Avizul Comitetului Economic si Social European privind consolidarea proceselor participative si implicarea autoritatilor locale, a ONG-urilor si a partenerilor sociali in punerea in aplicare a Strategiei Europa 2020

Avizul Comitetului Economic si Social European privind consolidarea proceselor participative si implicarea autoritatilor locale, a ONG-urilor si a partenerilor sociali in punerea in aplicare a Strategiei Europa 2020 (aviz exploratoriu)

2012/C 299/01

Raportor: dna Heidi LOUGHEED

Prin scrisoarea din 18 aprilie 2012, dna Sotiroula Charalambous, ministrul muncii si securitatii sociale al Republicii Cipru, a solicitat Comitetului Economic si Social European, in numele viitoarei Presedintii cipriote a Consiliului UE, sa elaboreze un aviz cu privire la Consolidarea proceselor participative si implicarea autoritatilor locale, a ONG-urilor si a partenerilor sociali in punerea in aplicare a Strategiei Europa 2020.

Sectiunea pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si cetatenie, insarcinata cu pregatirea lucrarilor Comitetului pe aceasta tema, si-a adoptat avizul la 27 iunie 2012.
In cea de-a 482-a sesiune plenara, care a avut loc la 11 si 12 iulie 2012 (sedinta din 12 iulie 2012), Comitetul Economic si Social European a adoptat prezentul aviz in unanimitate.
1. Recomandari
– CESE solicita institutiilor europene si guvernelor nationale sa isi reinnoiasca angajamentul politic in vederea colaborarii cu toti partenerii relevanti (Parlamentul European, Comitetul Regiunilor, Comitetul Economic si Social European, parlamentele nationale, autoritatile locale si regionale, partenerii sociali, societatea civila organizata, consiliile economice si sociale nationale sau institutiile similare, orasele si toate celelalte tipuri de autoritati locale), in cadrul Strategiei Europa 2020.
– CESE se angajeaza sa tina seama de lucrarile consiliilor economice si sociale nationale (CES), ale institutiilor similare si ale reprezentantilor nationali ai societatii civile organizate, devenind un punct de contact european, si sa le ofere acestora o platforma specifica pentru a-si continua lucrarile cu privire la Strategia Europa 2020.
– CESE considera ca Uniunea Europeana ar trebui sa elaboreze cu timpul o viziune pe termen lung asupra scopului final al implicarii partilor interesate si sa depuna eforturi pentru a o pune treptat in aplicare.
– Pe termen scurt, CESE crede ca anumite schimbari minore ar avea un impact semnificativ asupra progresului. In special, o masura urgenta ar fi aceea ca statele membre si Comisia Europeana sa reanalizeze calendarul si fiecare etapa a proceselor, pentru a permite implicarea reala si coresponsabilitatea tuturor partilor interesate.
2. Introducere
2.1 La 18 aprilie 2012, viitoarea Presedintie cipriota a solicitat Comitetului Economic si Social European sa elaboreze un aviz pe tema consolidarii proceselor participative si a implicarii autoritatilor locale, a ONG-urilor si a partenerilor sociali in punerea in aplicare a Strategiei Europa 2020, data fiind intentia sa de a face din acest subiect o prioritate a Presedintiei si a reuniunii informale a Consiliului Ocuparea Fortei de Munca, Politica Sociala, Sanatate si Consumatori (EPSCO) din iulie 2012.
Avand in vedere ca suntem acum in cel de-al treilea an de existenta a semestrului european, este un moment adecvat sa examinam procesele participative din cadrul Strategiei Europa 2020 si sa determinam cum ar putea fi dezvoltate.
2.2 Grupul de coordonare Europa 2020 din cadrul CESE se ocupa cu supravegherea lucrarilor si cu reunirea CES-urilor nationale si a institutiilor similare din statele membre pentru a impartasi experiente cu privire la modul de imbunatatire a proceselor participative in cadrul Strategiei Europa 2020.
2.3 Rolul jucat de CESE in punerea in aplicare a Strategiei Europa 2020 [1] este acum pe deplin recunoscut, iar Comitetul doreste sa isi faca cunoscute recomandarile cu privire la modul de imbunatatire a proceselor participative in cadrul Strategiei Europa 2020 si al semestrului european.
