Regulamentul (UE) nr. 1255/2012 al Comisiei din 11 decembrie 2012

Regulamentul (UE) nr. 1255/2012 al Comisiei din 11 decembrie 2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1126/2008 de adoptare a anumitor standarde internationale de contabilitate in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European si al Consiliului in ceea ce priveste Standardul International de Contabilitate 12, Standardele Internationale de Raportare Financiara 1 si 13 si Interpretarea 20 a Comitetului pentru Interpretarea Standardelor Internationale de Raportare Financiara

(Text cu relevanta pentru SEE)

COMISIA EUROPEANA,
avand in vedere Tratatul privind functionarea Uniunii Europene,
avand in vedere Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European si al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internationale de contabilitate [1], in special articolul 3 alineatul (1),
intrucat:
(1) Prin Regulamentul (CE) nr. 1126/2008 [2] al Comisiei au fost adoptate anumite standarde internationale si interpretari existente la 15 octombrie 2008.
(2) La 20 decembrie 2010, Comitetul pentru Standarde Internationale de Contabilitate (IASB) a publicat amendamente la Standardul International de Raportare Financiara (IFRS) 1 Adoptarea pentru prima data a Standardelor Internationale de Raportare Financiara – Hiperinflatie grava si eliminarea datelor fixe pentru entitatile care adopta pentru prima data IFRS-urile (denumite in continuare “amendamentele la IFRS 1”) si la Standardul International de Contabilitate (IAS) 12 Impozitul pe profit – impozitul amanat: Recuperarea activelor de baza (denumite in continuare “amendamentele la IAS 12”). Obiectivul amendamentelor la IFRS 1 este introducerea unei noi exceptii in domeniul de aplicare al IFRS 1 – si anume, entitatile care au fost supuse unei hiperinflatii grave sunt autorizate sa utilizeze valoarea justa drept costul presupus al activelor si al datoriilor lor in situatia pozitiei financiare IFRS de deschidere. In plus, aceste amendamente inlocuiesc de asemenea trimiterile la date fixe din IFRS 1 cu trimiteri la data trecerii la IFRS-uri. In ceea ce priveste IAS 12, acesta reglementeaza tratamentul contabil pentru impozitul pe profit. Obiectivul amendamentelor la IAS 12 este de a introduce o exceptie de la principiul de evaluare din IAS 12, sub forma unei prezumtii relative conform careia valoarea contabila a unei investitii imobiliare evaluate la valoarea justa va fi recuperata prin vanzare, iar entitatea va trebui sa utilizeze rata de impozitare aplicabila vanzarii activului de baza.
(3) La 12 mai 2011, IASB a publicat IFRS 13 Evaluarea la valoarea justa (denumit in continuare IFRS 13). IFRS 13 stabileste un cadru unic IFRS pentru evaluarea valorii juste si ofera instructiuni detaliate cu privire la modul de evaluare la valoarea justa atat a activelor si datoriilor financiare, cat si a celor nefinanciare. IFRS 13 se aplica in situatia in care un alt IFRS impune sau permite evaluarea la valoarea justa sau prezentari de informatii cu privire la evaluarea la valoarea justa.
(4) La 19 octombrie 2011, IASB a publicat Interpretarea 20 a Comitetului pentru interpretarea standardelor internationale de raportare financiara (IFRIC) Costuri de exploatare in cariera in etapa de productie suportate de o mina la suprafata (IFRIC 20). Obiectivul IFRIC 20 este de a oferi instructiuni cu privire la recunoasterea ca activ a costurilor de productie aferente exploatarii in cariera si cu privire la evaluarea initiala si ulterioara a activului de exploatare in cariera pentru a reduce diversitatea modurilor in care entitatile contabilizeaza costurile exploatarii in cariera aferente etapei de productie a unei mine de suprafata.
(5) Prin prezentul regulament, se adopta amendamentele la IAS 12, amendamentele la IFRS 1, IFRS 13, IFRIC 20, precum si amendamentele la alte standarde si interpretari care decurg din acestea. Respectivele standarde si amendamente la standarde si interpretari existente contin unele trimiteri la IFRS 9 care in prezent nu pot fi aplicate, deoarece IFRS 9 nu a fost inca adoptat de Uniune. Prin urmare, orice trimitere la IFRS 9, astfel cum se prevede in anexa la prezentul regulament, trebuie sa fie interpretata ca o trimitere la IAS 39 Instrumente financiare: Recunoastere si evaluare. In plus, niciun amendament la IFRS 9 care rezulta din anexa la prezentul regulament nu poate fi aplicat.
(6) In urma consultarii Grupului de experti tehnici (TEG) al Grupului consultativ european pentru raportarea financiara (EFRAG), s-a confirmat ca amendamentele la IAS 12 si amendamentele la IFRS 1, precum si IFRS 13 si IFRIC 20, indeplinesc criteriile tehnice pentru adoptare prevazute la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1606/2002.
(7) Prin urmare, este necesara modificarea in consecinta a Regulamentului (CE) nr. 1126/2008.
(8) Masurile prevazute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de reglementare contabila,

