Statutul si finantarea partidelor politice la nivel european

Statutul si finantarea partidelor politice la nivel european

P7_TA(2011)0143

Rezolutia Parlamentului European din 6 aprilie 2011 referitoare la aplicarea Regulamentului (CE) nr. 2004/2003 privind statutul si finantarea partidelor politice la nivel european (2010/2201(INI))

2012/C 296 E/07

Parlamentul European,
– avand in vedere articolul 10 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeana si articolul 224 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene,
– avand in vedere articolul 12 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,
– avand in vedere Regulamentul (CE) nr. 2004/2003 al Parlamentului European si al Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind statutul si finantarea partidelor politice la nivel european [partidele politice si fundatiile afiliate acestora, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatele (3) si (4)] si normele privind finantarea lor [1] (Regulamentul privind finantarea), in special articolul 12,
– avand in vedere Rezolutia sa din 23 martie 2006 privind partidele politice europene [2],
– avand in vedere raportul din 18 octombrie 2010 prezentat Biroului de catre Secretarul General si referitor la finantarea partidelor la nivel european, in conformitate cu articolul 15 din Decizia Biroului din 29 martie 2004 [3] de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului privind finantarea,
– avand in vedere nota Biroului din 10 ianuarie 2011, ca versiune revizuita a deciziilor Biroului din 13 decembrie 2010,
– avand in vedere articolul 210 alineatul (6) si articolul 48 din Regulamentul sau de procedura,
– avand in vedere raportul Comisiei pentru afaceri constitutionale (A7-0062/2011),
A. intrucat articolul 10 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeana prevede ca “partidele politice la nivel european contribuie la formarea constiintei politice europene si la exprimarea vointei cetatenilor Uniunii”, iar Parlamentul si Consiliul, in conformitate cu articolul 224 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, stabilesc statutul partidelor politice si al fundatiilor acestora la nivel european, in special regulile legate de finantarea lor;
B. intrucat Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene stipuleaza clar ca partidele politice la nivelul Uniunii contribuie la exprimarea vointei politice a cetatenilor Uniunii;
C. intrucat Uniunea Europeana trebuie sa functioneze pe baza principiului “democratiei reprezentative”, astfel cum se prevede la articolul 10 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeana;
D. intrucat fundamentele partidelor politice europene au fost stabilite de tratatele de la Maastricht si Nisa, care au introdus posibilitatea finantarii acestora, oferindu-le astfel o autonomie operationala fata de grupurile parlamentare;
E. intrucat, in 2007, la solicitarea Parlamentului [4], Comisia a prezentat o propunere de introducere a finantarii fundatiilor politice la nivel european (fundatiile politice europene), care a fost adoptata in decembrie 2007, avand drept obiectiv sprijinirea partidelor politice europene in dezbaterile privind chestiunile de politica publica europeana si integrarea europeana;
F. intrucat regulamentul de modificare din 2007 [5] vizeaza facilitarea procesului de integrare a partidelor politice europene, prin favorizarea unei structurari si organizari mai eficiente a partidelor politice in cadrul Uniunii;
G. intrucat regulamentul de modificare din 2007 a consolidat in mod semnificativ rolul partidelor politice europene cu ocazia alegerilor pentru Parlamentul European, stipuland posibilitatea includerii finantarii campaniilor electorale la capitolul cheltuielilor; intrucat aceasta posibilitate a fost, totusi, restransa de conditia ca creditele in cauza sa nu fie utilizate pentru finantarea directa sau indirecta a partidelor politice nationale sau a candidatilor;
H. intrucat toate partidele politice europene care beneficiaza de finantare au semnat un cod de conduita, considerat de Birou ca fiind obligatoriu pentru toate partile, care stabileste normele ce trebuie respectate in timpul campaniilor electorale;
I. intrucat consolidarea rolului partidelor politice europene este inevitabil legata de implicarea acestora in alegerile pentru Parlamentul European;
J. intrucat regulamentul de modificare din 2007 face apel la o recunoastere mai formala a partidelor politice europene;
K. intrucat regulamentul de modificare din 2007 este orientat spre crearea unor partide politice pe deplin organizate si eficiente la nivel european si la nivelul statelor membre, printr-un proces echilibrat de institutionalizare;
L. intrucat regulamentul de modificare din 2007 are ca scop convergenta organizationala a partidelor politice si a fundatiilor lor la nivel european, recunoscand in acelasi timp sarcinile diferite urmarite de partidele politice si, respectiv, de fundatiile politice ale acestora;
