spera ca solicitarea de cooperare adresata tarilor terte in privinta tinerii sub control a fluxurilor migratorii sa nu conduca in niciun caz la incalcarea dreptului oricarei persoane de a parasi orice tara, inclusiv pe a sa, mai ales atunci cand tarilor terte li se cere sa controleze emigratia pe baza legilor tarii de destinatie;
34. considera ca trebuie sa se investeasca mai mult in proiecte de cooperare pentru dezvoltare in domeniile educatiei si sanatatii, implicand direct structurile universitare si facilitand mobilitatea cercetatorilor si a intregului personal academic;
35. sustine petitia adresata Parlamentului European in vederea adoptarii unor programe Erasmus si Leonardo da Vinci euromediteraneene, ca instrumente concrete de mobilitate biunivoca a studentilor de pe ambele tarmuri ale Mediteranei;
36. ar dori ca mobilitatea tinerilor si, in special, a studentilor sa fie promovata efectiv, inclusiv prin simplificarea acordarii vizelor, reducerea procedurilor birocratice si alocarea de resurse financiare suficiente;
37. considera ca programul Erasmus for all trebuie pus in valoare si sustinut, impreuna cu bunele practici deja existente in domeniul schimburilor intre tineri, asa cum se intampla in cazul programului Eurodissey, promovat de reteaua Adunarea regiunilor europene (ARE);
38. considera ca se impune aprofundarea analizarii presiunilor migratorii cauzate de dezechilibrele economice, astfel incat sa se identifice instrumente eficiente de raspuns, printre care sistemele care asigura mobilitatea chiar si in cazul persoanelor slab calificate, de care inca este mare nevoie in unele state membre, acest gen de situatii neputand fi rezolvate doar prin recurgerea la mecanismul migratiei circulare;
39. considera ca implicarea diasporei trebuie sa vizeze inclusiv masurile prealabile plecarii, prin utilizarea site-urilor internet deja existente, administrate direct de asociatiile de imigranti, site-uri care ofera informatii punctuale intr-un limbaj pe intelesul potentialilor destinatari;
40. apreciaza accentul pus pe masurile prealabile plecarii, sector in care trebuie sporite investitiile si trebuie implicate ONG-urile care activeaza deja in tarile de origine ale migrantilor, precum si autoritatile locale si regionale, care sunt implicate in procedurile de primire si integrare a migrantilor si a familiilor acestora;
Combaterea migratiei ilegale
41. apreciaza angajamentul plenar al Uniunii in sensul combaterii migratiei ilegale si, in special, a traficului de persoane, precum si a utilizarii de catre angajatori ca mana de lucru a persoanelor aflate in sedere ilegala;
42. subliniaza importanta unei abordari a combaterii migratiei ilegale care sa considere migrantii drept potentiale victime ale traficului ilegal de fiinte umane, motiv pentru care trebuie protejati;
43. invita Comisia Europeana sa continue initiativele in domeniul analizarii si combaterii muncii la negru, care constituie o plaga a economiei in intreaga Uniune si un stimulent al patrunderii pe teritoriul acesteia a migrantilor ilegali, care pot fi exploatati pe piata muncii sau pot deveni unelte in mana retelelor criminale;
44. evidentiaza ca s-au facut eforturi financiare considerabile si pentru aplicarea de masuri de combatere a migratiei ilegale, printre care se evidentiaza operatiunile de control la frontiera, care au ca initiator agentia FRONTEX;
45. subliniaza necesitatea respectarii drepturilor omului, in special a principiului nereturnarii, in orice etapa a controlului la frontiere, precum si, implicit, obligatia de a supune activitatile FRONTEX unui control strict din partea institutiilor UE si in special a Parlamentului European;
46. ar dori ca acest tip de controale sa se aplice si in cazul cooperarii internationale aflate in administrarea directa a FRONTEX, care are puterea de a incheia acorduri internationale de natura tehnica cu statele terte, continutul acestora trebuind sa devina mai transparent iar sfera lor de aplicare, precis delimitata;
47. considera necesara efectuarea unor evaluari corecte ale raportului costuri-beneficii in cazul tuturor instrumentelor existente, pentru a compara eficienta acestora, inclusiv ale costurilor procedurilor de repatriere (detentie si indepartare fortata) si ale volumului efectiv al resurselor alocate de tari repatrierii voluntare, in raport cu cea fortata;
48. considera ca trebuie sa se evite situatia in care strainii aflati in sedere legala pot ajunge in situatie de ilegalitate din cauza unei legislatii nationale prea putin flexibile, care duce la cresterea numarului de persoane care depasesc termenul autorizat de sedere (overstayers);
49. spera ca institutiile Uniunii Europene si statele membre vor analiza in mod serios posibilitatea intrarii in UE in scopul cautarii unui loc de munca, situatie mentionata expres la articolul 79 alineatul (5) din TFUE;
50. considera ca existenta unor cai de intrare legala ar trebui vazuta ca unul dintre principalele instrumente de combatere a migratiei ilegale si a sederilor peste termenul autorizat, dar si ca un mod de a asigura un anume grad de solidaritate in relatiile cu tarile de origine ale fluxurilor migratorii;