3. Europa 2020 – un nou sistem
3.1 Uniunea Europeana si populatia sa se confrunta cu o grava criza economica si financiara, care a avut un puternic impact asupra Uniunii in ansamblu si asupra cetatenilor sai. Multe state membre s-au regasit in situatii extrem de incordate, iar nivelurile ridicate ale somajului raman o sursa de ingrijorare. Prin urmare, dupa cum s-a exprimat in numeroase avize emise in cursul ultimilor trei ani, CESE considera ca Strategia Europa 2020 este mai importanta ca niciodata, pentru ca ofera o agenda cuprinzatoare de reforma, care urmareste garantarea cresterii durabile si sporirea rezilientei Uniunii in viitor.
3.2 Strategia Europa 2020 pentru o crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii este cea mai importanta strategie de crestere care stabileste obiective in domenii politice esentiale la nivelul UE si la nivel national. Este vorba despre o strategie cu sfera de aplicare foarte larga, avand ca obiectiv general sprijinirea cresterii inteligente, durabile si favorabile incluziunii, acoperind evolutiile din domenii precum inovarea si cercetarea-dezvoltarea, schimbarile climatice, energia, somajul, politica industriala si coeziunea sociala si teritoriala si abordand nivelurile de saracie, politica de coeziune si multe alte aspecte.
3.3 Guvernanta Strategiei Europa 2020 urmareste sa aduca laolalta competente europene, nationale si partajate intr-un sistem cu mai multe niveluri, contribuind astfel la sporirea legitimitatii integrarii europene tot mai profunde. In raport cu Strategia de la Lisabona, Strategia Europa 2020 a interconectat initiative emblematice care ofera concentrare si sprijin in domenii tematice importante, prioritati, obiective principale si un sistem de supraveghere consolidat si riguros – cu posibilitatea evaluarii critice a progreselor (sau a lipsei acestora) la nivel national.
3.4 In comparatie cu Strategia de la Lisabona, mecanismul de raportare este diferit, nu numai pentru ca este mult mai concentrat, ci si pentru ca se aliniaza in prezent la procesele prevazute de noile sisteme imbunatatite de guvernanta economica, astfel incat, de exemplu, programul de stabilitate si de convergenta si programele nationale de reforma sunt prezentate Comisiei Europene in acelasi timp, oferind o imagine mai completa a situatiei fiecarui stat membru in parte si a directiei pe care intentioneaza sa o urmeze acesta.
3.5 Schimbarea procesului a fost subliniata pentru prima data chiar in documentul ce continea Strategia Europa 2020, unde se afirma cu claritate ca “avem nevoie de implicare sporita” si ca, in acest scop, “trebuie, de asemenea, consolidata contributia partilor interesate la nivel national si regional, precum si cea a partenerilor sociali”. A fost asumat un angajament specific in vederea implicarii mai indeaproape atat a CESE, cat si a Comitetului Regiunilor. Aceasta nevoie de procese participative a fost reiterata cu mai multe ocazii, in special in concluziile Consiliului European din martie 2010 si in Orientarile pentru elaborarea, punerea in aplicare si monitorizarea programelor nationale de reforma in cadrul Strategiei Europa 2020, emise de Comisia Europeana, in care se subliniaza ca “va fi important ca la pregatirea PNR sa participe indeaproape parlamentele nationale, partenerii sociali, regiunile si alte parti interesate, astfel incat sa sporeasca gradul de insusire a strategiei”.