ADOPTA PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
1. Anexa la Regulamentul (CE) nr. 1126/2008 se modifica dupa cum urmeaza:
(a) Standardul International de Contabilitate (IAS) 12 Impozitul pe profit se modifica astfel cum se prevede in anexa la prezentul regulament;
(b) Interpretarea 21 a Comitetului Permanent pentru Interpretari (SIC) se elimina in conformitate cu amendamentele la IAS 12, astfel cum se prevede in anexa la prezentul regulament.
(c) Standardul International de Raportare Financiara (IFRS) 1 Adoptarea pentru prima data a Standardelor Internationale de Raportare Financiara se modifica astfel cum se prevede in anexa la prezentul regulament;
(d) IFRS 13 Evaluarea la valoarea justa se insereaza astfel cum se prevede in anexa la prezentul regulament;
(e) IFRS 1, IFRS 2, IFRS 3, IFRS 4, IFRS 5, IFRS 7, IAS 1, IAS 2, IAS 8, IAS 10, IAS 16, IAS 17, IAS 18, IAS 19, IAS 20, IAS 21, IAS 28, IAS 31, IAS 32, IAS 33, IAS 34, IAS 36, IAS 38, IAS 39, IAS 40, IAS 41, IFRIC 2, IFRIC 4, IFRIC 13, IFRIC 17 si IFRIC 19 se modifica in conformitate cu IFRIC 13, astfel cum se prevede in anexa la prezentul regulament;
(f) Interpretarea IFRIC 20 Costuri de exploatare in cariera in etapa de productie suportate de o mina la suprafata se insereaza astfel cum se prevede in anexa la prezentul regulament;
(g) IFRS 1 se modifica in conformitate cu IFRIC 20, astfel cum se prevede in anexa la prezentul regulament.
2. Orice trimitere la IFRS 9, astfel cum se prevede in anexa la prezentul regulament, trebuie sa fie interpretata ca o trimitere la IAS 39 Instrumente financiare: Recunoastere si evaluare.
3. Nu trebuie sa se aplice niciun amendament la IFRS 9 care rezulta din anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
1. Societatile aplica amendamentele mentionate la articolul 1 alineatul (1) literele (a), (b) si (c) cel tarziu de la data inceperii primului lor exercitiu financiar care debuteaza la sau dupa data intrarii in vigoare a prezentului regulament.
2. Societatile aplica IFRS 13, IFRIC 20 si amendamentele care decurg din acestea, mentionate la articolul 1 alineatul (1) literele (d) – (g), cel tarziu de la data inceperii primului lor exercitiu financiar care debuteaza la 1 ianuarie 2013 sau ulterior.
Articolul 3
Prezentul regulament intra in vigoare in a treia zi de la data publicarii in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu in toate elementele sale si se aplica direct in toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 11 decembrie 2012.
Pentru Comisie
Presedintele
José Manuel Barroso
[1] JO L 243, 11.09.2002, p. 1.
[2] JO L 320, 29.11.2008, p. 1.
————————————————–
ANEXA
STANDARDE INTERNATIONALE DE CONTABILITATE
IFRS 1 | IFRS 1Adoptare pentru prima data – Hiperinflatie grava si eliminarea datelor fixe pentru entitatile care adopta pentru prima data IFRS-urile |
IAS 12 | IAS 12Impozitul pe profit – impozitul amanat: Recuperarea activelor de baza |
IFRS 13 | IFRS 13Evaluarea la valoarea justa |
IFRIC 20 | Interpretarea IFRIC 20Costuri de exploatare in cariera in etapa de productie suportate de o mina la suprafata |
“Se permite reproducerea in Spatiul Economic European. Toate drepturile existente rezervate in afara SEE, cu exceptia dreptului de reproducere in scopul uzului personal sau in alte scopuri legitime. Mai multe informatii sunt disponibile pe site-ul IASB www.iasb.org”
MODIFICARI LA IFRS 1
Adoptarea pentru prima data a Standardelor Internationale de Raportare Financiara
Dupa punctul 31B, se adauga un titlu si punctul 31C.
PREZENTARE SI DESCRIERE
Explicatii privind trecerea la IFRS-uri
Utilizarea costului presupus dupa hiperinflatia severa
31C Daca o entitate alege sa evalueze activele si datoriile la valoarea justa si sa utilizeze valoarea justa drept cost presupus in situatia de deschidere a pozitiei financiare in conformitate cu IFRS din motive de hiperinflatie severa (a se vedea punctele D26–D30), entitatea va prezenta in primele situatii financiare IFRS o explicatie privind modalitatea prin care si motivatia pentru care entitatea a avut si apoi a incetat sa mai aiba o moneda functionala cu ambele dintre urmatoarele caracteristici:
(a) nu exista un indice general fiabil al preturilor disponibil tuturor entitatilor care efectueaza tranzactii sau au solduri in moneda respectiva.
(b) nu exista convertibilitate intre moneda respectiva si o valuta relativ stabila.
Anexa B
Exceptii privind aplicarea retroactiva a altor IFRS-uri
Se modifica punctul B2.
Derecunoasterea activelor financiare si a datoriilor financiare
B2 Cu exceptia situatiilor permise de punctul B3, o entitate care adopta pentru prima data IFRS-urile trebuie sa aplice prospectiv dispozitiile de derecunoastere din IAS 39 Instrumente financiare: recunoastere si evaluare pentru tranzactiile efectuate la sau dupa data trecerii la IFRS-uri. De exemplu, daca o entitate care adopta pentru prima data IFRS-urile a derecunoscut activele financiare nederivate sau datoriile financiare nederivate in conformitate cu principiile contabile general acceptate (GAAP) anterioare, ca urmare a unei tranzactii efectuate inainte de data trecerii la IFRS-uri, aceasta nu trebuie sa recunoasca acele active si datorii in conformitate cu IFRS-urile (cu exceptia cazului in care acestea se califica pentru recunoastere ca rezultat al unei tranzactii sau al unui eveniment ulterior).
Anexa D
Derogari de la alte IFRS-uri
Sunt modificate punctele D1 si D20:
D1 O entitate poate sa aleaga sa utilizeze una sau mai multe dintre urmatoarele derogari:
(a) …
(o) transferuri de active de la clienti (punctul D24);
(p) stingerea datoriilor financiare cu instrumente de capitaluri proprii (punctul D25); si
(q) hiperinflatie severa (punctele D26–D30).
O entitate nu trebuie sa aplice aceste derogari prin analogie cu alte elemente.
Evaluarea la valoarea justa a activelor financiare sau a datoriilor financiare la recunoasterea initiala
D20 In ciuda dispozitiilor de la punctele 7 si 9, o entitate poate aplica prospectiv dispozitiile cuprinse in ultima propozitie din IAS 39, la punctul AG76 si la punctul AG76A pentru tranzactii efectuate la data trecerii la IFRS-uri ulterior acestei date.
Se adauga un titlu si punctele D26–D30.
Hiperinflatie severa
D26 Daca o entitate are o moneda functionala care a fost sau este moneda unei economii hiperinflationiste, aceasta trebuie sa stabileasca daca moneda a fost afectata de hiperinflatia severa anterior datei trecerii la IFRS-uri. Aceasta dispozitie este aplicabila entitatilor care adopta pentru prima data IFRS-urile, dar si celor care au aplicat anterior IFRS-urile.
D27 Moneda unei economii hiperinflationiste este afectata de hiperinflatie severa daca are ambele dintre urmatoarele caracteristici:
(a) nu exista un indice general fiabil al preturilor disponibil tuturor entitatilor care efectueaza tranzactii sau au solduri in moneda respectiva.
(b) nu exista convertibilitate intre moneda respectiva si o valuta relativ stabila.
D28 Moneda functionala a unei entitati inceteaza sa mai fie afectata de hiperinflatie severa la data normalizarii monedei functionale. Aceasta este data la care moneda functionala nu mai are niciuna sau ambele dintre caracteristicile de la punctul D27 sau cand entitatea schimba moneda functionala cu o moneda neafectata de hiperinflatie severe.
D29 Atunci cand data trecerii la IFRS-uri a unei entitati este aceeasi cu data normalizarii monedei functionale sau o data ulterioara acesteia, entitatea poate sa aleaga sa evalueze la valoarea justa, la data trecerii la IFRS-uri, toate activele si datoriile detinute anterior datei normalizarii monedei functionale. Entitatea poate utiliza acea valoare justa drept costul presupus al acelor active si datorii in situatia de deschidere a pozitiei financiare in conformitate cu IFRS.
D30 Atunci cand data normalizarii monedei functionale se incadreaza intr-o perioada comparativa de 12 luni, perioada comparativa poate fi mai scurta de 12 luni, cu conditia sa se furnizeze un set complet de situatii financiare (astfel cum se prevede la punctul 10 din IAS 1) pentru acea perioada mai scurta.
DATA INTRARII IN VIGOARE
Se adauga punctul 39H.
39H Prin Hiperinflatie severa si eliminarea datelor fixe pentru cei care adopta pentru prima data IFRS-urile (Modificari la IFRS 1), emis in decembrie 2010, se modifica punctele B2, D1 si D20 si se adauga punctele 31C si D26–D30. O entitate trebuie sa aplice modificarile respective pentru perioade anuale, care incep de la 1 iulie 2011 sau ulterior acestei date. Se permite aplicarea anterior acestei date.
MODIFICARI LA IFRS 9
IFRS 9 Instrumente financiare (emis in noiembrie 2009)
Se modifica punctul C2 dupa cum urmeaza:
C2 In Anexa B, se modifica punctele B1, B2 si B5 …
B2 Cu exceptia situatiilor permise de punctul B3, o entitate care adopta pentru prima data IFRS-urile trebuie sa aplice dispozitiile de derecunoastere din IAS 39 Instrumente financiare: recunoastere si evaluare pentru tranzactiile efectuate la sau dupa data trecerii la IFRS-uri. De exemplu, daca o entitate care adopta pentru prima data IFRS-urile a derecunoscut activele financiare nederivate sau datoriile financiare nederivate in conformitate cu principiile contabile general acceptate (GAAP) anterioare, ca urmare a unei tranzactii efectuate inainte de data trecerii la IFRS-uri, aceasta nu trebuie sa recunoasca acele active si datorii in conformitate cu IFRS-urile (cu exceptia cazului in care acestea indeplinesc conditiile pentru recunoastere ca rezultat al unei tranzactii sau al unui eveniment ulterior).
Se modifica punctul C3 prin adaugarea punctului D20, dupa cum urmeaza:
C3 In Anexa D (scutiri de la aplicarea altor IFRS-uri) se modifica punctele D19 si D20 …
D20 In ciuda dispozitiilor de la punctele 7 si 9, o entitate poate aplica prospectiv dispozitiile cuprinse in ultima propozitie din IAS 39, la punctul AG76 si la punctul AG76A pentru tranzactii efectuate la sau dupa data trecerii la IFRS-uri.
IFRS 9 Instrumente financiare (emis in octombrie 2010)
Se modifica punctele C2 si C3, dupa cum urmeaza:
La punctul C2, modificarea de la punctul B2 se modifica dupa cum urmeaza:
B2 Cu exceptia situatiilor prevazute de punctul B3, o entitate care adopta pentru prima data IFRS-urile trebuie sa aplice prospectiv dispozitiile de derecunoastere din IFRS 9 Instrumente financiare pentru tranzactii efectuate la sau dupa data trecerii la IFRS-uri. De exemplu, daca o entitate care adopta pentru prima data IFRS-urile a derecunoscut activele financiare nederivate sau datoriile financiare nederivate in conformitate cu principiile contabile general acceptate (GAAP) anterioare, ca urmare a unei tranzactii efectuate inainte de data trecerii la IFRS-uri, aceasta nu trebuie sa recunoasca acele active si datorii in conformitate cu IFRS-urile (cu exceptia cazului in care acestea indeplinesc conditiile pentru recunoastere ca rezultat al unei tranzactii sau al unui eveniment ulterior).
La punctul C3, modificarea de la punctul D20 se modifica dupa cum urmeaza:
D20 In ciuda dispozitiilor de la punctele 7 si 9, o entitate poate aplica prospectiv dispozitiile cuprinse in ultima propozitie de la punctul B5.4.8 si punctul B5.4.9 din IFRS 9 pentru tranzactii efectuate data trecerii la IFRS-uri sau ulterior acestei date.
Modificari la IAS 12
Impozitul pe profit
Punctul 52 este renumerotat si devine punctul 51A. Punctul 10 si exemplele care urmeaza dupa punctul 51A se modifica. Se adauga punctele 51B si 51C si exemplul urmator, precum si punctele 51D, 51E, 98 si 99.
DEFINITII
Baza fiscala
10 In cazul in care baza fiscala a unui activ sau a unei datorii nu este imediat determinabila, este utila luarea in considerare a principiului fundamental pe care se bazeaza prezentul standard: acest principiu prevede faptul ca o entitate trebuie, cu anumite exceptii limitate, sa recunoasca o datorie (un activ) privind impozitul amanat ori de cate ori recuperarea sau decontarea valorii contabile a unui activ sau a unei datorii determina plati viitoare mai mari (sau mai mici) ale impozitelor decat ar fi valoarea acestora daca o asemenea recuperare sau decontare nu ar avea consecinte fiscale. Exemplul C care urmeaza punctului 51A ilustreaza circumstantele in care poate fi utila luarea in considerare a acestui principiu fundamental, spre exemplu atunci cand baza fiscala a unui activ sau a unei datorii depinde de modul preconizat de recuperare sau de decontare.
EVALUARE
51A In unele jurisdictii, modul in care o entitate recupereaza (deconteaza) valoarea contabila a unui activ (a unei datorii) poate afecta fie unul dintre urmatoarele elemente, fie ambele:
(a) rata de impozitare aplicabila in momentul in care entitatea recupereaza (deconteaza) valoarea contabila a activului (a datoriei); si
(b) baza fiscala a activului (a datoriei).
In astfel de situatii, entitatea evalueaza datoriile privind impozitul amanat si creantele privind impozitul amanat utilizand rata de impozitare si baza fiscala care sunt consecvente cu modul preconizat de recuperare sau de decontare.
Exemplul A
Un element de imobilizari corporale are o valoare contabila de 100 si o baza fiscala de 60. Daca elementul s-ar vinde, s-ar aplica o cota de impozitare de 20 %, iar in cazul altui venit s-ar aplica o cota de impozitare de 30 %.
Entitatea recunoaste o datorie privind impozitul amanat in valoare de 8 (20 % din 40) daca preconizeaza vanzarea elementului fara a-l mai folosi si o datorie privind impozitul amanat in valoare de 12 (30 % din 40) daca preconizeaza ca va pastra elementul si ii va recupera valoarea contabila prin utilizarea sa.
Exemplul B
Un element de imobilizari corporale cu un cost de 100 si o valoare contabila de 80 este reevaluat la 150. Nu se face nicio ajustare echivalenta in scopuri fiscale. Amortizarea cumulata in scopuri fiscale se ridica la valoarea de 30 si rata de impozitare este de 30 %. Daca elementul este vandut la un pret mai mare decat costul sau, amortizarea fiscala cumulata in valoare de 30 va fi inclusa in venitul impozabil, dar incasarile din vanzare care depasesc costul elementului nu vor fi impozabile.
Baza fiscala a elementului este de 70 si exista o diferenta temporara impozabila egala cu 80. Daca entitatea preconizeaza ca va recupera valoarea contabila prin folosirea elementului, ea trebuie sa genereze profit impozabil in valoare de 150, dar va putea deduce doar amortizarea in valoare de 70. In acest caz, exista o datorie privind impozitul amanat egala cu 24 (30 % din 80). Daca entitatea preconizeaza ca va recupera valoarea contabila prin vanzarea imediata a elementului si obtinerea unor incasari de 150, datoria privind impozitul amanat este calculata dupa cum urmeaza:
| Diferenta temporara impozabila | Rata de impozitare | Datoria privind impozitul amanat |
Amortizarea fiscala cumulata | 30 | 30 % | 9 |
Incasari peste cost | 50 | zero | — |
Total | 80 | | 9 |
(observatie: in conformitate cu punctul 61A, impozitul amanat suplimentar care apare in urma reevaluarii este recunoscut la alte elemente ale rezultatului global)
Exemplul C
Datele sunt aceleasi ca in exemplul B, cu exceptia faptului ca, daca elementul este vandut la un pret mai mare decat costul sau, amortizarea fiscala cumulata va fi inclusa in venitul impozabil (impozitat la 30 %), iar incasarile din vanzare vor fi impozitate la 40 %, dupa deducerea unui cost ajustat la inflatie de 110.
Daca entitatea preconizeaza ca va recupera valoarea contabila prin folosirea elementului, ea trebuie sa genereze profit impozabil in valoare de 150, dar va putea deduce doar amortizarea in valoare de 70. In acest caz, baza fiscala este de 70, exista o diferenta temporara impozabila in valoare de 80 si exista o datorie privind impozitul amanat in valoare de 24 (30 % din 80), la fel ca in exemplul B.
Daca entitatea preconizeaza ca va recupera valoarea contabila prin vanzarea imediata a elementului, cu incasari de 150, entitatea va putea sa deduca costul indexat de 110. Incasarile nete in valoare de 40 vor fi impozitate la 40 %. In plus, amortizarea fiscala cumulata in valoare de 30 va fi inclusa in profitul impozabil si impozitata cu 30 %. In acest caz, baza fiscala este de 80 (110 minus 30), exista o diferenta temporara impozabila de 70 si exista o datorie privind impozitul amanat de 25 (40 % din 40 plus 30 % din 30). Daca baza fiscala nu este imediat evidenta in acest exemplu, ar putea fi util sa se ia in considerare principiul fundamental evidentiat la punctul 10.
(observatie: in conformitate cu punctul 61A, impozitul amanat suplimentar care apare in urma reevaluarii este recunoscut la alte elemente ale rezultatului global)
51B Daca datoria sau creanta privind impozitul amanat este generata de un activ neamortizabil reevaluat utilizand modelul de reevaluare din IAS 16, evaluarea datoriei sau a creantei privind impozitul amanat trebuie sa reflecte consecintele fiscale ale recuperarii prin vanzare a valorii contabile a activului neamortizabil, indiferent de baza utilizata pentru evaluarea valorii contabile a activului respectiv. In consecinta, daca legislatia fiscala specifica o rata de impozitare aplicabila valorii impozabile rezultate din vanzarea activului care difera de rata de impozitare aplicabila valorii impozabile rezultate din utilizarea activului, la evaluarea datoriei sau a creantei privind impozitul amanat legate de un activ neamortizabil se aplica prima rata de impozitare mentionata.
51C Daca o datorie sau o creanta privind impozitul amanat este generata de o investitie imobiliara evaluata utilizand modelul valorii juste din IAS 40, exista o prezumtie relativa potrivit careia valoarea contabila a investitiei imobiliare va fi recuperata prin vanzare. In consecinta, cu exceptia cazului in care prezumtia este respinsa, evaluarea datoriei sau a creantei privind impozitul amanat trebuie sa reflecte consecintele fiscale ale recuperarii prin vanzare a valorii contabile a investitiei imobiliare. Prezumtia este respinsa daca investitia imobiliara este amortizabila si este detinuta in cadrul unui model de afaceri care urmareste mai degraba consumarea substantiala a tuturor beneficiilor economice incorporate in investitia imobiliara in timp, si nu prin vanzare. Daca prezumtia este respinsa, trebuie respectate dispozitiile de la punctele 51 si 51A.
Exemplu ilustrativ pentru punctul 51C
O investitie imobiliara are un cost de 100 si o valoare justa de 150. Ea este evaluata utilizand modelul valorii juste din IAS 40. Investitia este formata dintr-un teren cu un cost de 40 si o valoare justa de 60 si o cladire cu un cost de 60 si o valoare justa de 90. Terenul are o durata de viata utila nelimitata.
Amortizarea cumulata a cladirii in scopuri fiscale este de 30. Modificarile nerealizate ale valorii juste a investitiei imobiliare nu afecteaza profitul impozabil. Daca investitia imobiliara este vanduta la un pret mai mare decat costul sau, reluarea amortizarii fiscale cumulate in valoare de 30 va fi inclusa in profitul impozabil si impozitata la o rata de impozitare ordinara de 30 %. Pentru incasarile din vanzare care depasesc costul, legislatia fiscala specifica o rata de 25 % pentru activele detinute mai putin de doi ani si de 20 % pentru activele detinute cel putin doi ani.
Deoarece investitia imobiliara este evaluata utilizand modelul valorii juste din IAS 40, exista o prezumtie relativa potrivit careia prin vanzare entitatea va recupera integral valoarea contabila a investitiei imobiliare. Daca aceasta prezumtie nu este respinsa, impozitul amanat reflecta consecintele fiscale ale recuperarii integrale a valorii contabile prin vanzare, chiar daca inainte de vanzare entitatea preconizeaza sa obtina venituri din chirii.
Baza fiscala a terenului, daca este vandut, este de 40 si exista o diferenta temporara impozabila egala cu 20 (60-40). Baza fiscala a cladirii, daca este vanduta, este de 30 (60-30) si exista o diferenta temporara impozabila egala cu 60 (90-30). Drept urmare, diferenta temporara impozabila totala aferenta investitiei imobiliare este de 80 (20 + 60).
In conformitate cu punctul 47, rata de impozitare este rata care se preconizeaza a fi aplicabila in perioada in care este realizata investitia imobiliara. Prin urmare, datoriile rezultante privind impozitul amanat se calculeaza dupa cum urmeaza, daca entitatea preconizeaza sa vanda investitia imobiliara dupa mai mult de doi ani de la achizitionarea ei:
| Diferenta temporara impozabila | Rata de impozitare | Datoria privind impozitul amanat |
Amortizarea fiscala cumulata | 30 | 30 % | 9 |
Incasari peste cost | 50 | 20 % | 10 |
Total | 80 | | 19 |
Daca entitatea preconizeaza sa vanda investitia imobiliara la mai putin de doi ani de la achizitionarea ei, calculul de mai sus va fi modificat pentru a aplica o rata de impozitare de 25 %, si nu de 20 %, incasarilor peste cost.
Daca, in schimb, entitatea detine cladirea in cadrul unui model de afaceri care urmareste mai degraba consumarea substantiala a tuturor beneficiilor economice incorporate in investitia imobiliara in timp, si nu prin vanzare, aceasta prezumtie va fi respinsa pentru cladire. Terenul nu este insa amortizabil. Prin urmare prezumtia de recuperare prin vanzare nu va fi respinsa pentru teren. Asadar, datoria privind impozitul amanat va reflecta consecintele fiscale ale recuperarii valorii contabile a cladirii prin utilizare si a valorii contabile a terenului prin vanzare.
Baza fiscala a cladirii, daca este utilizata, este de 30 (60-30) si exista o diferenta temporara impozabila egala cu 60 (90-30), ceea ce genereaza o datorie privind impozitul amanat de 18 (30 % din 60).
Baza fiscala a terenului, daca este vandut, este de 40 si exista o diferenta temporara impozabila egala cu 20 (60-40), ceea ce genereaza o datorie privind impozitul amanat de 4 (20 % din 20).
Drept urmare, daca in cazul cladirii prezumtia de recuperare prin vanzare este respinsa, datoria privind impozitul amanat aferenta investitiei imobiliare este de 22 (18 + 4).
51D Prezumtia relativa de la punctul 51C se aplica si in cazul in care o datorie privind impozitul amanat sau o creanta privind impozitul amanat ia nastere din evaluarea investitiei imobiliare intr-o combinare de intreprinderi daca entitatea va utiliza modelul valorii juste pentru evaluarea ulterioara a investitiei imobiliare.
51E Punctele 51B-51D nu modifica dispozitiile privind aplicarea principiilor de la punctele 24-33 (diferente temporare deductibile) si de la punctele 34-36 (pierderi fiscale neutilizate si credite fiscale neutilizate) din prezentul standard pentru recunoasterea si evaluarea creantelor privind impozitul amanat.
DATA INTRARII IN VIGOARE
98 Prin Impozitul amanat: Recuperarea activelor de baza, publicat in decembrie 2010, s-a renumerotat punctul 52, care a devenit punctul 51A, punctul 10 si exemplele care urmeaza dupa punctul 51A s-au modificat si s-au adaugat punctele 51B si 51C si exemplul urmator, precum si punctele 51D, 51E si 99. O entitate trebuie sa aplice respectivele modificari pentru perioadele anuale care incep la 1 ianuarie 2012 sau ulterior acestei date. Se permite aplicarea anterior acestei date. Daca o entitate aplica modificarile pentru o perioada anterioara, entitatea trebuie sa prezinte acest fapt.
RETRAGEREA SIC -21
99 Modificarile efectuate prin Impozitul amanat: Recuperarea activelor de baza, publicat in decembrie 2010, inlocuiesc Interpretarea SIC 21 Impozitul pe profit – Recuperarea activelor neamortizabile reevaluate.
STANDARDUL INTERNATIONAL DE RAPORTARE FINANCIARA 13
Evaluarea la valoarea justa
OBIECTIV
1 Prezentul IFRS:
(a) defineste valoarea justa;
(b) prezinta intr-un singur IFRS un cadru de evaluare la valoarea justa; si
(c) prevede furnizarea de informatii privind evaluarile la valoarea justa.
2 Valoarea justa este o evaluare in functie de piata si nu o evaluare specifica entitatii. Pentru anumite active si datorii pot fi disponibile tranzactii observabile pe piete sau informatii cu privire la piata. Pentru alte active si datorii este posibil sa nu existe tranzactii observabile pe piete sau informatii cu privire la piata. Cu toate acestea, obiectivul unei evaluari la valoarea justa este acelasi in ambele cazuri – de a estima pretul la care ar avea loc o tranzactie normala de vanzare a unui activ sau de transfer al unei datorii intre participanti pe piata la data de evaluare, in conditii de piata actuale (adica un pret de iesire la data de evaluare din perspectiva unui participant pe piata care detine activul sau datoria).
3 Atunci cand pretul unui activ sau al unei datorii identic(e) nu este observabil, o entitate evalueaza valoarea justa folosind o alta tehnica de evaluare prin care se utilizeaza la maximum date de intrare observabile relevante si se reduce la minimum utilizarea datelor de intrare neobservabile. Deoarece valoarea justa este o evaluare in functie de piata, aceasta se efectueaza utilizand ipotezele pe care le-ar folosi participantii pe piata pentru a determina valoarea unui activ sau a unei datorii, inclusiv ipoteze privind riscul. Drept urmare, atunci cand se evalueaza valoarea justa, nu este relevanta intentia entitatii de a detine un activ sau de a deconta sau de a onora in vreun fel o datorie.
4 Definirea valorii juste se axeaza pe active si datorii, deoarece acestea sunt un obiect principal al evaluarii contabile. In plus, prezentul IFRS trebuie aplicat la instrumentele proprii de capital ale entitatii, evaluate la valoarea justa.
DOMENIU DE APLICARE
5 Prezentul IFRS este aplicabil atunci cand un alt IFRS prevede sau permite evaluari la valoarea justa sau prezentari de informatii privind evaluari la valoarea justa (si evaluari, cum ar fi valoarea justa fara costurile generate de vanzare, pe baza valorii juste sau prezentari de informatii privind evaluarile respective), exceptand situatiile prevazute la punctele 6 si 7.
6 Cerintele de evaluare si de prezentare de informatii din prezentul IFRS nu sunt aplicabile la:
(a) tranzactii cu plata pe baza de actiuni care intra sub incidenta IFRS 2 Plata pe baza de actiuni;
(b) tranzactii de leasing care intra sub incidenta IAS 17 Contracte de leasing; si
(c) evaluari care au anumite asemanari cu valoarea justa, dar nu sunt la valoarea justa, cum ar fi valoarea realizabila neta din IAS 2 Stocuri sau valoarea de utilizare din IAS 36 Deprecierea activelor.
7 Prezentarile de informatii solicitate prin prezentul IFRS nu sunt necesare pentru urmatoarele:
(a) active ale planului evaluate la valoarea justa, in conformitate cu IAS 19 Beneficiile angajatilor;
(b) investitii in planuri de pensii evaluate la valoarea justa, in conformitate cu IAS 26 Contabilizarea si raportarea planurilor de pensii; si
(c) active a caror valoare recuperabila este valoarea justa fara costurile asociate cedarilor, in conformitate cu IAS 36.
8 Cadrul de evaluare la valoarea justa descris in prezentul IFRS este aplicabil atat evaluarii initiale, cat si evaluarii ulterioare, daca valoarea justa este prevazuta sau permisa in alte IFRS-uri.
EVALUARE
Definitia valorii juste
9 Prezentul IFRS defineste valoarea justa drept pretul incasat pentru vanzarea unui activ sau platit pentru transferul unei datorii intr-o tranzactie normala intre participanti pe piata, la data de evaluare.
10 La punctul B2 se descrie abordarea generala a evaluarii la valoarea justa.
Activul sau datoria
11 O evaluare la valoarea justa se efectueaza pentru un activ sau o datorie specific(a). Prin urmare, atunci cand efectueaza evaluarea la valoare justa, o entitate trebuie sa ia in calcul caracteristicile activului sau ale datoriei, daca participantii pe piata ar lua in calcul acele caracteristici atunci cand ar determina valoarea activului sau a datoriei la data de evaluare. Astfel de caracteristici cuprind, de exemplu, urmatoarele:
(a) conditia si amplasamentul activului; si
(b) daca exista, restrictii privind vanzarea sau utilizarea activului.
12 Efectul asupra evaluarii care provine dintr-o anumita caracteristica va fi diferit in functie de modul in care participantii pe piata iau in calcul caracteristica respectiva.
13 Activul sau datoria evaluat(a) la valoarea justa poate fi unul(una) dintre urmatoarele:
(a) un activ sau o datorie de sine statator(oare) (de exemplu, un instrument financiar sau un activ nefinanciar); sau
(b) un grup de active, un grup de datorii sau un grup de active si de datorii (de exemplu, o unitate generatoare de numerar sau o intreprindere).
14 Unitatea de cont determina, in contextul recunoasterii si prezentarii de informatii, daca activul sau datoria este un activ sau o datorie de sine statatoare sau un grup de active, un grup de datorii sau un grup de active si datorii. Unitatea de cont a activului sau datoriei trebuie stabilita in conformitate cu IFRS-ul care prevede sau care permite evaluarea la valoarea justa, exceptand cele prevazute in prezentul IFRS.
Tranzactia
15 Intr-o evaluare la valoarea justa se presupune ca activul sau datoria este schimbat(a) intr-o tranzactie normala de vanzare a activului sau de transfer al datoriei, intre participanti pe piata, la data de evaluare, in conditii de piata actuale.
16 Intr-o evaluare la valoarea justa se presupune ca tranzactia de vanzare a activului sau de transfer al datoriei are loc fie:
(a) pe piata principala a activului sau a datoriei, fie
(b) in lipsa unei piete principale, pe piata cea mai avantajoasa pentru activ sau pentru datorie.
17 Nu este necesar ca o entitate sa efectueze o verificare exhaustiva a tuturor pietelor posibile pentru a identifica piata principala sau, in lipsa unei piete principale, a pietei celei mai avantajoase, dar trebuie sa se tina cont de toate informatiile disponibile in mod rezonabil. In lipsa unor dovezi contrare, se presupune ca piata principala, sau daca nu exista o piata principala, piata cea mai avantajoasa, este piata pe care entitatea ar incheia in mod normal o tranzactie de vanzare a activului sau de transfer al datoriei.
18 Daca exista o piata principala pentru activ sau pentru datorie, evaluarea la valoarea justa trebuie sa reprezinte pretul pe acea piata (indiferent daca pretul este observabil direct sau este estimat utilizand alta tehnica de evaluare), chiar daca pretul pe o piata diferita poate fi mai avantajos la data de evaluare.
19 La data de evaluare, entitatea trebuie sa aiba acces pe piata principala (sau cea mai avantajoasa). Deoarece entitati diferite (si intreprinderi din cadrul acelor entitati) cu activitati diferite pot avea acces la piete diferite, piata principala (sau cea mai avantajoasa) pentru un activ sau o datorie identic(a) poate fi diferita pentru entitati distincte (si intreprinderile din cadrul acelor entitati). Prin urmare, piata principala (sau cea mai avantajoasa) (si, in consecinta, participantii pe piata), trebuie sa fie analizata din perspectiva entitatii, permitand astfel existenta diferentelor dintre entitatile cu activitati diferite.
20 Desi o entitate trebuie sa poata avea acces pe piata, nu este necesar ca ea sa aiba capacitatea de a vinde activul respectiv sau de a transfera datoria respectiva la data de evaluare pentru a putea sa evalueze valoarea justa pe baza pretului de pe piata respectiva.
21 Chiar si atunci cand nu exista o piata observabila pentru a furniza informatii pentru stabilirea pretului de vanzare a unui activ sau de transfer al unei datorii la data de evaluare, o evaluare la valoarea justa trebuie sa presupuna ca are loc o tranzactie la data de evaluare, analizata din perspectiva unui participant pe piata care detine activul sau datoria. Tranzactia presupusa stabileste o baza de estimare a pretului de vanzare a activului sau de transfer al datoriei.
Participanti pe piata
22 O entitate trebuie sa evalueze valoarea justa a unui activ sau a unei datorii pe baza ipotezei pe care ar utiliza-o participantii pe piata atunci cand ar stabili valoarea activului sau a datoriei, presupunand ca participantii pe piata actioneaza pentru a obtine un beneficiu economic maxim.
23 Pentru a ajunge la ipotezele respective, nu este necesar ca o entitate sa identifice anumiti participanti pe piata. Mai degraba, entitatea trebuie sa identifice caracteristicile care disting participantii pe piata in general, luand in considerare factorii specifici tuturor elementelor urmatoare:
(a) activul sau datoria;
(b) piata principala (sau cea mai avantajoasa) pentru activ sau pentru datorie si
(c) participantii pe piata cu care entitatea ar incheia o tranzactie pe piata respectiva.
Pretul
24 Valoarea justa reprezinta pretul care ar fi incasat la vanzarea unui activ sau platit la transferul unei datorii intr-o tranzactie normala pe piata principala (sau cea mai avantajoasa) la data de evaluare, in conditii de piata actuale (adica un pret de iesire), indiferent daca pretul respectiv este observabil direct sau este estimat utilizand alta tehnica de evaluare.
25 Pretul de pe piata principala (sau cea mai avantajoasa) utilizat pentru evaluarea valorii juste a activului sau a datoriei nu trebuie ajustat la costurile tranzactiei. Costurile tranzactiei trebuie contabilizate in conformitate cu alte IFRS-uri. Costurile tranzactiei nu reprezinta o caracteristica a unui activ sau a unei datorii; mai degraba, acestea sunt specifice tranzactiei si vor fi diferite in functie de modul in care o entitate efectueaza o tranzactie cu un activ sau o datorie.
26 Costurile tranzactiei nu includ costurile de transport. Daca o caracteristica a activului este amplasamentul (cum poate fi cazul, de exemplu, pentru marfuri), pretul pe piata principala (sau cea mai avantajoasa) trebuie sa fie ajustat pentru a include costurile, daca exista, care ar fi suportate pentru transportul activului de la amplasamentul curent la piata respectiva.
Aplicare pentru active nefinanciare
Cea mai intensa si cea mai buna utilizare a activelor nefinanciare
27 O evaluare la valoarea justa a unui activ nefinanciar tine cont de capacitatea participantului pe piata de a genera beneficii economice prin utilizarea cea mai intensa si cea mai buna a activului sau prin vanzarea acestuia unui alt participant pe piata, care va intrebuinta activul cel mai intens si cel mai bine.
28 Cea mai intensa si cea mai buna utilizare a unui activ nefinanciar tine cont de utilizarea posibila din punct de vedere fizic, permisa legal si fezabila financiar a activului, dupa cum urmeaza:
(a) O utilizare posibila din punct de vedere fizic tine cont de caracteristicile fizice ale activului, de care ar tine cont participantii pe piata atunci cand ar stabili valoarea activului (de exemplu, amplasamentul sau dimensiunea unei proprietati).
(b) O utilizare permisa din punct de vedere legal tine cont de orice restrictii juridice ale activului, de care ar tine cont participantii pe piata atunci cand ar stabili valoarea activului (de exemplu, reglementarile privind amplasarea aplicabile unei proprietati).
(c) O utilizare fezabila din punct de vedere financiar are in vedere daca o utilizare posibila din punct de vedere fizic si permisa de lege genereaza un venit sau un flux de trezorerie corespunzator (tinand cont de costurile aferente conversiei activului pentru utilizarea respectiva) pentru a produce o rentabilitate a investitiei pe care ar solicita-o participantii pe piata de la o investitie in activul utilizat astfel.
29 Cea mai intensa si cea mai buna utilizare se stabileste din perspectiva participantilor pe piata, chiar daca entitatea intentioneaza sa utilizeze altfel activul. Cu toate acestea, se presupune ca cea mai intensa si cea mai buna utilizare este utilizarea curenta a unui activ nefinanciar de catre entitate, cu exceptia cazului in care piata sau alti factori sugereaza ca, daca participantii pe piata ar utiliza diferit activul, ar maximiza valoarea acestuia.
30 Pentru a-si proteja pozitia competitiva sau din alte motive, o entitate poate intentiona sa nu utilizeze in mod activ activul nefinanciar dobandit sau poate intentiona sa nu foloseasca activul la cea mai buna utilizare. De exemplu, un caz poate fi acela in care entitatea intentioneaza sa utilizeze in mod defensiv o imobilizare necorporala dobandita, impiedicand alte parti sa o utilizeze. Cu toate acestea, entitatea trebuie sa evalueze valoarea justa a activului nefinanciar, presupunand cea mai intensa si cea mai buna utilizare a acestuia de catre participanti pe piata.
Premisa de evaluare pentru activele nefinanciare
31 Cea mai intensa si cea mai buna utilizare a unui activ nefinanciar stabileste premisa de evaluare utilizata pentru estimarea valorii juste a activului, dupa cum urmeaza:
(a) Cea mai intensa si cea mai buna utilizare a unui activ nefinanciar poate genera valoarea maxima pentru participantii pe piata prin utilizarea activului in combinatie cu alte active, ca grup (astfel cum a fost instalat sau configurat pentru utilizare) sau in combinatie cu alte active si datorii (de exemplu, o intreprindere).
(i) Daca cea mai intensa si cea mai buna utilizare a activului este folosirea activului in combinatie cu alte active sau cu alte active si datorii, valoarea justa a activului este pretul obtinut intr-o tranzactie curenta de vanzare a activului, presupunand ca activul va fi utilizat impreuna cu alte active sau cu alte active si datorii si ca activele si datoriile respective (adica activele complementare si datoriile aferente) ar fi disponibile participantilor pe piata.
(ii) Datoriile asociate activelor si activelor complementare includ datoriile care finanteaza capitalul circulant, dar nu includ datoriile utilizate pentru a finanta alte active decat cele din grupul de active.
(iii) Ipotezele privind cea mai intensa si cea mai buna utilizare a unui activ nefinanciar trebuie sa fie consecvente pentru toate activele (pentru care cea mai intensa si cea mai buna utilizare este relevanta) grupului de active sau ale grupului de active si datorii in cadrul caruia se utilizeaza activul.
(b) Cea mai intensa si cea mai buna utilizare a unui activ nefinanciar poate sa ofere participantilor pe piata o valoare maxima pe o baza de sine statatoare. Daca cea mai intensa si cea mai buna utilizare a unui activ este sa fie folosit de sine statator, valoarea justa a activului este pretul ce ar fi obtinut intr-o tranzactie curenta de vanzare a activului unor participanti pe piata, care ar utiliza activul pe o baza de sine statatoare.
32 Evaluarea la valoarea justa a unui activ nefinanciar presupune ca activul este vandut in conformitate cu unitatea de cont prevazuta in alte IFRS-uri (care poate fi un activ individual). Un astfel de caz este atunci cand prin evaluarea la valoarea justa se presupune ca cea mai intensa si cea mai buna utilizare a activului este aceea in combinatie cu alte active sau cu alte active si datorii, deoarece prin evaluarea la valoarea justa se presupune ca participantii pe piata detin deja activele complementare si datoriile aferente.
33 La punctul B3 se descrie aplicarea conceptului premisei de evaluare pentru activele nefinanciare.
Aplicare pentru datorii si propriile instrumente de capitaluri proprii ale unei entitati
Principii generale
34 O evaluare la valoarea justa presupune ca o datorie financiara sau nefinanciara sau un instrument propriu de capitaluri proprii al entitatii (de exemplu, participatii in capitalurile proprii emise drept contrapartida intr-o combinare de intreprinderi) este transferat(a) unui participant pe piata la data de evaluare. Transferul unei datorii sau al unui instrument propriu de capitaluri proprii al entitatii presupune urmatoarele:
(a) O datorie va ramane restanta, iar participantul pe piata caruia i se transfera datoria va trebui sa indeplineasca obligatia. Datoria nu va fi decontata cu co-contractantul sau stinsa in alt mod la data de evaluare.
(b) Instrumentul propriu de capitaluri proprii al entitatii va ramane in circulatie, iar participantul pe piata caruia i se transfera instrumentul va prelua drepturile si responsabilitatile aferente instrumentului. Instrumentul nu va fi anulat sau stins in alt mod la data de evaluare.
35 Chiar si atunci cand nu exista o piata observabila care sa furnizeze informatii de evaluare privind transferul unei datorii sau a unui instrument propriu de capitaluri proprii al unei entitati (de exemplu, din cauza unor restrictii contractuale sau juridice care impiedica transferul unor astfel de elemente), este posibil sa existe o piata observabila pentru astfel de elemente, daca acestea sunt detinute de alte parti sub forma de active (de exemplu, o obligatiune a unei corporatii sau o optiune de cumparare a actiunilor unei entitati).
36 In toate cazurile, o entitate trebuie sa utilizeze la maximum intrarile observabile relevante si sa reduca la minimum intrarile neobservabile pentru a indeplini obiectivul unei evaluari la valoarea justa, si anume de a estima pretul unei tranzactii normale de transfer al datoriei sau instrumentului de capitaluri proprii, care ar avea loc intre participanti pe piata, la data de evaluare, in conditii de piata actuale.
Datorii si instrumente de capitaluri proprii detinute de alte parti sub forma de active
37 Atunci cand nu este disponibil un pret cotat pentru transferul unei datorii identice sau similare sau a unui instrument propriu de capitaluri proprii al entitatii, iar un element identic este detinut de o alta parte sub forma de activ, o entitate trebuie sa evalueze valoarea justa a datoriei sau a instrumentului de capitaluri proprii din perspectiva participantului pe piata care detine elementul identic sub forma de activ, la data de evaluare.
38 In astfel de cazuri, o entitate trebuie sa evalueze valoarea justa a datoriei sau a instrumentului de capital propriu, dupa cum urmeaza:
(a) utilizand pretul cotat al elementului identic detinut de alta parte sub forma de activ pe o piata activa, daca pretul respectiv este disponibil.
(b) daca pretul respectiv nu este disponibil, utilizand alte date de intrare observabile, precum pretul cotat al elementului identic detinut de alta parte sub forma de activ, pe o piata care nu este activa.
(c) daca preturile observabile de la punctele (a) si (b) nu sunt disponibile, utilizand alta tehnica de evaluare, cum ar fi:
(i) o abordare pe baza de venit (de exemplu, tehnica valorii actualizate, care tine cont de fluxurile de trezorerie viitoare pe care un participant pe piata estimeaza ca le va primi in urma detinerii datoriei sau a instrumentului de capitaluri proprii drept activ; a se vedea punctele B10 si B11).
(ii) o abordare bazata pe piata (de exemplu, utilizarea preturilor cotate ale datoriilor sau instrumentelor de capitaluri proprii similare detinute de alte parti sub forma de active; a se vedea punctele B5-B7).
39 O entitate trebuie sa ajusteze pretul cotat al unei datorii sau al unui instrument propriu de capitaluri proprii al entitatii, detinut de alta parte sub forma de activ, numai daca exista factori specifici activului, care nu se aplica in evaluarea la valoarea justa a datoriei sau a instrumentului de capitaluri proprii. O entitate trebuie sa se asigure ca pretul activului nu reflecta efectul unei restrictii prin care se impiedica vanzarea activului. Anumiti factori care pot indica faptul ca pretul cotat trebuie ajustat, includ urmatoarele:
(a) Pretul cotat utilizat pentru activ este aferent unei datorii sau unui instrument de capitaluri proprii similar (dar nu identic) detinut de o alta parte sub forma de activ. De exemplu, este posibil ca datoria sau instrumentul de capitaluri proprii sa aiba caracteristici speciale (de exemplu, calitatea creditului emitentului), diferite de cele reflectate in valoarea justa a datoriei sau instrumentului de capitaluri proprii similar(a) detinut(a) sub forma de activ.
(b) Unitatea de cont a activului nu este aceeasi cu cea a datoriei sau instrumentului de capitaluri proprii. De exemplu, pentru datorii, in unele cazuri, pretul unui activ reprezinta un pret combinat pentru un pachet care cuprinde atat valorile datorate de emitent, cat si cele datorate pentru ameliorarea conditiilor de credit de catre un tert. Daca unitatea de cont a datoriei nu este aceeasi cu cea a pachetului combinat, obiectivul este de a evalua valoarea justa a datoriei emitentului si nu valoarea justa a pachetului combinat. Prin urmare, in astfel de cazuri, entitatea va ajusta pretul observat aferent activului pentru a elimina efectul ameliorarii de catre tert a conditiilor de credit.
Datorii si instrumente de capitaluri proprii care nu sunt detinute de alte parti sub forma de active
40 Atunci cand nu este disponibil un pret cotat pentru transferul unei datorii sau al unui instrument propriu de capitaluri proprii al entitatii similar(a) sau identic(a), iar o alta parte nu detine un element identic sub forma de activ, o entitate trebuie sa evalueze valoarea justa a datoriei sau a instrumentului de capitaluri proprii pe baza altei tehnici de evaluare, din perspectiva participantului pe piata care detine datoria sau care a emis o pretentie asupra capitalurilor proprii.
41 De exemplu, atunci cand aplica o tehnica bazata pe valoarea actualizata, o entitate poate tine cont de oricare din urmatoarele:
(a) iesirile de numerar viitoare pe care un participant pe piata estimeaza ca le va suporta pentru a onora obligatia, inclusiv compensatia pe care ar putea sa o solicite un participant pe piata in schimbul preluarii obligatiei (a se vedea punctele B31-B33).
(b) valoarea pe care ar obtine-o un participant pe piata pentru a participa la sau pentru a emite o datorie sau un instrument de capitaluri proprii identic(a), utilizand ipotezele pe care le-ar utiliza participantii pe piata atunci cand ar stabili valoarea unui element identic (de exemplu, cu aceleasi caracteristici de credit) pe piata principala (sau cea mai avantajoasa) pentru emiterea unei datorii sau a unui instrument de capitaluri proprii cu aceiasi termeni contractuali.
Riscul de neindeplinire a obligatiilor
42 Valoarea justa a unei datorii reflecta efectul riscului de neindeplinire a obligatiilor contractuale. Riscul de neindeplinire a obligatiilor contractuale cuprinde, dar este posibil sa nu se limiteze la, riscul de credit al entitatii (astfel cum este definit in IFRS 7 Instrumente financiare: informatii de furnizat). Se presupune ca riscul de neindeplinire a obligatiilor contractuale este acelasi si inainte si dupa transferul datoriei.
43 Atunci cand evalueaza valoarea justa a unei datorii, o entitate tine cont de efectul riscului sau de credit (solvabilitatea) si oricare alti factori care ar putea influenta probabilitatea ca obligatia sa fie sau nu indeplinita. Efectul respectiv poate fi diferit in functie de datorie, cum ar fi:
(a) daca datoria este o obligatie de a livra numerar (o datorie financiara) sau o obligatie de a livra bunuri sau servicii (o datorie nefinanciara).
(b) termenii de ameliorare a conditiilor de credit asociate datoriei, daca exista.
44 Valoarea justa a unei datorii reflecta efectul riscului de neindeplinire a obligatiilor pe baza unitatii sale de cont. Emitentul unei datorii emise cu o ameliorare a conditiilor de credit din partea unei terte parti, ce nu poate fi separata, contabilizata separat fata de datorie, nu trebuie sa includa efectul ameliorarii conditiilor de credit (de exemplu, garantarea datoriei de o terta parte) in evaluarea la valoarea justa a datoriei. Daca ameliorarea conditiilor de credit este contabilizata separat fata de datorie, atunci cand va evalua valoarea justa a datoriei emitentul va tine cont de propria solvabilitate si nu de cea a tertei parti care garanteaza.
Restrictii care impiedica transferul unei datorii sau al unui instrument propriu de capitaluri proprii al unei entitati
45 Atunci cand evalueaza valoarea justa a unei datorii sau a unui instrument propriu de capitaluri proprii al entitatii, o entitate nu trebuie sa includa date de intrare separate sau o ajustare a altor date de intrare asociate existentei unei restrictii care impiedica transferul elementului. Efectul unei restrictii care impiedica transferul unei datorii sau a unui instrument propriu de capitaluri proprii al entitatii este inclus fie implicit, fie explicit in alte date de intrare utilizate in evaluarea la valoarea justa.
46 De exemplu, atat creditorul, cat si debitorul au acceptat la data tranzactiei pretul tranzactiei pentru datorie, fiind pe deplin constienti ca obligatia include o restrictie care impiedica transferul. Ca urmare a includerii restrictiei in pretul tranzactiei, nu mai este necesara o intrare separata sau o ajustare la o intrare existenta, la data tranzactiei, pentru a reprezenta efectul restrictiei de transfer. In mod similar, nu mai este necesara o intrare separata sau o ajustare la o intrare existenta, la date de evaluare ulterioare, pentru a reflecta efectul restrictiei de transfer.
Datorii financiare cu o caracteristica “la vedere”