51. indeamna institutiile sa insereze strategia de readmisie in Abordarea globala, astfel incat aceasta strategie sa se impregneze cu principiile cooperarii pentru dezvoltare si sa nu se transforme intr-un domeniu aparte, nearmonizat cu Abordarea;
52. considera ca acordurile de readmisie trebuie sa fie supuse unei evaluari periodice, mai ales in ceea ce priveste obligatia tarii de tranzit de a reprimi nu doar propriii cetateni, ci si cetatenii straini care au traversat-o in drum spre Uniune, acestia din urma riscand sa ramana in no man’s land, agravand situatia din tarile de tranzit si expunandu-le unui risc serios de incalcare a drepturilor omului;
Dimensiunea externa a azilului
53. considera ca intarirea sistemelor de azil ale tarilor terte nu trebuie considerata un mod de a evita recunoasterea dreptului la protectie internationala in UE;
54. apreciaza faptul ca, in programele de protectie regionala, Uniunea a actionat impreuna cu Inaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati (ICNUR), chiar daca protectia oferita de Uniune este mai mare decat cea recunoscuta de Conventia de la Geneva privind refugiatii, cuprinzand chiar si protectia subsidiara si protectia impotriva tratamentelor care incalca Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale;
55. spera ca Uniunea nu va actiona niciodata astfel incat sa impiedice solicitantii de azil sa paraseasca tara in care se afla pentru a solicita protectie intr-o tara membra a UE;
56. considera ca se impune, mai ales dupa formularea unor critici clare de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene, o revizuire a Regulamentului Dublin II, astfel incat sa se asigure o solidaritate efectiva intre statele membre, cu respectarea deplina a drepturilor omului, inclusiv a dreptului la reintregirea familiei;
57. solicita Comisiei sa includa in parteneriatele pentru mobilitate clauze corespunzatoare de protectie a solicitantilor de azil si a refugiatilor;
58. invita institutiile ca, impreuna cu statele membre, sa imbunatateasca eficienta sistemului de cautare si salvare (search and rescue) pe mare, in special printr-o mai buna coordonare si prin definirea de criterii comune pentru identificarea celui mai apropiat loc sigur de debarcare a migrantilor salvati;
Consideratii finale
59. solicita Comisiei, Consiliului si Parlamentului European sa initieze o dezbatere pe tema celor patru piloni ai Abordarii globale, astfel incat toate partile potential interesate sa fie implicate pe deplin in punerea ei in aplicare;
60. solicita in special ca autoritatile locale si regionale sa fie luate pe deplin in considerare la punerea in aplicare a Abordarii globale, prin punerea in valoare atat a proiectelor de cooperare descentralizata deja existente, cat si a dialogurilor structurate, ca ARLEM si CORLEAP;
61. solicita Comisiei Europene sa continue sa analizeze cauzele si caracteristicile fenomenului migratiei la nivel mondial, pentru a identifica strategii eficiente de abordare a acestuia, pe baza solidaritatii cu tarile terte;
62. deplange existenta politicilor de criminalizare a migrantilor, dar apreciaza masurile de combatere a retelelor infractionale carora le cad victima migrantii;
63. solicita elaborarea unei politici de combatere a migratiei ilegale care sa nu puna accentul exclusiv pe controlul frontierelor si pe interceptarea migrantilor la momentul plecarii acestora, ci sa se bazeze si pe acordarea unor posibilitati de intrare legala, de care sa se bucure si lucratorii cu slaba calificare, tinand seama de specificul fiecarui stat membru.

Bruxelles, 18 iulie 2012
Presedinta Comitetului Regiunilor
Mercedes Bresso

[1] Articolul 13, alineatul (2) din Declaratia universala a drepturilor omului; articolul 2, alineatul (2) din Protocolul nr. 4 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale; articolul 12 alineatul (2) din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice.
[2] Rezolutia Parlamentului European P6_TA(2006)0319 privind dezvoltarea si migratia, adoptata la 6 iulie 2006.
[3] Avizul CoR ENVE-V-008 privind rolul autoritatilor regionale si locale in promovarea unei gestionari durabile a apei, 30 iunie- 1 iulie 2011, punctul 14; Avizul ARLEM (Comisia SUDEV) privind legatura dintre desertificare si schimbarile climatice in zona mediteraneeana, 31 ianuarie 2012.
[4] http://www.unhcr.org/pages/49e4a5096.html.
[5] Comunicare privind migratia, COM(2011) 248, p. 21.
[6] Avizul CoR CONST-IV-017 pe tema “O politica comuna de imigratie pentru Europa”, adoptat in sesiunea plenara din 26- 27 noiembrie 2008; raportor: Werner Jostmeier.
[7] Avizul CoR CONST-IV-017 pe tema “O politica comuna de imigratie pentru Europa”, 26- 27 noiembrie 2008, punctul 5.
[8] Propunerea de regulament COM(2011) 290 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei tarilor terte ai caror resortisanti trebuie sa detina viza pentru trecerea frontierelor externe si a listei tarilor terte ai caror resortisanti sunt exonerati de aceasta obligatie se bazeaza in intregime pe aceasta logica.
[9] Proiectul de aviz al CoR privind noua agenda europeana privind integrarea, punctul 60; proiectul de aviz al CIVEX privind dreptul la reintregirea familiei; raportor: dl Soave, punctul 11.