A sasea directiva TVA – Organizare de partide de bingo

„A sasea directiva TVA – Articolul 11 sectiunea A alineatul (1) litera (a), articolul 17 alineatul (5) si articolul 19 alineatul (1) – Organizare de partide de bingo – Obligatie legala de a redistribui o proportie din pretul de vanzare a biletelor sub forma de castiguri catre jucatori – Calcularea bazei de impozitare”

HOTARAREA CURTII (Camera intai)
19 iulie 2012

In cauza C 377/11,

avand ca obiect o cerere de pronuntare a unei hotarari preliminare formulata in temeiul articolului 267 TFUE de Tribunal Superior de Justicia de Cataluña (Spania), prin decizia din 18 mai 2011, primita de Curte la 18 iulie 2011, in procedura

International Bingo Technology SA
impotriva
Tribunal Económico Administrativo Regional de Cataluña (TEARC),

CURTEA (Camera intai),
compusa din domnul A. Tizzano, presedinte de camera, domnii M. Safjan, A. Borg Barthet, E. Levits si J.-J. Kasel (raportor), judecatori,
avocat general: domnul N. Jääskinen,
grefier: domnul A. Calot Escobar,
avand in vedere procedura scrisa,
luand in considerare observatiile prezentate:
– pentru guvernul spaniol, de S. Centeno Huerta, in calitate de agent;
– pentru Comisia Europeana, de L. Lozano Palacios, in calitate de agent,
avand in vedere decizia de judecare a cauzei fara concluzii, luata dupa ascultarea avocatului general,

pronunta prezenta Hotarare

1 Cererea de pronuntare a unei hotarari preliminare priveste interpretarea articolului 11 sectiunea A alineatul (1) litera (a), a articolului 17 alineatul (5) si a articolului 19 alineatul (1) din A sasea directiva 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata: baza unitara de evaluare (JO L 145, p. 1), astfel cum a fost modificata prin Directiva 98/80/CE a Consiliului din 12 octombrie 1998 (JO L 281, p. 31, denumita in continuare „A sasea directiva”).
2 Aceasta cerere a fost formulata in cadrul unui litigiu intre International Bingo Technology SA (denumita in continuare „International Bingo”), pe de o parte, si Tribunal Económico Administrativo Regional de Cataluña (TEARC), pe de alta parte, cu privire la calcularea pro ratei de deducere a taxei pe valoarea adaugata (denumita in continuare „TVA”) datorate de aceasta societate pentru exercitiul 1999.

Cadrul juridic

Dreptul Uniunii
3 Articolul 11 din A sasea directiva prevede:
„A. Pe teritoriul tarii
(1) Baza de impozitare este constituita:
(a) pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, altele decat cele prevazute la literele (b), (c) si (d), de toate elementele care reprezinta contrapartida obtinuta sau care urmeaza sa fie obtinuta de furnizor sau de prestator, in schimbul livrarii sau al prestarii, de la client sau de la un tert, inclusiv din subventii legate de pretul livrarii sau al prestarii;
[…]” [traducere neoficiala]
4 In versiunea care rezulta din articolul 28f din A sasea directiva, articolul 17 alineatul 2 litera (a) si alineatul (5) din aceasta are urmatorul cuprins:
„(2) In masura in care bunurile si serviciile sunt utilizate in scopul operatiunilor taxabile ale unei persoane impozabile, persoana impozabila are dreptul de a deduce din valoarea taxei pe valoarea adaugata, pe care are obligatia de a o plati:
(a) [TVA ul] datorat sau achitat pentru bunurile care ii sunt sau care urmeaza a i fi livrate si pentru serviciile care ii sunt sau urmeaza a i fi prestate de o alta persoana impozabila;
[…]
(5) In cazul bunurilor si serviciilor utilizate de o persoana impozabila atat pentru operatiunile care dau drept de deducere prevazute la alineatele (2) si (3), cat si pentru operatiuni care nu dau drept de deducere, deducerea este permisa numai pentru partea din [TVA] care poate fi atribuita primelor operatiuni.
Pro rata de deducere se stabileste, pentru toate operatiunile desfasurate de persoana impozabila, conform articolului 19.
Totusi, statele membre pot:
(a) sa autorizeze persoana impozabila sa stabileasca o pro rata pentru fiecare sector al activitatii sale, cu conditia sa tina evidente contabile distincte pentru fiecare sector;
(b) sa oblige persoana impozabila sa stabileasca o pro rata pentru fiecare sector al activitatii sale si sa tina evidente contabile distincte pentru fiecare sector;
(c) sa autorizeze sau sa oblige persoana impozabila sa efectueze deducerea pe baza utilizarii tuturor bunurilor si serviciilor sau a unei parti a acestora;
(d) sa autorizeze sau sa oblige persoana impozabila sa efectueze deducerea in conformitate cu norma stabilita la primul paragraf, pentru toate bunurile si serviciile utilizate pentru toate operatiunile prevazute la paragraful mentionat anterior;
(e) sa prevada ca atunci cand [TVA ul] care nu poate fi dedus de persoana impozabila este nesemnificativ, acesta sa fie considerat nul.” [traducere neoficiala]
5 Articolul 19 alineatul (1) din A sasea directiva prevede:
„Pro rata de deducere, prevazuta la articolul 17 alineatul (5) primul paragraf, este compusa dintr un raport cuprinzand urmatoarele sume:
– la numarator, valoarea totala, fara [TVA], a cifrei de afaceri anuale aferente operatiunilor care dau drept de deducere conform articolului 17 alineatele (2) si (3);
– la numitor, valoarea totala, fara [TVA], a cifrei de afaceri anuale aferente operatiunilor incluse la numarator si operatiunilor care nu dau drept de deducere. Statele membre pot include de asemenea la numitor valoarea subventiilor, altele decat cele specificate la articolul 11 sectiunea A alineatul (1) litera (a).
Pro rata de deducere se determina anual, se stabileste ca procent si se rotunjeste la o cifra care nu depaseste urmatorul numar intreg.” [traducere neoficiala]