4. Experienta semestrului european
4.1 Dupa trei ani de aplicare a Strategiei Europa 2020, este clar ca multe state membre sunt angajate in vederea implicarii partenerilor sociali si a societatii civile organizate in semestrul european si au implicat acesti parteneri in procesele lor nationale. Totusi, punerea acestui angajament in practica este neuniforma, cu niveluri diferite de angajament si, chiar si cand acesta exista, cu niveluri diferite de implicare reala a partenerilor in proces. Desi multe state membre ii informeaza pe partenerii lor si se consulta intr-adevar cu acestia, procesul este adesea lipsit de concentrare si, din punctul de vedere al participantilor, poate parea incoerent si lipsit de o strategie globala. CESE si altii si-au exprimat ingrijorarea mai ales cu privire la termenele foarte scurte, care adesea, in practica, nu lasa timp pentru o dezbatere adecvata cu partenerii sociali, organizatiile societatii civile sau parlamentele regionale si nationale. Aceste preocupari nu se fac simtite doar la nivel national; multe organizatii de nivel european s-au intrebat daca nu s-ar putea imbunatati procesul si guvernanta semestrului european, ca si monitorizarea in cadrul Strategiei Europa 2020. Parlamentul European a formulat recomandari politice pentru a-si defini mai bine rolul si contributia potentiala [2], iar Comitetul Regiunilor se pregateste sa emita in curand propriile orientari.
4.2 In cadrul CESE, instituirea Grupului de coordonare Europa 2020 a conferit o focalizare esentiala lucrarilor noastre, oferind CESE un singur grup care supravegheaza toate domeniile acoperite de Strategia Europa 2020 si propunerile legate de aceasta, in locul unei perspective fragmentate. Reprezentantii Comisiei si alti actori iau mereu parte la sedintele Grupului de coordonare. Pentru a consolida legaturile cu nivelul national si local, in etapele importante ale semestrului european, Grupul de coordonare invita periodic consiliile economice si sociale nationale si institutiile similare si organizeaza, impreuna cu actorii de la nivel national ai societatii civile, manifestari locale avand ca tema Europa 2020. Aceasta activitate ar trebui intensificata si extinsa.
4.3 Rolul jucat de CESE in reunirea consiliilor economice si sociale nationale si a institutiilor similare nu s-a concentrat exclusiv asupra semestrului european si a Strategiei Europa 2020, ci s-a dovedit, de asemenea, util in elaborarea analizelor noastre si ale CES-urilor, in intelegerea situatiilor din intreaga Uniune Europeana si in consolidarea propunerilor formulate atat de CESE, cat si de CES-uri.
5. Valoarea si utilitatea proceselor participative
5.1 Este clar ca, pentru a optimiza impactul semestrului european, imbunatatirea si consolidarea proceselor participative in cadrul Strategiei Europa 2020 ar fi avantajoasa pentru strategie in sine si, in cele din urma, pentru bunastarea cetatenilor.
5.2 Uniunea Europeana si statele sale membre fac adesea referire la utilitatea proceselor participative si a implicarii societatii civile organizate. Partenerii sociali si publicul mai larg dispun, in fapt, de numeroase procese si de sisteme diverse; este util sa se clarifice de ce este atat de important acest fapt si ce avantaje pot fi obtinute de pe urma unui sistem functional care sa asigure o participare mai ampla. Implicarea activa a partenerilor sociali si a societatii civile organizate poate genera:
– o “amprenta” mult mai pronuntata in difuzarea informatiilor in intreaga Uniune Europeana si un efect de domino deloc neglijabil;
– un grad mai mare de insusire a strategiilor, daca se simte ca acestea sunt concepute de toate partile implicate;
– un sistem de avertizare timpurie – desfasurandu-si activitatea mult mai aproape de teren, organizatiile societatii civile si partenerii sociali pot oferi un sistem de avertizare timpurie cu privire la evolutia microtendintelor, cu mult timp inainte ca acestea sa fie observate la nivel national sau european;
– capacitatea de testare a ideilor si de elaborare a solutiilor – deloc surprinzator, cei care se afla cel mai aproape de situatiile concrete sunt adesea capabili sa testeze practic propunerile inainte sa fie puse pe deplin in aplicare, oferind deseori solutii foarte pragmatice si eficiente;
– o mai buna punere in aplicare – in multe cazuri, chiar partenerii sociali si organizatiile societatii civile vor fi responsabili pentru punerea in aplicare propriu-zisa a propunerilor la fata locului.