M. intrucat aceasta convergenta organizationala poate fi realizata doar prin stabilirea unui statut politic, juridic si fiscal comun al partidelor politice europene, desi acest lucru nu trebuie sa implice o standardizare organizationala a partidelor politice europene si a fundatiilor acestora, pentru care partidele politice europene si fundatiile acestora detin competenta exclusiva;
N. intrucat cerinta de a adopta un statut juridic al partidelor politice europene si al fundatiilor politice ale acestora pe baza dreptului Uniunii Europene reprezinta un pas clar si semnificativ in directia consolidarii democratiei in cadrul Uniunii;
O. intrucat convergenta organizationala si functionala, precum si imbunatatirile aduse procesului de finantare pot fi realizate doar prin adoptarea unui statut juridic european uniform si comun pentru toate partidele politice europene si fundatiile politice ale acestora, pe baza dreptului Uniunii Europene;
P. intrucat regulamentul privind partidele politice la nivel european nu face o diferenta intre recunoasterea si finantarea partidelor politice;
Q. intrucat nota Biroului din 10 ianuarie 2011 a recomandat inasprirea criteriilor de finantare a partidelor politice europene; intrucat acest lucru constituie o restrictie a concurentei dintre partide la nivel european, atata timp cat criteriile de recunoastere legala si finantarea partidelor politice sunt identice;
R. intrucat regulamentul de modificare din 2007 ofera un temei juridic si financiar clar pentru crearea unor partide politice integrate la nivelul Uniunii Europene, cu scopul de a sensibiliza publicul european si pentru a exprima realmente vointa cetatenilor Uniunii Europene;
S. intrucat finantarea partidelor politice europene face obiectul dispozitiilor Titlului VI “Subventii” din Regulamentul financiar [6] si al normelor sale de aplicare [7];
T. intrucat Biroul, ca organ responsabil cu punerea in aplicare a Regulamentului privind finantarea in cadrul Parlamentului, a decis, in 2006, cu privire la o serie de imbunatatiri semnificative ale normelor de aplicare, cum ar fi cresterea optiunii de prefinantare de la 50 % la 80 % pentru a simplifica procedura si a imbunatati solventa beneficiarilor, precum si relaxarea normelor privind transferurile intre capitolele din bugetele beneficiarilor, cu scopul de a le permite acestora sa isi ajusteze bugetele in functie de circumstantele politice in schimbare;
U. intrucat experienta finantarii partidelor si fundatiilor politice europene afiliate ale acestora a aratat ca acestea au nevoie de mai multa flexibilitate si de conditii comparabile in ceea ce priveste reportarea fondurilor pentru urmatorul exercitiu financiar si acumularea de rezerve din resurse proprii peste minimul stabilit pentru cheltuielile lor finantabile din fonduri proprii;
V. intrucat partidele politice europene cheltuiesc, in medie, aproape jumatate din bugetele lor pe administratia centrala (personal, chirii etc.) si un sfert pe reuniunile organelor (statutare si nestatutare) ale partidului, restul bugetului fiind destinat campaniilor electorale si asistentei acordate organizatiilor afiliate;
W. intrucat fundatiile politice europene au un tipar diferit al cheltuielilor, cheltuind, in medie, 40 % din bugetele lor pe administratia centralizata si reuniuni si alte 40 % pe serviciile externe, cum ar fi studii, cercetari, publicatii si seminare;
X. intrucat principala componenta a resurselor proprii ale partidelor politice europene este reprezentata de cotizatiile colectate de la partidele membre si mai putin de 5 % din veniturile lor totale provin din cotizatii ale membrilor si din donatii;
Y. intrucat proportia finantarii provenite din bugetul Uniunii in cadrul veniturilor totale este mai mare in cazul partidelor politice europene, comparativ cu fundatiile politice europene;
Z. intrucat donatiile nu reprezinta inca o parte semnificativa a finantarii, doar trei partide si doua fundatii beneficiind de donatii in mod regulat in 2009;
AA. intrucat exista un potential conflict intre, pe de-o parte, obiectivul facilitarii si accelerarii finantarii pentru ca aceasta sa devina mai eficace si, pe de alta parte, obiectivul minimizarii riscului financiar pentru bugetul Uniunii;
AB. intrucat, in perioada acoperita de prezentul raport, si anume 2008-2011, nu a fost necesara impunerea de sanctiuni niciunui partid si niciunei fundatii care a beneficiat de finantare;
AC. intrucat partidele si fundatiile politice europene trebuie sa dobandeasca personalitate juridica in conformitate cu legislatia statului membru in care isi au sediul pentru a putea fi eligibile pentru finantare si intrucat nu au un statut juridic comun;
AD. intrucat finantarile acordate partidelor si fundatiilor politice europene intra sub incidenta definitiei “subventiilor” de la Titlul VI din Regulamentul financiar si a normelor sale de aplicare, dar natura lor specifica inseamna ca nu sunt comparabile cu alte subventii acordate si gestionate de Comisie; intrucat acest lucru este reflectat intr-un numar semnificativ de dispozitii ale Regulamentului privind finantarea, care stabileste anumite exceptii; intrucat aceasta solutie nu este satisfacatoare,