Dreptul spaniol
6 Articolul 104 alineatul 1 din Legea 37/1992 privind taxa pe valoarea adaugata (Ley 37/1992 del Impuesto sobre el Valor Añadido) din 28 decembrie 1992 (BOE nr. 312 din 29 decembrie 1992, p. 44247, denumita in continuare „Legea privind TVA ul”) prevede:
„In cazurile in care este aplicabila regula pro rata generala, numai taxa din amonte, in proportia rezultata potrivit dispozitiilor de la alineatul 2 de mai jos se poate deduce in fiecare perioada contabila.
Pentru aplicarea dispozitiilor paragrafului anterior, nu intra in calculul taxei sumele care nu se pot deduce in temeiul dispozitiilor articolelor 95 si 96 din prezenta lege.”
7 Articolul 104 alineatul 2 primul paragraf din Legea privind TVA ul prevede:
„Procentajul de deducere la care face trimitere alineatul anterior se stabileste prin multiplicarea cu 100 a rezultatului unui raport care cuprinde:
1° La numarator, valoarea totala anuala a livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii care dau drept de deducere realizate de persoana impozabila in desfasurarea activitatii sale comerciale sau profesionale sau, daca este cazul, in domeniul de activitate diferit corespunzator.
2° La numitor, valoarea totala, stabilita pentru aceeasi perioada, a livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii, inclusiv acelea care nu dau drept de deducere, realizate de persoana impozabila in desfasurarea activitatii sale comerciale sau profesionale ori, daca este cazul, in domeniul de activitate diferit corespunzator.”
8 Articolul 104 alineatul 4 primul paragraf din Legea privind TVA ul are urmatorul cuprins:
„Pentru calcularea pro ratei, prin valoarea totala a operatiunilor se intelege suma contrapartidelor corespunzatoare acestor operatiuni, stabilite in conformitate cu dispozitiile articolelor 78 si 79 din prezenta lege, inclusiv in ceea ce priveste operatiunile scutite sau care nu sunt supuse la plata taxei.”
9 Articolul 78 alineatul 1 din Legea privind TVA ul prevede:
„Baza de impozitare a taxei este constituita din cuantumul total al contrapartidei oferite de client sau de terte persoane pentru tranzactiile supuse acestei taxe.”
10 Potrivit prevederilor ordinului din 9 ianuarie al Departament de Gobernació de la Generalitat de Cataluña din 9 ianuarie 1979, in versiunea care rezulta din ordinul din 18 ianuarie 1995, „cota care urmeaza sa fie distribuita sub forma de castiguri la fiecare partida sau tragere consta in 69 % din valoarea [nominala] a tuturor cartonaselor vandute, dintre care 10 % corespund liniei si 59 % jocului bingo”.
Actiunea principala si intrebarile preliminare
11 International Bingo este o societate care organizeaza partide de bingo. Ea este supusa TVA ului, dar este scutita de aceasta taxa in ceea ce priveste cifra de afaceri referitoare la organizarea partidelor mentionate.
12 International Bingo mai exercita insa alte activitati, pentru care nu beneficiaza de scutire de TVA. Printre aceste activitati se numara, in special, colectarea si incasarea „impozitului pe jocul bingo”, impozit care corespunde unei parti din pretul de vanzare a cartonaselor si pe care organizatorii il percep de la jucatori si il platesc administratiei fiscale competente. Acesti organizatori percep, in schimbul acestei activitati, o prima de colectare care se ridica la 10 % din valoarea impozitului mentionat. Cuantumul acestei prime, care este supusa TVA ului, constituie baza de impozitare pentru calcularea TVA ului datorat de organizatorii mentionati pentru serviciile prestate.
13 In masura in care organizatorii realizeaza, in salile destinate jocului bingo, alte operatiuni care nu sunt scutite de TVA, precum exploatarea unui bar sau a unui restaurant, ei sunt supusi regulii pro rata pentru stabilirea TVA ului care se poate deduce, conform articolului 17 alineatul (5) din A sasea directiva.
14 In ceea ce priveste calcularea acestei pro rate, International Bingo a dedus din cifra sa de afaceri valoarea castigurilor pe care urma sa le distribuie castigatorilor in conformitate cu Legea privind TVA ul, valoare care corespunde unui procentaj fix din pretul de vanzare a cartonaselor de bingo. Agencia Estatal de la Administratión Tributaria (agentia de stat pentru administratie fiscala) impartaseste opinia contrara. Aceasta a hotarat ca valoarea premiilor platite castigatorilor trebuia inclusa in cifra de afaceri care serveste drept baza pentru calcularea pro ratei respective.
15 Intrucat Tribunal Económico Administrativo Regional de Cataluña (TEARC) a respins actiunea formulata impotriva acestei decizii a respectivei Agencia de catre International Bingo, aceasta din urma a dedus cauza judecatii Tribunal Superior de Justicia de Cataluña, sustinand ca hotararea primei instante este contrara celei de A sasea directive, astfel cum a fost interpretata de Curte.