6. Propuneri specifice de imbunatatire a proceselor participative in cadrul Strategiei Europa 2020
6.1 Examinand procesele utilizate pana acum, atat la nivel european, cat si national, CESE considera ca sunt multe de facut si ca procesele pot fi dezvoltate in asa fel incat sa duca la elaborarea unui sistem care sa creeze intr-adevar un parteneriat solid intre institutiile europene, guvernele nationale, partenerii sociali, organizatiile societatii civile, parlamentele nationale si regionale si alte parti interesate. Acest obiectiv va necesita un efort concentrat si concertat si nu va fi indeplinit prea curand. Totusi, CESE este de parere ca ar trebui elaborate sisteme de acest tip, prin construirea treptata a unui proces de parteneriat strategic si cuprinzator, pe mai multe niveluri, punand totodata rapid in aplicare actiuni simple, care ar putea aduce imbunatatiri pe termen scurt.
6.2 Cel mai important, CESE solicita tuturor institutiilor europene si guvernelor nationale sa-si reinnoiasca angajamentul politic de a implica in mod mai regulat si mai sistematic partenerii sociali, organizatiile societatii civile, parlamentele nationale, autoritatile regionale si locale si toate celelalte parti interesate, asigurandu-se ca implicarea este cat mai cuprinzatoare cu putinta in procesele participative puternice, viabile si durabile din cadrul Strategiei Europa 2020. Tratatul de la Lisabona subliniaza necesitatea consultarii societatii civile la nivel european in cadrul procesului decizional. Daca statele membre doresc sa dobandeasca ele insesi un sentiment mai puternic de proprietate si o mai mare implicare, atat in ce priveste Strategia Europa 2020, cat si procesul european, ar trebui sa practice aceeasi disciplina, consultand CES-urile si institutiile similare cat de des posibil.
7. CESE
7.1 In ce priveste propriul sau rol, CESE considera vital sa-si continue concentrarea si colaborarea strategica cu toti participantii la Strategia Europa 2020, pentru a mentine capacitatea de a detecta sinergiile posibile generate de strategie si de partile sale constitutive.
7.2 CESE considera ca lucrarile desfasurate de Grupul de coordonare Europa 2020 ar trebui continuate si dezvoltate. Grupul de coordonare trebuie sa-si mentina atentia concentrata asupra strategiei si a implicatiilor sale pentru publicul larg si ar trebui sa se bazeze pe comunicarea interna cu acei membri care nu sunt implicati in lucrarile Grupului de coordonare, pentru a se asigura ca toti beneficiaza de prezentarile si cunostintele Grupului de coordonare.
7.3 CESE este de parere ca lucrarile pe care le-a realizat treptat in ce priveste coordonarea legaturilor dintre consiliile economice si sociale nationale si a activitatilor acestora, acolo unde exista, au avut un impact pozitiv, insa ar putea fi imbunatatite. Multe dintre aceste organizatii au de jucat si un rol la nivel national in Strategia Europa 2020, la fel ca si multi dintre membrii lor. In ce priveste imbunatatirea implicarii in Strategia Europa 2020, CESE crede ca acesta este un domeniu in care actiunea rapida si simpla ar putea aduce beneficii considerabile. CESE considera ca este plasat intr-o pozitie ideala pentru a deveni punctul de contact european pentru consiliile economice si sociale nationale si institutiile similare, in special pentru a le oferi asistenta in lucrarile pe care le intreprind in cadrul Strategiei Europa 2020. CESE este dispus sa se angajeze in vederea consolidarii in continuare a contactelor si a cooperarii si sa inceapa acest proces prin implicarea consiliilor economice si sociale nationale si a institutiilor similare intr-un eveniment al carui punct central sa fie Strategia Europa 2020, cat mai curand posibil.
8. Actiuni rapide, pentru a infaptui schimbari pe termen scurt
8.1 CESE sprijina puternic initiativa Presedintiei cipriote de a se concentra pe consolidarea proceselor participative din cadrul Strategiei Europa 2020 si de a dedica acestor lucrari o parte a reuniunii informale a Consiliului EPSCO din iulie 2012. CESE sustine pe deplin acest demers, considerandu-l un impuls puternic pentru o examinare aprofundata, de catre statele membre si Comisia Europeana, a modului in care pot imbunatati ceea ce fac.