47 Valoarea justa a unei datorii financiare cu o caracteristica “la vedere” (de exemplu, un depozit la vedere) nu este mai mica decat valoarea de plata “la vedere”, actualizata la prima data la care suma poate fi ceruta spre plata.
Aplicare pentru active financiare si pentru datorii financiare cu pozitii de compensare la riscul de piata sau riscul de credit al co-contractantului
48 O entitate care detine un grup de active financiare si de datorii financiare este expusa la riscul de piata (astfel cum este definit in IFRS 7) si la riscul de credit (astfel cum este definit in IFRS 7) ale fiecarui co-contractant. Daca entitatea gestioneaza grupul respectiv de active financiare si de datorii financiare pe baza expunerii sale nete fie la riscul de piata, fie la riscul de credit, entitatii i se permite sa aplice o exceptie la prezentul IFRS pentru evaluarea valorii juste. Exceptia respectiva permite entitatii sa evalueze valoarea justa a unui grup de active financiare si de datorii financiare pe baza pretului ce poate fi obtinut la vanzarea unei pozitii nete lungi (adica un activ) pentru o anumita expunere la risc sau la transferul unei pozitii nete scurte (adica o datorie) pentru o anumita expunere la risc, intr-o tranzactie normala intre participanti pe piata, la data de evaluare, in conditii de piata actuale. In consecinta, o entitate trebuie sa evalueze valoarea justa a grupului de active financiare si de datorii financiare in conformitate cu modul in care participantii pe piata ar stabili valoarea expunerii nete la risc, la data de evaluare.
49 O entitate are dreptul sa utilizeze exceptia de la punctul 48, numai daca entitatea efectueaza urmatoarele:
(a) administreaza grupul de active financiare si de datorii financiare pe baza expunerii nete a entitatii la un anumit risc (sau riscuri) de piata sau la riscul de credit al unui co-contractant, in conformitate cu gestionarea riscului documentat sau cu strategia de investitii al(a) entitatii;
(b) pe aceasta baza, furnizeaza informatii cu privire la grupul de active financiare si de datorii financiare personalului cheie din conducerea entitatii, conform definitiei din IAS 24 Prezentarea informatiilor privind partile afiliate; si
(c) i se impune sau a ales sa evalueze activele financiare si datoriile financiare respective la valoarea justa in situatia pozitiei financiare de la finalul fiecarei perioade de raportare.
50 Exceptia de la punctul 48 nu se refera la prezentarea situatiilor financiare. In unele cazuri, baza de prezentare a instrumentelor financiare in situatia pozitiei financiare este diferita de baza de evaluare a instrumentelor financiare, de exemplu, daca un IFRS nu prevede sau nu permite prezentarea instrumentelor financiare pe o baza neta. In astfel de cazuri, o entitate poate fi nevoita sa aloce ajustarile la nivelul portofoliului (a se vedea punctele 53-56) activelor sau datoriilor individuale care alcatuiesc grupul de active financiare si de datorii financiare gestionate pe baza expunerii nete la risc a entitatii. O entitate trebuie sa efectueze astfel de alocari in mod rezonabil si consecvent, utilizand o metodologie adecvata circumstantelor.
51 O entitate trebuie sa decida cu privire la politica de contabilitate, in conformitate cu IAS 8 Politici contabile, modificari ale estimarilor contabile si erori pentru a utiliza exceptia de la punctul 48. O entitate care utilizeaza exceptia respectiva trebuie sa aplice consecvent politica contabila respectiva, inclusiv politica proprie de alocare a ajustarilor de licitatie (a se vedea punctele 53-55) si ajustarilor de credit (a se vedea punctul 56), daca este aplicabil, de la o perioada la alta, pentru un anumit portofoliu.
52 Exceptia de la punctul 48 se aplica numai pentru active financiare si datorii financiare care intra sub incidenta IAS 39 Instrumente financiare: recunoastere si evaluare sau IFRS 9 Instrumente financiare.
Expunerea la riscurile de piata
53 Atunci cand utilizeaza exceptia de la punctul 48 pentru a evalua valoarea justa a unui grup de active financiare si de datorii financiare gestionate pe baza expunerii nete a entitatii la un anumit risc (sau riscuri) de piata, entitatea trebuie sa aplice pretul inclus in marja de licitatie cea mai reprezentativa pentru valoarea justa in circumstantele expunerii nete a entitatii la riscurile de piata respective (a se vedea punctele 70 si 71).
54 Atunci cand utilizeaza exceptia de la punctul 48, o entitate trebuie sa se asigure ca riscul (sau riscurile) de piata la care se expune entitatea in cadrul grupului de active financiare si de datorii financiare este(sunt) in mare masura acelasi(aceleasi). De exemplu, o entitate nu va combina riscul ratei dobanzii aferent unui activ financiar cu riscul de pret al unor marfuri aferent unei datorii financiare, deoarece, actionand astfel, nu va micsora expunerea entitatii la riscul ratei dobanzii sau la riscul de pret al marfurilor. Atunci cand se utilizeaza exceptia de la punctul 48 pentru evaluarea la valoarea justa a activelor financiare si a datoriilor financiare din cadrul grupului, trebuie sa se tina cont de orice risc de baza datorat faptului ca parametrii riscului de piata nu sunt identici.
55 In mod similar, durata expunerii entitatii la un anumit risc (sau riscuri) de piata generat(e) de activele financiare si de datoriile financiare trebuie sa fie in mare masura aceeasi. De exemplu, o entitate care utilizeaza un contract futures pe o perioada de 12 luni pentru fluxurile de trezorerie aferente valorii riscului ratei dobanzii la 12 luni a expunerii la un instrument financiar pe cinci ani, in cadrul unui grup alcatuit doar din active financiare si din datorii financiare, evalueaza valoarea justa a expunerii la riscul ratei dobanzii la 12 luni pe o baza neta, iar expunerea ramasa la riscul ratei dobanzii (adica, anii 2-5) pe o baza bruta.
Expunerea la riscul de credit al unui anumit co-contractant
56 Atunci cand se utilizeaza exceptia de la punctul 48 pentru evaluarea la valoarea justa a grupului de active financiare si de datorii financiare gestionat impreuna cu un anumit co-contractant, entitatea trebuie sa includa in evaluarea la valoarea justa efectul expunerii nete a entitatii la riscul de credit al acelui co-contractant sau expunerea neta a co-contractantului la riscul de credit al entitatii, atunci cand participantii pe piata tin cont de orice angajament existent care diminueaza expunerea la riscul de credit in caz de neplata (de exemplu, un angajament de compensare globala cu co-contractantul sau un contract care prevede schimbul de garantii reale pe baza expunerii nete a fiecarei parti la riscul de credit al celeilalte parti). Evaluarea la valoarea justa trebuie sa reflecte asteptarile participantilor pe piata cu privire la probabilitatea aplicarii legale a unui astfel de angajament in cazul nerespectarii obligatiilor.
Valoarea justa la recunoasterea initiala
57 Atunci cand se dobandeste un activ sau se preia o datorie intr-o tranzactie de schimb, pretul tranzactiei pentru activul sau datoria respectiva este pretul platit pentru dobandirea activului sau incasat pentru preluarea datoriei (un pret de intrare). In schimb, valoarea justa a activului sau a datoriei este pretul care ar fi incasat pentru vanzarea activului sau platit pentru transferul datoriei (un pret de iesire). Entitatile nu vand in mod necesar activele la preturile la care le-au dobandit. In mod similar, entitatile nu transfera in mod necesar datoriile la preturile la care le-au preluat.
58 In multe cazuri, pretul tranzactiei va fi egal cu valoarea justa (de exemplu, un astfel de caz poate fi daca, la data tranzactiei, tranzactia de cumparare a unui activ are loc pe piata pe care ar fi vandut activul).
59 Atunci cand stabileste daca valoarea justa la recunoasterea initiala este egala cu pretul tranzactiei, o entitate trebuie sa tina cont de factorii specifici tranzactiei si activului sau datoriei. La punctul B4 sunt descrise situatiile in care este posibil ca pretul tranzactiei sa nu reprezinte valoarea justa a unui activ sau a unei datorii la recunoasterea initiala.
60 Daca un alt IFRS impune sau permite unei entitati sa evalueze initial un activ sau o datorie la valoarea justa, iar pretul tranzactiei este diferit de valoarea justa, entitatea trebuie sa recunoasca castigul sau pierderea rezultata in profit sau pierdere, cu exceptia cazului in care IFRS-ul respectiv prevede altfel.
Tehnici de evaluare
61 O entitate trebuie sa utilizeze tehnici de evaluare corespunzatoare circumstantelor si pentru care exista date suficiente pentru evaluarea la valoarea justa, utilizand la maxim datele de intrare observabile relevante si reducand la minimum datele de intrare neobservabile utilizate.
62 Obiectivul utilizarii unei tehnici de evaluare este de a estima pretul la care ar avea loc o tranzactie normala de vanzare a unui activ sau de transfer al unei datorii intre participantii pe piata, la data evaluarii, in conditii de piata actuale. Trei tehnici de evaluare utilizate deseori sunt abordarea bazata pe piata, modelul costului si abordarea pe baza de venit. Aspectele principale ale abordarilor respective sunt rezumate la punctele B5-B11. Pentru a evalua valoarea justa, o entitate trebuie sa utilizeze tehnici de evaluare in conformitate cu una sau mai multe din abordarile respective.
63 In unele cazuri va fi adecvata o singura tehnica de evaluare (de exemplu, atunci cand se evalueaza un activ sau o datorie pe baza pretului cotat al activelor sau datoriilor identice). In alte cazuri, vor fi utile mai multe tehnici de evaluare (de exemplu, un astfel de caz poate fi atunci cand se evalueaza o unitate generatoare de numerar). Daca, pentru evaluarea valorii juste, se utilizeaza mai multe tehnici de evaluare, rezultatele (adica indicatorii respectivi ai valorii juste) trebuie sa fie evaluate tinand cont de caracterul rezonabil al intervalului de valori indicat de rezultatele respective. O evaluare la valoarea justa este punctul din acel interval, care este cel mai reprezentativ pentru valoarea justa in circumstantele date.
64 Daca pretul tranzactiei este valoarea justa la recunoasterea initiala, iar pentru a masura valoarea justa in perioade ulterioare se utilizeaza o tehnica de evaluare cu date de intrare neobservabile, tehnica de evaluare trebuie sa fie calibrata astfel incat rezultatul tehnicii de evaluare la recunoasterea initiala este egal cu pretul tranzactiei. Prin calibrare se asigura ca tehnica de evaluare reflecta conditiile de piata actuale si ajuta entitatea sa stabileasca daca este necesara o ajustare a tehnicii de evaluare (de exemplu, este posibil ca o caracteristica a activului sau a datoriei sa nu fie inclusa in tehnica de evaluare). Dupa recunoasterea initiala, atunci cand se evalueaza valoarea justa printr-o tehnica de evaluare sau prin tehnici care folosesc date de intrare neobservabile, o entitate trebuie sa se asigure ca tehnicile de evaluare respective reflecta datele de piata observabile (de exemplu, pretul unui activ sau al unei datorii similar(e)) la data de evaluare.
65 Tehnicile de evaluare utilizate in evaluarea valorii juste trebuie sa fie aplicate in mod consecvent. Cu toate acestea, o modificare a tehnicii de evaluare sau a aplicarii acesteia (de exemplu, o modificare a ponderii acesteia cand sunt utilizate mai multe tehnici de evaluare sau o modificare la ajustarea aplicata tehnicii de evaluare) este adecvata daca modificarea are ca rezultat o evaluare echivalenta sau mai reprezentativa a valorii juste in circumstantele date. Un astfel de caz poate fi, de exemplu, daca au loc oricare din evenimentele urmatoare:
(a) dezvoltarea unor piete noi;
(b) sunt disponibile noi informatii;
(c) nu mai sunt disponibile informatiile utilizate anterior;
(d) se imbunatatesc tehnicile de evaluare; sau
(e) se schimba conditiile de piata.
66 Revizuirile rezultate in urma modificarii tehnicii de evaluare sau a aplicarii acesteia trebuie sa fie contabilizate ca o modificare a estimarii contabile, in conformitate cu IAS 8. Cu toate acestea, prezentarile de informatii din IAS 8 privind o modificare a estimarii contabile nu sunt prevazute pentru revizuiri rezultate in urma modificarii tehnicii de evaluare sau a aplicarii acesteia.
Date de intrare pentru tehnicile de evaluare
Principii generale
67 Tehnicile de evaluare utilizate in evaluarea valorii juste trebuie sa foloseasca la maximum date de intrare observabile si sa reduca la minimum datele de intrare neobservabile.
68 Exemple de piete in care pot fi observabile intrari pentru anumite active si datorii (de exemplu, instrumente financiare) sunt pietele bursiere, pietele de dealeri, pietele de brokeri, pietele fara intermediari (a se vedea punctul B34).
69 O entitate trebuie sa aleaga datele de intrare conforme cu caracteristicile activului sau datoriei de care ar tine cont participantii pe piata intr-o tranzactie cu activul sau datoria respectiva (a se vedea punctele 11 si 12). In anumite cazuri, acele caracteristici apar in urma aplicarii unei ajustari, cum ar fi o prima sau o actualizare (de exemplu, o prima de control sau o actualizare a unui interes care nu controleaza). Cu toate acestea, o evaluare la valoarea justa nu va include o prima sau o actualizare care nu corespunde unitatii de cont din IFRS-ul care prevede sau care permite evaluarea la valoarea justa (a se vedea punctele 13 si 14). In evaluarea la valoarea justa nu sunt acceptate primele si actualizarile care reflecta dimensiunea drept caracteristica a participatiei entitatii (in special, un factor de blocaj care ajusteaza pretul de cotare a unui activ sau a unei datorii deoarece volumul zilnic de tranzactionare al unei piete nu este suficient pentru a absorbi cantitatea detinuta de entitate, conform descrierii de la punctul 80), si nu drept caracteristica a activului sau a datoriei (de exemplu, prima de control in evaluarea la valoarea justa a unui interes care controleaza). In toate cazurile, daca exista un pret cotat pe o piata activa (adica date de intrare de nivel 1) pentru un activ sau o datorie, o entitate trebuie sa utilizeze acel pret fara a-l ajusta atunci cand evalueaza valoarea justa, cu exceptia prevederilor de la punctul 79.
Date de intrare bazate pe pretul de oferta si pe cel de cerere
70 Daca un activ sau o datorie evaluat(a) la valoarea justa are un pret de oferta si un pret de cerere (de exemplu, o intrare dintr-o piata de dealeri), pentru a evalua valoarea justa trebuie sa se utilizeze pretul din marja de licitatie cel mai reprezentativ pentru valoarea justa in circumstantele date, indiferent de clasa in care este incadrata intrarea in ierarhia valorii juste (adica nivelul 1, 2 sau 3; a se vedea punctele 72–90). Se permite, dar nu se impune utilizarea preturilor de oferta pentru pozitiile de active si a preturilor de cerere pentru pozitiile pe datorii.
71 Prezentul IFRS nu interzice utilizarea preturilor medii de pe piata sau a altor conventii de determinare a valorii utilizate de participantii pe piata ca avantaj practic pentru evaluarea la valoarea justa in marja de licitatie.
Ierarhia valorii juste
72 Pentru a imbunatati consecventa si comparabilitatea evaluarilor la valoarea justa si a prezentarilor de informatii conexe, prezentul IFRS stabileste o ierarhie a valorii juste prin care datele de intrare utilizate in tehnicile de evaluare a valorii juste sunt clasificate pe trei nivele (a se vedea punctele 76-90). In ierarhia valorii juste, nivelul prioritar il ocupa preturile cotate (neajustate) pe pietele active pentru active sau datorii identice (date de intrare de nivelul 1), iar cel mai scazut nivel de prioritate este cel al datelor de intrare neobservabile (date de intrare de nivelul 3).
73 In unele cazuri, datele de intrare utilizate in evaluarea valorii juste a unui activ sau a unei datorii pot fi clasificate in cadrul diferitelor nivele ale ierarhiei valorii juste. In acele cazuri, evaluarea la valoarea justa este clasificata in intregime la acelasi nivel al ierarhiei valorii juste drept cel mai jos nivel semnificativ pentru intreaga evaluare. Evaluarea importantei unei anumite intrari pentru intreaga evaluare necesita efectuarea de rationamente profesionale si analizarea factorilor specifici activului sau datoriei. Ajustarile pentru obtinerea evaluarii pe baza de valori juste, precum costuri generate de vanzare atunci cand se evalueaza valoarea justa fara costurile generate de vanzare, nu trebuie luate in considerare atunci cand se stabileste nivelul in ierarhia valorii juste in care este clasificata o evaluare la valoarea justa.
74 Existenta datelor de intrare relevante si a subiectivitatii relative a acestora poate influenta alegerea tehnicii de evaluare corespunzatoare (a se vedea punctul 61). Cu toate acestea, in ierarhia valorii juste sunt clasificate datele de intrare utilizate in tehnicile de evaluare si nu tehnicile de evaluare utilizate pentru evaluarea valorii juste. De exemplu, evaluarea la valoarea justa bazata pe tehnica valorii actualizate poate fi clasificata la nivelul 2 sau la nivelul 3, in functie de datele de intrare care influenteaza intreaga evaluare si nivelul la care sunt clasate datele de intrare respective in ierarhia valorii juste.
75 Daca o intrare observabila trebuie ajustata printr-o intrare neobservabila, iar ajustarea are drept rezultat o evaluare la valoarea justa semnificativ mai ridicata sau mai scazuta, evaluarea care rezulta trebuie clasificata la nivelul 3 in ierarhia valorii juste. De exemplu, daca, la vanzarea unui activ, un participant pe piata ar tine cont de efectul unei restrictii atunci cand stabileste valoarea activului, o entitate va ajusta pretul cotat pentru a reflecta efectul acelei restrictii. Daca un pret cotat este o intrare de nivel 2, iar ajustarea este o intrare neobservabila semnificativa in evaluarea totala, evaluarea va fi clasificata la nivelul 3 in ierarhia valorii juste.
Date de intrare de nivel 1
76 Datele de intrare de nivel 1 sunt preturi cotate (neajustate) pe piete active pentru active si datorii identice, la care entitatea are acces la data de evaluare.
77 Un pret cotat pe o piata activa ofera cea mai sigura dovada a valorii juste si, ori de cate ori este disponibil, trebuie utilizat fara ajustari pentru evaluarea valorii juste, cu exceptia cazului de la punctul 79.
78 Date de intrare de nivel 1 vor fi disponibile pentru multe active financiare si datorii financiare, unele putand fi schimbate pe mai multe piete active (de exemplu, pe piete bursiere diferite). Prin urmare, la nivelul 1 se va pune accent pe determinarea urmatoarelor doua elemente simultan:
(a) piata principala pentru activ sau datorie sau, in lipsa unei piete principale, a celei mai avantajoase piete pentru activ sau datorie; si
(b) daca o entitate poate incheia o tranzactie pentru activ sau datorie la pretul de pe piata respectiva la data de evaluare.
79 O entitate nu trebuie sa ajusteze o intrare de nivel 1, decat in situatiile urmatoare:
(a) atunci cand o entitate detine un numar mare de active sau datorii similare (dar nu identice) (de exemplu, titluri de creanta) care sunt evaluate la valoarea justa si pe o piata activa este disponibil, dar nu poate fi accesat rapid, un pret cotat pentru fiecare din activele sau datoriile respective in mod individual (adica, datorita numarului mare de active sau datorii similare detinute de entitate, ar fi dificil sa se obtina informatii legate de pret pentru fiecare activ sau datorie in mod individual, la data de evaluare). In cazul respectiv, ca un avantaj practic, o entitate poate sa evalueze valoarea justa pe baza unei metode alternative de stabilire a pretului, care nu se bazeaza exclusiv pe preturi cotate (de exemplu, matrice de tarifare). Cu toate acestea, utilizarea unei metode alternative de stabilire a pretului are drept rezultat clasificarea evaluarii la valoarea justa pe un nivel inferior in ierarhia valorii juste.
(b) atunci cand un pret cotat pe o piata activa nu reprezinta valoarea justa la data de evaluare. Un astfel de caz poate fi, de exemplu, daca evenimente semnificative (precum tranzactii pe o piata fara intermediari, tranzactii pe o piata cu intermediari brokeri sau anunturi) au loc dupa inchiderea pietei, dar inainte de data de evaluare. O entitate trebuie sa stabileasca si sa aplice in mod consecvent o politica de identificare a evenimentelor respective, care ar putea influenta evaluarile la valoarea justa. Cu toate acestea, daca un pret cotat este ajustat pe baza unor informatii noi, ajustarea are drept rezultat clasificarea evaluarii la valoarea justa la un nivel inferior in ierarhia valorii juste.
(c) atunci cand se evalueaza valoarea justa a unei datorii sau a unui instrument propriu de capitaluri proprii al unei entitati pe baza unui pret cotat al unui element identic tranzactionat drept activ pe o piata activa, iar acel pret trebuie ajustat in functie de factori specifici elementului sau activului (a se vedea punctul 39). Daca nu este necesara ajustarea pretului cotat al activului, rezultatul este o evaluare la valoarea justa clasificata la nivelul 1 al ierarhiei valorii juste. Cu toate acestea, ajustarea pretului cotat al activului are drept rezultat clasificarea evaluarii la valoarea justa pe un nivel inferior in ierarhia valorii juste.
80 Daca o entitate detine o pozitie intr-un singur activ sau datorie (inclusiv o pozitie care cuprinde un numar mare de active sau datorii, cum ar fi detinerea unui instrument financiar), iar activul sau datoria este tranzactionat(a) pe o piata activa, valoarea justa a activului sau datoriei trebuie evaluata la nivelul 1 ca produs al pretului cotat pentru activul sau datoria individual(a) si al cantitatii detinute de entitate. Aceasta situatie se aplica chiar si daca volumul de tranzactii zilnic al unei piete nu este suficient pentru a absorbi cantitatea detinuta, iar plasarea unei comenzi de vanzare a pozitiei intr-o singura tranzactie poate influenta pretul cotat.
Date de intrare de nivel 2
81 Datele de intrare de nivel 2 sunt acele intrari diferite de preturile cotate incluse la nivelul 1, care sunt observabile direct sau indirect pentru activ sau datorie.
82 Daca activul sau datoria are un termen (contractual) specificat, o intrare de nivel 2 trebuie sa fie observabila in principal pentru intregul termen al activului sau al datoriei. Datele de intrare de nivel 2 cuprind urmatoarele:
(a) preturi cotate pentru active sau datorii similare pe piete active.
(b) preturi cotate pentru active sau datorii identice pe piete care nu sunt active.
(c) alte date de intrare decat preturile cotate observabile pentru activ sau pentru datorie, de exemplu:
(i) rate ale dobanzii si curbe ale randamentului observabile la intervale cotate in mod curent;
(ii) volatilitati implicite; si
(iii) marje de credit.
(d) date de intrare coroborate in functie de piata.
83 Ajustarea datelor de intrare de nivel 2 variaza in functie de factorii specifici activului sau datoriei. Factorii respectivi cuprind urmatoarele:
(a) conditia si amplasamentul activului;
(b) masura in care datele de intrare sunt aferente elementelor cu care se compara activul sau datoria (inclusiv factorii descrisi la punctul 39); si
(c) volumul si nivelul de activitate de pe pietele pe care intrarile sunt observate.
84 O ajustare a unei intrari de nivel 2 cu un rol semnificativ in intreaga evaluare poate avea drept rezultat o evaluare la valoarea justa clasificata la nivelul 3 in ierarhia valorii juste, in cazul in care ajustarea se bazeaza pe intrari neobservabile semnificative.
85 La punctul B35 se descrie utilizarea intrarilor de nivel 2 pentru active si datorii specifice.
Date de intrare de nivel 3
86 Datele de intrare de nivel 3 sunt date neobservabile pentru activ sau datorie.
87 Datele de intrare neobservabile trebuie utilizate in evaluarea valorii juste in masura in care nu sunt disponibile date de intrare observabile, permitand existenta unor situatii in care activitatea pe o piata pentru activ sau datorie e redusa, poate chiar inexistenta, la data de evaluare. Cu toate acestea, obiectivul evaluarii la valoarea justa ramane acelasi, adica un pret de iesire la data de evaluare din perspectiva unui participant pe piata care detine activul sau datoria. Prin urmare, datele de intrare neobservabile trebuie sa reflecte ipotezele pe care le-ar folosi participantii pe piata la stabilirea pretului unui activ sau al unei datorii, inclusiv ipotezele privind riscul.
88 Ipotezele privind riscul includ riscul inerent unei tehnici de evaluare specifice utilizate in evaluarea valorii juste (de exemplu, un model de stabilire a pretului) si riscul inerent datelor de intrare utilizate in tehnica de evaluare. O evaluare care nu cuprinde o ajustare de risc nu va reprezenta o evaluare la valoarea justa daca participantii pe piata ar include o astfel de ajustare atunci cand ar determina valoarea activului sau datoriei. De exemplu, este posibil sa fie necesar sa se includa o ajustare de risc atunci cand exista o incertitudine semnificativa a evaluarii (de exemplu, atunci cand volumul sau nivelul de activitate a suferit o scadere importanta in comparatie cu activitatea normala de pe piata privind activul sau datoria, sau active sau datorii similare, iar entitatea a stabilit ca pretul tranzactiei sau pretul cotat nu reprezinta valoarea justa, astfel cum este descrisa la punctele B37-B47).
89 O entitate trebuie sa elaboreze date de intrare neobservabile pe baza celor mai bune informatii disponibile in circumstantele date, care por cuprinde datele proprii ale entitatii. In elaborarea datelor neobservabile, o entitate poate porni de la propriile date, dar trebuie sa ajusteze datele respective daca informatii de piata disponibile in mod rezonabil ar indica faptul ca alti participanti pe piata ar utiliza date diferite sau daca exista un element specific entitatii care nu este disponibil altor participanti pe piata (de exemplu, o sinergie specifica entitatii). Nu este necesar ca o entitate sa intreprinda eforturi excesive pentru a obtine informatii privind ipotezele participantilor pe piata. Cu toate acestea, o entitate trebuie sa tina cont de toate informatiile privind ipotezele participantilor pe piata, disponibile in mod rezonabil. Datele de intrare neobservabile create in maniera descrisa mai sus sunt considerate ipoteze ale participantilor pe piata si intrunesc obiectivul evaluarii la valoarea justa.
90 La punctul B36 se descrie utilizarea intrarilor de nivel 3 pentru active si datorii specifice.
PREZENTAREA DE INFORMATII
91 O entitate trebuie sa prezinte informatii care sa permita utilizatorilor situatiilor sale financiare sa evalueze urmatoarele doua aspecte:
(a) pentru activele si datoriile evaluate la valoarea justa in mod recurent sau nerecurent in situatia pozitiei financiare dupa recunoasterea initiala, tehnicile de evaluare si datele de intrare utilizate in efectuarea evaluarilor respective.
(b) pentru evaluari la valoarea justa efectuate in mod recurent pe baza unor date de intrare neobservabile (de nivel 3) semnificative, efectul evaluarilor asupra profitului sau pierderii sau asupra altui rezultat global, pentru perioada respectiva.
92 Pentru a indeplini obiectivul de la punctul 91, o entitate trebuie sa analizeze toate aspectele urmatoare:
(a) nivelul de detaliu necesar pentru a indeplini cerintele de prezentare de informatii;
(b) gradul de atentie care trebuie acordat fiecarei cerinte;
(c) gradul de agregare sau de dezagregare a datelor; si
(d) daca utilizatorii situatiilor financiare au nevoie de informatii suplimentare pentru a evalua informatiile cantitative furnizate.
Daca informatiile furnizate in conformitate cu prezentul IFRS impreuna cu cele prevazute de alte IFRS-uri nu sunt suficiente pentru a intruni obiectivele de la punctul 91, o entitate trebuie sa furnizeze orice informatii suplimentare necesare pentru a intruni obiectivele respective.
93 Pentru a indeplini obiectivele de la punctul 91, o entitate trebuie sa furnizeze cel putin informatiile urmatoare pentru fiecare clasa de active sau datorii (a se vedea punctul 94 pentru informatii privind stabilirea clasei corespunzatoare activelor sau datoriilor) evaluate la valoarea justa (inclusiv evaluarile bazate pe valoarea justa care intra sub incidenta prezentului IFRS) in situatia pozitiei financiare dupa recunoasterea initiala:
(a) pentru evaluarile la valoarea justa efectuate in mod recurent si nerecurent, evaluarea la valoarea justa efectuata la finalul perioadei de raportare, iar pentru evaluarile la valoarea justa efectuate in mod nerecurent, motivele efectuarii evaluarii. Evaluarile recurente la valoarea justa ale activelor sau datoriilor sunt cele prevazute sau permise de alte IFRS-uri in situatia pozitiei financiare la finalul fiecarei perioade de raportare. Evaluarile nerecurente la valoarea justa ale activelor sau datoriilor sunt cele solicitate sau permise de alte IFRS-uri in situatia pozitiei financiare in anumite circumstante (de exemplu, o entitate evalueaza un activ detinut in vederea vanzarii, fara costurile generate de vanzare, in conformitate cu IFRS 5 Active imobilizate detinute in vederea vanzarii si activitati intrerupte, deoarece valoarea justa a activului fara costurile generate de vanzare este mai scazuta decat valoarea sa contabila).
(b) pentru evaluarile la valoarea justa recurente si nerecurente, nivelul la care sunt clasificate evaluarile la valoarea justa in intregime in ierarhia valorii juste (nivelul 1, 2 sau 3).
(c) pentru activele si datoriile detinute la finalul perioadei de raportare si care sunt evaluate recurent la valoarea justa, valorile oricaror transferuri intre nivelul 1 si nivelul 2 in ierarhia valorii juste, motivele acelor transferuri si politica entitatii de a stabili cand se estimeaza ca au avut loc transferurile intre niveluri (a se vedea punctul 95). Transferurile catre fiecare nivel trebuie sa fie prezentate si discutate separat fata de transferurile de la fiecare nivel.
(d) pentru evaluarile la valoarea justa recurente si nerecurente clasificate la nivelul 2 si la nivelul 3 in ierarhia valorii juste, o descriere a tehnicii(lor) de evaluare si a datelor de intrare utilizate in evaluarea la valoarea justa. Daca exista o modificare a tehnicii de evaluare (de exemplu, schimbarea abordarii bazate pe piata cu abordarea pe baza de venit sau utilizarea unei tehnici de evaluare suplimentare), entitatea trebuie sa prezinte modificarea respectiva si motivul(ele) pentru care a efectuat-o. Pentru evaluarile la valoarea justa clasificate la nivelul 3 in ierarhia valorii juste, o entitate trebuie sa furnizeze informatii cantitative privind datele de intrare neobservabile semnificative utilizate in evaluarea la valoarea justa. O entitate nu trebuie sa creeze informatii cantitative pentru a se conforma prezentei dispozitii de furnizare de informatii daca datele neobservabile cantitative nu sunt elaborate de entitate atunci cand evalueaza valoarea justa (de exemplu, atunci cand o entitate utilizeaza, fara a le ajusta, preturi dintr-o tranzactie anterioara sau informatii privind stabilirea preturilor provenite de la terte parti). Cu toate acestea, atunci cand furnizeaza aceste informatii, o entitate nu va omite datele cantitative neobservabile cu un rol important in evaluarea la valoarea justa si care sunt disponibile entitatii in mod rezonabil.
(e) pentru evaluari la valoarea justa recurente clasificate la nivelul 3 in ierarhia valorii juste, o reconciliere de la soldurile de deschidere la soldurile de inchidere, prezentand separat modificarile din perioada respectiva atribuibile urmatoarelor:
(i) castiguri sau pierderi totale pentru perioada respectiva recunoscute in profit sau pierdere si elementul(ele)-rand din profit sau pierdere in care sunt recunoscute acele castiguri sau pierderi.
(ii) castiguri sau pierderi totale pentru perioada respectiva recunoscute in alte elemente ale rezultatului global si elementul(ele)-rand din alte elemente ale rezultatului global in care sunt recunoscute acele castiguri sau pierderi.
(iii) achizitii, vanzari, emisiuni sau decontari (fiecare din tipurile respective de modificari fiind prezentate separat).
(iv) valorile oricaror transferuri la sau de la nivelul 3 in ierarhia valorii juste, motivele acelor transferuri si politica entitatii de a stabili cand se estimeaza ca au avut loc transferurile intre niveluri (a se vedea punctul 95). Transferurile catre nivelul 3 trebuie prezentate si discutate separat fata de transferurile de la nivelul 3.
(f) pentru evaluarile la valoarea justa recurente clasificate la nivelul 3 in ierarhia valorii juste, valoarea castigurilor sau a pierderilor totale pentru perioada de la litera (e) punctul (i) incluse in profit sau pierdere, care sunt atribuibile modificarii in castiguri sau pierderi nerealizate aferente activelor si datoriilor respective detinute la finalul perioadei de raportare si elementul(ele)-rand din profit sau pierdere in care sunt recunoscute acele castiguri sau pierderi nerealizate.
(g) pentru evaluarile la valoarea justa recurente si nerecurente clasificate la nivelul 3 in ierarhia valorii juste, o descriere a procesului de evaluare utilizat de entitate (inclusiv, de exemplu, modul in care o entitate isi alege politicile si procedurile de evaluare si analizeaza modificarile evaluarilor la valoarea justa de la o perioada la alta).
(h) pentru evaluarile la valoarea justa recurente clasificate la nivelul 3 in ierarhia valorii juste:
(i) pentru toate evaluarile de acest fel, o descriere narativa a sensibilitatii evaluarii la valoarea justa la modificarea datelor neobservabile, daca modificarea valorii datelor respective ar avea drept rezultat o evaluare la valoarea justa mult mai ridicata sau mai scazuta. Daca exista interdependente intre datele de intrare respective si alte date neobservabile utilizate in evaluarea valorii juste, o entitate trebuie sa furnizeze o descriere a interdependentelor respective si cum pot acestea sa majoreze sau sa diminueze efectul modificarii datelor neobservabile asupra evaluarii la valoarea justa. Pentru a indeplini aceasta dispozitie de furnizare de informatii, descrierea narativa privind sensibilitatea la modificarea datelor de intrare neobservabile trebuie sa includa minimum datele de intrare neobservabile prezentate pentru conformitatea cu punctul (d).
(ii) pentru active financiare si datorii financiare, daca modificarea uneia sau mai multor date de intrare neobservabile pentru a reflecta o ipoteza alternativa posibila in mod rezonabil ar modifica semnificativ valoarea justa, o entitate trebuie sa prezinte acest fapt si efectele acelor modificari. Entitatea trebuie sa prezinte modul de calcul al efectului unei modificari menite sa reflecte o ipoteza alternativa posibila in mod rezonabil. In acest sens, importanta trebuie estimata tinand cont de profit sau pierdere si de activele sau datoriile totale sau, atunci cand modificarile valorii juste sunt recunoscute in alte elemente ale rezultatului global, tinand cont de capitalurile proprii totale.
(i) pentru evaluarile la valoarea justa recurente si nerecurente, daca cea mai intensa si cea mai buna utilizare a activului nefinanciar este diferita de utilizarea actuala, o entitate trebuie sa prezinte acest fapt si sa explice de ce activul nefinanciar este utilizat in alta maniera decat cea mai intensa si cea mai buna utilizare a sa.
94 O entitate trebuie sa stabileasca categoriile de active si de datorii corespunzatoare, pe baza urmatoarelor:
(a) natura, caracteristicile si riscurile activului sau datoriei; si
(b) nivelul la care este clasificata evaluarea la valoarea justa in ierarhia valorii juste.
Este posibil sa fie nevoie de un numar mai mare de categorii pentru evaluarile la valoarea justa clasificate la nivelul 3 in ierarhia valorii juste, deoarece evaluarile respective au un nivel mai mare de incertitudine si subiectivitate. Sunt necesare rationamente profesionale pentru stabilirea categoriilor corespunzatoare ale activelor si ale datoriilor pentru care trebuie prezentate informatii cu privire la evaluarea la valoarea justa. O categorie de active si de datorii va necesita deseori o dezagregare mai ampla decat elementele-rand din situatia pozitiei financiare. Cu toate acestea o entitate trebuie sa furnizeze informatii suficiente pentru a permite reconcilierea elementelor-rand din situatia pozitiei financiare. Daca un alt IFRS prevede o categorie pentru un activ sau o datorie, o entitate poate sa utilizeze categoria respectiva pentru a furniza informatiile prevazute de prezentul IFRS, daca categoria respectiva indeplineste dispozitiile de la acest punct.
95 O entitate trebuie sa prezinte si sa urmareasca in mod consecvent politica proprie de stabilire a momentului in care se estimeaza ca au avut loc transferuri intre nivelurile ierarhiei valorii juste, in conformitate cu punctul 93 litera (c) si litera (e) punctul (iv). Politica privind momentul recunoscut al transferurilor trebuie sa fie aceeasi pentru transferurile catre niveluri cu aceea pentru transferurile de la niveluri. Exemple de politici de stabilire a momentului transferurilor cuprind urmatoarele:
(a) data evenimentului sau a modificarii circumstantelor care au determinat transferul.
(b) inceputul perioadei de raportare.
(c) finalul perioadei de raportare.
96 Daca o entitate ia o decizie contabila sa utilizeze exceptia de la punctul 48, aceasta trebuie sa prezinte acest fapt.
97 Pentru fiecare categorie de active sau de datorii care nu sunt evaluate la valoarea justa in situatia pozitiei financiare, dar a caror valoare justa este prezentata, o entitate trebuie sa furnizeze informatiile solicitate la punctul 93 literele (b), (d) si (i). Cu toate acestea, o entitate nu este obligata sa furnizeze informatii cantitative privind datele de intrare neobservabile semnificative utilizate in evaluarile la valoarea justa clasificate la nivelul 3 in ierarhia valorii juste solicitate la punctul 93 litera (d). O entitate nu are obligatia sa furnizeze celelalte informatii prevazute de prezentul IFRS pentru astfel de active si datorii.
98 Pentru o datorie evaluata la valoarea justa si emisa cu o ameliorare a conditiilor de credit inseparabila a unei terte parti, un emitent trebuie sa prezinte existenta acelei ameliorari a conditiilor de credit si daca aceasta ameliorare se reflecta in evaluarea la valoarea justa a datoriei.
99 O entitate trebuie sa furnizeze informatiile cantitative prevazute de prezentul IFRS in format tabelar, cu exceptia cazului in care un alt format este mai adecvat.
Anexa A
Termeni definiti
Prezenta anexa este parte integranta din IFRS.
piata activa O piata pe care tranzactiile cu activul sau datoria in cauza au loc la un volum si cu o frecventa suficiente pentru a oferi informatii de pret in mod constant.
modelul costului O tehnica de evaluare care reflecta valoarea care ar fi necesara in acel moment pentru a inlocui capacitatea de serviciu a activului (denumita deseori costul curent de inlocuire).
pret de intrare Pretul platit pentru dobandirea unui activ sau incasat pentru preluarea unei datorii intr-o tranzactie de schimb.
pret de iesire Pretul care ar fi incasat pentru vanzarea unui activ sau platit pentru transferul unei datorii.
flux de trezorerie preconizat Media ponderata a probabilitatii (adica valoarea medie a distribuirii) fluxurilor de trezorerie viitoare posibile.
valoare justa Pretul care ar fi incasat pentru vanzarea unui activ sau platit pentru transferul unei datorii intr-o tranzactie normala intre participanti pe piata, la data evaluarii.
cea mai intensa si cea mai buna utilizare Utilizarea de catre participantii pe piata a unui activ nefinanciar care ar maximiza valoarea activului sau grupului de active si datorii (de exemplu, o intreprindere) in cadrul caruia se va utiliza activul.
abordarea pe baza de venit Tehnici de evaluare care transforma valorile viitoare (de exemplu, fluxuri de trezorerie sau venituri si cheltuieli) intr-o singura valoare actuala (adica actualizata). Evaluarea la valoarea justa se efectueaza pe baza valorilor indicate de estimarile actuale ale pietei privind acele valori viitoare.
Ipotezele pe care le-ar utiliza participantii pe piata atunci cand stabilesc pretul unui activ sau al unei datorii, inclusiv ipotezele privind riscurile, precum:
(a) riscul inerent unei tehnici de evaluare specifice utilizate in evaluarea valorii juste (de exemplu, un model de stabilire a pretului); si
(b) riscul inerent datelor de intrare utilizate in tehnica de evaluare.
Datele de intrare pot fi observabile sau neobservabile.
date de intrare Date de intrare de nivel 1 Preturi cotate (neajustate) pe piete active pentru active sau datorii identice, la care entitatea are acces la data de evaluare.
Date de intrare de nivel 2 Datele de intrare diferite de preturile cotate incluse la nivelul 1, observabile direct sau indirect pentru activ sau datorie.
Date de intrare de nivel 3 Date neobservabile pentru activ sau datorie.
abordarea bazata pe piata O tehnica de evaluare care utilizeaza preturile si alte date relevante generate de tranzactiile pietei, care implica active, datorii sau un grup de active si datorii identice sau comparabile, cum ar fi o intreprindere.
date de intrare confirmate in functie de piata Date de intrare care sunt generate in principal sau confirmate de datele unei piete observabile, prin corelare sau prin alte mijloace.
Cumparatori sau vanzatori de active sau datorii pe piata principala (sau cea mai avantajoasa) care au toate caracteristicile urmatoare:
(a) Sunt independenti unii de ceilalti, adica nu sunt parti afiliate astfel cum sunt definite in IAS 24, desi se poate utiliza pretul unei tranzactii intre parti afiliate ca intrare pentru o evaluare la valoarea justa, daca entitatea are dovezi ca tranzactia a fost incheiata in conditii de piata.
(b) Sunt in cunostinta de cauza si au cunostinte rezonabile privind activul sau datoria si tranzactia utilizand toate informatiile disponibile, inclusiv informatii ce pot fi obtinute prin diligente normale si regulate.
(c) Au capacitatea de a incheia o tranzactie pentru activ sau datorie.
(d) Sunt dispusi sa incheie o tranzactie pentru activ sau datorie, adica sunt motivati dar nu sunt fortati sau obligati in alt mod sa procedeze astfel.
participanti pe piata piata cea mai avantajoasa Piata pe care se maximizeaza valoarea care ar fi obtinuta pentru vanzarea activului sau s-ar reduce la minim valoarea platita pentru transferul datoriei, dupa ce s-au luat in calcul costurile tranzactiei si costurile de transport.
riscul de neindeplinire a obligatiilor Riscul ca o entitate sa nu isi onoreze o obligatie. Riscul de neindeplinire a obligatiilor cuprinde, dar este posibil sa nu se limiteze la, riscul de credit al entitatii.
date de intrare observabile Date de intrare elaborate pe baza datelor de pe piata, cum ar fi informatii publice privind evenimente sau tranzactii curente si care reflecta ipotezele pe care le-ar utiliza participantii pe piata atunci cand stabilesc valoarea activului sau a datoriei.
tranzactie normala O tranzactie care presupune expunerea la piata pe o perioada anterioara datei de evaluare, pentru a permite desfasurarea activitatilor de marketing normale si regulate pentru tranzactii care implica astfel de active si datorii; nu este o tranzactie fortata (de exemplu, o lichidare fortata sau o vanzare fortata).
piata principala Piata cu cel mai mare volum si nivel de activitate pentru activ sau datorie.
prima de risc Compensatii solicitate de participantii pe piata refractari la asumarea riscurilor pentru a suporta incertitudinea implicita a fluxurilor de trezorerie ale unui activ sau ale unei datorii. Denumita si “ajustare de risc”.
Costuri generate de vanzarea unui activ sau de transferul unei datorii pe piata principala (sau cea mai avantajoasa) pentru activul sau datoria atribuibil(a) direct cedarii activului sau transferului datoriei care indeplinesc cumulat urmatoarele conditii:
(a) Rezulta direct si sunt esentiale pentru tranzactie.
(b) Nu ar fi fost suportate de entitate daca nu se decidea vanzarea activului sau transferul datoriei (similar costurilor generate de vanzare, astfel cum sunt definite in IFRS 5)
costurile tranzactiei costuri de transport Costurile ce ar fi suportate pentru transportul unui activ de la amplasamentul actual la piata principala (sau cea mai avantajoasa).
unitate de cont Nivelul la care este agregat(a) sau dezagregat(a) un activ sau o datorie pentru a fi recunoscut(a) conform prezentului IFRS.
date de intrare neobservabile Date de intrare pentru care nu sunt disponibile date de pe piata si care sunt elaborate pe baza celor mai bune informatii disponibile privind ipotezele pe care le-ar utiliza participantii pe piata atunci cand stabilesc valoarea activului sau a datoriei.
Anexa B
Indrumari de aplicare
Prezenta anexa este parte integranta din IFRS. Descrie modul de aplicare a punctelor 1-99 si are aceeasi putere de impunere ca si celelalte sectiuni ale IFRS-ului.
B1 Rationamentele aplicate in diferite situatii de evaluare pot fi distincte. In prezenta anexa se descriu rationamentele care ar putea fi aplicabile atunci cand o entitate evalueaza valoarea justa in diferite situatii de evaluare.
ABORDAREA EVALUARII LA VALOAREA JUSTA
B2 Obiectivul unei evaluari la valoarea justa este de a estima pretul la care ar avea loc o tranzactie normala de vanzare a unui activ sau de transfer al unei datorii intre participantii pe piata, la data evaluarii, in conditii de piata actuale. Pentru o evaluare la valoarea justa este necesar ca o entitate sa stabileasca cumulat urmatoarele:
(a) activul sau datoria care face obiectul evaluarii (corespunzator unitatii de cont).
(b) pentru un activ nefinanciar, premisa de evaluare adecvata (corespunzatoare celei mai intense si celei mai bune utilizari).
(c) piata principala (sau cea mai avantajoasa) pentru activ sau pentru datorie.
(d) tehnica(ile) de evaluare adecvata, tinand cont de datele disponibile pentru elaborarea datelor de intrare care reprezinta ipotezele pe care le-ar folosi participantii pe piata pentru a stabili valoarea activului sau datoriei si nivelul de clasificare a datelor de intrare in ierarhia valorii juste.
PREMISA DE EVALUARE PENTRU ACTIVELE NEFINANCIARE (PUNCTELE 31-33)
B3 Atunci cand se evalueaza valoarea justa a unui activ nefinanciar utilizat ca grup in combinatie cu alte active (astfel cum a fost instalat sau configurat pentru utilizare) sau in combinatie cu alte active sau datorii (de exemplu, o intreprindere), efectul premisei de evaluare depinde de circumstante. De exemplu:
(a) valoarea justa a activului poate fi aceeasi fie ca este utilizat de sine statator, fie in combinatie cu alte active sau cu alte active si datorii. Un astfel de caz poate fi daca activul este o intreprindere pe care participantii pe piata o vor mentine in functionare. In acel caz, tranzactia va implica evaluarea intreprinderii in totalitate. Utilizarea activelor ca grup intr-o intreprindere cu activitate neintrerupta ar genera sinergii disponibile participantilor pe piata (adica sinergii accesibile participantilor pe piata care, prin urmare, ar trebui sa afecteze valoarea justa a activului individual sau in combinatie cu alte active sau cu alte active si datorii).
(b) utilizarea unui activ in combinatie cu alte active sau cu alte active si datorii se poate integra in evaluarea la valoarea justa prin ajustarea valorii activului utilizat de sine statator. Un astfel de caz poate fi daca activul este un utilaj, iar evaluarea la valoarea justa se efectueaza pe baza unui pret observat la un utilaj asemanator (care nu este instalat sau configurat pentru utilizare), ajustat in ceea ce priveste costurile de transport si de instalare, astfel incat evaluarea la valoarea justa reflecta conditia si amplasamentul actuale ale utilajului (instalat sau configurat pentru utilizare).
(c) utilizarea unui activ in combinatie cu alte active sau cu alte active si datorii se poate integra in evaluarea la valoarea justa prin ipotezele unui participant pe piata utilizate pentru a evalua valoarea justa a activului. De exemplu, daca activul este un stoc unic de productie in curs de executie, iar participantii pe piata ar converti stocul in produse finite, valoarea justa a stocului va presupune ca participantii pe piata au achizitionat sau ar achizitiona orice instalatie specializata pentru a transforma stocul in produse finite.
(d) utilizarea unui activ in combinatie cu alte active sau cu alte active si datorii se poate integra in tehnica de evaluare utilizata pentru a evalua valoarea justa a activului. Un astfel de caz poate fi atunci cand se utilizeaza metoda castigurilor in plus pe mai multe perioade pentru a evalua valoarea justa a unei imobilizari necorporale, pentru ca acea tehnica de evaluare tine cont in mod special de aportul oricaror active complementare si a datoriilor asociate in grupul in care se utilizeaza imobilizarile necorporale.
