Avizul Comitetului Economic si Social European privind Cartea verde – Catre o piata europeana integrata a platilor efectuate cu cardul, pe internet si de pe telefonul mobil

Avizul Comitetului Economic si Social European privind Cartea verde – Catre o piata europeana integrata a platilor efectuate cu cardul, pe internet si de pe telefonul mobil

COM(2011) 941 final

2012/C 351/11
Raportor: dl Stasys KROPAS

La 11 ianuarie 2012, in conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, Comisia Europeana a hotarat sa consulte Comitetul Economic si Social European cu privire la Cartea verde – Catre o piata europeana integrata a platilor efectuate cu cardul, pe internet si de pe telefonul mobil.

COM(2011) 941 final.
Sectiunea pentru piata unica, productie si consum, insarcinata cu pregatirea lucrarilor Comitetului pe aceasta tema, si-a adoptat avizul la 30 august 2012.
In cea de-a 483-a sesiune plenara, care a avut loc la 18 si 19 septembrie 2012 (sedinta din 19 septembrie 2012), Comitetul Economic si Social European a adoptat prezentul aviz cu 157 de voturi pentru, 1 vot impotriva si 5 abtineri.
1. Concluzii si recomandari
1.1 Comitetul Economic si Social European (CESE) saluta initiativa Comisiei de a promova un climat sigur, transparent si inovator pentru efectuarea platilor in intreaga UE. Instrumentele de plata mai eficiente, mai moderne si mai sigure reprezinta o conditie prealabila pentru extinderea beneficiilor pietei unice si pentru consolidarea competitivitatii globale a economiei europene.
1.2 CESE apreciaza caracterul amplu al dialogului propus de Comisie, care trateaza intr-adevar principalele problematici ale peisajului actual si ale peisajului previzibil al platilor din UE. Pentru a avea o imagine completa, platile in numerar necesita insa mai multa atentie. Desi inregistreaza o scadere treptata pe anumite piete, numerarul reprezinta principalul mijloc de plata. Din ce in ce mai multe date de la nivel national arata ca numerarul este in principiu mai putin eficient si ca s-ar putea face economii importante de resurse daca consumatorii ar trece la platile electronice. Anumite state membre au facut progrese reale catre realizarea unei societati fara numerar. Cu toate acestea, CESE considera ca adevaratul cost al numerarului nu este inca cunoscut de publicul larg. De asemenea, numerarul este considerat a fi un factor favorizant al economiei subterane. De aceea, ar trebui promovate de catre toate partile interesate implicate metodele de plata care contribuie la reducerea economiei subterane si care sunt mai putin costisitoare si mai sigure. In acest context ar trebui luate in considerare numeroasele beneficii pentru toate partile interesate, dar si necesitatea unui cost rezonabil pentru IMM-urile care ofera aceste metode de plata clientilor lor. Este nevoie de mai multe initiative in statele membre, care ar trebui sa primeasca sprijinul manifest al Comisiei.
1.3 Platile prin card reprezinta instrumentul nemonetar de plata cel mai popular din UE si din lume. Literatura economica de specialitate considera, cu un consens tot mai larg, platile efectuate cu alte mijloace decat prin numerar ca fiind mai transparente din punct de vedere fiscal si economic, precum si mai ieftine pentru societate in ansamblu, comode, sigure si inovatoare; din aceste motive, CESE sprijina Comisia in intentia sa de a le utiliza pentru a valorifica avantajele unei mai mari integrari a pietelor. Totusi, oportunitatile pe care le ofera piata unica nu sunt pe deplin exploatate, ca urmare a obstacolelor de natura istorica, a lipsei standardizarii si a interoperabilitatii, precum si a asimetriilor si lacunelor in utilizarea informatiilor publice – probleme care pot fi rezolvate prin utilizarea in mai mare masura a platilor cu cadrul, pe internet si de pe telefonul mobil. In consecinta, exista un potential nevalorificat in materie concurenta, inovare si eficienta. CESE solicita ca initiativele privitoare la piata sa propuna, intr-un timp cat mai scurt, solutii a caror respectare sa poata fi asigurata, in special unele care sa favorizeze in acelasi timp incluziunea financiara si digitala.