8.2 CESE solicita tuturor statelor membre sa ofere clarificari la nivel national cu privire la agentiile guvernamentale responsabile pentru masuri specifice in cadrul Strategiei Europa 2020 si la relatia dintre agentiile responsabile pentru coordonarea sau monitorizarea programelor nationale de reforma si agentiile insarcinate cu punerea in aplicare propriu-zisa. O simpla clarificare a acestui aspect in fiecare stat membru ar permite actorilor implicati sa interactioneze cu organismele adecvate, pentru imbunatatirea rezultatelor.
8.3 CESE considera ca transparenta deplina in ce priveste formele de participare utilizate in fiecare stat membru, precum si descrierea proceselor si a instrumentelor pe care intentioneaza sa le utilizeze guvernele ar aduce un plus de claritate pentru toti cu privire la ce se intampla, de ce si cum.
8.4 CESE este de parere ca statele membre si Comisia Europeana ar trebui sa revizuiasca de urgenta calendarul diferitelor actiuni din cadrul semestrului european. Problema cea mai persistenta, evidentiata de aproape toate partile interesate din structurile existente, o constituie lipsa unui interval de timp adecvat pentru orice fel de raspuns chibzuit sau de dezbatere corespunzatoare. Statele membre ar trebui sa examineze urgent termenele utilizate in prezent si modul de a le face mai rezonabile.
8.5 CESE incurajeaza puternic autoritatile locale si regionale sa se implice mai profund in procesele Strategiei Europa 2020, atat in cadrul lor national, cat si direct la nivelul UE. Instituirea, de catre Comitetul Regiunilor, a Platformei de monitorizare a Strategiei Europa 2020 reprezinta un pas excelent in directia indeplinirii acestui obiectiv. CESE considera ca aceasta implicare mai intensa ar trebui sa fie sprijinita de guvernele nationale. Buna cunoastere de catre autoritatile locale si regionale a evolutiilor locale si a potentialelor aplicatii reprezinta un element-cheie al initiativelor care ar trebui puse in practica, pentru ca Strategia Europa 2020 sa valorifice pe deplin rolul potential care ii revine.
9. Dezvoltarea unui proces participativ cuprinzator, pe termen lung, pentru Europa 2020
9.1 CESE considera ca au fost instituite deja modele foarte utile pentru crearea unor structuri puternice de dialog permanent. CESE crede ca Codul de bune practici pentru participarea civila la procesul de decizie, elaborat de Consiliul Europei [3], ofera un cadru excelent si un set de principii pentru acest tip de activitati, care se pot aplica Strategiei Europa 2020. Utilizarea unui asemenea set de principii va permite Uniunii Europene si statelor membre sa deplaseze treptat discutiile de-a lungul spectrului implicarii, dinspre niveluri destul de scazute de implicare, centrata in principal pe furnizarea de informatii, trecand prin consultarea deschisa, printr-un dialog in dezvoltare intre participanti, pentru a ajunge, in cele din urma, la crearea unui veritabil parteneriat – cele patru etape ale spectrului proceselor participative, asa cum sunt descrise in cod. CESE considera ca procesele din cadrul Strategiei Europa 2020 ar trebui sa inceapa sa se deplaseze treptat de-a lungul acestui spectru al implicarii. Codul ofera, de asemenea, o serie de instrumente foarte utile, care ar putea fi aplicate proceselor din cadrul Strategiei Europa 2020.
9.2 Societatea civila organizata din statele membre ar trebui implicata pe tot parcursul semestrului european. Un proces-cheie in domeniul conceperii este elaborarea programelor nationale de reforma. Procesul de elaborare din statele membre ar trebui sa se intemeieze pe un dialog mai amplu si care sa se desfasoare printr-o mai stransa colaborare cu partenerii sociali si cu societatea civila organizata. Acesti actori nu numai ca ofera cunostinte si experienta in ce priveste stabilirea de obiective si conceperea programelor si strategiilor in domenii ca ocuparea fortei de munca, educatia si incluziunea sociala, ci joaca si un rol fundamental in punerea in aplicare a acestor strategii.
9.3 O alta etapa-cheie a semestrului european o constituie publicarea si examinarea recomandarilor specifice fiecarei tari. Partenerii sociali europeni si societatea civila organizata trebuie informati si consultati cu privire la recomandarile specifice in cazul fiecarui stat membru. In acest context, calendarul este esential pentru a permite implicarea societatii civile organizate intr-un stadiu timpuriu in formularea perspectivelor viitoare pentru ciclurile ce vor urma.