(e) in situatii mai limitate, cand o entitate utilizeaza un activ dintr-un grup de active, entitatea poate evalua activul la o valoare care estimeaza valoarea sa justa atunci cand aloca valoarea justa a grupului de active la activele individuale care formeaza grupul. Un astfel de caz poate fi daca procesul de evaluare implica o proprietate imobiliara, iar valoarea justa a proprietatii imbunatatite (adica un grup de active) este alocata activelor sale componente (precum terenul sau imbunatatirile).
VALOAREA JUSTA LA RECUNOASTEREA INITIALA (PUNCTELE 57-60)
B4 Atunci cand stabileste daca valoarea justa la recunoasterea initiala este egala cu pretul tranzactiei, o entitate trebuie sa tina cont de factorii specifici tranzactiei si activului sau datoriei. De exemplu, este posibil ca pretul tranzactiei sa nu reprezinte valoarea justa a unui activ sau a unei datorii la recunoasterea initiala, daca exista vreuna dintre urmatoarele conditii:
(a) Tranzactia se desfasoara intre parti afiliate, desi se poate utiliza pretul unei tranzactii intre parti afiliate ca intrare pentru o evaluare la valoarea justa, daca entitatea are dovezi ca tranzactia a fost incheiata in conditii de piata.
(b) Tranzactia are loc sub constrangere sau vanzatorul este obligat sa accepte pretul in tranzactie. De exemplu, un astfel de caz poate fi daca vanzatorul are dificultati financiare.
(c) Unitatea de cont reprezentata de pretul tranzactiei este diferita de unitatea de cont a activului sau datoriei evaluat(a) la valoarea justa. De exemplu, un astfel de caz poate fi daca activul sau datoria evaluat(a) la valoarea justa reprezinta doar unui dintre elementele tranzactiei (de exemplu, intr-o combinare de intreprinderi), iar tranzactia cuprinde drepturi si privilegii nedeclarate care sunt evaluate separat in conformitate cu alt IFRS sau pretul tranzactiei include costurile tranzactiei.
(d) Piata pe care are loc tranzactia este diferita de piata principala (sau piata cea mai avantajoasa). De exemplu, pietele respective pot fi diferite daca entitatea este un dealer care incheie o tranzactie cu un client de pe piata de vanzare cu amanuntul, dar piata principala (sau cea mai avantajoasa) pentru tranzactia realizabila este cu alti dealeri de pe piata de dealeri.
TEHNICI DE EVALUARE (PUNCTELE 61-66)
Abordarea bazata pe piata
B5 Abordarea bazata pe piata utilizeaza preturile si alte date relevante generate de tranzactiile pietei, care implica active, datorii sau un grup de active si datorii identice sau comparabile (adica, similare), cum ar fi o intreprindere.
B6 De exemplu, tehnicile de evaluare corespunzatoare abordarii bazate pe piata utilizeaza deseori multipli de piata derivati dintr-un set de valori comparabile. Multiplii pot fi in intervale cu un multiplu diferit pentru fiecare valoare comparabila. Alegerea multiplului corespunzator din interval necesita rationamente, analizarea factorilor calitativi si cantitativi specifici evaluarii.
B7 Tehnicile de evaluare corespunzatoare abordarii pe baza de piata includ matricea de stabilire a preturilor. Matricea de stabilire a preturilor este o tehnica matematica utilizata in principal pentru evaluarea unor tipuri de instrumente financiare, precum titlurile de creanta, fara a se baza exclusiv pe preturi cotate pentru titluri specifice, ci mai degraba pe relatia titlurilor cu alte titluri de referinta cotate.
Modelul costului
B8 Modelul costului reflecta valoarea care ar fi necesara in acel moment pentru a inlocui capacitatea de serviciu a activului (denumita deseori costul actual de inlocuire).
B9 Din perspectiva unui participant pe piata vanzator, pretul ce ar fi obtinut pentru activ se bazeaza pe costurile suportate de un participant pe piata cumparator pentru a achizitiona sau construi un activ inlocuitor cu utilitate comparabila, ajustat pentru uzura morala. Aceasta se datoreaza faptului ca un participant pe piata cumparator nu va plati pentru un activ mai mult decat valoarea necesara pentru a inlocui capacitatea de serviciu a activului respectiv. Uzura morala presupune deteriorarea fizica, uzura functionala (tehnologica) si uzura economica (externa) si este mai vasta decat amortizarea in scopul raportarii financiare (o alocare a costului istoric) sau al impozitarii (pe baza unei durate de functionare specificata) In multe cazuri, pentru a evalua valoarea justa a activelor corporale utilizate in combinatie cu alte active sau cu alte active si datorii, se foloseste metoda costului curent de inlocuire.
Abordarea pe baza de venit
B10 Abordarea pe baza de venit transforma valorile viitoare (de exemplu, fluxuri de trezorerie sau venituri si cheltuieli) intr-o singura valoare actuala (adica actualizata). Cand se utilizeaza abordarea pe baza de venit, evaluarea valorii juste reflecta estimarile actuale ale pietei privind acele valori viitoare.
B11 Aceste tehnici de evaluare cuprind, de exemplu, urmatoarele:
(a) tehnicile valorii actualizate (a se vedea punctele B12-B30);
(b) modele de evaluare a optiunii, cum ar fi formula Black-Scholes-Merton sau un model binomial (adica, modelul raster – lattice model), care includ tehnici de obtinere a valorii actualizate si reflecta atat valoarea timp, cat si valoarea intrinseca a unei optiuni; si
(c) metoda veniturilor in plus pe mai multe perioade, utilizata pentru evaluarea valorii juste a unor imobilizari necorporale.
Tehnicile valorii actualizate
B12 La punctele B13–B30 se descrie utilizarea tehnicilor valorii actualizate pentru evaluarea valorii juste. Punctele respective sunt axate pe o tehnica de ajustare a ratei de actualizare si pe o tehnica a fluxurilor de trezorerie preconizate (valoarea actualizata preconizata). Punctele respective nu prevad utilizarea unei singure tehnici specifice a valorii actualizate, nici nu limiteaza utilizarea tehnicilor valorii actualizate in evaluarea valorii juste la tehnicile dezbatute. Tehnicile valorii actualizate utilizate pentru evaluarea valorii juste vor depinde de date si circumstante specifice activului sau datoriei evaluate (de exemplu, daca pot fi observate pe piata preturi comparabile ale activelor sau datoriilor) si de existenta unor date suficiente.
Componentele unei evaluarii a valorii actualizate
B13 Valoarea actualizata (adica o aplicare a abordarii pe baza de venituri) este un instrument utilizat pentru a face legatura intre valori viitoare (de exemplu, fluxuri de trezorerie sau valori) si o valoare actuala, pe baza unei rate de actualizare. O evaluare la valoarea justa a unui activ sau a unei datorii prin tehnica valorii actualizate include toate elementele urmatoare, din perspectiva participantilor pe piata, la data de evaluare:
(a) o estimare a fluxurilor de trezorerie viitoare pentru activul sau datoria evaluat(a).
(b) preconizarea posibilelor variatii ale valorii si a plasarii in timp a fluxurilor de trezorerie, reprezentand incertitudinea inerenta fluxurilor de trezorerie.
(c) valoarea-timp a banilor, reprezentata prin rata la activele monetare fara risc cu date sau durate de scadenta care coincid cu perioadele acoperite de fluxurile de trezorerie, pentru care nu exista incertitudini cu privire la plasarea in timp, nici risc de neplata al detinatorului (adica o rata a dobanzii fara riscuri).
(d) pretul suportarii incertitudinii inerente fluxului de trezorerie (adica o prima de risc).
(e) alti factori de care ar tine cont participantii pe piata in astfel de circumstante.
(f) pentru o datorie, riscul de neindeplinire a obligatiilor aferent datoriei, inclusiv riscul de credit al entitatii (adica al debitorului).
Principii generale
B14 Tehnicile valorii actualizate includ in mod diferit elementele de la punctul B13. Cu toate acestea, toate principiile generale urmatoare stau la baza aplicarii oricarei tehnici a valorii actualizate utilizata in evaluarea valorii juste:
(a) Fluxurile de trezorerie si ratele de actualizare trebuie sa reflecte ipotezele pe care le-ar utiliza participantii pe piata atunci cand ar stabili valoarea activului sau a datoriei.
(b) Fluxurile de trezorerie si ratele de actualizare trebuie sa tina cont de factorii atribuibili activului sau datoriei evaluat(e).
(c) Pentru a evita dubla contabilizare sau omiterea efectelor indicatorilor de risc, ratele de actualizare trebuie sa reflecte ipoteze corespunzatoare celor inerente fluxurilor de trezorerie. De exemplu, o rata de actualizare care reflecta incertitudinile preconizarilor privind evenimentele de neplata viitoare este adecvata daca se utilizeaza fluxuri de trezorerie contractuale asociate unui imprumut (adica o tehnica de ajustare a ratei de actualizare). Nu trebuie utilizata aceeasi rata de actualizare daca se utilizeaza fluxuri de trezorerie preconizate (adica ponderate cu probabilitatile) (altfel spus tehnica valorii actualizate preconizate), deoarece fluxurile de trezorerie preconizate reflecta ipoteze privind incertitudinea unor evenimente de neplata viitoare; in schimb, trebuie sa se utilizeze o rata de actualizare proportionala cu riscul inerent al fluxurilor de trezorerie preconizate.
(d) Ipotezele privind fluxurile de trezorerie si ratele de actualizare ar trebuie sa fie consecvente pe plan intern. De exemplu, fluxurile de trezorerie nominale, care includ efectul inflatiei, trebuie actualizate la o rata care include efectul inflatiei. Rata dobanzii nominale fara risc include efectul inflatiei. Fluxurile de trezorerie reale, care nu includ efectul inflatiei, trebuie actualizate la o rata care nu include efectul inflatiei. In mod similar, fluxurile de trezorerie dupa impozitare trebuie actualizate la o rata de actualizare dupa impozitare. Fluxurile de trezorerie anterioare impozitarii trebuie actualizate la o rata corespunzatoare acelor fluxuri de trezorerie.
(e) Ratele de actualizare trebuie sa corespunda factorilor economici de baza ai monedei in care sunt exprimate fluxurile de trezorerie.
Risc si incertitudine
B15 O evaluare la valoarea justa pe baza tehnicilor valorii actualizate se efectueaza in conditii de incertitudine deoarece fluxurile de trezorerie utilizate sunt mai degraba estimari decat valori cunoscute. In multe cazuri, atat valoarea cat si plasarea in timp a fluxurilor de trezorerie sunt incerte. Chiar si valorile fixe stabilite contractual, precum platile la un imprumut, sunt incerte daca exista un risc de neindeplinire a obligatiilor.
B16 In general, participantii pe piata solicita compensatii (adica prime de risc) pentru a suporta incertitudinea implicita a fluxurilor de trezorerie ale unui activ sau ale unei datorii. O evaluare la valoarea justa trebuie sa includa o prima de risc care sa reflecte valoarea pe care ar solicita-o participantii pe piata drept compensatii pentru incertitudinea implicita a fluxurilor de trezorerie. Altfel, evaluarea nu ar reprezenta fidel valoarea justa. In unele cazuri poate fi dificil sa se calculeze prima de risc adecvata. Cu toate acestea, numai gradul de dificultate nu este suficient pentru a nu include o prima de risc.
B17 Tehnicile valorii actualizate sunt diferite prin modul in care efectueaza ajustari de risc si prin tipurile de fluxuri de trezorerie pe care le utilizeaza. De exemplu:
(a) Tehnica de ajustare a ratei de actualizare (a se vedea punctele B18-B22) utilizeaza o rata de actualizare ajustata la risc si fluxuri de trezorerie contractuale, promise sau foarte probabile.
(b) Metoda 1 a tehnicii valorii actualizate preconizate (a se vedea punctul B25) utilizeaza fluxuri de trezorerie preconizate ajustate la risc si o rata fara risc.
(c) Metoda 2 a tehnicii valorii actualizate preconizate (a se vedea punctul B26) utilizeaza fluxuri de trezorerie preconizate care nu sunt ajustate la risc si o rata de actualizare ajustata pentru a include prima de risc solicitata de participantii pe piata. Aceasta rata este diferita fata de cea utilizata in tehnica ajustarii ratei de actualizare.
Tehnica ajustarii ratei de actualizare
B18 Tehnica ajustarii ratei de actualizare utilizeaza un singur set de fluxuri de trezorerie din intervalul de valori preconizate disponibile, fie fluxuri de trezorerie contractuale, fie promise (cum ar fi in cazul unei obligatiuni), fie foarte probabile. In toate cazurile, fluxurile de trezorerie respective depind de evenimente specifice (de exemplu, fluxurile de trezorerie contractuale sau promise ale unei obligatiuni depind de debitor sa isi respecte obligatiile). Rata de actualizare utilizata in tehnica ajustarii ratei de actualizare este derivata pe baza ratelor de rentabilitate observate la active sau datorii comparabile tranzactionate pe piata. In consecinta, fluxurile de trezorerie contractuale, promise sau foarte probabile sunt actualizate la o rata a pietei observata sau estimata pentru astfel de fluxuri de trezorerie conditionale (adica rata de rentabilitate a pietei).
B19 Tehnica ajustarii ratei de actualizare necesita o analiza a datelor pietei pentru active sau datorii comparabile. Comparabilitatea se stabileste pe baza analizarii naturii fluxurilor de trezorerie (de exemplu, daca fluxurile de trezorerie sunt contractuale sau necontractuale si daca este probabil sa reactioneze similar la modificarile conditiilor economice), precum si a altor factori (de exemplu, bonitatea, garantii reale, durata, clauze restrictive si lichiditate). Alternativ, daca un(o) singur(a) activ sau datorie comparabil(a) nu reflecta corect riscul inerent fluxurilor de trezorerie ale activului sau datoriei evaluate, poate fi posibil sa se extraga o rata de actualizare pe baza datelor de la mai multe active sau datorii comparabile impreuna cu curba randamentului fara risc (adica utilizand o abordare “construita”- build-up).
B20 Pentru a ilustra o abordare construita, se va presupune ca Activul A este un drept contractual de incasare a 800 u.m. [1] intr-un an (adica nu exista incertitudini privind plasarea in timp). Exista o piata stabilita pentru active comparabile si informatii despre active, inclusiv informatii despre preturi. In ceea ce priveste activele comparabile respective:
(a) Activul B este un drept contractual de incasare a 1200 u.m. intr-un an si are un pret de piata de 1083 u.m. Prin urmare, rata de rentabilitate anuala implicata (adica o rata a rentabilitatii pietei pe un an) este de 10,8 % [(1200 u.m./1083 u.m.) – 1].
(b) Activul C este un drept contractual de incasare a 700 u.m. in doi ani si are un pret de piata de 566 u.m. Prin urmare, rata de rentabilitate anuala implicata (adica o rata a rentabilitatii pietei pe doi ani) este de 11,2 % [(700 u.m./566 u.m.) ^ 0,5 – 1].
(c) Toate cele trei active sunt comparabile in ceea ce priveste riscul (adica dispersia platilor posibile si a creditului).
B21 Pe baza plasarii in timp a platilor contractuale ce trebuie incasate de la Activul A in comparatie cu plasarea in timp a Activului B si a Activului C (adica un an pentru Activul B comparabil cu doi ani pentru Activul C) se considera ca Activul B este mai comparabil cu Activul A. Pe baza platilor contractuale ce trebuie incasate pentru Activul A (800u.m.) si a ratei pietei la un an, derivata de la Activul B (10,8 %), valoarea justa a Activului A este de 722u.m. (800u.m./1.108). Alternativ, in lipsa unor informatii de piata disponibile pentru Activul B, rata de piata la un an poate fi dedusa de la Activul C pe baza abordarii construite. In acel caz, rata de piata de doi ani indicata de Activul C (11,2 %) va fi ajustata la o rata de piata de un an utilizand structura termenelor curbei randamentului fara riscuri. Este posibil sa fie necesare informatii si analize suplimentare pentru a stabili daca primele de risc pentru activele pe un an si pe doi ani sunt aceleasi. Daca se stabileste ca primele de risc pentru activele pe un an si pe doi ani nu sunt aceleasi, rata de rentabilitate pe doi ani a pietei va fi ajustata din nou pentru a reflecta acel efect.
B22 Atunci cand tehnica ajustarii ratei de actualizare se aplica pentru incasari sau plati fixe, ajustarea pentru riscul inerent fluxurilor de trezorerie ale activului sau datoriei evaluat(a) este inclusa in rata de actualizare. Uneori, cand se aplica tehnica ajustarii ratei de actualizare la fluxurile de trezorerie care nu sunt incasari sau plati fixe, este posibil sa fie necesara o ajustare a fluxurilor de trezorerie pentru a obtine un grad de comparabilitate cu activul sau datoria observate, din care se deduce rata de actualizare.
Tehnica valorii actualizate preconizate
B23 Tehnica valorii actualizate preconizate utilizeaza ca punct de pornire un set de fluxuri de trezorerie care reprezinta media ponderata cu probabilitatile a tuturor fluxurilor de trezorerie viitoare (adica fluxurile de trezorerie preconizate). Estimarea care rezulta este identica cu valoarea preconizata, care, in termeni statistici, reprezinta media ponderata a valorilor posibile ale unei variabile aleatorii discrete, cu probabilitatile respective drept ponderi. Deoarece toate fluxurile de trezorerie sunt ponderate cu probabilitatile, fluxurile de trezorerie preconizate rezultate nu depind de un anumit eveniment (spre deosebire de fluxurile de trezorerie utilizate in tehnica ajustarii ratei de actualizare).
B24 Atunci cand iau o decizie de investitie, participantii pe piata refractari la asumarea riscurilor ar lua in calcul riscul ca fluxurile de trezorerie curente sa fie diferite de fluxurile de trezorerie preconizate. Teoria portofoliului distinge doua tipuri de risc:
(a) riscul nesistematic (diversificabil), un risc specific unui anumit activ sau unei anumite datorii.
(b) riscul sistematic (nediversificabil), care este riscul obisnuit impartit intre un activ sau o datorie si alte elemente dintr-un portofoliu diversificat.
Teoria portofoliului sustine ca intr-o stare de echilibru a pietei participantii pe piata vor primi compensatii doar pentru suportarea riscului sistematic inerent fluxurilor de trezorerie. (Pe pietele care nu sunt eficiente sau in dezechilibru, pot fi disponibile alte forme de compensare sau de randament).
B25 Metoda 1 a tehnicii valorii actualizate preconizate ajusteaza fluxurile de trezorerie preconizate ale unui activ la riscul sistematic (adica de piata) prin scaderea unei prime de risc in numerar (adica fluxuri de trezorerie preconizate ajustate la risc). Aceste fluxuri de trezorerie preconizate ajustate la risc reprezinta un flux de trezorerie cu o certitudine echivalenta, actualizat la o rata a dobanzii fara risc. Un flux de trezorerie cu o certitudine echivalenta se refera la un flux de trezorerie preconizat (astfel cum este definit), ajustat la risc astfel incat un participant pe piata nu va avea preferinte fata de un flux de trezorerie cert comparativ cu un flux de trezorerie preconizat. De exemplu, daca un participant pe piata ar fi dispus sa schimbe un flux de trezorerie preconizat de 1200 u.m. cu un flux de trezorerie cert de 1000 u.m., valoarea de 1000 u.m. reprezinta o certitudine echivalenta cu cea a valorii de 1200 u.m. (adica 200 u.m. ar reprezenta prima de risc in numerar). In acest caz, participantul pe piata nu manifesta preferinte in ceea ce priveste activul detinut.
B26 In opozitie, metoda 2 a tehnicii valorii actualizate preconizate face ajustarea la riscul sistematic (adica de piata) aplicand prima de risc la rata dobanzii fara risc. In consecinta, fluxurile de trezorerie preconizate sunt actualizate la o rata care corespunde unei rate preconizate asociate fluxurilor de trezorerie ponderate cu probabilitatile (adica o rata de rentabilitate preconizata). Pentru a estima rata de rentabilitate preconizata pot fi utilizate modelele de determinare a valorilor activelor cu risc, precum modelul de determinare a valorii activelor de capital. Deoarece rata de actualizare utilizata in tehnica ajustarii ratei de actualizare este o rata de rentabilitate aferenta fluxurilor de trezorerie conditionale, este probabil ca aceasta sa fie mai ridicata decat cea utilizata in metoda 2 a tehnicii valorii actualizate preconizate, care este o rata de rentabilitate preconizata aferenta fluxurilor de trezorerie preconizate sau ponderate cu probabilitatile.
B27 Pentru a ilustra metodele 1 si 2 se va presupune ca un activ are fluxuri de trezorerie preconizate de 780 u.m. intr-un an, determinate pe baza fluxurilor de trezorerie posibile si a probabilitatilor ilustrate mai jos. Rata dobanzii fara risc aplicabila fluxurilor de trezorerie pe o perioada de un an este de 5 %, iar prima de risc sistematic pentru un activ cu acelasi profil de risc este de 3 %.
Fluxuri de trezorerie posibile | Probabilitate | Fluxuri de trezorerie ponderate cu probabilitatile |
500 u.m. | 15 % | X75 u.m. |
800 u.m. | 60 % | 480 u.m. |
900 u.m. | 25 % | 225 u.m. |
Fluxuri de trezorerie preconizate | | 780 u.m. |
B28 In aceasta ilustrare simpla, fluxurile de trezorerie preconizate (780 u.m.) reprezinta media ponderata cu probabilitatile a trei rezultate posibile. In situatii mai realiste, pot exista multe rezultate posibile. Cu toate acestea, pentru a aplica tehnica valorii actualizate preconizate nu este mereu necesar sa se tina cont de repartizarile tuturor fluxurilor de trezorerie posibile prin utilizarea de modele si tehnici complexe. Mai degraba, este posibil sa se elaboreze un numar limitat de scenarii si probabilitati discrete posibile prin care sa se reprezinte gama de fluxuri de trezorerie posibile. De exemplu, o entitate ar putea utiliza fluxurile de trezorerie realizate in anumite perioade anterioare relevante, ajustate la modificari ulterioare ale circumstantelor (de exemplu, modificarea factorilor externi, inclusiv conditiile de piata sau economice, precum si modificarea factorilor interni care influenteaza semnificativ entitatea), tinand cont de ipotezele participantilor pe piata.
B29 Teoretic, valoarea actualizata (adica valoarea justa) a fluxurilor de trezorerie ale activului este aceeasi, fie ca este calculata prin metoda 1, fie prin metoda 2, dupa cum urmeaza:
(a) Utilizand metoda 1, fluxurile de trezorerie preconizate sunt ajustate la riscul sistematic (adica de piata). In lipsa unor date de piata care indica direct valoarea ajustarii de risc, o astfel de ajustare poate fi dedusa in cadrul unui model de stabilire a pretului activului bazata pe principiul certitudinii echivalente. De exemplu, ajustarea de risc (adica, o prima de risc in numerar de 22 u.m.) ar putea fi calculata utilizand prima de risc sistematic de 3 % (780 u.m. – [780 u.m. × (1,05/1,08)]), care are drept rezultat fluxuri de trezorerie preconizate ajustate la risc de 758 u.m. (780 u.m. – 22 u.m.). Valoarea de 758 u.m. reprezinta certitudinea echivalenta a valorii de 780 u.m. si este actualizata la rata dobanzii fara risc (5 %). Valoarea actualizata (adica, valoarea justa) a activului este de 722 u.m. (758 u.m./1,05).
(b) Utilizand metoda 2, fluxurile de trezorerie preconizate nu sunt ajustate la riscul sistematic (adica de piata). Mai degraba, ajustarea pentru acel risc este inclusa in rata de actualizare. Prin urmare, fluxurile de trezorerie preconizate sunt actualizate la o rata de rentabilitate de 8 % (adica o rata a dobanzii fara risc de 5 % plus o prima de risc sistematic de 3 %). Valoarea actualizata (adica, valoarea justa) a activului este 722 u.m. (780 u.m./1,08).
B30 Cand se utilizeaza o tehnica a valorii actualizate preconizate pentru a evalua valoarea justa se poate utiliza fie metoda 1, fie metoda 2. Alegerea intre metoda 1 si metoda 2 va depinde de datele si circumstantele specifice activului sau datoriei evaluat(e), a masurii in care sunt disponibile date suficiente si de rationamentele aplicate.
APLICAREA TEHNICILOR VALORII ACTUALIZATE LA DATORII SI LA INSTRUMENTELE PROPRII DE CAPITALURI PROPRII ALE UNEI ENTITATI CARE NU SUNT DETINUTE DE ALTE PARTI SUB FORMA DE ACTIVE (PUNCTELE 40 SI 41)
B31 Atunci cand se utilizeaza tehnica valorii actualizate pentru a evalua valoarea justa a unei datorii care nu este detinuta de o alta parte sub forma de activ (de exemplu, datorii de dezafectare), printre altele, o entitate trebuie sa estimeze iesirile de numerar viitoare pe care participantii pe piata s-ar astepta sa le suporte pentru onorarea obligatiei. Acele iesiri de numerar viitoare trebuie sa includa preconizarile participantilor pe piata privind costurile de onorare a obligatiei si compensatia pe care ar solicita-o un participant pe piata in schimbul preluarii obligatiei. O astfel de compensatie include rentabilitatea solicitata un participant pe piata in schimbul urmatoarelor:
(a) preluarea activitatii (adica valoarea indeplinirii obligatiei; de exemplu, prin utilizarea resurselor care ar putea fi utilizate pentru alte activitati); si
(b) asumarea riscului asociat obligatiei (adica, o prima de risc care reflecta riscul ca iesirile de numerar actuale sa fie diferite de iesirile de numerar preconizate; a se vedea punctul B33).
B32 De exemplu, o datorie nefinanciara nu cuprinde o rata de rentabilitate contractuala si nu exista niciun randament observabil al pietei pentru datoria respectiva. In unele cazuri, componentele rentabilitatii pe care ar solicita-o participantii pe piata nu vor putea fi separate una de cealalta (de exemplu, cand se utilizeaza pretul pe care l-ar solicita un tert contractor pe baza unui comision fix). In alte cazuri, o entitate trebuie sa estimeze acele componente separat (de exemplu, atunci cand se utilizeaza pretul pe care l-ar solicita un tert contractor pe baza unui contract “cost plus”, deoarece in acel caz contractorul nu ar suporta riscul modificarilor viitoare ale costurilor).
B33 O entitate poate sa includa o prima de risc in evaluarea valorii juste a unei datorii sau a unui instrument propriu de capital care nu este detinut de alta parte sub forma de activ in unul din urmatoarele moduri:
(a) prin ajustarea fluxurilor de trezorerie (adica sub forma unei cresteri a valorii fluxurilor de trezorerie); sau
(b) prin ajustarea ratei utilizate pentru actualizarea fluxurilor de trezorerie viitoare la valoarea lor actualizata (adica sub forma unei reduceri a ratei de actualizare).
O entitate trebuie sa se asigure ca nu face o dubla contabilizare sau omite ajustarile de risc. De exemplu, daca se majoreaza fluxurile de trezorerie pentru a se tine cont de compensatia pentru asumarea riscului asociat obligatiei, rata de actualizare nu trebuie ajustata pentru a reflecta acel risc.
DATE DE INTRARE PENTRU TEHNICILE DE EVALUARE (PUNCTELE 67-71)
B34 Exemple de piete in care pot fi observabile date de intrare pentru anumite active si datorii (de exemplu, instrumente financiare) cuprind urmatoarele:
(a) Pietele bursiere. Pe o piata bursiera, preturile de inchidere sunt disponibile rapid si, in general, reprezinta valoarea justa. Un exemplu de astfel de piata este Bursa de Valori din Londra.
(b) Pietele de dealeri. Pe o piata de dealeri, dealerii sunt pregatiti sa tranzactioneze (sa cumpere si sa vanda in nume propriu), furnizand astfel lichiditati prin utilizarea capitalului lor, pentru a detine un stoc al elementelor pentru care constituie o piata. In mod normal, preturile de oferta si cele de cerere (reprezentand pretul la care dealerul este dispus sa cumpere si, respectiv, pretul la care dealerul este dispus sa vanda) sunt disponibile mult mai rapid decat preturile de inchidere. Pietele nereglementate (pe care preturile sunt raportate public) sunt piete de dealeri. Exista piete de dealeri si pentru alte active si datorii, inclusiv unele instrumente financiare, marfuri si active fizice (de exemplu, echipament folosit).
(c) Pietele de brokeri. Pe o piata de brokeri, brokerii incearca sa reuneasca cumparatorii cu vanzatorii, dar nu sunt pregatiti sa tranzactioneze in nume propriu. Cu alte cuvinte, brokerii nu utilizeaza capital propriu pentru a detine un stoc al elementelor pentru care constituie o piata. Brokerul cunoaste pretul de oferta si pretul cerut de partile respective, dar, in general, partile nu cunosc cerintele de pret ale celorlalti. Uneori, sunt disponibile preturile tranzactiilor finalizate. Pietele de brokeri cuprind retele de comunicatii electronice, in cadrul carora se combina ordinele de cumparare si de vanzare, precum si pietele de proprietati imobiliare comerciale si rezidentiale.
(d) Pietele fara intermediari. Pe pietele fara intermediari, tranzactiile, atat cele initiale cat si cele de revanzare, sunt negociate independent, fara niciun intermediar. Foarte putine informatii despre aceste tranzactii pot fi facute publice.
IERARHIA VALORII JUSTE (PUNCTELE 72-90)
Date de intrare de nivel 2 (punctele 81-85)
B35 Exemple de date de intrare de nivel 2 pentru anumite active si datorii cuprind urmatoarele:
(a) Contract swap pe rata dobanzii cu rata variabila de plata si cu rata fixa de incasare pe baza ratei de swap London Interbank Offered Rate (LIBOR). O data de intrare de nivel 2 ar fi rata de swap LIBOR, daca acea rata ar fi observabila la intervale cotate regulat, in mare masura, pentru toata durata contractului swap.
(b) Contract swap pe rata dobanzii cu rata variabila de plata si cu rata fixa de incasare pe baza unei curbe a randamentului exprimata in valuta. O informatie de intrare de nivel 2 ar fi rata de swap bazata pe o curba a randamentului exprimata in valuta, daca acea rata ar fi observabila la intervale cotate regulat, in mare masura pentru toate durata contractului swap. Acest fapt ar fi valabil daca termenul contractului swap este de 10 ani, iar rata poate fi observata la intervale cotate regulat timp de 9 ani, cu conditia ca orice extrapolare rezonabila a curbei randamentului pentru anul 10 sa nu influenteze semnificativ toata evaluarea la valoarea justa a contractului swap.
(c) Contract swap pe rata dobanzii cu rata variabila de plata si cu rata fixa de incasare pe baza ratei preferentiale oferite de o banca O informatie de intrare de nivel 2 ar fi rata preferentiala a bancii obtinuta pe baza extrapolarii, daca valorile extrapolate sunt coroborate cu date observabile pe piata, de exemplu cu o rata a dobanzii observabile in mare masura pe toata durata contractului swap.
(d) Optiune pe o perioada de trei ani pentru actiuni tranzactionate la bursa. O data de intrare de nivel 2 ar fi volatilitatea implicita pentru activele derivate prin extrapolarea la anul 3, daca se indeplinesc cumulat conditiile urmatoare:
(i) Preturile la actiuni pentru un an si pentru doi ani sunt observabile.
(ii) Volatilitatea implicita extrapolata a optiunii pe trei ani este coroborata cu date observabile pe piata, in mare masura, pentru tot termenul optiunii.
In acest caz, volatilitatea implicita poate fi derivata prin extrapolare din volatilitatea implicita a optiunilor pe un an si pe doi ani ale actiunilor si coroborata cu volatilitatea implicita a optiunilor pe trei ani pentru actiuni comparabile ale entitatii, cu conditia sa se stabileasca corelarea cu volatilitatile implicite pe un an si pe doi ani.
(e) Acord pentru acordarea licentei. Pentru un acord de acordare a licentei obtinut intr-o combinare de intreprinderi si care a fost negociat recent de entitatea dobandita (parte in acordul pentru acordarea licentei) cu o parte neafiliata, o data de intrare de nivel 2 ar fi rata redeventei contractului cu partea neafiliata la initierea angajamentului.
(f) Stocul de produse finite la un punct de desfacere. Pentru un stoc de produse finite dobandit intr-o combinare de intreprinderi, o data de intrare de nivel 2 poate fi fie pretul solicitat clientilor pe o piata cu amanuntul, fie pretul pentru comerciantii cu amanuntul pe o piata cu ridicata, ajustat in functie de diferentele de conditii si amplasament dintre elementul de natura stocurilor si elemente de natura stocurilor comparabile (adica similare) astfel incat evaluarea la valoarea justa sa reflecte pretul ce poate fi obtinut intr-o tranzactie de vanzare a stocului unui alt comerciant cu amanuntul, care va finaliza eforturile necesare de vanzare. In principiu, evaluarea la valoarea justa va fi aceeasi indiferent daca ajustarile sunt efectuate pentru pretul de vanzare cu amanuntul (de diminuare) sau pentru pretul de vanzare cu ridicata (de majorare). In general, pentru evaluarea la valoarea justa trebuie sa se utilizeze pretul care necesita cele mai putine ajustari subiective.
(g) O cladire detinuta si utilizata. O data de intrare de nivel 2 poate fi pretul pe metru patrat al cladirii (un multiplu de evaluare) dedus pe baza datelor observabile pe piata, de exemplu, multipli dedusi pe baza preturilor observate in tranzactii cu cladiri comparabile (adica similare), pe amplasamente similare.
(h) Unitate generatoare de numerar. O data de intrare de nivel 2 poate fi un multiplu de evaluare (de exemplu, un multiplu al castigurilor si veniturilor dintr-o evaluare similara a performantei) dedus pe baza datelor observabile pe piata, de exemplu, multipli dedusi pe baza preturilor observate in tranzactii cu intreprinderi comparabile (adica similare), tinand cont de factorii operationali, de piata, financiari si nefinanciari.
Date de intrare de nivel 3 (punctele 86-90)
B36 Exemple de date de intrare de nivel 3 pentru anumite active si datorii cuprind urmatoarele:
(a) Swap valutar pe termen lung. O data de intrare de nivel 3 ar fi rata dobanzii intr-o moneda specificata, neobservabila si care nu poate fi coroborata cu date observabile ale pietei la intervale cotate regulat sau altminteri pentru toata durata contractului swap valutar. Ratele dobanzii intr-un contract swap valutar sunt ratele de swap calculate pe baza curbei randamentului tarii respective.
(b) Optiune pe o perioada de trei ani pentru actiuni tranzactionate la bursa. O data de intrare de nivel 3 poate fi volatilitatea istorica, adica volatilitatea actiunilor dedusa pe baza preturilor istorice ale actiunilor. In mod normal, volatilitatea istorica nu reprezinta estimarile actuale ale participantilor pe piata cu privire la volatilitatea viitoare, chiar daca acestea sunt singurele informatii disponibile pentru a stabili valoarea unei optiuni.
(c) Contract swap pe rata dobanzii. O data de intrare de nivel 3 poate fi pretul de consens mediu de pe piata (neobligatoriu) al contractului swap elaborat pe baza datelor neobservabile direct si care nu poate fi coroborat cu date observabile ale pietei.
(d) Datorie de dezafectare asumata intr-o combinare de intreprinderi. O data de intrare de nivel 3 poate fi o estimare actuala efectuata pe baza datelor entitatii privind iesirile de numerar viitoare care urmeaza sa fie platite pentru a onora obligatia (inclusiv estimarile participantilor pe piata privind costurile de onorare a obligatiei si compensatia pe care ar solicita-o un participant pe piata pentru a prelua obligatia de a dezafecta activul) daca nu exista informatii disponibile in mod rezonabil care sa indice ca participantii pe piata ar utiliza ipoteze diferite. Data de intrare de nivel 3 ar fi utilizata intr-o tehnica a valorii actualizate impreuna cu alte date de intrare, de exemplu, o rata a dobanzii fara risc actuala sau o rata fara risc ajustata la credit, daca efectul solvabilitatii entitatii asupra valorii juste a datoriei este reflectat mai degraba in rata de actualizare, decat in estimarea iesirilor de numerar viitoare.
(e) Unitate generatoare de numerar. O data de intrare de nivel 3 poate fi o previziune financiara (de exemplu, de fluxuri de trezorerie sau de profit sau de pierdere) elaborata pe baza datelor entitatii, daca nu exista informatii disponibile in mod rezonabil care sa indice ca participantii pe piata ar utiliza ipoteze diferite.
EVALUAREA VALORII JUSTE ATUNCI CAND VOLUMUL SAU NIVELUL DE ACTIVITATE AL UNUI ACTIV SAU AL UNEI DATORII A SCAZUT SEMNIFICATIV
B37 Valoarea justa a unui activ sau a unei datorii poate fi afectata atunci cand volumul sau nivelul de activitate al unui activ sau al unei datorii scade semnificativ comparativ cu activitatea normala a activului sau datoriei (sau a activelor sau datoriilor similare). Pentru a stabili daca, pe baza informatiilor disponibile, volumul sau nivelul de activitate al activului sau al datoriei a scazut semnificativ, o entitate trebuie sa evalueze importanta si relevanta unor factori, precum:
(a) Exista putine tranzactii recente.
(b) Cotatiile de pret nu sunt determinate pe baza informatiilor recente.
(c) Cotatiile de pret variaza semnificativ fie in timp, fie intre cele ale cumparatorilor sau vanzatorilor pe piata (de exemplu, unele piete de brokeri).
(d) Se demonstreaza ca indicii care erau anterior bine corelati cu valorile juste ale activului sau datoriei nu mai sunt corelati cu indicatiile recente ale valorii juste a activului sau datoriei respective.
(e) Se inregistreaza o crestere semnificativa a primelor de risc de lichiditate implicite, a indicatorilor de rentabilitate sau performanta (precum ratele de neplata sau dimensiunea pierderilor) a tranzactiilor observate sau a preturilor cotate, cand sunt comparate cu valoarea estimata a entitatii privind fluxurile de trezorerie preconizate, tinand cont de toate datele disponibile pe piata privind riscul de credit sau alte riscuri de neperformanta ale activului sau datoriei.
(f) Exista o marja de licitatie extinsa sau marja de licitatie s-a majorat semnificativ.
(g) Se inregistreaza un declin al activitatii sau o lipsa de activitate a unei piete pentru elemente noi (adica o piata principala) a activului sau datoriei sau a unor active sau datorii similare.
(h) Sunt disponibile putine informatii publice (de exemplu, privind tranzactii care au loc pe o piata fara intermediari).
B38 Daca o entitate ajunge la concluzia ca volumul sau nivelul de activitate al activului sau al datoriei a scazut semnificativ comparativ cu activitatea normala pe piata a activului sau datoriei (sau a unor active sau datorii similare), este necesara o analiza mai aprofundata a tranzactiilor sau a preturilor cotate. Este posibil ca o scadere a volumului sau nivelului de activitate pe cont propriu sa nu insemne ca pretul tranzactiei sau pretul cotat nu reprezinta valoarea justa sau ca nu este o tranzactie normala pe acea piata. Cu toate acestea, daca o entitate stabileste ca un pret al tranzactiei sau un pret cotat nu reprezinta valoarea justa (de exemplu, pot exista tranzactii nesistematice), este necesara o ajustare a preturilor tranzactiei sau a preturilor cotate, in cazul in care entitatea utilizeaza acele preturi drept baza in evaluarea la valoarea justa, iar ajustarea respectiva poate influenta semnificativ toata evaluarea la valoarea justa. Pot fi necesare ajustari si in alte circumstante (de exemplu, atunci cand un pret al unui activ similar trebuie ajustat substantial pentru a deveni comparabil cu activul evaluat sau atunci cand pretul este invechit).
B39 Prezentul IFRS nu prevede o metodologie pentru efectuarea ajustarilor substantiale la preturile tranzactiilor sau la preturile cotate. A se vedea punctele 61-66 si B5-B11 pentru o dezbatere privind utilizarea tehnicilor de evaluare in evaluarea valorii juste. Indiferent de tehnica de evaluare folosita, o entitate trebuie sa includa ajustari corespunzatoare de risc, inclusiv o prima de risc care sa reflecte valoarea pe care ar solicita-o participantii pe piata drept compensatie pentru incertitudinea implicita a fluxurilor de trezorerie ale activului sau datoriei (a se vedea punctul B17). Altfel, evaluarea nu reprezinta fidel valoarea justa. In unele cazuri poate fi dificil sa se stabileasca ajustarea de risc adecvata. Cu toate acestea, numai gradul de dificultate nu este suficient pentru a nu include o ajustare de risc. Ajustarea de risc trebuie sa reflecte o tranzactie normala intre participanti pe piata, la data de evaluare, in conditii de piata actuale.
B40 Daca volumul sau nivelul de activitate al activului sau al datoriei a scazut semnificativ, poate fi adecvata schimbarea tehnicii de evaluare sau utilizarea mai multor tehnici de evaluare (de exemplu, utilizarea unei abordari pe baza de piata si a unei tehnici a valorii actualizate). Atunci cand analizeaza indiciile de valoare justa rezultate in urma utilizarii mai multor tehnici de evaluare, o entitate trebuie sa tina cont de caracterul rezonabil al evaluarilor la valoarea justa. Obiectivul este de a stabili punctul din acel interval care este cel mai reprezentativ pentru valoarea justa in conditii de piata actuale. O varietate de evaluari la valoarea justa pot sa indice necesitatea unei analize mai aprofundate.
B41 Chiar si atunci cand volumul sau nivelul de activitate al activului sau al datoriei a scazut semnificativ, obiectivul unei evaluari la valoarea justa ramane neschimbat. Valoarea justa reprezinta pretul care ar fi incasat pentru vanzarea unui activ sau platit pentru transferul unei datorii intr-o tranzactie normala (adica nu o lichidare sau vanzare fortata) intre participanti pe piata, la data evaluarii, in conditii de piata actuale.
B42 Estimarea pretului la care participantii pe piata ar fi dispusi sa incheie o tranzactie la data de evaluare, in conditii de piata actuale, daca volumul sau nivelul de activitate al activului sau al datoriei a scazut semnificativ, depinde de datele si de circumstantele de la data evaluarii si necesita rationamente. Intentia unei entitati de a detine activul sau de a deconta ori de a onora in alt mod obligatia nu este relevanta in evaluarea valorii juste, deoarece valoarea justa este o evaluare in functie de piata, nu o evaluare specifica unei entitati.
Identificarea tranzactiilor care nu sunt normale
B43 Este mai dificil sa se stabileasca daca o tranzactie este (sau nu este) normala in cazul in care volumul sau nivelul de activitate al unui activ sau al unei datorii scade semnificativ comparativ cu activitatea normala a activului sau datoriei (sau a activelor sau datoriilor similare). In astfel de circumstante nu este adecvat sa se concluzioneze ca toate tranzactiile pietei sunt nesistematice (adica lichidare sau vanzare fortata) Circumstante care pot indica faptul ca o tranzactie nu este normala cuprind urmatoarele:
(a) Nu a existat o expunere adecvata la piata pe o perioada anterioara datei de evaluare pentru a permite desfasurarea activitatilor de marketing normale si regulate pentru o tranzactie care implica astfel de active si datorii, in conditii de piata actuale.
(b) A existat o perioada normala si regulata de marketing, dar vanzatorul a prezentat activul sau datoria numai unui singur participant pe piata.
(c) Vanzatorul se afla sau este aproape in faliment sau in regim de administrare judiciara (adica vanzatorul este pus sub sechestru).
(d) Vanzatorul a fost obligat sa vanda pentru a indeplini dispozitii reglementare sau juridice (adica, vanzatorul a fost fortat).
(e) Pretul tranzactiei este o valoare exceptionala atunci cand este comparat cu alte tranzactii recente cu un activ sau o datorie identic(a) sau similar(a).
O entitate trebuie sa evalueze circumstantele pentru a stabili daca, in functie de dovezile disponibile, tranzactia este normala.
B44 O entitate trebuie sa tina cont de urmatoarele atunci cand evalueaza valoarea justa sau estimeaza primele de risc de piata:
(a) Daca dovezile indica faptul ca o tranzactie nu este normala, o entitate trebuie sa atribuie pretului tranzactiei o pondere redusa sau nicio pondere (in comparatie cu alti indicatori ai valorii juste).
(b) Daca dovezile indica faptul ca o tranzactie este normala, o entitate trebuie sa tina cont de pretul tranzactiei. Ponderea atribuita pretului tranzactiei atunci cand este comparat cu alti indicatori ai valorii juste va depinde de date si circumstante, cum ar fi urmatoarele:
(i) volumul tranzactiei.
(ii) comparabilitatea tranzactiei cu activul sau datoria evaluat(a).
(iii) cat de recenta este tranzactia fata de data de evaluare.
(c) Daca o entitate nu detine suficiente informatii pentru a decide daca o tranzactie este normala, aceasta trebuie sa tina cont de pretul tranzactiei. Cu toate acestea, este posibil ca pretul respectiv al tranzactiei sa nu reprezinte valoarea justa (adica pretul tranzactiei nu este in mod necesar valoarea unica si principala pe baza careia se evalueaza valoarea justa sau se estimeaza primele de risc de piata). Atunci cand o entitate nu detine informatii suficiente pentru a decide daca anumite tranzactii sunt normale, entitatea trebuie sa aloce o pondere mai mica acelor tranzactii atunci cand le compara cu alte tranzactii despre care cunoaste ca sunt normale.
Nu este necesar ca o entitate sa faca eforturi excesive pentru a stabili daca o tranzactie este normala, dar nu va ignora informatiile disponibile in mod rezonabil. Atunci cand o entitate este parte intr-o tranzactie, se presupune ca detine informatii suficiente pentru a decide daca tranzactia este normala.
Utilizarea preturilor cotate furnizate de terte parti
B45 Prezentul IFRS nu interzice utilizarea preturilor cotate furnizate de terte parti, cum ar fi servicii de stabilire a pretului sau brokeri, daca o entitate a stabilit ca preturile cotate furnizate de partile respective sunt elaborate in conformitate cu prezentul IFRS.
B46 Daca volumul sau nivelul de activitate al activului sau al datoriei a scazut semnificativ, o entitate trebuie sa evalueze daca preturile cotate furnizate de terte parti sunt elaborate pe baza unor informatii recente care reflecta tranzactii normale sau pe baza unei tehnici de evaluare care reflecta ipoteze ale participantilor pe piata (inclusiv ipoteze privind riscul). Atunci cand aloca o pondere pretului cotat utilizat ca informatie de intrare intr-o evaluare la valoarea justa, o entitate va aloca o pondere mai scazuta (atunci cand face o comparatie cu alti indicatori ai valorii juste care reflecta rezultatele tranzactiilor) cotatiilor care nu reflecta rezultatele tranzactiilor.
B47 In plus, atunci cand se aloca ponderi pentru informatiile disponibile, trebuie sa se tina cont de natura unei cotatii (de exemplu, daca cotatia este un pret orientativ sau o oferta irevocabila) si se va plasa o pondere mai mare cotatiilor care reprezinta oferte irevocabile, furnizate de terte parti.
Anexa C
Data intrarii in vigoare si tranzitia
Prezenta anexa constituie parte integranta a IFRS si are aceeasi putere de impunere ca si celelalte sectiuni ale IFRS-uri.
C1 O entitate trebuie sa aplice prezentul IFRS pentru perioade anuale care incep la 1 ianuarie 2013 sau ulterior acestei date. Se permite aplicarea anterior acestei date. Daca o entitate aplica prezentul IFRS pentru o perioada anterioara, aceasta va prezenta acest fapt.
C2 Prezentul IFRS trebuie aplicat in mod prospectiv de la inceputul perioadei anuale in care este aplicat initial.
C3 Dispozitiile de furnizare de informatii din prezentul IFRS nu trebuie aplicate informatiilor comparative furnizate pentru perioade anterioare aplicarii initiale a prezentului IFRS.
Anexa D
Modificari ale altor IFRS-uri
In aceasta anexa sunt stabilite modificari ale altor IFRS-uri, care reprezinta consecinte ale publicarii IFRS 13 de catre Consiliu. O entitate trebuie sa aplice modificarile pentru perioade anuale, care incep de la 1 ianuarie 2013 sau ulterior acestei date. Daca o entitate aplica IFRS 13 pentru o perioada mai recenta, aceasta trebuie sa aplice modificarile pentru acea perioada mai recenta. Punctele modificate contin textul nou subliniat, iar textul sters apare taiat cu o line.
MODIFICARI DE DEFINITII
D1 In IFRS 1, 3-5 si 9 (emise in octombrie 2010) definitia valorii juste se inlocuieste cu:
Valoarea justa reprezinta pretul care ar fi incasat pentru vanzarea unui activ sau platit pentru transferul unei datorii intr-o tranzactie normala intre participanti pe piata, la data evaluarii. (A se vedea IFRS 13.)
In IAS 2, 16, 18–21, 32 si 40 definitia valorii juste se inlocuieste cu:
Valoarea justa reprezinta pretul care ar fi incasat pentru vanzarea unui activ sau platit pentru transferul unei datorii intr-o tranzactie normala intre participanti pe piata, la data evaluarii. (A se vedea IFRS 13 Evaluarea la valoarea justa.)
IFRS 1 Adoptarea pentru prima data a Standardelor Internationale de Raportare Financiara (astfel cum a fost modificat in septembrie 2010)
D2 Se elimina punctul 19.
D3 Se adauga punctul 39J, dupa cum urmeaza:
39J IFRS 13 Evaluarea la valoarea justa, emis in mai 2011, a eliminat punctul 19, a modificat definitia valorii juste de la Anexa A si a modificat punctele D15 si D20. O entitate trebuie sa aplice modificarile respective atunci cand aplica IFRS 13.
D4 Se modifica punctele D15 si D20, dupa cum urmeaza:
D15 Daca o entitate care adopta pentru prima data IFRS-urile evalueaza o astfel de investitie la cost, in conformitate cu IAS 27, atunci ea trebuie sa evalueze aceasta investitie la una dintre urmatoarele valori in situatia individuala de deschidere a pozitiei financiare in conformitate cu IFRS:

(b) cost presupus. Costul presupus al unei astfel de investitii trebuie sa fie:
(i) valoarea justa in situatiile financiare individuale ale entitatii la data trecerii acesteia la IFRS-uri; sau

D20 Fara a aduce atingere dispozitiilor de la punctele 7 si 9, o entitate poate aplica dispozitiile de la punctul AG76 litera (a) din IAS 39, in oricare din urmatoarele moduri:

IFRS 2 Plata pe baza de actiuni
D5 Se adauga punctul 6A, dupa cum urmeaza:
6A Prezentul IFRS utilizeaza termenul “valoarea justa” intr-un mod diferit fata de unele aspecte ale definitiei valorii juste din IFRS 13 Evaluarea la valoarea justa. Prin urmare, cand aplica IFRS 2, o entitate evalueaza valoarea justa in conformitate cu prezentul IFRS si nu cu IFRS 13.
IFRS 3 Combinari de intreprinderi
D6 Se modifica punctele 20, 29, 33 si 47, dupa cum urmeaza:
20 Punctele 24-31 precizeaza tipurile de active si de datorii identificabile care cuprind elemente pentru care prezentul IFRS prevede exceptii limitate de la principiul de evaluare.
29 Dobanditorul trebuie sa evalueze valoarea unui drept dobandit recunoscut drept imobilizare necorporala pe baza duratei contractuale ramase din contractul aferent, indiferent daca participanti pe piata ar lua sau nu in considerare reinnoiri contractuale potentiale atunci cand evalueaza valoarea sa justa. Punctele B35 si B36 ofera indrumari de aplicare aferente.
33 … Pentru a determina valoarea fondului comercial intr-o combinare de intreprinderi in care nu se transfera nicio contravaloare, dobanditorul trebuie sa utilizeze valoarea justa la data achizitiei participatiei dobanditorului in entitatea dobandita, in locul valorii juste de la data achizitiei a contravalorii transferate [punctul 32 litera (a) subpunctul (i)]. …
47 … De exemplu, in afara de cazul in care intervine un eveniment care i-a modificat valoarea justa si care poate fi identificat, vanzarea unui activ catre un tert la scurt timp dupa data de achizitie pentru o suma semnificativ diferita fata de valoarea sa justa provizorie evaluata la acea data indica probabil o eroare in valoarea provizorie.
D7 Se adauga punctul 64F, dupa cum urmeaza:
64F IFRS 13 Evaluarea la valoarea justa, emis in mai 2011, a modificat punctele 20, 29, 33, 47, a modificat definitia valorii juste de la Anexa A si a modificat punctele B22, B40, B43–B46, B49 si B64. O entitate trebuie sa aplice modificarile respective atunci cand aplica IFRS 13.
D8 In Anexa B, se modifica punctele B22 si B40, B43–B46, B49 si B64, dupa cum urmeaza:
B22 Avand in vedere ca aceste situatii financiare consolidate reprezinta continuarea situatiilor financiare ale filialei legale, cu exceptia structurii capitalului sau, situatiile financiare consolidate reflecta:

(d) valoarea recunoscuta in situatiile financiare consolidate drept participatii in capitalurile proprii emise, determinata prin adaugarea participatiilor in capitalurile proprii emise ale filialei legale (dobanditorul, in termeni contabili), in circulatie imediat inainte de combinarea de intreprinderi, la valoarea justa a societatii-mame legale (entitatea dobandita, in termeni contabili) Cu toate acestea, …

B40 Criteriile de identificabilitate determina masura in care o imobilizare necorporala este recunoscuta separat de fondul comercial. Totusi, criteriile nu ofera nici indrumari de evaluare a valorii juste a unei imobilizari necorporale, nici nu restrictioneaza ipotezele utilizate la evaluarea valorii juste a unei imobilizari necorporale. De exemplu, dobanditorul ar lua in considerare in evaluarea valorii juste ipotezele de care ar tine cont participantii pe piata atunci cand ar determina valoarea imobilizarii necorporale, cum ar fi preconizarea reinnoirii viitoare a unor contracte. …
B43 Pentru a-si proteja pozitia competitiva sau din alte motive, dobanditorul poate intentiona sa nu utilizeze activul nefinanciar dobandit sau poate sa nu intentioneze sa utilizeze activul corespunzator celei mai intense si celei mai bune utilizari. De exemplu, un caz poate fi acela in care dobanditorul intentioneaza sa utilizeze in mod defensiv o imobilizare necorporala dobandita de cercetare si dezvoltare, impiedicand alte parti sa o utilizeze. Cu toate acestea, dobanditorul trebuie sa evalueze valoarea justa a activului nefinanciar presupunand cea mai intensa si cea mai buna utilizare a sa de catre participanti pe piata, in conformitate cu premisa de evaluare corespunzatoare, atat la momentul initial, cat si atunci cand evalueaza valoarea justa fara costuri asociate cedarii pentru testarea ulterioara a deprecierii.
B44 Prezentul IFRS permite dobanditorului sa evalueze un interes care nu controleaza detinut intr-o entitate dobandita la valoarea sa justa, de la data achizitiei. Uneori, un dobanditor va putea evalua valoarea justa de la data achizitiei a unui interes care nu controleaza pe baza unui pret cotat pe o piata activa pentru actiuni (adica, acelea care nu sunt detinute de dobanditor). Totusi, in alte situatii, pentru actiuni nu va fi disponibil un pret cotat pe o piata activa. In acele situatii, dobanditorul va evalua valoarea justa a interesului care nu controleaza pe baza unei alte tehnici de evaluare.
B45 Valorile juste pe actiune ale participatiei dobanditorului in entitatea dobandita si ale interesului care nu controleaza calculate pe actiune pot fi diferite. Este posibil ca principala diferenta sa fie includerea unei prime de control in valoarea justa pe actiune a participatiei dobanditorului in entitatea dobandita sau, invers, includerea unei reduceri pentru lipsa controlului (numita si reducere de interes care nu controleaza) in valoarea justa pe actiune a interesului care nu controleaza daca participantii pe piata ar tine cont de o astfel de prima sau reducere atunci cand determina valoarea interesului care nu controleaza.
B46 Intr-o combinare de intreprinderi realizata fara transfer de contravaloare, dobanditorul trebuie sa substituie valoarea justa de la data achizitiei participatiei sale in entitatea dobandita cu valoarea justa de la data achizitiei a contravalorii transferate pentru evaluarea fondului comercial sau a castigului realizat in urma unei cumparari in conditii avantajoase (a se vedea punctele 32-34).
B49 O evaluare la valoarea justa a unei entitati mutuale trebuie sa includa ipotezele pe care le-ar formula participantii pe piata cu privire la viitoarele beneficii ale membrilor, precum si orice ipoteze relevante ar formula participantii pe piata cu privire la entitatea mutuala. De exemplu, pentru a evalua valoarea justa a entitatii mutuale se poate utiliza o tehnica a valorii actualizate. Fluxurile de trezorerie utilizate drept intrari de date pentru model trebuie sa se bazeze pe fluxurile de trezorerie preconizate ale entitatii mutuale, care este posibil sa reflecte reducerile aferente beneficiilor membrilor, cum ar fi onorarii reduse pentru bunuri si servicii.
B64 In vederea realizarii obiectivului de la punctul 59, dobanditorul trebuie sa prezinte urmatoarele categorii de informatii pentru fiecare combinare de intreprinderi care s-a realizat pe parcursul perioadei de raportare:

(f) valoarea justa de la data achizitiei a contravalorii totale transferate si valoarea justa de la data achizitiei a fiecarei clase principale de contravaloare, cum ar fi:

(iv) participatii in capitalurile proprii ale dobanditorului, inclusiv numarul de instrumente sau de participatii emise sau care ar putea fi emise si metoda de evaluare a valorii juste a acelor instrumente sau participatii.

(o) pentru fiecare combinare de intreprinderi in care dobanditorul detine mai putin de 100 % din participatiile in capitalurile proprii ale entitatii dobandite la data achizitiei:

(ii) pentru fiecare interes care nu controleaza detinut in entitatea dobandita evaluat la valoarea justa, tehnicile de evaluare si datele de intrare principale utilizate pentru a evalua acea valoare.

IFRS 4 Contracte de asigurare
D9 Se adauga punctul 41E, dupa cum urmeaza:
41E IFRS 13 Evaluarea la valoarea justa emis in mai 2011, a modificat definitia valorii juste din Anexa A. O entitate trebuie sa aplice modificarea respectiva atunci cand aplica IFRS 13.
IFRS 5 Active imobilizate detinute in vederea vanzarii si activitati intrerupte
D10 Se adauga punctul 44H, dupa cum urmeaza:
44H IFRS 13 Evaluarea la valoarea justa, publicat in mai 2011, a modificat definitia valorii juste din Anexa A. O entitate trebuie sa aplice modificarea respectiva atunci cand aplica IFRS 13.
IFRS 7 Instrumente financiare: informatii de furnizat (astfel cum a fost modificat in octombrie 2009)
D11 [Nu se aplica dispozitiilor]
D12 Se modifica punctul 3, dupa cum urmeaza:
3 Prezentul IFRS trebuie sa fie aplicat de toate entitatile pentru toate tipurile de instrumente financiare, cu exceptia:
(a) … in acele cazuri, entitatile trebuie sa aplice dispozitiile prezentului IFRS si, pentru acele participatii evaluate la valoarea justa, dispozitiile IFRS 13 Evaluarea la valoarea justa. …

D13 Se elimina punctele 27–27B.
D14 Se modifica punctul 28, dupa cum urmeaza:
28 In unele cazuri, o entitate nu recunoaste un castig sau o pierdere la recunoasterea initiala a unui activ financiar sau a unei datorii financiare, deoarece valoarea justa nu este probata de un pret cotat pe o piata activa pentru un activ sau datorie identic(a) (adica, o data intrare de nivel 1) si nici nu se bazeaza pe o tehnica de evaluare care utilizeaza doar date de pe piete observabile (a se vedea punctul AG76 din IAS 39). In astfel de cazuri, o entitate trebuie sa furnizeze informatii in functie de clasa activului financiar sau a datoriei financiare:
(a) politica contabila proprie de recunoastere in profit sau in pierdere a diferentei dintre valoarea justa la recunoasterea initiala si pretul tranzactiei pentru a reflecta o modificare a factorilor (inclusiv durata) de care ar tine cont participantii pe piata cand ar determina valoarea activului sau a datoriei (a se vedea punctul AG76 litera (b) din IAS 39).