1.4 Incertitudinea juridica actuala in ce priveste modelele comerciale bazate pe comisioanele interbancare reprezinta un obstacol pentru dezvoltarea platilor cu cardul, a platilor electronice si a celor efectuate de pe telefonul mobil, precum si pentru inlocuirea numerarului. Claritatea este de cea mai mare importanta pentru investitiile si inovatiile in sisteme de plata. CESE solicita Comisiei sa stabilizeze mediul de afaceri in beneficiul tuturor operatorilor. In acord cu obiectivele SEPA, nu ar trebui sa existe nicio diferenta cu privire la comisioane si nici la alte cerinte intre tranzactiile nationale si cele transfrontaliere.
1.5 Accesul entitatilor nebancare la informatii referitoare la disponibilitatea fondurilor in conturi bancare ar trebui analizat cu atentie, tinand seama de aspecte precum securitatea, protectia datelor, drepturile consumatorilor, concurenta si compensarea emitentilor de conturi. CESE remarca faptul ca entitatile care solicita acces ar trebui sa fie reglementate si supravegheate proportional cu profilul lor de risc. Cadrul juridic european ar trebui sa reflecte cu claritate obligatiile si responsabilitatile operatorilor implicati.
1.6 Este posibil ca, pe multe piete, clientii sa nu fie dispusi sa accepte supratarifarea, si, in consecinta, s-ar putea orienta catre plati in numerar, avand impresia ca numerarul nu implica nici un cost. Desi, incepand de la 13 iunie 2014, consumatorii ar fi protejati impotriva supratarifarii abuzive de Directiva privind drepturile consumatorilor, nu este clar cum va fi asigurata aceasta protectie intr-un mediu online care este extrem de dinamic.
1.7 Platile electronice sunt apreciate de consumatori pe pietele interne. Cu toate acestea, solutiile paneuropene, bazate pe online banking se lasa asteptate, situatie care complica dezvoltarea comertului electronic. CESE face apel la operatorii de astfel de sisteme sa lucreze la chestiunile legate de interoperabilitate in mod deschis si transparent si sa abordeze in cel mai scurt timp posibil chestiunile legate de comertul electronic aflate inca in suspensie.
1.8 CESE solicita Comisiei sa asigure ca, inca dintr-o etapa timpurie a dezvoltarii lor, platile efectuate de pe telefonul mobil vor respecta principiul accesului liber la platforme, al portabilitatii aplicatiilor, al securitatii, precum si principiul potrivit caruia trebuie evitata duplicarea costurilor pentru operatorii care doresc sa accepte aceste plati.
1.9 CESE recunoaste progresele realizate de participantii la piata in ceea ce priveste combaterea fraudei la terminalele fizice. In prezent, frauda online reprezinta cea mai mare amenintare. Trebuie puse in aplicare masuri de securitate suplimentare, insa acest lucru nu trebuie realizat in detrimentul confortului clientilor. In cazul in care vor fi propuse de autoritatile publice, masurile de securitate ar trebui sa fie, pe cat posibil, neutre din punct de vedere tehnologic.
1.10 CESE saluta eforturile continue de consolidare a guvernantei zonei unice de plati in euro (SEPA) si sprijina intentiile de centralizare a “dreptului de proprietate” asupra SEPA, de exemplu sub egida Consiliului SEPA. Cu toate acestea, CESE incurajeaza Comisia si Banca Central Europeana sa lucreze in cel mai scurt timp asupra detaliilor, intrucat lacunele existente in realitate afecteaza implementarea acesteia.
2. Contextul avizului
2.1 Desavarsirea SEPA este una dintre prioritatile Comisiei legate de realizarea pietei unice. Realizarile in domeniul standardizarii si al interoperabilitatii sprijinite de un cadru legal armonizat sunt disponibile deja pentru operatori sub forma operatiunilor de transfer credit si debitare directa, care vor inlocui sistemele traditionale din zona euro pana la 1 februarie 2014.