9.4 In avize anterioare, CESE a propus analiza comparativa ca modalitate de a masura progresele realizate in punerea in aplicare a Strategiei Europa 2020. Pentru aceasta, CES-ul national sau institutia similara analizeaza si isi stabileste propriile criterii prioritare, utilizand statisticile cu acces liber de pe site-ul internet al Eurostat. Unele CES-uri utilizeaza deja aceasta practica in mod curent, iar alte CES-uri nationale ar trebui incurajate sa se implice in acelasi proces. Prin aceasta analiza comparativa, partile interesate ar putea sa monitorizeze permanent punerea in aplicare a reformelor. Aceasta constituie o contributie valoroasa la revizuirea programelor nationale de reforma.
9.5 Ar trebui facute demersuri pentru a dinamiza dezbaterea privind punerea in aplicare a Strategiei Europa 2020 in statele membre, iar guvernele ar trebui sa instituie procese mai eficiente de feedback privind impactul dialogului civil si social mai amplu asupra strategiei. In acest sens, rolul societatii civile in monitorizare poate avea o valoare deosebita. Ar fi util sa se organizeze conferinte periodice in statele membre, care sa implice toate partile interesate relevante, precum si audieri publice in cadrul Parlamentului, pentru a prezenta programele nationale de reforma.
9.6 Exista o contradictie intre gradul crescand de constientizare in randul institutiilor europene cu privire la necesitatea de consultare a societatii civile organizate si dificultatile cu care se confrunta in prezent majoritatea CES-urilor nationale si a institutiilor similare. Adesea, aceste organizatii sunt finantate in cea mai mare parte din bugetele publice. In multe state membre, bugetele lor au fost reduse considerabil. Acest fapt determina consiliile economice si sociale nationale sau institutiile similare sa se concentreze exclusiv asupra prioritatilor nationale si sa-si reduca participarea la nivel european. Institutiile europene ar trebui sa examineze modalitatile de a acorda sprijin si asistenta acestor organizatii, cel putin in ce priveste contributia lor la semestrul european.
9.7 Intrucat existenta unui punct principal de contact pentru monitorizarea impreuna cu CES-urile nationale si cu institutiile similare poate avea o valoare deosebita, Comisia Europeana ar putea lua in considerare posibilitatea de a acorda CESE responsabilitatea si sprijinul necesar pentru organizarea, cel putin o data pe an, a unei conferinte cu toate CES-urile nationale sau organismele si institutiile similare, care sa fie atent planificata pentru a se coordona cu semestrul european, pentru a se discuta despre semestrul european, Strategia Europa 2020, contributiile acestor organisme si cele mai bune practici din domeniu.
10. Partile interesate
10.1 CESE considera ca partile interesate insesi ar putea sa-si reinnoiasca si ele angajamentul in favoarea proceselor din cadrul Strategiei Europa 2020. Desi responsabilitatea principala revine statelor membre, care trebuie sa revizuiasca procesele de implicare a partenerilor, partile interesate insesi ar putea sa invete mai mult unele de la altele si sa aiba mai multa incredere in angajarea directa impreuna cu institutiile europene si guvernele nationale. In mod similar, desi este necesar ca guvernele sa regandeasca de urgenta calendarul proceselor, partile interesate ar trebui sa-si imbunatateasca propria anticipare in ce priveste etapele semestrului european.
11. Propuneri specifice privind ocuparea fortei de munca, saracia si excluziunea
11.1 In solicitarea sa adresata CESE, Presedintia cipriota a pus un accent deosebit pe nevoia de recomandari privind contributia la o implicare mai puternica a societatii civile in punerea in aplicare si in monitorizare in domenii ale politicii sociale precum saracia si excluziunea. CESE este convins ca participarea respectivelor parti interesate la un dialog structurat si regulat la nivel european si national este esentiala pentru crearea de oportunitati de gasire a unor solutii eficiente la aceste probleme.