16 Potrivit instantei de trimitere, pentru a solutiona litigiul cu care este sesizata, trebuie sa se stabileasca in ce consta „contrapartida primita efectiv” de International Bingo pentru organizarea jocului. In aceasta privinta, instanta arata ca anumite elemente care figureaza in Hotararea Curtii din 5 mai 1994, Glawe (C 38/93, Rec., p. I 1679) si in Hotararea din 17 septembrie 2002, Town & County Factors (C 498/99, Rec., p. I 7173) ar permite sa se considere ca un organizator de partide de bingo, precum cel in cauza in litigiul cu care este sesizata, nu dispune in mod real de partea din pretul de vanzare a cartonaselor destinata finantarii premiilor care trebuie platite castigatorilor.
17 Astfel, mai intai, cotele care corespund valorii premiilor sunt prestabilite de lege, care prevede ca cota care trebuie distribuita sub forma de castiguri pentru fiecare partida sau tragere corespunde la 69 % din valoarea nominala a tuturor cartonaselor vandute.
18 In plus, intrucat procentajul care urmeaza a fi restituit din pretul de vanzare a cartonasului care corespunde castigurilor este prestabilit prin lege, nu exista nicio incertitudine in aceasta privinta. Suma care este platita sub forma de castiguri in cadrul fiecarei partide nu depinde decat de numarul de cartonase vandute si poate fi stabilita printr o simpla operatiune aritmetica.
19 In sfarsit, intrucat cota din pretul de vanzare a cartonaselor care corespunde premiilor destinate sa fie distribuite castigatorilor nu este detinuta de organizatorul jocului bingo decat in perioada care se scurge intre inceputul si sfarsitul partidei, acest organizator poate fi considerat un simplu depozitar temporar al acestor castiguri.
20 Tribunal Superior de Justicia de Cataluña arata ca solutia retinuta de instantele spaniole in ceea ce priveste calcularea bazei de impozitare a unei prestatii precum cea in discutie in litigiul cu care este sesizat si cea retinuta de instantele din celelalte state membre sunt diametral opuse. Ar trebui, asadar, sa se stabileasca daca dispozitiile celei de A sasea directive referitoare la calcularea pro ratei de deducere ar trebui sa armonizeze modalitatile acestui calcul.
21 Instanta mentionata a enumerat, de altfel, cateva aspecte de care, in opinia sa, trebuie sa se tina seama in cadrul prezentei cereri de pronuntare a unei hotarari preliminare. Astfel, aceasta precizeaza ca:
– in speta, ar fi posibil din punct de vedere juridic si economic sa se deosebeasca, in pretul platit de fiecare jucator la cumpararea cartonaselor de bingo, partea destinata castigurilor de partea cu alte destinatii. Un exemplu in acest sens il constituie partea destinata achitarii impozitului pe jocul bingo si aceea care constituie contrapartida pentru serviciul prestat de organizatorul jocului constand in incasarea acestui impozit. In contextul acestei diferentieri, nu ar trebui sa existe indoieli in privinta faptului ca partea din pret destinata sa finanteze castigurile nu poate fi considerata plata a serviciilor prestate de acest organizator;
– organizatorul jocului nu ar avea posibilitatea de a repercuta din punct de vedere economic asupra castigatorilor TVA ul care greveaza sumele destinate premiilor. Astfel, nu ar putea exista un transfer al sarcinii economice a acestei taxe. Or, denaturarea care ar rezulta din perspectiva neutralitatii sistemului TVA ului ar putea fi atenuata in cazul in care castigurile distribuite nu ar fi incluse in baza de impozitare.
22 In aceste conditii, Tribunal Superior de Justicia de Cataluña a hotarat sa suspende judecarea cauzei si sa adreseze Curtii urmatoarele intrebari preliminare:
„1) Pentru includerea faptului generator al TVA ului, imprejurarea ca jucatorii de bingo platesc partea din pretul cartonaselor corespunzatoare castigurilor presupune un consum autentic de bunuri sau de servicii?
2) Pentru reglementarea numitorului utilizat la calcularea procentajului pro ratei, articolul 11 sectiunea A alineatul (1) litera (a) coroborat cu articolul 17 alineatul (5) si cu articolul 19 alineatul (1) din A sasea directiva trebuie interpretat in sensul ca impune un grad de armonizare care sa impiedice ca in statele membre sa fie adoptate, la nivel legislativ sau jurisprudential, solutii diferite cu privire la includerea in baza de impozitare a TVA ului a partii din pretul cartonaselor care este destinata platii castigurilor?
3) Pentru includerea numitorului utilizat la calcularea procentajului pro ratei, articolul 11 sectiunea A alineatul (1) litera (a) coroborat cu articolul 17 alineatul (5) si cu articolul 19 alineatul (1) din A sasea directiva trebuie interpretat in sensul ca se opune unei jurisprudente nationale care, in cazul jocului bingo, include in baza de impozitare a TVA ului sumele corespunzatoare valorii castigurilor si care au fost platite de jucatori prin achizitionarea cartonaselor?”
Cu privire la intrebarile preliminare