2.2 Cu toate acestea, domeniul de aplicare al SEPA este mai larg, cuprinzand si alte componente. Una dintre ele este destinata platilor efectuate cu cardul, cel mai important instrument de plata din Uniunea Europeana si din lume. Platile electronice, adica platile realizate pe internet pentru cumparaturi, reprezinta o alta astfel de componenta. In prezent, aceste plati reprezinta o mica fractiune din platile fara numerar, insa se asteapta o crestere de doua cifre in acest sector. Consiliul european al platilor (EPC), care este structura de decizie si de coordonare a sectorului bancar european in domeniul platilor, si-a extins activitatile de cooperare catre platile electronice si a dezvoltat cadrul de plati electronice SEPA. Recent, EPC a primit o solicitare de informatii din partea DG Concurenta a Comisiei Europene.
2.3 Platile efectuate de pe telefonul mobil reprezinta componenta cea mai recenta. EPC, in cooperare cu alti operatori, au adoptat masuri coordonate in domeniul platilor efectuate de pe telefonul mobil, pregatind documente tehnice referitoare la orientarile in materie de interoperabilitate, precum si cateva carti albe. Platile efectuate de pe telefonul mobil sunt inca intr-un stadiu timpuriu de dezvoltare, insa exista asteptari foarte mari in legatura cu situatia lor viitoare. In timp ce metodele de plata cu cardul, electronice si de pe telefonul mobil sunt diferite din punctul de vedere al maturitatii pe care au atins-o, al gradului de raspandire si al modelelor comerciale, exista un consens intre institutiile europene si operatorii de pe piata cu privire la faptul ca sunt necesare progrese suplimentare sub aspectul integrarii, al transparentei si al competitivitatii. Exista riscul ca neajunsurile inregistrate in cadrul modelelor comerciale actuale sa fie repetate in viitorul mediu al platilor de pe telefonul mobil.
2.4 Fiecare cetatean, intreprindere sau administratie publica participa la activitati de plata realizate fie prin metode de plata traditionale (de exemplu, numerar), fie prin servicii moderne de plata (de exemplu, platile electronice). Potrivit statisticilor Bancii Centrale Europene [1], in 2010, in Uniunea Europeana au fost realizate 86,4 miliarde de operatiuni de plata efectuate cu alte mijloace decat prin numerar, cu o crestere de 4,4 % fata de anul anterior, platile cu cardul avand ponderea ce mai importanta (39 %, adica 33,9 miliarde). Valoarea platilor cu cardul a atins 1,8 bilioane EUR, inregistrand o crestere anuala de 6,7 %, reprezentand triplul cresterii inregistrate de PIB-ul real din zona euro, de 1,8 %. Desi exista diferente semnificative de la o tara la alta sub aspectul utilizarii cardurilor, tendinta generala este ca platile cu cardul sa fie unul dintre cele mai dinamice instrumente de plata fara numerar.
2.5 Studiul realizat de Sistemul European al Bancilor Centrale [2] a aratat ca comisioanele interbancare nu sunt stabilite si aplicate in mod armonizat in intreaga Uniune Europeana. Tipurile, structura si nivelul comisioanelor interbancare difera din multe puncte de vedere si depind de mai multe optiuni si dimensiuni. Comisionul interbancar este principala componenta a comisioanelor platite de comercianti. Comisia, precum si autoritatile nationale in domeniul concurentei, au evaluat aspectele legate de concurenta ale comisioanelor interbancare si au luat o serie de decizii, dintre care unele sunt legate de activitatea transfrontaliera, in timp ce altele sunt limitate la nivel national.