(c) de ce entitatea a decis ca pretul tranzactiei nu este cea mai buna dovada a valorii juste, inclusiv o descriere a dovezii prin care se probeaza valoarea justa.
D15 Se modifica punctul 29, dupa cum urmeaza:
29 Nu sunt prevazute prezentari de informatii privind valoarea justa:

(b) pentru o investitie in instrumente de capitaluri proprii care nu au un pret de piata cotat pe o piata activa pentru un instrument identic (adica o data de intrare de nivel 1), sau instrumente derivate legate de astfel de instrumente de capitaluri proprii, care sunt evaluate la cost in conformitate cu IAS 39, deoarece valoarea justa nu poate fi evaluata in mod fiabil; sau

D16 Se adauga punctul 44P, dupa cum urmeaza:
44P IFRS 13, emis in mai 2011, a modificat punctele 3, 28, 29, B4 si B26 si Anexa A si a eliminat punctele 27–27B. O entitate trebuie sa aplice modificarile respective atunci cand aplica IFRS 13.
D17 In Anexa A se modifica definitia altor riscuri de pret, dupa cum urmeaza:
alte riscuri de pret Riscul ca valoarea justa a fluxurilor de trezorerie viitoare ale unui instrument financiar sa fluctueze din cauza modificarilor de preturi pe piata (altele decat cele care provin din riscul ratei dobanzii sau riscul valutar), fie ca aceste modificari sunt generate de factori specifici instrumentului financiar individual sau emitentului sau , fie ca sunt generate de factori care afecteaza toate instrumentele financiare similare tranzactionate pe piata.
IFRS 9 Instrumente financiare (emis in noiembrie 2009)
D18 Se modifica punctul 5.1.1, dupa cum urmeaza:
5.1.1 La recunoasterea initiala, o entitate trebuie sa evalueze un activ financiar la valoarea sa justa, in cazul unui activ financiar care nu este la valoarea justa prin profit sau pierdere, costurile tranzactiei care nu sunt atribuibile direct achizitiei activului financiar.
D19 Se adauga punctul 5.1.1A, dupa cum urmeaza:
5.1.1A Cu toate acestea, daca valoarea justa a activului financiar la recunoasterea initiala este diferita de pretul tranzactiei, o entitate trebuie sa aplice punctul B5.1 si punctul AG76 din IAS 39.
D20 Se modifica punctele 5.2.1, 5.3.2, 8.2.5 si 8.2.11, dupa cum urmeaza:
5.2.1 Dupa recunoasterea initiala, o entitate trebuie sa evalueze un activ financiar in conformitate cu punctele 4.1-4.5 la valoarea justa sau la costul amortizat.
5.3.2 Daca, in conformitate cu punctul 4.9, o entitate reclasifica un activ financiar astfel incat acesta este evaluat la valoarea justa, valoarea sa justa este evaluata la data la care a fost reclasificat. Orice castig sau pierdere generat(a) de o diferenta intre valoarea contabila anterioara si valoarea justa este recunoscut(a) in profit sau pierdere.
8.2.5 Daca o entitate evalueaza un contract hibrid la valoarea justa in conformitate cu punctul 4.4 sau cu punctul 4.5, dar valoarea justa a contractului hibrid nu a fost evaluata in perioade de raportare comparabile, valoarea justa a contractului hibrid in perioade de raportare comparabile trebuie sa fie suma valorilor juste ale componentelor (adica contractul gazda nederivat si instrumentul derivat incorporat) la finalul fiecarei perioade de raportare comparative.
8.2.11 Daca o entitate a contabilizat anterior o investitie intr-un instrument de capitaluri proprii care nu are un pret cotat pe o piata activa pentru un instrument identic (adica o data de intrare de nivel 1) (sau un instrument derivat de care sa fie legat si trebuie decontata prin furnizarea unui astfel de instrument de capitaluri proprii) la cost in conformitate cu IAS 39, trebuie sa evalueze acel instrument la valoarea justa de la data aplicarii initiale. …
D21 Se adauga punctul 8.1.3, dupa cum urmeaza:
8.1.3 IFRS 13 Evaluarea la valoarea justa, emis in mai 2011, a modificat punctele 5.1.1, 5.2.1, 5.3.2, 8.2.5, 8.2.11, B5.1, B5.4, B5.5, B5.7, C8, C20, C22, C27 si C28 si a adaugat punctul 5.1.1A. O entitate trebuie sa aplice modificarile respective atunci cand aplica IFRS 13.
D22 In Anexa A textul introductiv este modificat dupa cum urmeaza:
Termenii urmatori sunt definiti la punctul 11 din IAS 32 Instrumente financiare: prezentare, punctul 9 din IAS 39 sau Anexa A din IFRS 13 si sunt utilizati in prezentul IFRS cu semnificatiile prevazute in IAS 32, IAS 39 sau IFRS 13: …
D23 In Anexa B se modifica punctul B5.1, titlul anterior punctului B5.5 si punctele B5.5 si B5.7, dupa cum urmeaza:
B5.1 Valoarea justa a unui activ financiar la recunoasterea initiala este, in mod normal, pretul tranzactiei (adica valoarea justa a contravalorii date, a se vedea de asemenea IFRS 13 si punctul AG76 din IAS 39). Totusi, daca o parte a contravalorii date este pentru alt element decat instrumentul financiar, o entitate trebuie sa evalueze valoarea justa a instrumentului financiar. De exemplu, valoarea justa a unui imprumut pe termen lung sau a unei creante care nu este purtatoare de dobanda poate fi evaluata drept valoarea actualizata a tuturor intrarilor viitoare de numerar actualizate utilizand ratele principale ale dobanzii de pe piata pentru instrumente financiare similare (similare in ceea ce priveste moneda, conditiile, tipul ratei dobanzii si alti factori), cu un rating de credit similar. Orice suma suplimentara imprumutata este o cheltuiala sau o reducere a venitului, cu exceptia momentului cand indeplineste conditiile pentru a fi recunoscuta drept un alt tip de activ.
Investitii in instrumente de capitaluri proprii (si contracte privind acele investitii)
B5.5 … O astfel de situatie poate fi daca nu sunt disponibile date mai recente pentru a evalua valoarea justa sau daca mai multe evaluari la valoarea justa posibile si costurile reprezinta cea mai buna estimare a valorii juste in acele evaluari.
B5.7 … In astfel de cazuri entitatea trebuie sa evalueze valoarea justa.
D24 In Anexa C, la punctul C8, modificarile la punctul 29 din IFRS 7 Instrumente financiare: informatii de furnizat se modifica dupa cum urmeaza:
29 Nu sunt solicitate prezentari de informatii privind valoarea justa:

(b) pentru instrumentele derivate care au legatura cu investitii in instrumente de capitaluri proprii care nu au un pret de piata cotat pe o piata activa pentru un instrument identic (adica, o intrare de date de nivel 1), care sunt evaluate la cost in conformitate cu IAS 39, deoarece valoarea justa nu poate fi evaluata in mod fiabil; sau

D25 La punctul C20 modificarile la punctul 1 din IAS 28 Investitii in entitatile asociate sunt modificate dupa cum urmeaza:
1 Prezentul standard trebuie aplicat in contabilizarea investitiilor in entitati asociate. Totusi el nu se aplica investitiilor in entitati asociate detinute de:
(a) organizatii cu capital de risc, sau
(b) fonduri mutuale, fonduri de investitii si entitati similare, inclusiv fonduri de asigurare cu componenta de investitii
care sunt evaluate la valoarea justa prin profit sau pierdere in conformitate cu IFRS 9 Instrumente financiare si IAS 39 Instrumente financiare: recunoastere si evaluare. O entitate care detine o astfel de investitie trebuie sa prezinte informatiile prevazute la punctul 37 litera (f).
D26 La punctul C22 modificarile la punctul 1 din IAS 31 Interese in asocierile in participatie sunt modificate dupa cum urmeaza:
1 Prezentul standard trebuie aplicat la contabilizarea intereselor in asocierile in participatie si la raportarea activelor, datoriilor, veniturilor si cheltuielilor apartinand asocierii in participatie in situatiile financiare ale asociatilor si ale investitorilor, oricare ar fi structurile sau formele sub care isi desfasoara activitatile asocierile in participatie. Totusi el nu se aplica intereselor asociatilor in entitati controlate in comun detinute de:
(a) organizatii cu capital de risc, sau
(b) fonduri mutuale, fonduri de investitii si entitati similare, inclusiv fonduri de asigurare cu componenta de investitii
care sunt evaluate la valoarea justa prin profit sau pierdere in conformitate cu IFRS 9 Instrumente financiare si IAS 39 Instrumente financiare: recunoastere si evaluare. Un asociat care detine un astfel de interes trebuie sa prezinte informatiile prevazute la punctele 55 si 56.
D27 La punctul C27 modificarile la punctele 9, 13 si 88 din IAS 39 Instrumente financiare: recunoastere si evaluare sunt modificate dupa cum urmeaza:
9 …
Trebuie mentionat faptul ca IFRS 13 Evaluarea la valoarea justa prezinta dispozitiile de evaluare la valoarea justa a unei datorii financiare, fie prin desemnare sau in alt mod sau pentru care se furnizeaza informatii privind valoarea justa.

13 Daca o entitate nu poate evalua in mod fiabil valoarea justa a unui instrument derivat incorporat pe baza termenilor si conditiilor sale, valoarea justa a instrumentului derivat incorporat este diferenta dintre valoarea justa a contractului hibrid (combinat) si valoarea justa a contractului gazda. Daca entitatea nu poate evalua valoarea justa a instrumentului derivat incorporat pe baza acestei metode, se aplica punctul 12 si contractul hibrid (combinat) este desemnat la valoarea justa prin profit sau pierdere.
88 O relatie de acoperire impotriva riscurilor indeplineste conditiile pentru contabilitatea operatiunilor de acoperire impotriva riscurilor, conform punctelor 89-102, daca si numai daca sunt indeplinite toate conditiile de mai jos.

(d) eficacitatea operatiunii de acoperire impotriva riscurilor poate fi evaluata in mod fiabil, aceasta insemnand ca valoarea justa sau fluxurile de trezorerie aferente elementului acoperit care pot fi atribuite riscului acoperit si valoarea justa a instrumentului de acoperire pot fi evaluate fiabil.

D28 La punctul C28 modificarile la punctele AG64, AG80, AG81 si AG96 din IAS 39 sunt modificate dupa cum urmeaza:
AG64 Valoarea justa a unei datorii financiare la recunoasterea initiala este, in mod normal, pretul tranzactiei (adica, valoarea justa a contravalorii primite, a se vedea de asemenea punctul AG76 si IFRS 13). Totusi, daca o parte a contravalorii date sau primite este pentru alt element decat datoria financiara, o entitate trebuie sa evalueze valoarea justa a datoriei financiare.
AG80 Valoarea justa a instrumentelor derivate care sunt legate de, si trebuie decontate prin, livrarea unor astfel de instrumente care nu au un pret cotat pe o piata activa pentru un instrument identic (adica o data de intrare de nivel 1) [a se vedea punctul 47 litera (a)] poate fi evaluata fiabil daca (a) variatia in gama de evaluari la valoarea justa rezonabile nu este semnificativa pentru acel instrument sau (b) probabilitatile diverselor estimari din acea gama pot fi evaluate in mod fiabil si utilizate la evaluarea valorii juste.
AG81 Exista multe situatii in care s-ar putea ca variatia gamei de evaluari la valoarea justa rezonabile a instrumentelor derivate care sunt legate de, si trebuie decontate prin, livrarea de instrumente de capitaluri proprii care nu au un pret cotat pe o piata activa pentru un instrument identic (adica o data de intrare de nivel 1) [a se vedea punctul 47 litera (a)] este posibil sa nu fie semnificativa. In mod normal, este posibila evaluarea valorii juste a unui astfel de instrument derivat pe care entitatea l-a achizitionat de la un partener extern. Totusi, daca gama de evaluari rezonabile la valoarea justa este semnificativa, iar probabilitatea diferitelor estimari nu poate fi evaluata in mod fiabil, unei entitati nu i se permite sa evalueze instrumentul la valoarea justa.
AG96 Un instrument derivat care este legat de, si trebuie decontat prin, livrarea de instrumente de capitaluri proprii care nu au un pret cotat pe o piata activa pentru un instrument identic (adica, o intrare de date de nivel 1) si care nu este contabilizat la valoarea justa deoarece valoarea sa justa nu poate fi evaluata in alt mod [a se vedea punctul 47 litera (a)] nu poate fi desemnat ca instrument de acoperire impotriva riscurilor.
IFRS 9 Instrumente financiare (emis in octombrie 2010)
D29 [Nu se aplica dispozitiilor]
D30 Se modifica punctele 3.2.14, 4.3.7 si 5.1.1, dupa cum urmeaza:
3.2.14 Atunci cand o entitate aloca valoarea contabila anterioara a unui activ financiar mai mare intre partea care continua sa fie recunoscuta si partea care este derecunoscuta, trebuie evaluata valoarea justa a partii care continua sa fie recunoscuta. Atunci cand entitatea are o traditie de vanzare a unor parti similare cu partea care continua sa fie recunoscuta sau daca exista alte tranzactii pe piata pentru astfel de parti, preturile recente ofera cea mai buna estimare a valorii sale juste. …
4.3.7 Daca o entitate nu poate evalua in mod fiabil valoarea justa a unui instrument derivat incorporat pe baza termenilor si conditiilor sale, valoarea justa a instrumentului derivat incorporat este diferenta dintre valoarea justa a contractului hibrid si valoarea justa a contractului gazda. Daca entitatea nu poate evalua valoarea justa a instrumentului derivat incorporat pe baza acestei metode, se aplica punctul 4.3.6 si contractul hibrid este desemnat la valoarea justa prin profit sau pierdere.
5.1.1 La recunoasterea initiala, o entitate trebuie sa evalueze un activ financiar sau o datorie financiara la valoarea sa justa plus sau minus, in cazul unui activ financiar sau al unei datorii financiare care nu este la valoarea justa prin profit sau pierdere, costurile tranzactiei care sunt atribuibile direct achizitiei sau emisiunii activului financiar sau datoriei financiare.
D31 Se adauga punctul 5.1.1A, dupa cum urmeaza:
5.1.1A Cu toate acestea, daca valoarea justa a activului financiar sau a datoriei financiare la recunoasterea initiala este diferita de pretul tranzactiei, o entitate trebuie sa aplice punctul B5.1.2A.
D32 Se modifica punctul 5.2.1, dupa cum urmeaza:
5.2.1 Dupa recunoasterea initiala, o entitate trebuie sa evalueze un activ financiar in conformitate cu punctele 4.1.1–4.1.5 la valoarea justa sau la costul amortizat (a se vedea punctele 9 si AG5–AG8 din IAS 39).
D33 Se elimina titlul anterior punctului 5.4.1 si punctele 5.4.1–5.4.3.
D34 Se modifica punctele 5.6.2, 7.2.5, 7.2.11 si 7.2.12, dupa cum urmeaza:
5.6.2 Daca, in conformitate cu punctul 4.4.1, o entitate reclasifica un activ financiar astfel incat acesta este evaluat la valoarea justa, valoarea sa justa este evaluata la data la care a fost reclasificat. Orice castig sau pierdere generat(a) de o diferenta intre valoarea contabila anterioara si valoarea justa este recunoscut(a) in profit sau pierdere.
7.2.5 Daca o entitate evalueaza un contract hibrid la valoarea justa in conformitate cu punctul 4.1.4 sau cu punctul 4.1.5, dar valoarea justa a contractului hibrid nu a fost evaluata in perioade de raportare comparative, valoarea justa a contractului hibrid in perioade de raportare comparative trebuie sa fie suma valorilor juste ale componentelor (adica contractul gazda nederivat si instrumentul derivat incorporat) la finalul fiecarei perioade de raportare comparative.
7.2.11 Daca o entitate a contabilizat anterior o investitie intr-un instrument de capital propriu care nu are un pret cotat pe o piata activa pentru un instrument identic (adica o data de intrare de nivel 1) (sau un activ derivat care este legat de, si trebuie decontat prin, livrarea unui astfel de instrument de capital propriu) la cost in conformitate cu IAS 39, trebuie sa evalueze acel instrument la valoarea justa de la data aplicarii initiale. …
7.2.12 Daca o entitate a contabilizat anterior o datorie derivata care este legata de, si trebuie decontata prin livrarea unui instrument de capitaluri proprii care nu are un pret cotat pe o piata activa pentru un instrument identic (adica, o data de intrare de nivelul 1) la cost in conformitate cu IAS 39, aceasta trebuie sa evalueze datoria derivata la valoarea justa de la data aplicarii initiale. …
D35 Se adauga punctul 7.1.3, dupa cum urmeaza:
7.1.3 IFRS 13 Evaluarea la valoarea justa, emis in mai 2011, a modificat punctele 3.2.14, 4.3.7, 5.1.1, 5.2.1, 5.4.1, 5.6.2, 7.2.5, 7.2.11, 7.2.12, a modificat definitia valorii juste de la Anexa A, a modificat punctele B3.2.11, B3.2.17, B5.1.1, B5.2.2, B5.4.8, B5.4.14, B5.4.16, B5.7.20, C3, C11, C26, C28, C30, C49 si C53, a eliminat punctele 5.4.2, B5.4.1–B5.4.13 si a adaugat punctele 5.1.1A, B5.1.2A si B5.2.2A. O entitate trebuie sa aplice modificarile respective atunci cand aplica IFRS 13.
D36 In Anexa B, se modifica punctele B3.2.11, B3.2.17, B5.1.1 si B5.2.2, dupa cum urmeaza:
B3.2.11 Atunci cand se evalueaza valoarea justa a partii care continua sa fie recunoscuta si a partii care este derecunoscuta in scopul aplicarii punctului 3.2.13, o entitate aplica dispozitiile de evaluare la valoarea justa ale IFRS 13, suplimentar fata de punctul 3.2.14.
B3.2.17 Acest punct ilustreaza abordarea implicarii continue atunci cand implicarea continua a entitatii priveste o parte a unui activ financiar.
Se va presupune ca o entitate are un portofoliu de imprumuturi cu plata anticipata … Valoarea justa a imprumuturilor la data tranzactiei este de 10100 u.m. si valoarea justa a marjei suplimentare de 0,5 % este de 40 u.m.

Entitatea calculeaza castigul sau pierderea la vanzarea partii de 90 % din fluxurile de trezorerie. Presupunand ca, la data transferului, nu sunt disponibile valorile juste ale partii de 90 % transferate si a partii de 10 % pastrate, entitatea aloca valoarea contabila a activului in conformitate cu punctul 3.2.14 dupa cum urmeaza:
| Valoare justa | Procent | Valoare contabila alocata |
Parte transferata | 9090 | 90 % | 9000 |
Parte pastrata | 1010 | 10 % | 1000 |
Total | 10,100 | | 10000 |

B5.1.1 Valoarea justa a unui instrument financiar la recunoasterea initiala este, in mod normal, pretul tranzactiei (adica valoarea justa a contravalorii date sau primite, a se vedea de asemenea punctul B5.1.2A si IFRS 13). Totusi, daca o parte a contravalorii date sau primite este pentru alt element decat instrumentul financiar, o entitate trebuie sa evalueze valoarea justa a instrumentului financiar. De exemplu, valoarea justa a unui imprumut pe termen lung sau a unei creante care nu este purtatoare de dobanda poate fi evaluata drept valoarea actualizata a tuturor intrarilor viitoare de numerar actualizate utilizand ratele principale ale dobanzii de pe piata pentru instrumente financiare similare (similare in ceea ce priveste moneda, conditiile, tipul ratei dobanzii si alti factori), cu un rating de credit similar. Orice suma imprumutata in plus este o cheltuiala sau o reducere a venitului, cu exceptia momentului cand indeplineste conditiile pentru a fi recunoscuta drept alt tip de activ.
D37 Se adauga punctele B5.1.2A si B5.2.2A, dupa cum urmeaza:
B5.1.2A In mod normal, cea mai buna dovada a valorii juste a unui instrument financiar la recunoasterea initiala este pretul tranzactiei (adica, valoarea justa a contravalorii date sau primite, a se vedea de asemenea IFRS 13). Daca o entitate stabileste ca valoarea justa la recunoasterea initiala este diferita de pretul tranzactiei astfel cum se mentioneaza la punctul 5.1.1A, entitatea trebuie sa contabilizeze acel instrument la acea data dupa cum urmeaza:
(a) la evaluarea prevazuta la punctul 5.1.1 daca acea valoare justa este probata de un pret cotat pe o piata activa pentru un activ sau datorie identic(a) (adica o data de intrare de nivel 1) sau se bazeaza pe o tehnica de evaluare care utilizeaza doar date de pe piete observabile. O entitate trebuie sa recunoasca diferenta dintre valoarea justa la recunoasterea initiala si pretul tranzactiei drept castig sau pierdere.
(b) in toate celelalte cazuri, la evaluarea prevazuta la punctul 5.1.1, ajustata pentru a amana diferenta dintre valoarea justa la recunoasterea initiala si pretul tranzactiei. Dupa recunoasterea initiala, entitatea trebuie sa recunoasca acea diferenta amanata drept castig sau pierdere doar in masura in care aceasta apare in urma modificarii unui factor (inclusiv durata) de care ar tine cont participantii pe piata atunci cand ar determina valoarea activului sau a datoriei.
B5.2.2A Evaluarea ulterioara a unui activ financiar sau a unei datorii financiare si recunoasterea ulterioara a castigurilor sau pierderilor descrise la punctul B5.1.2A trebuie sa fie consecvente cu dispozitiile prezentului IFRS.
D38 Se elimina punctele B5.4.1–B5.4.13 si titlurile aferente.
D39 Se modifica titlul anterior punctului B5.4.14 si punctele B5.4.14, B5.4.16 si B5.7.20 dupa cum urmeaza:
Investitii in instrumente de capitaluri proprii (si contracte privind aceste investitii)
B5.4.14 … O astfel de situatie poate fi daca nu sunt disponibile date mai recente pentru a evalua valoarea justa sau daca mai multe evaluari la valoarea justa posibile si costurile reprezinta cea mai buna estimare a valorii juste in acele evaluari.
B5.4.16 … In masura in care exista astfel de factori relevanti, acestia pot indica ca este posibil ca costul sa nu fie reprezentativ pentru valoarea justa. In astfel de cazuri, entitatea trebuie sa evalueze valoarea justa.
B5.7.20 Dupa cum este cazul in toate evaluarile la valoarea justa, metoda de evaluare utilizata de o entitate pentru a stabili proportia modificarii in valoarea justa a datoriei atribuibila modificarilor riscului de credit al acesteia trebuie sa utilizeze la maxim datele de intrare observabile relevante si sa utilizeze la minimum datele de intrare neobservabile.
D40 In Anexa C, la punctul C3 modificarile la punctele D15 si D20 din IFRS 1 Adoptarea pentru prima data a Standardelor Internationale de Raportare Financiara se modifica dupa cum urmeaza:
D15 Daca o entitate care adopta pentru prima data IFRS-urile evalueaza o astfel de investitie la cost, in conformitate cu IAS 27, atunci ea trebuie sa evalueze aceasta investitie la una dintre urmatoarele valori in situatia individuala de deschidere a pozitiei financiare in conformitate cu IFRS:

(b) cost presupus. Costul presupus al unei astfel de investitii trebuie sa fie:
(i) valoarea justa in situatiile financiare individuale ale entitatii la data trecerii acesteia la IFRS-uri; sau

D20 In ciuda dispozitiilor de la punctele 7 si 9, o entitate poate aplica dispozitiile de la punctul B5.1.2A litera (b) din IFRS 9 in oricare dintre urmatoarele moduri:

D41 La punctul C11, modificarile la punctul 28 din IFRS 7 Instrumente financiare: informatii de furnizat se modifica dupa cum urmeaza:
28 In unele cazuri, o entitate nu recunoaste un castig sau o pierdere la recunoasterea initiala a unui activ financiar sau a unei datorii financiare, deoarece valoarea justa nu este probata de un pret cotat pe o piata activa pentru un activ sau datorie identic(a) (adica o data de intrare de nivel 1) si nici nu se bazeaza pe o tehnica de evaluare care utilizeaza doar date de pe piete observabile (a se vedea punctul B5.1.2A din IFRS 9). In astfel de cazuri, o entitate trebuie sa furnizeze informatii in functie de clasa activului financiar sau a datoriei financiare:
(a) politica contabila proprie de recunoastere in profit sau in pierdere a diferentei dintre valoarea justa la recunoasterea initiala si pretul tranzactiei pentru a reflecta o modificare a factorilor (inclusiv durata) de care ar tine cont participantii pe piata cand ar determina valoarea activului sau a datoriei (a se vedea punctul B5.1.2A litera (b) din IFRS 9).

(c) de ce entitatea a decis ca pretul tranzactiei nu este cea mai buna dovada a valorii juste, inclusiv o descriere a dovezii prin care se probeaza valoarea justa.
D42 La punctul C26 modificarile la punctul 1 din IAS 28 Investitii in entitatile asociate se modifica dupa cum urmeaza:
1 Prezentul standard trebuie aplicat in contabilizarea investitiilor in entitati asociate. Totusi el nu se aplica investitiilor in entitati asociate detinute de:
(a) organizatii cu capital de risc, sau
(b) fonduri mutuale, fonduri de investitii si entitati similare, inclusiv fonduri de asigurare cu componenta de investitii
care sunt evaluate la valoarea justa prin profit sau pierdere in conformitate cu IFRS 9 Instrumente financiare. O entitate care detine o astfel de investitie trebuie sa prezinte informatiile prevazute la punctul 37 litera (f).
D43 La punctul C28 modificarile la punctul 1 din IAS 31 Interese in asocierile in participatie sunt modificate dupa cum urmeaza:
1 Prezentul standard trebuie aplicat la contabilizarea intereselor in asocierile in participatie si la raportarea activelor, datoriilor, veniturilor si cheltuielilor apartinand asocierii in participatie in situatiile financiare ale asociatilor si ale investitorilor, oricare ar fi structurile sau formele sub care isi desfasoara activitatile asocierile in participatie. Totusi el nu se aplica intereselor asociatilor in entitati controlate in comun detinute de:
(a) organizatii cu capital de risc, sau
(b) fonduri mutuale, fonduri de investitii si entitati similare, inclusiv fonduri de asigurare cu componenta de investitii
care sunt evaluate la valoarea justa prin profit sau pierdere in conformitate cu IFRS 9 Instrumente financiare. Un asociat care detine un astfel de interes trebuie sa prezinte informatiile prevazute la punctele 55 si 56.
D44 La punctul C30, modificarile la punctul 23 din IAS 32 Instrumente financiare: prezentare se modifica dupa cum urmeaza:
23 … Un exemplu il constituie obligatia unei entitati, conform unui contract forward, de a cumpara propriile instrumente de capitaluri proprii in schimbul numerarului. Datoria financiara este recunoscuta initial la (valoarea actualizata a valorii de rascumparare) si este reclasificata din capitaluri proprii. …
D45 La punctul C49 modificarile la punctul A8 din IFRIC 2 Actiunile membrilor in entitati de tip cooperatist si instrumente similare se modifica dupa cum urmeaza:
A8 Actiunile membrilor care depasesc restrictia de rascumparare sunt datorii financiare. Entitatea de tip cooperatist evalueaza aceasta datorie financiara la valoarea justa la recunoasterea initiala. Deoarece aceste actiuni pot fi rascumparate la cerere, entitatea de tip cooperatist evalueaza valoarea justa a unor astfel de datorii financiare in conformitate cu punctul 47 din IFRS 13, care prevede: “Valoarea justa a unei datorii financiare cu o caracteristica “la vedere” (de exemplu, un depozit la vedere) nu este mai mica decat valoarea de plata la cerere …” In consecinta, entitatea de tip cooperatist clasifica ca datorii financiare valoarea maxima de plata la cerere, conform dispozitiilor de rascumparare.
D46 La punctul C53 modificarile la punctul 7 din IFRIC 19 Stingerea datoriilor financiare cu instrumente de capitaluri proprii se modifica dupa cum urmeaza:
7 Daca valoarea justa a instrumentelor de capitaluri proprii emise nu poate fi evaluata fiabil, atunci instrumentele de capitaluri proprii trebuie sa fie evaluate pentru a reflecta valoarea justa a datoriei financiare stinse. Nu se aplica punctul 47 din IFRS 13 atunci cand se evalueaza valoarea justa a datoriei financiare stinse cu o caracteristica la vedere (de exemplu, un depozit la vedere).
IAS 1 Prezentarea situatiilor financiare
D47 Se modifica punctele 128 si 133, dupa cum urmeaza:
128 Prezentarile de informatii de la punctul 125 nu sunt impuse pentru active si datorii care prezinta un risc semnificativ ca valoarea lor contabila sa se schimbe considerabil pe parcursul urmatorului exercitiu financiar daca, la finalul perioadei de raportare, acestea sunt evaluate la valoarea justa pe baza unui pret cotat pe o piata activa pentru un activ sau o datorie identic(a). Aceste valori juste se pot modifica semnificativ in decursul urmatorului exercitiu financiar, dar aceste modificari nu ar decurge din ipoteze sau din alte surse de incertitudine referitoare la estimari la finalul perioadei de raportare.
133 Alte IFRS-uri dispun prezentarea unora dintre ipotezele care ar fi altminteri solicitate in conformitate cu punctul 125. De exemplu, IAS 37 impune prezentarea, in anumite situatii, a ipotezelor principale privind evenimentele viitoare care afecteaza clasele de provizioane. IFRS 13 Evaluarea la valoarea justa prevede prezentarea ipotezelor principale (inclusiv tehnica(ile) de evaluare si intrarile de date) pe care le utilizeaza entitatea atunci cand evalueaza valoarea justa a activelor sau datoriilor contabilizate la valoarea justa.
D48 Se adauga punctul 139I, dupa cum urmeaza:
139I IFRS 13, emis in mai 2011, a modificat punctele 128 si 133. O entitate trebuie sa aplice modificarile respective atunci cand aplica IFRS 13.
IAS 2 Stocuri
D49 Se modifica punctul 7, dupa cum urmeaza:
7 Valoare realizabila neta se refera la suma neta pe care o entitate se asteapta sa o realizeze din vanzarea de stocuri pe parcursul desfasurarii normale a activitatii. Valoarea justa reflecta pretul unei tranzactii normale de vanzare a aceluiasi stoc pe piata principala (sau cea mai avantajoasa) pentru acel stoc care s-ar incheia intre participanti pe piata, la data de evaluare. Prima este o valoare specifica entitatii; cea de a doua nu este. Valoarea realizabila neta a stocurilor poate sa nu fie egala cu valoarea justa minus costurile generate de vanzare.
D50 Se adauga punctul 40C, dupa cum urmeaza:
40C IFRS 13, emis in mai 2011, a modificat definitia valorii juste de la punctul 6 si a modificat punctul 7. O entitate trebuie sa aplice modificarile respective atunci cand aplica IFRS 13.
IAS 8 Politici contabile, modificari ale estimarilor contabile si erori
D51 Se modifica punctul 52, dupa cum urmeaza:
52 Prin urmare, aplicarea retroactiva a unei noi politici contabile sau corectarea unei erori dintr-o perioada anterioara prevede diferentierea informatiilor care
(a) ofera probe ale circumstantelor care au existat la data(datele) la care a(au) avut loc tranzactia, evenimentul sau conditia si
(b) ar fi fost disponibile la data la care s-a aprobat publicarea situatiilor financiare pentru acea perioada anterioara
de informatii din alte surse. Pentru anumite tipuri de estimari (de exemplu, evaluarea la valoarea justa care utilizeaza un numar mare de date de intrare neobservabile) este imposibil sa diferentiem aceste tipuri de informatii. In cazul in care aplicarea retroactiva sau retratarea retroactiva ar impune elaborarea unei estimari semnificative pentru care este imposibil de diferentiat aceste doua tipuri de informatii, este imposibil sa se aplice noua politica contabila sau sa se corecteze retroactiv eroarea perioadei anterioare.
D52 Se modifica punctul 54C, dupa cum urmeaza:
54C IFRS 13 Evaluarea la valoarea justa, emis in mai 2011, a modificat punctul 52. O entitate trebuie sa aplice modificarea respectiva atunci cand aplica IFRS 13.
IAS 10 Evenimente ulterioare perioadei de raportare a bilantului
D53 Se modifica punctul 11, dupa cum urmeaza:
11 Un exemplu de eveniment care nu conduce la ajustarea situatiilor financiare dupa perioada de raportare a bilantului este o diminuare a valorii juste a investitiilor in intervalul dintre finalul perioadei de raportare si data la care situatiile financiare sunt aprobate in vederea publicarii. O diminuare a valorii juste nu se refera in mod normal la conditia investitiilor la finalul perioadei de raportare, dar reflecta circumstantele aparute ulterior. …
D54 Se adauga punctul 23A, dupa cum urmeaza:
23A IFRS 13 emis in mai 2011, a modificat punctul 11. O entitate trebuie sa aplice modificarea respectiva atunci cand aplica IFRS 13.
IAS 16 Imobilizari corporale
D55 Se modifica punctul 26, dupa cum urmeaza:
26 Valoarea justa a unui activ este evaluata fiabil daca (a) variabilitatea in gama de evaluari la valoarea justa rezonabile nu este semnificativa pentru acel activ sau (b) probabilitatile diverselor estimari din acea gama pot fi evaluate in mod fiabil si utilizate la evaluarea valorii juste. Daca o entitate poate sa evalueze fiabil fie valoarea justa a activului incasat, fie cea a activului la care a renuntat, atunci valoarea justa a activului la care a renuntat este utilizata pentru a evalua costurile activului incasat, cu exceptia cazului in care valoarea justa a activului incasat nu este mai evidenta.
D56 Se elimina punctele 32 si 33.
D57 Se modifica punctele 35 si 77, dupa cum urmeaza:
35 Atunci cand se reevalueaza un element de imobilizari corporale, orice amortizare cumulata la data reevaluarii este tratata in unul dintre urmatoarele moduri:
(a) este retratata proportional cu modificarea de valoare contabila bruta a activului, astfel incat valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata.
Aceasta metoda este deseori folosita in cazul in care un activ este reevaluat prin aplicarea unui indice pentru determinarea costului de inlocuire (a se vedea IFRS 13).

