Avizul Comitetului Regiunilor privind „Modernizarea ajutoarelor de stat in UE”

Avizul Comitetului Regiunilor privind „Modernizarea ajutoarelor de stat in UE”

2013/C 17/06

COMITETUL REGIUNILOR

– saluta obiectivul Comisiei privind concentrarea pe cazurile care au un impact deosebit de puternic asupra pietei interne si o mai buna prioritizare in cadrul procedurii de acordare a ajutoarelor, reducand sarcinile tuturor partilor implicate – Comisia UE, statele membre si autoritatile locale si regionale;
– observa ca, pentru stabilirea de prioritati in acordarea unor ajutoare cu relevanta reala si fundamentala pentru piata interna, punctele de plecare potrivite pot consta, printre altele, in explicitarea criteriului impactului asupra comertului transfrontalier si in precizarea notiunii de intreprindere;
– solicita sa se tina seama de faptul ca platile referitoare la activitati care in esenta au un caracter exclusiv local pot fi considerate din punct de vedere juridic ajutoare de stat, insa pot avea doar un impact limitat asupra comertului intre statele membre;
– solicita stabilirea unor praguri sporite pentru Regulamentul de minimis, inclusiv o crestere corespunzatoare a pragurilor speciale de minimis pentru serviciile de interes economic general (SIEG), precum si extinderi si precizari corespunzatoare ale domeniului de aplicare a Regulamentului de exceptare pe categorii de ajutoare, ca optiuni pentru atingerea obiectivului Comisiei in contextul acestei initiative de modernizare;
Raportor dl Clemens LINDEMANN (DE-PSE) presedintele Consiliului districtului Saarpfalz
Comunicare a Comisiei catre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic si Social European si Comitetul Regiunilor – Modernizarea ajutoarelor de stat in UE
COM(2012) 209 final