2.6 In ceea ce priveste transparenta costurilor, din pacate, nu s-au realizat anchete oficiale si nici nu s-au publicat statistici nationale complete si nici comparatii intre tari privind costurile suportate de consumatori, cum ar fi diverse comisioane si tarife legate direct de anumite mijloace de plata, in ciuda faptului ca aceste informatii sunt puse la dispozitia inspectorilor nationali, care – in majoritatea lor – nu le publica nici macar partial.
2.7 In ciuda initiativelor private in vederea standardizarii aflate in curs, fragmentarea persista in ceea ce priveste anumite domenii ale operatiunilor: intre furnizorii de servicii de plata cu cardul emitenti si cei acceptatori, intre card si terminal, precum si intre terminal si furnizorii de servicii de plata cu cardul acceptatori. Cu toate acestea, din cauza intereselor comerciale divergente sau a absentei, la ora actuala, a unui calendar de punere in aplicare clar, ele au produs putine rezultate concrete.
2.8 Investitiile si eforturile considerabile ale tuturor operatorilor in vederea trecerii de la banda magnetica la tehnologia cu cip EMV au avut un impact pozitiv in ceea ce priveste reducerea fraudelor cu cardul inregistrate in cadrul operatiunilor fizice de plata. Cu toate acestea, tendintele recente indica faptul ca, desi ocupa o pondere foarte mica din totalul operatiunilor cu cardul, tranzactiile la distanta prezinta deja cel mai ridicat risc de frauda. Chestiunea a atras atentia autoritatilor de supraveghere si de monitorizare care, in 2011, sub auspiciile Bancii Centrale Europene, si-au unit fortele in cadrul forumului SecuRe Pay, in vederea cresterii nivelului de securitate si a consolidarii increderii cetatenilor in serviciile si instrumentele de plata electronice. In 2012, forumul va finaliza un set de recomandari neutre din punct de vedere tehnologic privind securitatea platilor pe internet.
2.9 Cartea verde a Comisiei trateaza o gama larga de chestiuni legate de plati, care, daca vor fi gestionate cu succes, vor asigura baza unor servicii de plata mai integrate si mai sigure, furnizate fie in magazine fizice traditionale, fie intr-un mediu electronic caracterizat de o dezvoltare rapida. Cu o concurenta accentuata, o oferta mai diversificata si mai multa transparenta pentru consumatori, mai multa inovare si mai multa securitate in materie de plati si cu o incredere sporita din partea clientilor, Europa are ocazia de a se situa in avangarda a ceea ce ar putea insemna “efectuarea unei plati” in secolul XXI.
2.10 Comisia descrie viziunea unei piete integrate, identifica elementele care lipsesc in situatia actuala in raport cu aceasta viziune, precum si obstacolele care cauzeaza aceste lipsuri. Comisia defineste cinci masuri cuprinzatoare menite sa accelereze integrarea pietei si reflecteaza la modalitatile de organizare a punerii lor in aplicare. Primul set este cel mai larg sub aspectul intrebarilor pe care le pune si se refera la fragmentarea pietei, acces si la aspectele transfrontaliere. Celelalte masuri se refera la chestiuni legate de transparenta si rentabilitatea preturilor, standardizare, interoperabilitate si securitate. Orientarile in materie de guvernanta ar urma sa se aplice sistemelor SEPA existente (SCT, SDD), precum si platilor electronice si platilor efectuate de pe telefonul mobil.
3. Observatii si comentarii
3.1 Se lasa inca asteptata o atitudine la nivelul Uniunii in legatura cu o serie de chestiuni in materie de plati, care persista si care sunt importante pentru viitor – in afara de operatiunile SEPA transfer credit si SEPA debitare directa – si care ii vor afecta pe toti operatorii de pe piata unica. CESE saluta Cartea verde a Comisiei si asteapta masuri suplimentare proportionate in aceasta directie, menite sa remedieze neajunsurile actuale. CESE solicita ca interesele consumatorilor legate de posibilitatea de a efectua plati rapide, usoare, eficiente si sigure sa se afle in centrul fiecarei operatiuni de plata.