Noul mediu politic
1. remarca faptul ca partidele politice – alaturi de fundatiile politice conexe – sunt instrumente esentiale ale unei democratii parlamentare, tragand la raspundere parlamentarii, contribuind la conturarea vointei politice a cetatenilor, elaborand programe politice, formand si selectand candidati, mentinand dialogul cu cetatenii si permitandu-le acestora sa isi exprime opiniile;
2. subliniaza ca Tratatul de la Lisabona prevede acest rol al partidelor politice si al fundatiilor lor, vizand crearea unui polis european, a unui spatiu politic la nivelul UE si a unei democratii europene, in cadrul careia initiativa cetatenilor europeni reprezinta un element constitutiv central;
3. constata faptul ca partidele politice europene, in situatia actuala, nu sunt in masura sa isi duca la indeplinire acest rol, deoarece sunt doar organizatii-umbrela ale partidelor nationale si nu au un contact direct cu electoratul din statele membre;
4. remarca, totusi, cu satisfactie ca partidele si fundatiile politice europene au devenit, cu toate acestea, actori indispensabili in viata politica a Uniunii Europene, conturand si exprimand, in special, pozitiile respective ale diferitelor “familii politice”;
5. subliniaza necesitatea ca toate partidele politice europene sa respecte cele mai inalte standarde ale democratiei interne de partid (in ceea ce priveste alegerile democratice ale organelor partidului si in procesul decizional democratic, inclusiv in selectia candidatilor);
6. considera ca, odata ce au fost indeplinite cerintele pentru a fi considerat un partid politic la nivelul UE, partidul in cauza poate beneficia de finantare numai in cazul in care este reprezentat in Parlamentul European de catre cel putin unul dintre membrii sai;
7. subliniaza ca partidele politice au drepturi, obligatii si responsabilitati, astfel ca ar trebui sa urmareasca tipare organizationale generale convergente; considera ca aceasta convergenta organizationala poate fi realizata doar prin stabilirea unui statut politic, juridic si fiscal comun, bazat pe legislatia UE pentru partidele politice europene si fundatiile politice ale acestora;
8. este convins ca un statut juridic autentic al partidelor politice europene si o personalitate juridica proprie, bazate direct pe dreptul Uniunii Europene, le vor permite partidelor politice europene si fundatiilor politice ale acestora sa actioneze ca agenti reprezentativi ai interesului public european;
9. considera ca partidele politice europene ar trebui sa interactioneze si sa concureze in chestiuni ce tin de provocarile europene comune si Uniunea Europeana si dezvoltarea acesteia la trei niveluri: regional, national si european; considera ca este extrem de important ca partidele politice europene sa fie eficiente si productive la nivelul UE si la cel national, precum si dincolo de aceste niveluri;
10. subliniaza importantele provocari, in ceea ce priveste capacitatea organizationala, cu care partidele politice europene vor trebui sa se confrunte in lumina posibilei reformari a sistemului electoral european (crearea unei circumscriptii electorale suplimentare, instituirea unor liste transnationale);
11. remarca faptul ca aceasta idee este, in principiu, in concordanta cu ideea participarii partidelor politice europene la campaniile pentru referendumuri, atunci cand acestea sunt direct legate de chestiuni care privesc Uniunea Europeana;
12. decide, prin urmare, sa solicite Comisiei sa propuna un proiect de statut pentru partidele politice europene, in conformitate cu articolul 225 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene;
13. remarca faptul ca, pe un termen mai scurt, este necesara imbunatatirea cadrului de reglementare a partidelor si fundatiilor politice europene, un prim pas fiind adoptarea statutului juridic european;
Propuneri de reforme suplimentare
14. considera ca ar trebui sa se tina cont de parlamentarii din parlamentele sau adunarile regionale in legatura cu indeplinirea conditiilor de finantare doar daca parlamentul sau adunarea respectiva are competente legislative;
15. subliniaza ca acordarea de finantare si inchiderea conturilor partidelor si fundatiilor politice europene sunt proceduri birocratice si greoaie; considera ca aceasta se datoreaza, in mare parte, faptului ca finantarea intra sub incidenta regimului “subventiilor” in sensul Regulamentului financiar, ceea ce este adecvat pentru finantarea proiectelor sau asociatiilor, dar nu si a partidelor;
16. considera, prin urmare, ca Comisia ar trebui sa propuna crearea unui nou titlu in Regulamentul financiar, dedicat exclusiv si adaptat finantarii partidelor si fundatiilor politice europene; considera ca Regulamentul privind finantarea ar trebui sa se refere la dispozitiile acestui nou titlu, in ceea ce priveste implementarea acestuia;