77 Daca elementele de imobilizari corporale sunt exprimate la valoarea reevaluata, se vor furniza urmatoarele informatii, suplimentar fata de informatiile prevazute in IFRS 13:

(c) [eliminat]
(d) [eliminat]

D58 Se adauga punctul 81F, dupa cum urmeaza:
81F IFRS 13, emis in mai 2011, a modificat definitia valorii juste de la punctul 6 si a modificat punctele 26, 35 si 77 si a eliminat punctele 32 si 33. O entitate trebuie sa aplice modificarile respective atunci cand aplica IFRS 13.
IAS 17 Contracte de leasing
D59 Se adauga punctul 6A, dupa cum urmeaza:
6A IAS 17 utilizeaza termenul “valoarea justa” intr-un mod diferit fata de unele aspecte ale definitiei valorii juste din IFRS 13 Evaluarea la valoarea justa. Prin urmare, cand aplica IAS 17, o entitate evalueaza valoarea justa in conformitate cu IAS 17 si nu cu IFRS 13.
IAS 18 Venituri
D60 Se adauga punctul 42, dupa cum urmeaza:
42 IFRS 13, emis in mai 2011, a modificat definitia valorii juste de la punctul 7. O entitate trebuie sa aplice modificarea respectiva atunci cand aplica IFRS 13.
IAS 19 Beneficiile angajatilor
D61 [Nu se aplica dispozitiilor]
D62 Se modifica punctele 50 si 102, dupa cum urmeaza:
50 Contabilizarea de catre o entitate a planurilor de beneficii determinate implica urmatorii pasi:

(c) evaluarea valorii juste a oricaror active ale planului (a se vedea punctele 102-104);

102 Valoarea justa a oricaror active ale planului este dedusa din determinarea valorii recunoscute in situatia pozitiei financiare in conformitate cu punctul 54.
D63 Se adauga punctul 162, dupa cum urmeaza:
162 IFRS 13, emis in mai 2011, a modificat definitia valorii juste de la punctul 7 si a modificat punctele 50 si 102. O entitate trebuie sa aplice modificarile respective atunci cand aplica IFRS 13.
IAS 20 Contabilitatea subventiilor guvernamentale si prezentarea informatiilor legate de asistenta guvernamentala
D64 Se adauga punctul 45, dupa cum urmeaza:
45 IFRS 13, emis in mai 2011, a modificat definitia valorii juste de la punctul 3. O entitate trebuie sa aplice modificarea respectiva atunci cand aplica IFRS 13.
IAS 21 Efectele variatiei cursurilor de schimb valutar
D65 Se modifica punctul 23, dupa cum urmeaza:
23 La finalul fiecarei perioade de raportare:

(c) elementele nemonetare exprimate in valuta si evaluate la valoarea justa trebuie convertite utilizandu-se cursul de schimb din data la care a fost evaluata valoarea justa.
D66 Se adauga punctul 60G, dupa cum urmeaza:
60G IFRS 13, emis in mai 2011, a modificat definitia valorii juste de la punctul 8 si a modificat punctul 23. O entitate trebuie sa aplice modificarile respective atunci cand aplica IFRS 13.
IAS 28 Investitii in entitatile asociate (astfel cum a fost modificat in octombrie 2009)
D67 Se modifica punctele 1 si 37, dupa cum urmeaza:
1 Prezentul standard trebuie aplicat in contabilizarea investitiilor in entitati asociate. Totusi el nu se aplica investitiilor in entitati asociate detinute de:
(a) organizatii cu capital de risc, sau
(b) fonduri mutuale, fonduri inchise de investitii si entitati similare, inclusiv fonduri de asigurare cu componenta de investitii
care la recunoasterea initiala sunt desemnate ca fiind la valoarea justa prin profit sau pierdere sau sunt clasificate drept detinute in vederea vanzarii si sunt contabilizate in conformitate cu IAS 39 Instrumente financiare: recunoastere si evaluare. Pentru astfel de investitii, o entitate trebuie sa recunoasca modificarile valorii juste in profit sau pierdere in perioada modificarilor. O entitate care detine o astfel de investitie trebuie sa prezinte informatiile prevazute la punctul 37 litera (f).
37 Trebuie prezentate urmatoarele informatii:
(a) valoarea justa a investitiilor in entitatile asociate pentru care exista preturi de piata cotate;

D68 Se adauga punctul 41G, dupa cum urmeaza:
41G IFRS 13 Evaluarea la valoarea justa, publicat in mai 2011, a modificat punctele 1 si 37. O entitate trebuie sa aplice modificarile respective atunci cand aplica IFRS 13.
IAS 31 Interese in asocierile in participatie (astfel cum a fost modificat in octombrie 2009)
D69 Se modifica punctul 1, dupa cum urmeaza:
1 Prezentul standard trebuie aplicat la contabilizarea intereselor in asocierile in participatie si la raportarea activelor, datoriilor, veniturilor si cheltuielilor apartinand asocierii in participatie in situatiile financiare ale asociatilor si ale investitorilor, oricare ar fi structurile sau formele sub care isi desfasoara activitatile asocierile in participatie. Totusi el nu se aplica intereselor asociatilor in entitati controlate in comun detinute de:
(a) organizatii cu capital de risc, sau
(b) fonduri mutuale, fonduri inchise de investitii si entitati similare, inclusiv fonduri de asigurare cu componenta de investitii
care la recunoasterea initiala sunt desemnate ca fiind la valoarea justa prin profit sau pierdere sau sunt clasificate drept detinute in vederea vanzarii si sunt contabilizate in conformitate cu IAS 39 Instrumente financiare: recunoastere si evaluare. Pentru astfel de investitii, o entitate trebuie sa recunoasca modificarile valorii juste in profit sau pierdere in perioada modificarilor. Un asociat care detine un astfel de interes trebuie sa prezinte informatiile prevazute la punctele 55 si 56.
D70 Se adauga punctul 58F, dupa cum urmeaza:
58F IFRS 13 Evaluarea la valoarea justa, emis in mai 2011, a modificat punctul 1. O entitate trebuie sa aplice modificarea respectiva atunci cand aplica IFRS 13.
IAS 32 Instrumente financiare: prezentare (astfel cum a fost modificat in septembrie 2010)
D71 Se modifica punctul 23, dupa cum urmeaza:
23 Datoria financiara este recunoscuta initial (la valoarea actualizata a valorii de rascumparare) si este reclasificata din capitaluri proprii. …
D72 Se adauga punctul 97J, dupa cum urmeaza:
97J IFRS 13, emis in mai 2011, a modificat definitia valorii juste de la punctul 11 si a modificat punctele 23 si AG31. O entitate trebuie sa aplice modificarile respective atunci cand aplica IFRS 13.
D73 In Indrumarile de aplicare, se modifica punctul AG31, dupa cum urmeaza:
AG31 O forma uzuala pentru instrumentele financiare este un instrument de datorie cu o optiune incorporata de conversie, cum ar fi obligatiunile convertibile in actiuni ordinare ale emitentului si fara alte caracteristici derivate incorporate. Punctul 28 prevede ca emitentul unui astfel de instrument financiar sa prezinte separat componenta de datorie si componenta de capitaluri proprii in situatia pozitiei financiare, dupa cum urmeaza:

(b) Instrumentul de capitaluri proprii este o optiune incorporata de a converti datoria in capitaluri proprii ale emitentului. Aceasta optiune are valoare la recunoasterea initiala chiar si atunci cand este “in afara banilor” (out of the money).
IAS 33 Rezultatul pe actiune
D74 Se modifica punctele 8 si 47A, dupa cum urmeaza:
8 Termenii definiti in IAS 32 Instrumente financiare: prezentare sunt utilizati in prezentul standard cu semnificatiile prevazute la punctul 11 din IAS 32, cu exceptia cazului in care se prevede altfel. In IAS 32 sunt definite instrumentul financiar, activul financiar, datoria financiara si instrumentul de capitaluri proprii si sunt prezentate indrumari de aplicare a acelor definitii. IFRS 13 Evaluarea la valoarea justa defineste valoarea justa si prevede cerintele de aplicare a acelei definitii.
47A In cazul optiunilor pe actiuni si a altor angajamente de plata pe baza de actiuni la care se aplica IFRS 2 Plata pe baza de actiuni, pretul de emisiune la care se face referire la punctul 46 si pretul de exercitare la care se face referire la punctul 47 trebuie sa includa valoarea justa (evaluata in conformitate cu IFRS 2) a oricaror bunuri sau servicii ce trebuie sa fie furnizate entitatii in viitor in cadrul optiunii pe actiune sau al altui angajament de plata pe baza de actiuni.
D75 Se adauga punctul 74C, dupa cum urmeaza:
74C IFRS 13, emis in mai 2011, a modificat punctele 8, 47A si A2. O entitate trebuie sa aplice modificarile respective atunci cand aplica IFRS 13.
D76 In Anexa A, se modifica punctul A2, dupa cum urmeaza:
A2 Emisiunea de actiuni ordinare la momentul exercitarii sau al conversiei de actiuni ordinare potentiale nu da nastere, de obicei, unui element de prime. Aceasta se datoreaza faptului ca actiunile ordinare potentiale sunt evaluate de obicei la valoarea justa, ceea ce duce la o modificare proportionala a resurselor disponibile entitatii. Totusi, intr-o emisiune de drepturi de subscriere, pretul de exercitare este adesea mai mic decat valoarea justa a actiunilor. … Valoarea justa teoretica anterioara fara exercitarea de drepturi pe actiune este calculata prin adaugarea valorii juste agregate a actiunilor imediat anterioare exercitarii drepturilor la incasarile din exercitarea drepturilor si impartindu-le la numarul de actiuni in circulatie dupa exercitarea drepturilor. In cazul in care drepturile urmeaza sa fie tranzactionate public, separat de actiunile anterioare datei exercitarii, valoarea justa este evaluata la inchiderea ultimei zile in care actiunile sunt tranzactionate impreuna cu drepturile.
IAS 34 Raportarea financiara interimara (astfel cum a fost modificat in mai 2010)
D77 [Nu se aplica dispozitiilor]
D78 Se adauga punctul 16A litera (j), dupa cum urmeaza:
16A In plus fata de prezentarea evenimentelor si tranzactiilor semnificative in conformitate cu punctele 15-15C, o entitate trebuie sa includa urmatoarele informatii in notele la situatiile sale financiare interimare, daca nu au fost prezentate in alta parte in cadrul raportului financiar interimar. Informatiile trebuie raportate, in mod normal, de la inceputul exercitiului pana in prezent.

(j) pentru instrumentele financiare, prezentarile de informatii prevazute la punctele 91–93 litera (h), 94–96, 98 si 99 din IFRS 13 Evaluarea la valoarea justa si punctele 25, 26 si 28–30 din IFRS 7 Instrumente financiare: informatii de furnizat.
D79 Se adauga punctul 50, dupa cum urmeaza:
50 IFRS 13, emis in mai 2011, a adaugat punctul 16A litera (j). O entitate trebuie sa aplice modificarea respectiva atunci cand aplica IFRS 13.
IAS 36 Deprecierea activelor
D80 Se modifica punctul 5, dupa cum urmeaza:
5 Prezentul standard nu se aplica activelor financiare care intra sub incidenta IAS 39, investitiilor imobiliare evaluate la valoarea justa care intra sub incidenta IAS 40 sau activelor biologice legate de activitatea agricola evaluate la valoarea justa minus costurile generate de vanzare care intra sub incidenta IAS 41. Cu toate acestea, prezentul standard se aplica activelor contabilizate la valoarea reevaluata (adica valoarea justa la data reevaluarii minus orice amortizare cumulata ulterioara si pierderi prin depreciere cumulate ulterior) in conformitate cu alte IFRS-uri, cum ar fi modelele de reevaluare din IAS 16 Imobilizari corporale si IAS 38 Imobilizari necorporale. Singura diferenta dintre valoarea justa a unui activ si valoarea sa justa minus costurile asociate cedarii o reprezinta costurile marginale directe atribuibile cedarii activului.
(a) (i) in cazul in care costurile de cedare sunt neglijabile, valoarea recuperabila a activului reevaluat este neaparat apropiata de sau mai mare decat valoarea sa reevaluata. In acest caz, dupa aplicarea dispozitiilor privind reevaluarea, este putin probabil ca activul reevaluat sa fie depreciat, nefiind necesara estimarea valorii recuperabile.
(ii) [eliminat]
(b) [eliminat]
(c) in cazul in care costurile de cedare nu sunt neglijabile, valoarea justa minus costurile asociate cedarii activului reevaluat este neaparat mai mica decat valoarea sa justa. Activul reevaluat este, asadar, depreciat daca valoarea sa de utilizare este mai mica decat valoarea sa reevaluata. In acest caz, dupa aplicarea dispozitiilor privind reevaluarea, o entitate aplica prezentul standard pentru a stabili daca activul poate fi depreciat.
D81 Se modifica punctul 6 dupa cum urmeaza (drept consecinta a modificarii definitiei valorii juste minus costurile generate de vanzare, toate referirile la “valoarea justa minus costurile generate de vanzare” din IAS 36 se inlocuiesc cu “valoarea justa minus costurile asociate cedarii”):
6 Urmatorii termeni sunt utilizati in prezentul standard cu intelesul specificat in continuare:
[eliminat]
(a) [eliminat]
(b) [eliminat]
(c) [eliminat]
Valoarea justa reprezinta pretul care ar fi incasat pentru vanzarea unui activ sau platit pentru transferul unei datorii intr-o tranzactie normala intre participanti pe piata, la data evaluarii. (A se vedea IFRS 13 Evaluarea la valoarea justa.)
D82 Se modifica punctele 12, 20 si 22, dupa cum urmeaza:
12 La evaluarea existentei indiciilor de depreciere a activelor o entitate trebuie sa ia in considerare cel putin urmatoarele indicii:
Surse externe de informatii
(a) exista indicatii observabile ca valoarea de piata a activului a scazut semnificativ mai mult in decursul perioadei decat ar fi fost de asteptat ca rezultat al trecerii timpului sau al utilizarii.

20 Poate fi posibil sa se evalueze valoarea justa minus costurile asociate cedarii, chiar daca nu exista un pret cotat pe o piata activa pentru un activ identic. Cu toate acestea, uneori nu va fi posibil sa se evalueze valoarea justa minus costurile asociate cedarii deoarece nu exista o baza pentru a calcula o estimare fiabila a pretului care s-ar putea obtine din vanzarea activului in cadrul unei tranzactii normale care are loc intre participanti pe piata, la data de evaluare, in conditii de piata actuale. In acest caz, entitatea poate folosi valoarea de utilizare a activului ca valoare recuperabila.
22 Valoarea recuperabila se calculeaza pentru fiecare activ in parte … in afara de cazul in care

(b) valoarea de utilizare poate fi estimata ca fiind apropiata de valoarea sa justa minus costurile asociate cedarii, iar valoarea justa minus costurile asociate cedarii poate fi evaluata.
D83 Se elimina punctele 25–27.
D84 Se modifica punctul 28, dupa cum urmeaza:
28 Cu ocazia evaluarii valorii juste minus costurile asociate cedarii, se deduc costurile asociate cedarii, altele decat cele care au fost deja recunoscute ca datorii. Exemple …
D85 Se adauga punctul 53A, dupa cum urmeaza:
53A Valoarea justa este diferita de valoare de utilizare. Valoarea justa reflecta ipotezele pe care le-ar utiliza participantii pe piata atunci cand stabilesc valoarea activului. In schimb, valoarea de utilizare reflecta efectele factorilor ce pot fi specifici entitatii, dar care nu se aplica entitatilor in general. De exemplu, valoarea justa nu reflecta niciunul dintre factorii urmatori in masura in care acestia, in general, nu ar fi disponibili participantilor de pe piata:
(a) valoarea suplimentara derivata din gruparea activelor (cum ar fi crearea unui portofoliu de investitii imobiliare in diferite amplasamente);
(b) sinergiile dintre activele evaluate si alte active;
(c) drepturile sau restrictiile legale specifice doar proprietarului actual al activului; si
(d) beneficiile sau poverile fiscale specifice doar proprietarului actual al activului.
D86 Se modifica punctele 78, 105, 111, 130 si 134, dupa cum urmeaza:
78 Este posibil sa fie necesara luarea in considerare a unor datorii recunoscute pentru a determina valoarea recuperabila a unitatii generatoare de numerar. O astfel de situatie ar putea aparea in cazul in care cedarea unei unitati generatoare de numerar ar impune asumarea unei datorii de catre cumparator. In acest caz, valoarea justa minus costurile asociate cedarii (sau fluxurile de trezorerie estimate din cedarea definitiva) ale unitatii generatoare de numerar este pretul de vanzare al ansamblului activelor unitatii generatoare de numerar impreuna cu datoriile in cauza, minus costurile asociate cedarii. Pentru a realiza o comparatie semnificativa intre valoarea contabila a unitatii generatoare de numerar si valoarea sa recuperabila, valoarea contabila a datoriei se deduce la determinarea atat a valorii unitatii generatoare de numerar, cat si a valorii sale contabile.
105 La alocarea unei pierderi prin depreciere in conformitate cu punctul 104, o entitate nu trebuie sa reduca valoarea contabila a activului sub valoarea cea mai mare dintre:
(a) valoarea sa justa minus costurile asociate cedarii (daca poate fi evaluata);

111 La evaluarea existentei sau inexistentei unui indiciu conform caruia o pierdere prin depreciere recunoscuta in perioadele anterioare pentru un activ, altul decat fondul comercial, nu mai exista sau s-a redus, o entitate trebuie sa tina cont cel putin de urmatoarele indicii:
Surse externe de informatii
(a) exista indicii observabile ca valoarea activului a crescut semnificativ in decursul perioadei.

130 O entitate trebuie sa prezinte urmatoarele informatii pentru fiecare pierdere semnificativa prin depreciere recunoscuta sau reluata in cursul perioadei, aferenta unui activ individual, inclusiv fondului comercial sau unei unitati generatoare de numerar:

(f) daca valoarea recuperabila este valoarea justa minus costurile asociate cedarii, baza pe care se efectueaza evaluarea valorii juste minus costurile asociate cedarii (de exemplu daca valoarea justa a fost evaluata pe baza referintei la un pret cotat pe o piata activa pentru un activ identic). O entitate nu are obligatia sa prezinte informatiile prevazute in IFRS 13.
134 O entitate trebuie sa prezinte informatiile prevazute la literele (a)-(f) pentru fiecare unitate generatoare de numerar (grup de unitati) pentru care valoarea contabila a fondului comercial sau a imobilizarilor necorporale cu durata de viata utila nedeterminata alocata acelei unitati (acelui grup de unitati) este semnificativa comparativ cu valoarea contabila totala a fondului comercial sau a imobilizarilor necorporale cu durata de viata utila nedeterminata ale entitatii:

(c) valoarea recuperabila a unitatii (sau a grupului de unitati) si pe ce baza a fost determinata valoarea recuperabila a unitatii (a grupului de unitati) (adica pe baza valorii de utilizare sau a valorii juste minus costurile asociate cedarii).
(d) daca valoarea recuperabila a unitatii (a grupului de unitati) are la baza valoarea de utilizare:
(i) fiecare ipoteza principala pe care se bazeaza previziunile conducerii cu privire la fluxurile de trezorerie pentru perioada acoperita de cele mai recente bugete/prognoze. Ipotezele principale sunt acelea la care valoarea recuperabila a unitatii (a grupului de unitati) este cea mai sensibila.

(e) daca valoarea recuperabila a unitatii (a grupului de unitati) este bazata pe valoarea justa minus costurile asociate cedarii, metodologia (metodologiile) de evaluare utilizate pentru a evalua valoarea justa minus costurile asociate cedarii. O entitate nu are obligatia sa prezinte informatiile prevazute in IFRS 13. Daca valoarea justa minus costurile asociate cedarii nu este evaluata pe baza unui pret cotat pentru o unitate (grup de unitati) identica(e), o entitate trebuie sa prezinte urmatoarele informatii:
(i) fiecare ipoteza principala pe care se bazeaza determinarea valorii juste minus costurile asociate cedarii efectuate de conducere. Ipotezele principale sunt acelea la care valoarea recuperabila a unitatii (a grupului de unitati) este cea mai sensibila.

(iiA) nivelul din ierarhia valorii juste (a se vedea IFRS 13) la care este clasificata intreaga evaluare la valoarea justa (fara a mai tine cont de caracterul observabil al “costurilor asociate cedarii”).
(iiB) daca s-a schimbat metodologia (metodologiile) de evaluare, modificarea respectiva si motivele pentru efectuarea sa.
Daca valoarea justa minus costurile asociate cedarii se evalueaza pe baza previziunilor actualizate ale fluxurilor de trezorerie, o entitate trebuie sa prezinte urmatoarele informatii:
(iii) perioada pentru care conducerea a prevazut fluxurile de trezorerie.
(iv) rata de crestere utilizata pentru a extrapola previziunile fluxurilor de trezorerie.
(v) rata(ratele) de actualizare aplicata(e) previziunilor fluxurilor de trezorerie.

D87 Se adauga punctul 140I, dupa cum urmeaza:
140I IFRS 13, emis in mai 2011, a modificat punctele 5, 6, 12, 20, 78, 105, 111, 130 si 134, a eliminat punctele 25–27 si a adaugat punctele 25A si 53A. O entitate trebuie sa aplice modificarile respective atunci cand aplica IFRS 13.
IAS 38 Imobilizari necorporale
D88 Se modifica punctul 8, dupa cum urmeaza:
8 Urmatorii termeni sunt utilizati in prezentul standard cu intelesul specificat in continuare:
[eliminat]
(a) [eliminat]
(b) [eliminat]
(c) [eliminat]

Valoarea justa reprezinta pretul care ar fi incasat pentru vanzarea unui activ sau platit pentru transferul unei datorii intr-o tranzactie normala intre participanti pe piata, la data evaluarii. (A se vedea IFRS 13 Evaluarea la valoarea justa.)
D89 Se modifica punctul 33, dupa cum urmeaza:
33 In conformitate cu IFRS 3 Combinari de intreprinderi, daca o imobilizare necorporala este dobandita in cadrul unei combinari de intreprinderi, atunci costul imobilizarii necorporale respective este valoarea sa justa la data achizitiei. Valoarea justa a unei imobilizari necorporale va reflecta asteptarile participantilor pe piata la data achizitiei cu privire la probabilitatea ca beneficiile economice viitoare preconizate incorporate in activ sa revina entitatii. …
D90 Se modifica titlul anterior punctului 35, dupa cum urmeaza:
Imobilizare necorporala dobandita intr-o combinare de intreprinderi.
D91 Se elimina punctele 39-41.
D92 Se modifica punctele 47, 50, 75, 78, 82, 84 si 100, dupa cum urmeaza:
47 Punctul 21 litera (b) specifica faptul ca o conditie pentru recunoasterea unei imobilizari necorporale o reprezinta posibilitatea de a evalua fiabil costul imobilizarii in cauza. Valoarea justa a unei imobilizari necorporale este evaluata fiabil daca (a) variabilitatea in gama de evaluari la valoarea justa rezonabile nu este semnificativa pentru acel activ sau (b) probabilitatile diverselor estimari din acea gama pot fi evaluate in mod fiabil si utilizate la evaluarea valorii juste. Daca o entitate poate sa evalueze in mod fiabil valoarea justa fie a activului primit, fie a activului cedat, atunci valoarea justa a activului cedat este utilizata pentru a evalua costul, cu exceptia cazului in care valoarea justa a activului primit este mai evidenta.
50 Diferentele dintre valoarea justa a unei entitati si valoarea contabila a activelor sale nete identificabile in orice moment pot include o gama de factori care influenteaza valoarea justa a entitatii. Cu toate acestea, astfel de diferente nu reprezinta costul imobilizarilor necorporale controlate de entitate.
75 … In scopul reevaluarilor efectuate in conformitate cu prezentul standard, valoarea justa trebuie evaluata in raport cu o piata activa. …
78 Este putin obisnuit sa existe o piata activa pentru o imobilizare necorporala, desi acest lucru se poate intampla. …
82 Daca valoarea justa a unei imobilizari necorporale reevaluate nu mai poate fi evaluata in raport cu o piata activa, atunci valoarea contabila a activului trebuie sa fie valoarea sa reevaluata la data ultimei reevaluari in raport cu piata activa minus orice amortizare cumulata ulterioara si orice pierderi prin depreciere cumulate ulterioare.
84 Daca valoarea justa a activului poate fi evaluata in raport cu o piata activa la o data ulterioara de evaluare, modelul de reevaluare se aplica de la acea data.
100 Valoarea reziduala a unei imobilizari necorporale cu o viata utila determinata trebuie evaluata la zero, cu exceptia cazurilor in care:

(b) exista o piata activa (astfel cum este definita in IFRS 13) pentru activul in cauza si:

D93 Se modifica punctul 124, dupa cum urmeaza:
124 In cazul in care imobilizarile necorporale sunt contabilizate la valori reevaluate, o entitate trebuie sa prezinte informatiile urmatoare:
(a) pentru fiecare clasa de imobilizari necorporale:

(iii) valoarea contabila … punctul 74; si
(b) numarul … actionarilor.
(c) [eliminat]
D94 Se sterge punctul 130E.
D95 Se adauga punctul 130G, dupa cum urmeaza:
130G IFRS 13, emis in mai 2011, a modificat punctele 8, 33, 47, 50, 75, 78, 82, 84, 100 si 124, a eliminat punctele 39–41 si 130E. O entitate trebuie sa aplice modificarile respective atunci cand aplica IFRS 13.
IAS 39 Instrumente financiare: Recunoastere si evaluare (astfel cum a fost modificat in octombrie 2009)
D96 [Nu se aplica dispozitiilor]
D97 Se modifica punctul 9, dupa cum urmeaza:
9 Urmatorii termeni sunt utilizati in prezentul standard cu intelesul specificat in continuare:

Trebuie mentionat faptul ca IFRS 13 Evaluarea la valoarea justa prezinta dispozitiile de evaluare la valoarea justa a unui activ financiar sau a unei datorii financiare, fie prin desemnare sau in alt mod sau pentru care se furnizeaza informatii privind valoarea justa.

Valoarea justa reprezinta pretul care ar fi incasat pentru vanzarea unui activ sau platit pentru transferul unei datorii intr-o tranzactie normala intre participanti de pe piata, la data evaluarii. (A se vedea IFRS 13.)

Se elimina nota de subsol la definitia valorii juste.
D98 Se modifica punctele 13 si 28, dupa cum urmeaza:
13 Daca o entitate nu poate evalua in mod fiabil valoarea justa a unui instrument derivat incorporat pe baza termenilor si conditiilor sale (de exemplu, pentru ca instrumentul derivat incorporat se bazeaza pe un instrument de capitaluri proprii care nu are un pret cotat pe o piata activa pentru un instrument identic, adica date de intrare de nivel 1), valoarea justa a instrumentului derivat incorporat este diferenta dintre valoarea justa a instrumentului hibrid (combinat) si valoarea justa a contractului gazda. Daca entitatea nu poate evalua valoarea justa a instrumentului derivat incorporat pe baza acestei metode, se aplica punctul 12 si instrumentul hibrid (combinat) este desemnat la valoarea justa prin profit sau pierdere.
28 Atunci cand o entitate aloca valoarea contabila anterioara a unui activ financiar mai mare intre partea care continua sa fie recunoscuta si partea care este derecunoscuta, trebuie evaluata valoarea justa a partii care continua sa fie recunoscuta. …
D99 Se adauga punctul 43A.
43A Cu toate acestea, daca valoarea justa a activului financiar sau a datoriei financiare la recunoasterea initiala este diferita de pretul tranzactiei, o entitate trebuie sa aplice punctul AG76.
D100 Se modifica punctul 47, dupa cum urmeaza:
47 Dupa recunoasterea initiala, o entitate trebuie sa evalueze la costul amortizat, utilizand metoda dobanzii efective, toate datoriile financiare, cu exceptia:
(a) datoriilor financiare evaluate la valoarea justa prin profit sau pierdere. Astfel de datorii, inclusiv instrumentele derivate care sunt datorii, trebuie evaluate la valoarea justa cu exceptia unei datorii derivate care este legata de si trebuie decontata prin livrarea unui instrument de capitaluri proprii care nu are un pret cotat pe o piata activa pentru un instrument identic (adica date de intrare de nivel 1), a carui valoare justa nu poate fi evaluata fiabil si care trebuie evaluata la cost.

D101 Se elimina punctele 48-49.
D102 Se modifica punctul 88, dupa cum urmeaza:
88 O relatie de acoperire impotriva riscurilor indeplineste conditiile pentru contabilitatea operatiunilor de acoperire impotriva riscurilor, conform punctelor 89-102, daca si numai daca sunt indeplinite toate conditiile de mai jos.

(d) eficacitatea operatiunii de acoperire impotriva riscurilor poate fi evaluata in mod fiabil, aceasta insemnand ca valoarea justa sau fluxurile de trezorerie aferente elementului acoperit care pot fi atribuite riscului acoperit si valoarea justa a instrumentului de acoperire pot fi evaluate fiabil.

D103 Se adauga punctul 103Q, dupa cum urmeaza:
103Q IFRS 13, emis in mai 2011, a modificat punctele 9, 13, 28, 47, 88, AG46, AG52, AG64, AG76, AG76A, AG80, AG81 si AG96, a adaugat punctul 43A si a eliminat punctele 48–49, AG69–AG75, AG77–AG79 si AG82. O entitate trebuie sa aplice modificarile respective atunci cand aplica IFRS 13.
D104 In Anexa A, se modifica punctele AG46, AG52 si AG64, dupa cum urmeaza:
AG46 Atunci cand se evalueaza valoarea justa a partii care continua sa fie recunoscuta si a partii care este derecunoscuta in scopul aplicarii punctului 27, o entitate aplica dispozitiile de evaluare la valoarea justa ale IFRS 13, suplimentar fata de punctul 28.
AG52 Acest punct ilustreaza abordarea implicarii continue atunci cand implicarea continua a entitatii priveste o parte a unui activ financiar.
Se va presupune ca o entitate are un portofoliu de imprumuturi cu plata anticipata … Valoarea justa a imprumuturilor la data tranzactiei este de 10100 u.m. si valoarea justa a marjei suplimentare de 0,5 % este de 40 u.m.