3.2 Cartea verde se concentreaza pe platile electronice, omitand insa rolul inca dominant al numerarului, care reprezinta 80 % din operatiunile de plata din Europa. Transparenta crescuta a costurilor este relevanta atat pentru platile electronice, cat si pentru numerar si ar trebui sa reprezinte referinta principala atunci cand se analizeaza mijloacele de plata fara numerar. Impresia ca operatiunile in numerar sunt gratuite este inca foarte raspandita in randul publicului larg. S-ar putea realiza beneficii semnificative la nivel de eficienta, daca platitorii si-ar schimba obiceiurile si ar utiliza mijloace de plata moderne si mai putin costisitoare. Mai mult, elemente concrete sugereaza ca exista o corelatie pozitiva intre predominanta platilor in numerar si amploarea economiei subterane, din cauza dificultatilor de trasabilitate a acestui tip de plati. De aceea, CESE incurajeaza initiativele suplimentare adoptate de statele membre cu sprijinul manifest al Comisiei, menita sa reconsidere locul numerarului in economiile moderne.
3.3 In opinia CESE, masurile suplimentare menite sa sporeasca transparenta, in special cele cu caracter obligatoriu, ar trebui evaluate cu atentie pentru a nu-i suprasolicita pe consumatori cu informatii excesive, care, daca sunt furnizate intr-un moment neoportun (de exemplu, in timpul orelor de varf) si intr-un format complicat, ar putea mari confuzia acestora cand sunt la cumparaturi si i-ar putea perturba pe comercianti in operarea caselor de marcat.
3.4 Sistemele internationale de carduri si cateva sisteme nationale de carduri isi intemeiaza modelele comerciale pe comisioanele interbancare, care au fost contestate intr-o anumita masura de autoritatile nationale in domeniul concurentei, precum si de Comisie. Decizia Comisiei din 2007 prin care se interzicea comisionul interbancar transfrontalier aplicat de MasterCard a fost recent confirmata de Tribunal. CESE remarca faptul ca, pana in prezent, modelele comerciale bazate pe comisioane interbancare nu au fost in acord cu logica SEPA, si eliminarea diferentei intre comisioanele pentru operatiunile transfrontaliere si cele nationale. Mai mult, au lipsit mecanismul de autoreglementare care asigura scaderea nivelurilor comisioanelor interbancare odata cu cresterea volumului operatiunilor, precum si solutiile alternative in materie de stabilire a preturilor aplicabile pentru platile de valoare mica. CESE solicita Comisiei sa stabilizeze mediul de afaceri pe termen lung, in beneficiul tuturor operatorilor, tinand seama si de lectiile invatate de alte regiuni (de exemplu, Australia) care au adoptat reglementari in aceasta privinta si asigurand conditii de concurenta echitabile pentru diferitele modele comerciale in materie de sisteme de carduri.
3.5 Cuplarea diferitelor marci de plata (co-badging), fie pe cardurile de plastic, fie pe viitoarele platforme mobile nu ar trebui sa prejudicieze dreptul consumatorilor de a alege marca pe care o doresc si nici sa restrictioneze posibilele stimulente de care s-ar putea bucura comerciantii. Cuplarea marcilor este importanta pentru noile sisteme care patrund pe piata, facilitand, in consecinta, atat alegerea, cat si concurenta. In unele cazuri, o anumita marca impune cerinte obligatorii suplimentare pentru operatiuni, prin intermediul retelei sale, chiar daca acestea sunt initiate de o alta marca. In opinia CESE, trebuie sa se ia masuri pentru ca nici o marca sa nu aiba posibilitatea de a impune astfel de cerinte de procesare.
3.6 CESE este de parere ca separarea functiilor de gestionare a sistemului de cele de procesare este un element-cheie pentru crearea unei piete competitive a platilor cu ajutorul cardului, intrucat conglomeratele verticale pot utiliza subventionarea incrucisata atunci cand concureaza cu procesatori individuali. De asemenea, modul de organizare actual al companiilor este mai putin favorabil initiativelor avute in vedere, care urmaresc promovarea interoperabilitatii intre procesatori. De aceea, separarea, care ar trebui sa se faca in mod ideal la nivelul companiei, ar consolida procesul de integrare si concurenta in cadrul pietei unice.