17. subliniaza ca autofinantarea partidelor si a fundatiilor este un semn de vitalitate; considera ca aceasta ar trebui incurajata prin ridicarea limitei actuale a donatiilor de la 12000 EUR anual la 25000 EUR anual/pe donator, in combinatie, totusi, cu cerinta de a se preciza identitatea donatorilor in momentul obtinerii donatiilor in conformitate cu legislatia in vigoare si in interesul transparentei;
18. considera ca cerinta prezentarii unor “programe anuale de lucru”, ca preconditie pentru obtinerea finantarii, este inadecvata pentru partidele politice; subliniaza, de asemenea, ca o astfel de cerinta nu exista in niciun stat membru al UE;
19. subliniaza ca, pentru ca aceasta sa-si indeplineasca obiectivul, momentul finantarii este esential; solicita, ca o exceptie de la normele de aplicare a Regulamentului financiar, ca finantarea sa fie disponibila la inceputul exercitiului financiar, in proportie de 100 %, si nu de 80 %; considera, avand in vedere experienta pozitiva din trecut, ca riscul pentru Parlament ar fi neglijabil;
20. subliniaza ca Regulamentul financiar prevede ca subventiile nu pot “finanta toate cheltuielile de functionare ale organismului beneficiar”; remarca faptul ca respectarea acestei prevederi este dificila indeosebi in cazul fundatiilor, ceea ce duce la practici contabile evazioniste (de exemplu, “contributii in natura”); subliniaza ca aproape niciunul dintre sistemele de finantare din statele membre nu prevede cerinta autofinantarii partiale, deoarece aceasta poate dezavantaja partidele mai mici sau nou create;
21. subliniaza ca resursele independente pe care partidele politice europene trebuie sa le demonstreze ar putea fi reduse la 10 % din bugetul lor total, pentru a consolida si mai mult dezvoltarea acestor partide; considera, in acelasi timp, ca resursele proprii sub forma resurselor fizice nu ar trebui sa depaseasca 7,5 % din bugetul lor total;
22. remarca faptul ca, in cazul fundatiilor politice europene, revizuirea instrumentului juridic ar trebui sa reprezinte o ocazie pentru a elimina cerinta de a demonstra existenta resurselor proprii;
23. subliniaza faptul ca, in contextul acestei revizuiri, limitele impuse fundatiilor politice europene de a-si utiliza fondurile in cadrul Uniunii Europene ar trebui sa fie eliminate, permitand astfel acestor fundatii sa joace un rol atat in interiorul, cat si in exteriorul UE;
24. subliniaza totusi ca relaxarea regimului de finantare ar trebui sa fie contrabalansata de prevederea unor sanctiuni in Regulamentul privind finantarea, in conditiile in care acestea nu exista in prezent; astfel de sanctiuni ar putea lua forma unor penalitati financiare in cazul nerespectarii normelor referitoare, de exemplu, la transparenta donatiilor; subliniaza necesitatea de a oferi aceleasi conditii pentru crearea rezervelor de resurse proprii in exces si de fonduri reportate, atat pentru partidele politice europene, cat si pentru fundatiile politice europene afiliate acestora;
25. subliniaza ca, incepand cu 2008, partidele politice europene au dobandit dreptul de a utiliza sumele primite ca subventii pentru “finantarea campaniilor desfasurate […] in contextul alegerilor pentru Parlamentul European” [articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul privind finantarea]; subliniaza, totusi, ca se interzice utilizarea acestor sume pentru finantarea “campaniilor pentru referendumuri”; considera, cu toate acestea, ca, daca se doreste ca partidele politice europene sa joace un rol politic la nivelul UE, acestea ar trebui sa aiba dreptul de a participa la astfel de campanii, atat timp cat obiectul referendumului are legatura directa cu chestiuni care privesc Uniunea Europeana;
26. invita partidele politice europene sa lanseze un proces de evaluare a conditiilor care sa faca posibila apartenenta individuala directa a cetatenilor la partidele politice europene, precum si a modalitatilor adecvate vizand participarea directa sau indirecta a persoanelor individuale la activitatile interne si procesele decizionale ale partidelor;

*
*        *

27. incredinteaza Presedintelui sarcina de a transmite prezenta rezolutie Consiliului si Comisiei.
[1] JO L 297, 15.11.2003, p. 1.
[2] JO C 292 E, 1.12.2006, p. 127.
[3] Modificata prin deciziile Biroului din 1 februarie 2006 si 18 februarie 2008.
[4] Rezolutia din 23 martie 2006 privind partidele politice europene, punctul 14 (JO C 292 E, 1.12.2006, p. 127).
[5] Regulamentul (CE) nr. 1524/2007 al Parlamentului European si al Consiliului din 18 decembrie 2007, JO L 343, 27.12.2007, p. 5.
[6] Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002, JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
[7] Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002, JO L 357, 31.12.2002, p. 1.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close