Cu privire la prima intrebare
23 Prin intermediul primei intrebari, instanta de trimitere solicita, in esenta, sa se stabileasca daca articolul 11 sectiunea A alineatul (1) litera (a) din A sasea directiva trebuie interpretat in sensul ca, in cazul vanzarii de cartonase pentru bingo precum cele in discutie in actiunea principala, baza de impozitare pentru TVA cuprinde partea din pretul acestor cartonase stabilita dinainte prin lege si care este destinata platii castigurilor catre jucatori.
24 Pentru a raspunde la aceasta intrebare, trebuie amintit, mai intai, ca articolul 11 sectiunea A alineatul (1) litera (a) din A sasea directiva prevede ca „[b]aza de impozitare este constituita […] pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, altele decat cele prevazute la literele (b), (c) si (d), de toate elementele care reprezinta contrapartida obtinuta sau care urmeaza sa fie obtinuta de furnizor sau de prestator, in schimbul livrarii sau al prestarii, de la client sau de la un tert” [traducere neoficiala].
25 Mai trebuie amintit, in continuare, ca potrivit unei jurisprudente constante, aceasta dispozitie trebuie interpretata in sensul ca baza de impozitare a unei prestari de servicii este constituita din contrapartida primita in mod real pentru aceasta prestatie (a se vedea in special Hotararea din 27 martie 1990, Boots Company, C 126/88, Rec., p. I 1235, punctul 19, si Hotararea Town & County Factors, citata anterior, punctul 27).
26 Curtea a mai hotarat deja ca, in situatia jocurilor de tip slot machine in cazul carora, potrivit obligatiilor imperative stabilite prin lege, un anumit procentaj din sumele puse in joc de jucatori este distribuit acestora sub forma de castiguri, contrapartida primita in mod real de exploatator pentru punerea la dispozitie a masinilor este constituita numai din procentajul din sumele puse in joc de care acesta poate dispune in mod efectiv pentru sine (Hotararea Glawe, citata anterior, punctul 9).
27 Or, in ceea ce priveste un joc precum cel in discutie in actiunea principala, se impune constatarea ca conditiile desfasurarii acestuia sunt stabilite prin lege, iar procentajul din pretul de vanzare al cartonaselor care trebuie distribuit sub forma de castiguri catre jucatori este stabilit in mod imperativ prin lege.
28 In masura in care partea din pretul de vanzare a cartonaselor care este distribuita jucatorilor sub forma de castiguri este stabilita in prealabil si este obligatorie, ea nu poate fi considerata ca facand parte din contrapartida obtinuta de organizatorul jocului pentru prestatia pe care a furnizat o (a se vedea in acest sens Hotararea Glawe, citata anterior, punctul 12).
29 Rezulta ca, in cadrul unui joc precum cel in discutie in actiunea principala, contrapartida primita in mod real de organizatorul jocului pentru serviciul furnizat este constituita din pretul de vanzare a cartonaselor din care se scade partea, stabilita prin lege, a acestui pret care trebuie distribuita sub forma de castiguri catre jucatori. Astfel, organizatorul mentionat nu poate sa dispuna in mod efectiv pentru sine decat de partea care ramane din pretul de vanzare.
30 In sfarsit, trebuie precizat ca aceasta interpretare a articolului 11 sectiunea A alineatul (1) litera (a) din A sasea directiva este conforma cu aceea retinuta de Curte in Hotararea Town & County Factors, citata anterior.
31 In aceasta privinta, dupa cum reiese din cuprinsul punctelor 29 si 30 din Hotararea Town & County Factors, citata anterior, Curtea a hotarat ca interpretarea celei de A sasea directive pe care a retinut o in Hotararea Glawe, citata anterior, nu se putea aplica in cazul unei prestatii precum cea din cauza care a determinat pronuntarea acestei Hotarari Town & County Factors. Astfel, in timp ce jocurile de tip slot machine in discutie in cauza care a determinat pronuntarea Hotararii Glawe mentionate se caracterizau prin imprejurarea ca, in conformitate cu obligatiile legale, acestea erau concepute astfel incat un anumit procentaj din sumele puse in joc de jucatori sa le fie distribuit sub forma de castiguri si ca acele sume puse in joc erau distincte, din punct de vedere tehnic, precum si fizic, de acelea de care exploatatorul putea dispune in mod efectiv pentru sine, concursul in discutie in cauza in legatura cu care a fost pronuntata respectiva Hotarare Town & County Factors nu prezenta niciunul dintre aceste doua elemente esentiale, astfel incat organizatorul acestui tip de concurs putea sa dispuna in mod liber de totalitatea drepturilor de participare percepute.
32 Or, in cadrul unui joc precum cel in discutie in actiunea principala, organizatorul, dimpotriva, nu poate sa dispuna in mod liber de totalitatea pretului de vanzare a cartonaselor de bingo, din moment ce are obligatia de a redistribui sub forma de castiguri catre jucatori un procentaj, stabilit in prealabil prin lege, din acel pret de vanzare.
33 Trebuie, asadar, sa se raspunda la prima intrebare ca articolul 11 sectiunea A alineatul (1) litera (a) din A sasea directiva trebuie interpretat in sensul ca, in cazul vanzarii de cartonase de bingo precum cele in discutie in actiunea principala, baza de impozitare pentru TVA nu cuprinde partea din pretul acestor cartonase stabilita dinainte prin lege si care este destinata platii castigurilor catre jucatori.