11.2 Este important sa se cultive abordarea bazata pe participarea mai multor parti interesate (in engleza: stakeholder approach) si un dialog structurat cu actorii societatii civile la elaborarea, punerea in aplicare si monitorizarea politicilor in cadrul activitatii platformei de combatere a saraciei si a excluziunii. In domenii precum combaterea saraciei si a excluziunii, adesea, actorii societatii civile sunt cei care observa direct tendintele si evolutiile sociale de la fata locului si le aduc in atentia publicului. Activitatea lor cu tinta precisa, care are rolul de a pune in evidenta perspectiva utilizatorilor, prevenirea, dar si dezvoltarea si prestarea unor servicii inovatoare pentru aceste grupuri tinta duc la obtinerea de cunostinte si experiente valoroase pentru eforturile strategice de combatere a saraciei si excluziunii. In acest context, CESE subliniaza importanta rolului strategic al economiei sociale si al organizatiilor neguvernamentale care urmaresc reducerea saraciei, promovarea crearii de noi locuri de munca si dezvoltarea de servicii care sa corespunda intr-un mod creator nevoilor societatii.
11.3 In cadrul acestor domenii politice ar trebui mentionate rapoartele sociale nationale, care completeaza programele nationale de reforma si sunt elaborate de Comitetul pentru protectie sociala. In aceste rapoarte, care se bazeaza pe metoda deschisa de coordonare, este evaluata dimensiunea sociala a Strategiei Europa 2020. Plecand de la strategia de crestere anuala, aceste rapoarte prezinta reformele urgent necesare si contin propuneri de masuri concrete. Este de o importanta primordiala sa se elaboreze proceduri prin care actorii vizati sa se implice mai mult in elaborarea rapoartelor sociale nationale, ceea ce nu se intampla inca in masura suficienta; mai mult, trebuie realizata o imbinare mai buna cu programele nationale de reforma. De cea mai mare importanta este consolidarea metodei deschise de coordonare in domeniul protectiei sociale, plecandu-se de la strategiile nationale integrate, pentru a se obtine astfel o legatura mai puternica cu platforma europeana de combatere a saraciei.
11.4 Manifestarea anuala privind combaterea saraciei si a excluziunii la nivelul UE ar trebui urmata de o audiere corespunzatoare la nivel national in colaborare cu autoritatile publice, persoanele afectate de saracie, organizatiile neguvernamentale, organizatiile din economia sociala, partenerii sociali si alti actori ai societatii civile. Obiectivul este identificarea si analizarea in comun a progreselor si a deficientelor in acest domeniu de politica si prezentarea unor propuneri de reforma. Organizarea acestei manifestari ar trebui sa coincida cu finalizarea programelor nationale de reforma.
11.5 Și organizarea unor intalniri periodice pentru dialog si consultari cu privire la chestiuni specifice ar trebui planificata din timp, pentru a oferi cercurilor interesate ocazia de a-si exprima interesul. In cadrul cooperarii intre parteneri ar trebui realizata si o examinare a efectelor sociale ale analizei anuale a cresterii si a progreselor obtinute.
11.6 Programele nationale de reforma si stabilirea unor obiective nationale sunt componente esentiale ale eforturilor privind punerea in aplicare a Strategiei Europa 2020 si a strategiilor politice de combatere a saraciei. Importanta este definirea adecvata a obiectivelor de combatere a saraciei, pentru a se include si acele grupuri care sunt expuse riscului de saracie si sunt afectate de excluziune pe diferite planuri, astfel incat strategiile si reformele sa fie directionate eficient catre aceste grupuri. Pentru aceasta, implicarea actorilor societatii civile si parteneriatul cu acestia sunt de o importanta decisiva intrucat, adesea, ei sunt capabili sa identifice din timp noi grupuri de risc sau riscuri mai mari in cazul grupurilor marginalizate.
Bruxelles, 12 iulie 2012
Presedintele Comitetului Economic si Social European
Staffan Nilsson
[1] Astfel cum s-a sustinut in concluziile Consiliului European de primavara, atat in 2011, cat si in 2012.
[2] “Cat de eficient si de legitim este semestrul european? Cresterea rolului Parlamentului European”, 2011.
[3] http://www.coe.int/t/ngo/code_good_prac_en.asp.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close