I. RECOMANDARI POLITICE

COMITETUL REGIUNILOR,

Observatii generale
1. saluta recunoasterea de catre Comisie a faptului ca normele privind acordarea ajutoarelor de stat s-au transformat intr-un cadru juridic fragmentat si complex, care necesita eforturi sustinute din partea tuturor partilor implicate, indiferent de amploarea impactului asupra pietei interne;
2. solicita prin urmare o simplificare clara a prevederilor privind acordarea ajutoarelor si concentrarea lor pe cazurile esentiale, imbunatatirea aplicabilitatii lor practice, precum si accelerarea si reducerea procedurilor;
3. saluta prin urmare declaratia Comisiei Europene privind rationalizarea regulilor si precizarea conceptelor importante;
4. saluta obiectivul Comisiei privind concentrarea pe cazurile care au un impact deosebit de puternic asupra pietei interne si o mai buna prioritizare in cadrul procedurii de acordare a ajutoarelor, reducand sarcinile tuturor partilor implicate – Comisia UE, statele membre si autoritatile locale si regionale;
5. observa ca, pentru stabilirea de prioritati in acordarea unor ajutoare cu relevanta reala si fundamentala pentru piata interna, punctele de plecare potrivite pot consta, printre altele, in explicitarea criteriului impactului asupra comertului transfrontalier si in precizarea notiunii de intreprindere;
6. solicita Comisiei Europene sa clarifice circumstantele in care se presupune ca poate aparea un impact negativ asupra comertului intre statele membre, respectiv circumstantele in care se considera ca o activitate nu este relevanta pentru piata interna;
7. solicita sa se tina seama de faptul ca platile referitoare la activitati care in esenta au un caracter exclusiv local pot fi considerate din punct de vedere juridic ajutoare de stat, insa pot avea doar un impact limitat asupra comertului intre statele membre;
8. propune ca in cazul in care aceste plati compensatorii nu fac obiectul unei exceptari generale sa se ia in considerare cel putin alternativa unei proceduri simplificate;
9. recomanda clarificarea notiunii de intreprindere printr-o demarcare mai riguroasa intre domeniul economic si neeconomic – de exemplu cu ajutorul unor criterii – si elaborarea in comun a unor liste specifice fiecarui stat membru de catre statele membre si Comisie. In timp ce criteriile abstracte tin seama si de evolutiile dinamice, listele elaborate in comun asigura securitatea juridica pentru domeniile stabilite. Aceasta ar usura munca autoritatilor locale si regionale, precum si a Comisiei;
10. in cazul respingerii acestei propuneri, sugereaza ca alternativa sa se precizeze mai exact conditiile prealabile in care se presupune ca este vorba de o activitate economica in aceste domenii;
11. este de parere ca notiunea de intreprindere nu include de regula domeniul social, cultural si educational, precum si cel al serviciilor de interes general cu caracter neeconomic;
12. este de acord cu faptul ca nu orice ajutor foarte limitat in volum si scop ar trebui notificat Comisiei Europene si ca statele membre ar trebui sa fie raspunzatoare ele insele in acest sens de aplicarea legislatiei in materie de ajutoare de stat (de exemplu prin exceptari sau reguli de minimis);
13. solicita stabilirea unor praguri sporite pentru Regulamentul de minimis, inclusiv o crestere corespunzatoare a pragurilor speciale de minimis pentru serviciile de interes economic general (SIEG), precum si extinderi si precizari corespunzatoare ale domeniului de aplicare a Regulamentului de exceptare pe categorii de ajutoare, ca optiuni pentru atingerea obiectivului Comisiei in contextul acestei initiative de modernizare;
14. subliniaza necesitatea unei delimitari mai clare a acestor dispozitii generale privind ajutoarele de stat care fac obiectul prezentei modernizari de reglementarile privind ajutoarele pentru SIEG (asa-numitul pachet Almunia), in special in ceea ce priveste cazurile limita, in care clasificarea drept un astfel de serviciu nu este clara;
O luare in considerare mai atenta a obiectivelor Strategiei Europa 2020
15. saluta o orientare mai puternica in functie de obiectivele Strategiei Europa 2020. Nu este insa permis ca, in final, in locul simplificarii avute in vedere sa existe norme mai ample si mai complicate pentru autoritatile publice;
16. subliniaza importanta orientarilor regionale privind ajutoarele pentru autoritatile locale si regionale, deoarece prin acestea se determina in prealabil ce tipuri de sectoare economice pot fi sprijinite si in ce domenii. In acest context, autoritatile locale si regionale ar trebui sa dispuna, de asemenea de o marja de decizie pentru sprijinirea structurilor antreprenoriale indiferent de marimea lor, in regiuni eligibile pentru ajutoare;
17. subliniaza necesitatea de a permite un sprijin flexibil si corespunzator conditiilor de la fata locului in cazurile in care exista o nevoie concreta de masuri de sprijin, in special in zonele rurale sau muntoase, avand in vedere schimbarile demografice sau handicapurile naturale permanente;
18. solicita mai mult spatiu de manevra pentru elaborarea unor strategii de dezvoltare si masuri de sprijin adaptate la nivel local si regional si pentru stabilirea unor bugete regionale;
19. subliniaza ca revizuirea orientarilor regionale pentru perioada 2014-2020 privind ajutoarele de stat nu trebuie sa duca la dezechilibre nejustificate intre statele membre in ceea ce priveste plafoanele de populatie si ca pe viitor trebuie sa se tina seama de intreprinderile mari in toate domeniile;
20. saluta prin urmare instrumentul investitiilor teritoriale integrate. Acesta deschide posibilitati de actiune locale si face cu putinta punerea in aplicare a unor investitii transversale;
21. saluta faptul ca Comisia Europeana urmareste o abordare mai integrata si o coordonare imbunatatita a masurilor de sprijin;