3.7 In temeiul cadrului juridic existent, institutiile de plata si institutiile emitente de moneda electronica nu pot avea acces la sistemele de plata stabilite prin Directiva privind caracterul definitiv al decontarii. Acestea vizeaza in principal de platile de valoare mare si de platile de retail. In cazul in care Comisia intentioneaza sa aduca vreo schimbare cadrului actual, CESE o indeamna sa aiba in vedere elementul de risc pe care noii participanti (de exemplu, institutiile de plata si institutiile emitente de moneda electronica) l-ar putea prezenta pentru sistemele de plata existente (infrastructuri), tinand seama, de exemplu, de faptul ca acestea nu au acces la finantare din partea bancii centrale.
3.8 Cadrul SEPA pentru carduri (SCF), asa cum a fost conceput initial de catre EPC, nu ar trebui sa restrictioneze modelele comerciale dezvoltate de alti operatori. In mod ideal, SCF ar trebui revizuit cu atentie in cadrul noii structuri de guvernanta SEPA, tinand seama de contributia tuturor partilor interesate.
3.9 CESE isi exprima preocuparea cu privire la faptul ca entitati care nu sunt nici reglementate, nici supravegheate solicita acces la informatii sensibile legate de cont. Mai mult, obligatiile si responsabilitatile operatorilor implicati nu sunt reflectate corespunzator in cadrul juridic european, putand avea consecinte neasteptate asupra consumatorilor in cazul utilizarii necorespunzatoare sau al fraudei. Accesul la informatii referitoare la disponibilitatea fondurilor in conturile bancare ar trebui analizat cu atentie, tinand seama de aspecte precum securitatea, protectia datelor, drepturile consumatorilor, concurenta si compensarea emitentilor de conturi.
3.10 Supratarifarea reprezinta posibilitatea pe care o au comerciantii de a adauga un comision la valoarea operatiunii in cazul utilizarii cardului. Aceasta posibilitate a fost recunoscuta in intreaga UE odata cu adoptarea Directivei privind serviciile de plata, cu exceptia cazului in care un stat membru a interzis in mod expres acest lucru. Experienta anterioara legata de aplicarea supratarifarii in anumite cazuri nu este, cel putin pe termen scurt, concludenta. La inceputul anului 2005, de exemplu, danezii au reactionat puternic fata de impunerea unor comisioane pe operatiunile nationale realizate cu ajutorul sistemului de carduri de debit, utilizarea acestor carduri scazand vertiginos, in timp ce retragerile de numerar de la bancomate au crescut. Studiile realizate pe alte piete confirma aceasta tendinta. Chiar daca, incepand de la 13 iunie 2014, consumatorii ar fi protejati prin Directiva privind drepturile consumatorilor impotriva supratarifarii abuzive, nu este clar cum va fi asigurata aceasta protectie, in conditiile unui mediu online extrem de dinamic. CESE este de parere ca supratarifarea nu ar trebui incurajata ca practica la nivel paneuropean.
3.11 Ecosistemul cardurilor se caracterizeaza prin lipsa standardizarii si a interoperabilitatii. De exemplu, furnizorul de terminale trebuie sa indeplineasca pana la sapte proceduri de certificare pentru a putea functiona la nivelul UE. De aceea, CESE face apel la sectorul privat sa-si uneasca fortele si ca produca rezultate concrete, inclusiv sub aspectul cadrului de implementare si al fixarii unor termene ambitioase. Cu toate acestea, daca solutiile bazate pe piata se dovedesc lente, Comisia ar trebui sa intervina cu propuneri legislative.