Cu privire la a doua si la a treia intrebare
34 Prin intermediul celei de a doua si al celei de a treia intrebari, care trebuie examinate impreuna, instanta de trimitere solicita, in esenta, sa se stabileasca daca articolul 17 alineatul (5) si articolul 19 alineatul (1) din A sasea directiva trebuie interpretate in sensul ca statele membre pot prevedea ca, pentru calcularea pro ratei de deducere a TVA ului, partea, stabilita dinainte prin lege, din pretul de vanzare a cartonaselor de bingo care trebuie sa fie redistribuita jucatorilor sub forma de castiguri face parte din cifra de afaceri care trebuie sa figureze la numitorul raportului prevazut la acel articol 19 alineatul (1).
35 Pentru a se raspunde la aceasta intrebare, trebuie amintit, in primul rand, continutul celui de al doisprezecelea considerent al celei de A sasea directive, potrivit caruia „dispozitiile care reglementeaza deducerile este necesar sa fie armonizate in masura in care ele afecteaza sumele efectiv colectate. Proportia de deducere este necesar sa fie calculata in mod similar in toate statele membre” [traducere neoficiala].
36 Mai trebuie adaugat ca modul de redactare a articolului 11 sectiunea A alineatul (1) litera (a) din A sasea directiva este clar si ca aceasta dispozitie nu lasa statelor membre nicio marja de apreciere pentru a stabili ceea ce trebuie considerat ca reprezentand contrapartida obtinuta sau care urmeaza sa fie obtinuta de prestator din partea clientului.
37 In fond, Curtea a statuat deja, in aceasta privinta, ca A sasea directiva trebuie interpretata in sensul ca se opune ca un stat membru sa aplice unor anumite tranzactii o regula de determinare a bazei de impozitare diferita de regula generala prevazuta la articolul 11 sectiunea A alineatul (1) litera (a) din aceasta directiva fara sa fi urmat procedura prevazuta la articolul 27 din aceeasi directiva in vederea obtinerii autorizatiei de introducere a unei astfel de masuri de derogare de la regula generala mentionata (a se vedea in acest sens Hotararea din 9 iunie 2011, Campsa Estaciones de Servicio, C 285/10, nepublicata inca in Repertoriu, punctul 40).
38 In al doilea rand, trebuie sa se constate ca, astfel cum rezulta din raspunsul dat la prima intrebare, intr o situatie precum cea din actiunea principala, partea, stabilita in prealabil prin lege, din pretul de vanzare a cartonaselor de bingo care trebuie sa fie redistribuita jucatorilor sub forma de castiguri nu trebuie sa fie inclusa in baza de impozitare si, prin urmare, nu poate fi considerata ca facand parte din cifra de afaceri a organizatorului jocului. In consecinta, sumele corespunzatoare nu trebuie sa figureze la numitorul raportului care serveste, in temeiul articolului 19 alineatul (1) din A sasea directiva, la calcularea pro ratei de deducere a TVA ului achitat in amonte.
39 Prin urmare, trebuie sa se raspunda la a doua si la a treia intrebare ca articolul 17 alineatul (5) si articolul 19 alineatul (1) din A sasea directiva trebuie interpretate in sensul ca statele membre pot prevedea ca, pentru calcularea pro ratei de deducere a TVA ului, partea, stabilita dinainte prin lege, din pretul de vanzare a cartonaselor de bingo care trebuie sa fie redistribuita jucatorilor sub forma de castiguri face parte din cifra de afaceri care trebuie sa figureze la numitorul raportului prevazut la acelasi articol 19 alineatul (1).