Entitatea calculeaza castigul sau pierderea din vanzarea partii de 90 % din fluxurile de trezorerie. Presupunand ca, la data transferului, nu sunt disponibile valorile juste ale partii de 90 % transferate si a partii de 10 % pastrate, entitatea aloca valoarea contabila a activului in conformitate cu punctul 28 dupa cum urmeaza:
| Valoare justa | Procent | Valoare contabila alocata |
Parte transferata | 9090 | 90 % | 9000 |
Parte pastrata | 1010 | 10 % | 1000 |
Total | 10100 | | 10000 |

D105 Se modifica punctul AG64, dupa cum urmeaza:
AG64 Valoarea justa a unui instrument financiar la recunoasterea initiala este, in mod normal, pretul tranzactiei (adica valoarea justa a contravalorii date sau primite, a se vedea de asemenea IFRS 13 si punctul AG76). Totusi, daca o parte a contravalorii date sau primite este pentru alt element decat instrumentul financiar, o entitate trebuie sa evalueze valoarea justa a instrumentului financiar. De exemplu, valoarea justa a unui imprumut pe termen lung sau a unei creante care nu este purtatoare de dobanda poate fi evaluata drept valoarea actualizata a tuturor intrarilor viitoare de numerar actualizate utilizand ratele principale ale dobanzii de pe piata pentru instrumente financiare similare (similare in ceea ce priveste moneda, conditiile, tipul ratei dobanzii si alti factori), cu un rating de credit similar. Orice suma imprumutata in plus este o cheltuiala sau o reducere a venitului, cu exceptia momentului cand indeplineste conditiile pentru a fi recunoscuta drept un alt tip de activ.
D106 Se elimina punctele AG69–AG75 si titlurile aferente.
D107 Se modifica punctul AG76, dupa cum urmeaza:
AG76 Cea mai buna dovada a valorii juste a unui instrument financiar la recunoasterea initiala este, in mod normal, pretul tranzactiei (adica, valoarea justa a contravalorii date sau primite, a se vedea de asemenea IFRS 13). Daca o entitate stabileste ca valoarea justa la recunoasterea initiala este diferita de pretul tranzactiei astfel cum se mentioneaza la punctul 43A, entitatea trebuie sa contabilizeze acel instrument la acea data dupa cum urmeaza:
(a) la evaluarea prevazuta la punctul 43 daca acea valoare justa este probata de un pret cotat pe o piata activa pentru un activ sau datorie identic(a) (adica date de intrare de nivel 1) sau se bazeaza pe o tehnica de evaluare care utilizeaza doar date de pe piete observabile. O entitate trebuie sa recunoasca diferenta dintre valoarea justa la recunoasterea initiala si pretul tranzactiei drept castig sau pierdere.
(b) in toate celelalte cazuri, la evaluarea prevazuta la punctul 43, ajustata pentru a amana diferenta dintre valoarea justa la recunoasterea initiala si pretul tranzactiei. Dupa recunoasterea initiala, entitatea trebuie sa recunoasca acea diferenta amanata drept castig sau pierdere doar in masura in care aceasta apare in urma modificarii unui factor (inclusiv durata) de care ar tine cont participantii de pe piata atunci cand ar determina valoarea activului sau a datoriei.
D108 Se modifica punctul AG76A, dupa cum urmeaza:
AG76A Evaluarea ulterioara a activului financiar sau a datoriei financiare si recunoasterea ulterioara a castigurilor si pierderilor trebuie sa fie in concordanta cu dispozitiile prezentului standard.
D109 Se elimina punctele AG77–AG79.
D110 Se modifica punctele AG80 si AG81, dupa cum urmeaza:
AG80 Valoarea justa a investitiilor in instrumente de capitaluri proprii care nu au un pret cotat pe o piata activa pentru un instrument identic (adica date de intrare de nivel 1) si instrumentele derivate care sunt legate de si trebuie decontate prin livrarea unui astfel de instrument de capitaluri proprii [a se vedea punctele 46 litera (c) si 47] este evaluata fiabil daca (a) variabilitatea in gama de evaluari la valoarea justa rezonabile nu este semnificativa pentru acel instrument sau (b) probabilitatile diverselor estimari din acea gama pot fi evaluate in mod fiabil si utilizate la evaluarea valorii juste.
AG81 Exista multe situatii in care s-ar putea ca variatia gamei de evaluari la valoarea justa rezonabile a investitiilor in instrumente de capitaluri proprii care nu au un pret cotat pe o piata activa pentru un instrument identic (adica date de intrare de nivel 1) si in instrumente derivate care sunt legate de si trebuie decontate prin livrarea unui astfel de instrument de capitaluri proprii [a se vedea punctele 46 litera (c) si 47] sa nu fie semnificativa. In mod normal, este posibila evaluarea valorii juste a unui activ financiar pe care entitatea l-a achizitionat de la un partener extern. Totusi, daca gama de evaluari rezonabile la valoarea justa este semnificativa, iar probabilitatea diferitelor estimari nu poate fi evaluata in mod fiabil, unei entitati nu i se permite sa evalueze instrumentul la valoarea justa.
D111 Se elimina titlul anterior punctului AG82 si punctul AG82.
D112 Se modifica punctul AG96, dupa cum urmeaza:
AG96 O investitie intr-un instrument de capitaluri proprii care nu are un pret cotat pe o piata activa pentru un instrument identic (adica date de intrare de nivel 1) nu este contabilizata la valoarea justa pentru ca valoarea sa justa nu poate fi evaluata fiabil sau un instrument derivat care se leaga de si trebuie decontat prin livrarea unui astfel de instrument de capitaluri proprii [a se vedea punctele 46 litera (c) si 47] nu poate fi desemnat ca un instrument de acoperire impotriva riscurilor.
IAS 40 Investitii imobiliare
D113 [Nu se aplica dispozitiilor]
D114 Se modifica punctele 26, 29 si 32, dupa cum urmeaza:
26 … Pentru modelul bazat pe valoarea justa sunt stabilite indrumari la punctele 33-52 si in IFRS 13 pentru evaluarea valorii juste a unui drept imobiliar. Respectivele indrumari sunt, de asemenea, relevante si pentru evaluarea valorii juste atunci cand acea valoare este utilizata drept cost in scopul recunoasterii initiale.
29 Valoarea justa a unui activ este evaluata fiabil daca (a) variabilitatea in gama de evaluari la valoarea justa rezonabile nu este semnificativa pentru acel activ sau (b) probabilitatile diverselor estimari din acea gama pot fi evaluate in mod fiabil si utilizate la evaluarea valorii juste. Daca entitatea poate sa evalueze fiabil fie valoarea justa a activului primitt, fie cea a activului cedat, atunci valoarea justa a activului cedat este utilizata pentru a evalua costul, cu exceptia cazului in care valoarea justa a activului primit este mai evidenta.
32 Prezentul standard impune tuturor entitatilor sa evalueze valoarea justa a investitiilor imobiliare fie in scopul evaluarii (daca entitatea utilizeaza modelul valorii juste), fie in scopul prezentarii informatiilor (daca foloseste model bazat pe cost). O entitate este incurajata, dar nu obligata sa evalueze valoarea justa a investitiilor imobiliare pe baza unei evaluari realizate de un evaluator independent care detine o calificare profesionala relevanta si recunoscuta si care are o experienta recenta in ceea ce priveste amplasamentul si categoria investitiei imobiliare in curs de evaluare.
D115 Se elimina punctele 36-39.
D116 Se modifica punctul 40, dupa cum urmeaza:
40 Atunci cand evalueaza valoarea justa a unei investitii imobiliare in conformitate cu IFRS 13, o entitate trebuie sa se asigure ca valoarea justa reflecta, printre altele, veniturile din chirii aferente contractelor curente de leasing si alte ipoteze pe care le-ar utiliza participantii de pe piata atunci cand ar evalua investitia imobiliara in conditii de piata actuale.
D117 Se elimina punctele 42–47, 49, 51 si 75 litera (d).
D118 Se modifica punctul 48, dupa cum urmeaza:
48 In situatii exceptionale, in momentul in care o entitate dobandeste pentru prima data o investitie imobiliara (sau in momentul in care o proprietate imobiliara existenta devine pentru prima data investitie imobiliara, ca urmare a unei modificari de utilizare) exista dovezi evidente ca gradul de variabilitate al gamei de evaluari fiabile ale valorii juste va fi atat de mare, iar probabilitatile obtinerii unor rezultate variate vor fi atat de dificil de evaluat, incat utilitatea unei singure evaluari a valorii juste este negata. Acest lucru poate indica faptul ca valoarea justa a proprietatii imobiliare nu va putea fi evaluata in mod fiabil, pe o baza continua (a se vedea punctul 53)
D119 Se modifica titlul anterior punctului 53 si punctele 53 si 53B, dupa cum urmeaza:
Imposibilitatea de a evalua in mod fiabil valoarea justa
53 Exista o prezumtie relativa conform careia o entitate poate sa evalueze, in mod fiabil, valoarea justa a unei investitii imobiliare, pe o baza continua. Cu toate acestea, in situatii exceptionale, in momentul in care o entitate dobandeste pentru prima data o investitie imobiliara (sau in momentul in care o proprietate imobiliara devine pentru prima data o investitie imobiliara ca urmare a unei modificari de utilizare) exista dovezi evidente ca valoarea justa a investitiei imobiliare nu poate fi evaluata in mod fiabil, pe o baza continua. Aceasta situatie apare daca si numai daca piata tranzactiilor comparabile este inactiva (de exemplu, exista putine tranzactii recente, cotatiile de pret nu sunt actuale sau preturile tranzactiilor observate indica faptul ca vanzatorul a fost fortat sa vanda) si nu sunt disponibile evaluari alternative fiabile (de exemplu, pe baza previziunilor fluxurilor de trezorerie actualizate). Daca o entitate stabileste ca valoarea justa a unei investitii imobiliare aflata in curs de executie nu poate fi evaluata in mod fiabil, dar preconizeaza ca va putea evalua valoarea justa a proprietatii cand se va finaliza constructia, aceasta va evalua investitia imobiliara aflata in curs de executie la cost pana cand, fie valoarea sa justa poate fi evaluata in mod fiabil, fie constructia este finalizata (oricare dintre situatii este mai recenta). Daca o entitate stabileste ca valoarea justa a unei investitii imobiliare (alta decat una care se afla in curs de executie) nu poate fi evaluata in mod fiabil, pe o baza continua, entitatea trebuie sa evalueze investitia imobiliara utilizand modelul bazat pe cost din IAS 16. Valoarea reziduala a investitiei imobiliare trebuie evaluata la zero. Entitatea trebuie sa aplice IAS 16 pana la cedarea investitiei imobiliare.
53B … O entitate care a evaluat la valoarea justa un element al unei investitii imobiliare aflata in curs de executie nu poate concluziona ca valoarea justa a investitiei imobiliare finalizate nu poate fi evaluata in mod fiabil.
D120 Se elimina punctul 75 litera (d).
D121 Se modifica punctele 78-80, dupa cum urmeaza:
78 In cazurile exceptionale prevazute la punctul 53, cand o entitate evalueaza investitiile imobiliare utilizand modelul bazat pe cost din IAS 16, reconcilierea prevazuta la punctul 76 trebuie sa prezinte valorile aferente respectivelor investitii imobiliare separat fata de valorile aferente altor investitii imobiliare. In plus, o entitate trebuie sa prezinte:

(b) o explicatie a motivului pentru care valoarea justa nu poate fi evaluata in mod fiabil;

79 In plus fata de informatiile a caror prezentare este prevazuta la punctul 75, o entitate care aplica modelul bazat pe cost descris la punctul 56 trebuie sa prezinte:

(e) valoarea justa a investitiei imobiliare. In situatiile exceptionale descrise la punctul 53, atunci cand o entitate nu poate evalua, in mod fiabil, valoarea justa a investitiilor imobiliare, entitatea trebuie sa prezinte:

(ii) o explicatie a motivului pentru care valoarea justa nu poate fi evaluata in mod fiabil; si

80 O entitate care a aplicat anterior IAS 40 (2000) si alege pentru prima data sa clasifice si sa contabilizeze unele sau toate drepturile imobiliare eligibile, detinute in temeiul unor contracte de leasing operational, ca investitie imobiliara, trebuie sa recunoasca efectul acelei alegeri ca pe o ajustare a soldului de deschidere al rezultatului reportat aferent perioadei in care alegerea a fost facuta pentru prima data. In plus:
(a) in cazul in care, anterior, entitatea a prezentat public (in situatiile financiare sau in alt fel) valoarea justa a acelor drepturi imobiliare din perioadele anterioare (evaluate pe o baza care sa respecte definitia valorii juste din IFRS 13), entitatea este incurajata, dar nu obligata:

D122 Se modifica punctul 85B, dupa cum urmeaza:
85B … I se permite unei entitati sa aplice modificarile pentru investitiile imobiliare aflate in curs de executie pentru orice perioada care incepe inainte de 1 ianuarie 2009, cu conditia ca valorile juste ale investitiilor imobiliare aflate in curs de executie sa fi fost evaluate la acele date. …
D123 Se adauga punctul 85C, dupa cum urmeaza:
85C IFRS 13, emis in mai 2011, a modificat definitia valorii juste de la punctul 5 si a modificat punctele 26, 29, 32, 40, 48, 53, 53B, 78–80 si 85B si a eliminat punctele 36–39, 42–47, 49, 51 si 75 litera (d). O entitate trebuie sa aplice modificarile respective atunci cand aplica IFRS 13.
IAS 41 Agricultura
D124-125 [Nu se aplica dispozitiilor]
D126 Se modifica punctele 8, 15 si 16, dupa cum urmeaza:
8 Urmatorii termeni sunt utilizati in prezentul standard cu intelesul specificat in continuare:
[eliminat]
(a) [eliminat]
(b) [eliminat]
(c) [eliminat]

Valoarea justa reprezinta pretul care ar fi incasat pentru vanzarea unui activ sau platit pentru transferul unei datorii intr-o tranzactie normala intre participanti de pe piata, la data evaluarii. (A se vedea IFRS 13 Evaluarea la valoarea justa.)
15 Evaluarea la valoarea justa a unui activ biologic sau a unui produs agricol poate fi facilitata de gruparea activelor biologice sau a produselor agricole in functie de caracteristici semnificative; de exemplu, in functie de varsta sau calitate. …
16 Entitatile incheie in mod frecvent contracte pentru vanzarea activelor lor biologice sau a produselor lor agricole la o data ulterioara. Preturile contractelor nu sunt neaparat relevante in evaluarea valorii juste, deoarece valoarea justa reflecta conditiile de piata actuale in cadrul carora participantii de pe piata, cumparatori sau vanzatori, ar incheia o tranzactie. …
D127 Se elimina punctele 9, 17-21 si 23.
D128 Se modifica punctele 25 si 30, dupa cum urmeaza:
25 … Pentru evaluarea valorii juste a activelor biologice, o entitate poate sa utilizeze informatii referitoare la activele combinate. …
30 Se presupune ca valoarea justa a unui activ biologic poate fi evaluata in mod fiabil. Cu toate acestea, aceasta ipoteza poate fi respinsa doar la recunoasterea initiala a unui activ biologic pentru care nu sunt disponibile preturi de piata cotate si pentru care se considera ca evaluarile alternative ale valorii juste nu sunt fiabile. …
D129 Se elimina punctele 47 si 48.
D130 Se adauga punctul 61, dupa cum urmeaza:
61 IFRS 13, publicat in mai 2011, a modificat punctele 8, 15, 16, 25 si 30 si a eliminat punctele 9, 17–21, 23, 47 si 48. O entitate trebuie sa aplice modificarile respective atunci cand aplica IFRS 13.
IFRIC 2 Actiunile membrilor in entitati de tip cooperatist si instrumente similare (astfel cum a fost modificat in octombrie 2009)
D131 [Nu se aplica dispozitiilor]
D132 Dupa titlul “Referinte” se adauga o referire la IFRS 13 Evaluarea la valoarea justa.
D133 Se adauga punctul 16, dupa cum urmeaza:
16 IFRS 13, emis in mai 2011, a modificat punctul A8. O entitate trebuie sa aplice modificarea respectiva atunci cand aplica IFRS 13.
D134 In apendice se modifica punctul A8, dupa cum urmeaza:
A8 Actiunile membrilor care depasesc restrictia de rascumparare sunt datorii financiare. Entitatea de tip cooperatist evalueaza aceasta datorie financiara la valoarea justa la recunoasterea initiala. Deoarece aceste actiuni pot fi rascumparate la cerere, entitatea de tip cooperatist evalueaza valoarea justa a unor astfel de datorii financiare astfel cum se prevede la punctul 47 din IFRS 13, care stipuleaza: “Valoarea justa a unei datorii financiare cu o caracteristica “la vedere” (de exemplu, un depozit la vedere) nu este mai mica decat valoarea de plata la cerere …” In consecinta, entitatea de tip cooperatist clasifica ca datorii financiare valoarea maxima de plata la cerere, conform dispozitiilor de rascumparare.
IFRIC 4 Determinarea masurii in care un angajament contine un contract de leasing
D135 Dupa titlul “Referinte” se adauga o referire la IFRS 13 Evaluarea la valoarea justa.
D136 La punctul 15 litera (a) se adauga o nota de subsol la termenul “valoarea justa”, dupa cum urmeaza:
* IAS 17 utilizeaza termenul “valoarea justa” intr-un mod diferit fata de unele aspecte ale definitiei valorii juste din IFRS 13. Prin urmare, cand aplica IAS 17, o entitate evalueaza valoarea justa in conformitate cu IAS 17 si nu cu IFRS 13.
IFRIC 13 Programe de fidelizare a clientilor
D137 Dupa titlul “Referinte” se adauga o referire la IFRS 13 Evaluarea la valoarea justa.
D138 Se modifica punctul 6, dupa cum urmeaza:
6 Contravaloarea alocata creditelor-premiu trebuie sa fie evaluata in raport cu valoarea justa a acestora.
D139 Se adauga punctul 10B, dupa cum urmeaza:
10B IFRS 13, publicat in mai 2011, a modificat punctele 6 si AG1–AG3. O entitate trebuie sa aplice modificarile respective atunci cand aplica IFRS 13.
D140 In indrumarile de aplicare, se modifica punctele AG1-AG3, dupa cum urmeaza:
AG1 Punctul 6 din consens prevede evaluarea contravalorii alocate creditelor-premiu in raport cu valoarea justa a acestora. Daca nu exista un pret de piata cotat pentru puncte cadou identice, valoarea justa trebuie evaluata utilizand alta tehnica de evaluare.
AG2 O entitate poate evalua valoarea justa a creditelor-premiu in raport cu valoarea justa a premiilor pentru care acestea ar putea fi rascumparate. Valoarea justa a creditelor-premiu tine cont, in functie de situatie, de urmatoarele:
(a) valoarea actualizarilor sau a stimulentelor care ar fi oferite altminteri clientilor care nu au castigat credite-premiu intr-o vanzare initiala;
(b) procentul de credite-premiu care se estimeaza ca nu vor fi rascumparate de clienti; si
(c) riscul de neindeplinire a obligatiilor.
Daca clientii pot alege dintr-o gama de diferite premii, valoarea justa a creditelor-premiu reflecta valoarea justa a gamei de premii disponibile, stabilite in raport cu frecventa cu care se estimeaza ca va fi selectat fiecare premiu.
AG3 In unele situatii, se pot utiliza alte tehnici de evaluare. De exemplu, daca un tert va furniza premiile si entitatea ii plateste tertului o valoare pentru fiecare credit-premiu pe care il acorda, entitatea ar putea evalua valoarea justa a creditelor-premiu in raport cu valoarea pe care o plateste tertului, plus o marja rezonabila de profit. Este necesar rationamentul profesional pentru a selecta si aplica tehnica de evaluare care indeplineste dispozitiile de la punctul 6 din consens si care este cea mai adecvata in situatiile date.
IFRIC 17 Distribuiri de active nemonetare catre proprietari
D141 [Nu se aplica dispozitiilor]
D142 Dupa titlul “Referinte” se adauga o referire la IFRS 13 Evaluarea la valoarea justa.
D143 Se modifica punctul 17, dupa cum urmeaza:
17 Daca, dupa sfarsitul perioadei de raportare, dar inainte de aprobarea situatiilor financiare in vederea publicarii, o entitate declara pentru distribuire un activ nemonetar drept dividend, entitatea trebuie sa declare:

(c) valoarea justa a activului ce urmeaza sa fie distribuit la sfarsitul perioadei de raportare, daca difera de valoarea contabila a acestuia si informatii cu privire la metoda(ele) utilizata(e) pentru evaluarea valorii juste prevazuta la punctele 93 literele (b), (d), (g) si (i) si 99 din IFRS 13.
D144 Se modifica punctul 20, dupa cum urmeaza:
20 IFRS 13 emis in mai 2011, a modificat punctul 17. O entitate trebuie sa aplice modificarea respectiva atunci cand aplica IFRS 13.
IFRIC 19 Stingerea datoriilor financiare cu instrumente de capitaluri proprii (astfel cum a fost modificat in septembrie 2010)
D145 [Nu se aplica dispozitiilor]
D146 Dupa titlul “Referinte” se adauga o referire la IFRS 13 Evaluarea la valoarea justa.
D147 Se modifica punctul 7, dupa cum urmeaza:
7 Daca valoarea justa a instrumentelor de capitaluri proprii emise nu poate fi evaluata fiabil, atunci instrumentele de capitaluri proprii trebuie sa fie evaluate pentru a reflecta valoarea justa a datoriei financiare stinse. Nu se aplica punctul 47 din IFRS 13 atunci cand se evalueaza valoarea justa a datoriei financiare stinse cu o caracteristica la vedere (de exemplu, un depozit la vedere).
D148 Se adauga punctul 15, dupa cum urmeaza:
15 IFRS 13 emis in mai 2011, a modificat punctul 7. O entitate trebuie sa aplice modificarea respectiva atunci cand aplica IFRS 13.
INTERPRETAREA IFRIC 20
Costuri de descoperta in etapa de productie a unei mine de suprafata
TRIMITERI
– Cadrul general conceptual de raportare financiara
– IAS 1 Prezentarea situatiilor financiare
– IAS 2 Stocuri
– IAS 16 Imobilizari corporale
– IAS 38 Imobilizari necorporale
CONTEXT
1 In operatiunile de minerit la suprafata, entitatile pot considera necesar sa indeparteze sterilul minier (“pamantul extras”) pentru a obtine accesul la zacaminte de minereu. Aceasta activitate de indepartare a sterilului este cunoscuta sub denumirea de “descoperta”.
2 In etapa de dezvoltare a minei (inainte de inceperea productiei), costurile de descoperta sunt capitalizate de obicei in cadrul costurilor amortizabile de constructie si dezvoltare a minei. In momentul in care incepe productia, aceste costuri capitalizate sunt amortizate sistematic, de obicei, prin metoda unitatilor de productie.
3 O entitate miniera poate continua sa indeparteze pamantul extras si, astfel, sa suporte costuri de descoperta si in etapa de productie a minei.
4 Materialul indepartat prin descoperta in etapa de productie nu reprezinta neaparat steril 100 %; de cele mai multe ori, va fi o combinatie de minereu si steril. Raportul dintre minereu si produse reziduale miniere poate varia de la un grad scazut nerentabil economic, la un grad ridicat profitabil. Indepartarea de material cu un raport scazut dintre minereu si produsele reziduale miniere poate genera o anumita cantitate de material utilizabil, care poate fi utilizat pentru a produce stocuri. De asemenea, aceasta operatiune de indepartare poate furniza accesul la nivele mai adanci de material cu un raport mai ridicat dintre minereu si produsele reziduale miniere. Prin urmare, entitatea poate inregistra doua beneficii din activitatea de descoperta: minereu care poate fi folosit pentru a produce stocuri si un acces mai bun la cantitati de material care vor fi exploatate in viitor.
5 Prezenta interpretare analizeaza cand si cum se contabilizeaza separat aceste doua beneficii rezultate in urma descopertei, precum si modul in care se evalueaza aceste beneficii, atat initial, cat si ulterior.
DOMENIU DE APLICARE
6 Prezenta interpretare este aplicabila costurilor de indepartare a sterilului aferente activitatii de exploatare la suprafata in etapa de productie a minei (“costuri de descoperta din etapa de productie”).
ASPECTE TRATATE:
7 Prezenta interpretare trateaza urmatoarele aspecte:
(a) recunoasterea costurilor de descoperta din etapa de productie ca un activ;
(b) evaluarea initiala a activului aferent activitatii de descoperta; si
(c) evaluarea ulterioara a activului aferent activitatii de descoperta.
CONSENS
Recunoasterea costurilor de descoperta din etapa de productie ca un activ
8 In masura in care beneficiul din activitatea de descoperta este realizat sub forma stocurilor produse, entitatea trebuie sa contabilizeze costurile aferente acelei activitati de descoperta in conformitate cu principiile IAS 2 Stocuri. In masura in care beneficiul il constituie accesul imbunatatit la minereu, entitatea trebuie sa recunoasca aceste costuri ca un activ imobilizat daca se indeplinesc conditiile de la punctul 9 de mai jos. Prezenta interpretare denumeste activul imobilizat “activ aferent activitatii de descoperta”
9 O entitate trebuie sa recunoasca un activ aferent activitatii de descoperta, daca si numai daca sunt indeplinite toate conditiile de mai jos:
(a) este probabil ca beneficiul economic viitor (accesul mai bun la filon) asociat activitatii de descoperta sa revina entitatii;
(b) entitatea poate identifica componenta filonului la care accesul a cunoscut o imbunatatire; si
(c) costurile aferente activitatii de descoperta, asociate acelei componente, pot fi evaluate in mod fiabil.
10 Activul aferent activitatii de descoperta trebuie sa fie contabilizat ca element suplimentar sau ca majorare a unui activ existent. Cu alte cuvinte, activul aferent activitatii de descoperta va fi contabilizat ca parte a unui activ existent.
11 Clasificarea activului aferent activitatii de descoperta ca imobilizare corporala sau necorporala este identica cu clasificarea activului existent. Cu alte cuvinte, entitatea trebuie sa clasifice activul aferent activitatii de descoperta ca imobilizare corporala sau necorporala, in functie de tipul activului existent.
Evaluarea initiala a activului aferent activitatii de descoperta
12 Entitatea trebuie sa evalueze initial costurile activului aferent activitatii de descoperta, acestea reprezentand cumularea costurilor suportate direct pentru efectuarea activitatii de descoperta, prin intermediul careia se imbunatateste accesul la componenta de minereu identificata, plus o alocare a cheltuielilor de regie direct atribuibile. Concomitent cu activitatea de descoperta, se pot desfasura si unele operatiuni ocazionale, dar care nu sunt necesare pentru continuarea conform planului a activitatii de descoperta din etapa de productie. Costurile aferente acestor operatiuni ocazionale nu trebuie sa fie incluse in costurile activului aferent activitatii de descoperta.
13 Atunci cand costurile activului aferent activitatii de descoperta si stocurile produse nu sunt identificabile in mod distinct, entitatea trebuie sa aloce costurile de descoperta din etapa de productie intre stocurile produse si activul aferent activitatii de descoperta, utilizand o baza de alocare intemeiata pe o evaluare relevanta a productiei. Aceasta evaluare a productiei trebuie sa fie calculata pentru componenta identificata a filonului si trebuie sa fie utilizata ca punct de referinta pentru a identifica in ce masura a avut loc activitatea suplimentara de generare a unui beneficiu viitor. Exemple de astfel de evaluari cuprind:
(a) costurile aferente stocurilor produse comparativ cu costurile preconizate;
(b) volumul de deseuri extrase comparativ cu volumul estimat, pentru un volum dat de productie de minereu; si
(c) continutul mineral al minereului extras comparativ cu continutul mineral estimat ce trebuie extras, pentru o cantitate data de minereu produs.
Evaluarea ulterioara a activului aferent activitatii de descoperta
14 Dupa recunoasterea initiala, activul aferent activitatii de descoperta trebuie sa fie contabilizat la costul sau ori la valoarea reevaluata minus amortizarea si minus pierderile prin depreciere, la fel ca si activul existent din care face parte.
15 Activul aferent activitatii de descoperta trebuie sa fie amortizat in mod sistematic pe durata de viata utila estimata a componentei identificate a filonului la care se imbunatateste accesul in urma activitatii de descoperta. Trebuie sa se aplice metoda unitatii de productie, exceptand cazurile in care alta metoda este adecvata.
16 Durata de viata utila estimata a componentei identificate a filonului utilizata pentru a amortiza activul aferent activitatii de descoperta va fi diferita de durata de viata utila estimata utilizata pentru a amortiza mina si activele folosite pe toata durata de exploatare a minei. Exceptia o constituie putinele situatii in care activitatea de descoperta furnizeaza un acces mai bun la tot filonul ramas. De exemplu, aceste situatii pot aparea la finalul duratei de viata utila a unei mine, cand componenta identificata reprezinta partea finala a filonului ce trebuie extras.
Anexa A
Data intrarii in vigoare si tranzitia
Prezenta anexa este parte integranta a interpretarii si are aceeasi valoare ca si celelalte parti ale interpretarii.
A1 O entitate trebuie sa aplice prezenta interpretare pentru perioadele anuale care incep la 01 ianuarie 2013 sau ulterior acestei date. Se permite aplicarea anterior acestei date. In cazul in care o entitate aplica prezenta interpretare pentru o perioada anterioara, entitatea trebuie sa prezinte acest fapt.
A2 O entitate trebuie sa aplice prezenta interpretare costurilor de descoperta din perioada de productie suportate la inceputul primului exercitiu raportat sau ulterior acestuia.
A3 La inceputul primului exercitiu raportat, orice sold al activului recunoscut anterior, care a rezultat in urma activitatii de descoperta efectuate in etapa de productie (“predecesorul activului de descoperta”) trebuie sa fie reclasificat ca parte a unui activ existent cu care este asociata activitatea de descoperta, in masura in care mai ramane o componenta identificabila a filonului cu care se poate asocia predecesorul activului de descoperta. Aceste solduri trebuie sa fie amortizate pe durata de viata utila ramasa a componentei identificate a filonului, componenta asociata fiecarui predecesor al activului de descoperta.
A4 In cazul in care nu exista o componenta identificabila a filonului, asociata predecesorului activului de descoperta, aceasta trebuie recunoscuta in soldul de deschidere al rezultatelor reportate la inceputul primei perioade raportate.
Anexa B
Modificarile din prezenta anexa trebuie sa se aplice perioadelor anuale care incep la 1 ianuarie 2013 sau ulterior acestei date. Daca o entitate aplica prezenta interpretare pentru o perioada anterioara, aceste modificari trebuie aplicate si pentru acea perioada anterioara.
Modificari la IFRS 1 Adoptarea pentru prima data a Standardelor Internationale de Raportare Financiara
B1 In Anexa D, se modifica punctul D1, dupa cum urmeaza:
D1 O entitate poate opta sa utilizeze una sau mai multe din derogarile care urmeaza:
(a) tranzactii cu plata pe baza de actiuni (punctele D2 si D3);

(m) active financiare sau imobilizari necorporale contabilizate in conformitate cu IFRIC 12 Acorduri de concesiune a serviciilor (punctul D22);
(n) costurile indatorarii (punctul D23);
(o) transferuri de active de la clienti (punctul D24);
(p) stingerea datoriilor financiare cu instrumente de capitaluri proprii (punctul D25);
(q) hiperinflatie grava (punctele D26–D30).
(r) acorduri comune (punctul D31) si
(s) costuri de descoperta in etapa de productie a unei mine de suprafata (punctul D32).
B2 Dupa punctul D31, se adauga un titlu si punctul D32:
Costuri de descoperta in etapa de productie a unei mine de suprafata
D32 Cel care adopta pentru prima data IFRS-urile poate aplica dispozitiile tranzitorii prevazute la punctele A1-A4 din IFRIC 20 Costuri de descoperta in etapa de productie a unei mine de suprafata. La acel punct, mentiunile legate de data intrarii in vigoare trebuie sa fie interpretate ca 1 ianuarie 2013 sau inceputul primei perioade de raportare conform IFRS, luandu-se in considerare data cea mai recenta.
B3 Dupa punctul 39L, se adauga punctul 39M:
39M Prin IFRIC 20 Costuri de descoperta in etapa de productie a unei mine de suprafata se adauga punctul D32 si se modifica punctul D1. O entitate trebuie sa aplice modificarea respectiva atunci cand aplica IFRIC 20.
[1] In prezentul IFRS, valorile monetare sunt exprimate in “Unitati monetare (u.m.)”.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close