3.12 Disponibilitatea serviciilor de plata electronice este restrictionata in principal in limita frontierelor nationale. CESE face apel la operatorii de astfel de sisteme sa lucreze la chestiunile legate de interoperabilitate in mod deschis si transparent si sa abordeze in cel mai scurt timp posibil chestiunile legate de comertul electronic aflate inca in suspensie. Cu toate acestea, daca piata nu furnizeaza rezultatele asteptate, Comisia ar trebui sa aiba in vedere masuri de reglementare pentru extinderea sistemelor de plata electronice la nivel european.
3.13 CESE solicita Comisiei sa se asigure ca, inca dintr-o etapa timpurie a dezvoltarii lor, platile efectuate de pe telefonul mobil vor respecta principiul accesului liber la platforme, al portabilitatii aplicatiilor, al securitatii, precum si principiul potrivit caruia trebuie evitata duplicarea costurilor pentru operatorii care doresc sa accepte aceste plati. De asemenea, autoritatile competente in domeniul protectiei datelor ar trebui sa-i sustina pe operatori in dezvoltarea unor solutii usor de utilizat.
3.14 Securitatea este un aspect esential pentru asigurarea increderii cetatenilor in instrumentele de plata, acest aspect trebuind luat in considerare, in mod ideal, inca din etapa de conceptie. In acest context, este fundamental ca orice furnizor din lantul valoric al platilor sa fie reglementat si supravegheat in mod corespunzator. CESE recunoaste progresele realizate de catre participantii pe piata in ceea ce priveste combaterea fraudelor la terminalele fizice, insa constata ca operatorii sunt expusi riscului de frauda in cadrul activitatilor lor comerciale online. Mijloacele de asigurare a securitatii nu ar trebui sa prejudicieze confortul consumatorilor si, in cazul in care vor fi propuse de autoritatile publice, ar trebui sa fie pe cat posibil neutre din punct de vedere tehnologic. In acest context, CESE saluta recomandarile institutiilor participante la forumul SecuRe Pay referitor la securitatea platilor efectuate pe internet, precum si, in general, eforturile acestora de a creste nivelul de securitate si de a consolida increderea cetatenilor in serviciile de plata electronice. Punerea corecta in aplicare a acestor recomandari ar trebui monitorizata in continuare de autoritatile relevante.
3.15 Cu toate acestea, combaterea fraudei necesita masuri suplimentare din partea autoritatilor relevante ale statelor membre. In aceasta privinta, CESE saluta infiintarea, in cadrul Europol, a unui nou Centru european de combatere a criminalitatii cibernetice, care va fi operational pana la 1 ianuarie 2013 si va deveni, se spera, centrul de competenta pentru activitatea UE de combatere a fraudelor. Aceasta initiativa a fost sustinuta de CESE in Avizul din proprie initiativa privind lupta impotriva fraudelor si a falsificarii mijloacelor de plata altele decat numerarul, adoptat la 23 octombrie 2008 [3]. CESE remarca faptul ca o serie de alte masuri definite in acest aviz continua sa fie extrem de importante si considera ca ar trebui avute la randul lor in vedere.
3.16 Platile implica participarea multor parti interesate, iar interesele acestora, desi uneori pot fi divergente, ar trebui luate in considerare atunci cand se concepe viitorul peisaj al platilor. Noua guvernanta SEPA ar trebui sa asigure deschidere, transparenta si conditii egale in cadrul acestui proiect ambitios si in continua transformare. CESE saluta eforturile pe care Comisia si Banca Centrala Europeana le depun in prezent pentru centralizarea “dreptului de proprietate” asupra SEPA, de exemplu sub egida Consiliului SEPA. CESE solicita insa accelerarea acestui proces, intrucat lacunele existente in realitate ii afecteaza implementarea.
Bruxelles, 19 septembrie 2012
Presedintele Comitetului Economic si Social European
Staffan Nilsson
[1] http://www.ecb.int/press/pr/date/2011/html/pr110912.en.html
[2] http://www.ecb.int/pub/pdf/scpops/ecbocp131.pdf?4cce20956bed7b7e5f454a4ea77f7c9b
[3] JO C 100, 30.4.2009, p.22.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close