Cu privire la cheltuielile de judecata
40 Intrucat, in privinta partilor din actiunea principala, procedura are caracterul unui incident survenit la instanta de trimitere, este de competenta acesteia sa se pronunte cu privire la cheltuielile de judecata. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observatii Curtii, altele decat cele ale partilor mentionate, nu pot face obiectul unei rambursari.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera intai) declara:
1) Articolul 11 sectiunea A alineatul (1) litera (a) din A sasea Directiva 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata: baza unitara de evaluare, astfel cum a fost modificata prin Directiva 98/80/CE a Consiliului din 12 octombrie 1998, trebuie interpretat in sensul ca, in cazul vanzarii de cartonase de bingo precum cele in discutie in actiunea principala, baza de impozitare pentru taxa pe valoarea adaugata nu cuprinde partea din pretul acestor cartonase stabilita dinainte prin lege si care este destinata platii castigurilor catre jucatori.
2) Articolul 17 alineatul (5) si articolul 19 alineatul (1) din A sasea Directiva 77/388, astfel cum a fost modificata prin Directiva 98/80, trebuie interpretate in sensul ca statele membre pot prevedea ca, pentru calcularea pro ratei de deducere a taxei pe valoarea adaugata, partea, stabilita dinainte prin lege, din pretul de vanzare a cartonaselor de bingo care trebuie sa fie redistribuita jucatorilor sub forma de castiguri face parte din cifra de afaceri care trebuie sa figureze la numitorul raportului prevazut la acelasi articol 19 alineatul (1).

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close