22. saluta posibilitatea de a combina instrumentele de sprijin si finantarea din diverse fonduri, precum si imbunatatirea in consecinta a utilizarii durabile a instrumentelor de finantare regionale;
23. solicita, in acest context si in vederea revizuirii orientarilor privind ajutoarele de stat regionale, ca ajutoarele de stat pentru SIEG, care, conform Deciziei din 20.12.2011 privind aplicarea articolului 106 alineatul (2) din TFUE in cazul ajutoarelor de stat sub forma compensatiilor pentru obligatia de serviciu public acordate anumitor intreprinderi carora le-a fost incredintata prestarea unui serviciu de interes economic general, sunt considerate a priori drept compatibile cu tratatul si eligibile pentru cofinantarea prin fondurile structurale, sa nu fie incluse sau sa fie incluse cu o rata foarte redusa in calcularea plafoanelor aplicabile intensitatii ajutoarelor regionale. Ar trebui adusa o asemenea clarificare fie prin intermediul versiunii modificate a orientarilor privind ajutoarele de stat regionale, fie printr-o comunicare privind regimul ajutoarelor de stat aplicabile fondurilor structurale care cofinanteaza SIEG;
24. indeamna insistent Comisia sa recunoasca faptul ca, independent de mandatarea publica, finantarea din fonduri publice a proiectelor de infrastructura publice nu trebuie considerata ajutor de stat;
25. subliniaza importanta de a clarifica aplicabilitatea regimului ajutoarelor de stat acordate infrastructurilor in lumina dificultatilor de interpretare pe care le prezinta hotararea Tribunalului din 24 martie 2011 in cauzele Freistaat Sachsen si Land Sachsen-Anhalt/Comisia Europeana (T-443/08) si Mitteldeutsche Flughafen AG si Flughafen Leipzig-Halle GmbH/Comisia Europeana (T-455/08), dificultati care au generat intarzieri considerabile in procesul de verificare ex-ante a aproximativ 200 de proiecte de infrastructura finantate din fondurile structurale;
Simplificarea regulilor privind acordarea ajutoarelor de stat
26. sprijina intentia Comisiei de a explica pe larg, intr-o Comunicare, interpretarea notiunii de ajutoare de stat prin practica decizionala si jurisprudenta si de a aplica aceasta notiune in mod absolut uniform;
27. solicita sa nu se creeze nevoi de interpretare suplimentare chiar prin comunicarile care interpreteaza notiunea. Utilizarea unor notiuni juridice nedeterminate ar trebui complet evitata;
28. sprijina intentia Comisiei de a reduce diversitatea textelor din dreptul secundar si din “soft law” in materia ajutoarelor (regulamente, comunicari, directive etc.) si de a le fuziona atunci cand este posibil;
29. respinge in principiu includerea unor considerente suplimentare de calitate si eficienta ale Comisiei Europene in evaluarea compatibilitatii. Criteriile de calitate si de eficienta care restrang si mai mult marja de apreciere a autoritatilor locale si regionale care acorda ajutoare nu tin in principiu de competenta Comisiei, instituita prin capitolul privind concurenta din TFUE. Deciziile privind calitatea si eficienta trebuie sa ramana in seama autoritatilor de la fata locului, pentru a respecta marjele de manevra locale;
30. constata ca obligatiile de raportare, aflate intr-o crestere continua, ale autoritatilor statelor membre reprezinta un efort birocratic enorm atat pentru statele membre, cat si pentru Comisie;
31. solicita, in special in contextul obiectivului de reducere a birocratiei in UE, sa se introduca un sistem de verificare prin sondaj, astfel incat sa se poata renunta complet la o raportare completa sub un anumit prag financiar;
Revizuirea textelor legislative
32. In cadrul modernizarii legislatiei UE privind ajutoarele de stat, se revizuiesc in total patru texte legislative, in scopul stabilirii mai riguroase a prioritatilor:
a) Revizuirea Regulamentului de minimis al Comisiei
Regulamentul (CE) nr. 1998/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 (107 TFUE) si 88 (108 TFUE) din Tratatul CE ajutoarelor de minimis
33. saluta scopul urmarit de Comisie de a transfera mai multa raspundere statelor membre in ceea ce priveste ajutoarele cu un volum mai mic. Acest lucru ar trebui insa sa fie valabil in general, nu doar pentru ajutoarele mici. Pe de o parte, faciliteaza in mod substantial munca Comisiei, pe de alta parte, de acest lucru ar profita si autoritatile locale, intrucat nivelul national se afla mai aproape de nevoile locale decat Comisia;
34. solicita cresterea pragului prevazut de Regulamentul general de minimis de la 200000 EUR la cel putin 500000 EUR pe o perioada de trei ani fiscali, in scopul unei concentrari mai puternice pe cazurile deosebit de relevante pentru piata interna, asa cum doreste pe buna dreptate si Comisia;
35. subliniaza ca Regulamentul special de minimis pentru SIEG cu pragurile sale ridicate a fost elaborat tinand seama de pragurile mai scazute din Regulamentul general de minimis, in scopul delimitarii de acestea;
36. solicita de aceea o crestere clara a pragului pentru aceste servicii in comparatie cu pragul general de minimis, pentru a se tine seama de particularitatile SIEG si pentru a se mentine pe ansamblu pozitia speciala acordata acestora;
37. aminteste ca, in contextul pachetului Almunia, a cerut deja un prag de minimis pentru SIEG de 800000 EUR pe an si isi reinnoieste aici aceasta solicitare;
38. in ceea ce priveste ajutoarele care sunt acordate intr-o alta forma decat cea a subventiilor (in special garantii), solicita sa se aplice dispozitiile Regulamentului de minimis pentru SIEG si in cazul Regulamentului general de minimis;
39. solicita in acest sens cresterea consecventa a sumei maxime specifice pentru ajutoarele individuale, acordate pe baza unor mecanisme de garantare, la 3,75 milioane EUR, in mod analog cu Regulamentul de minimis pentru SIEG. Acest lucru este valabil in special cu privire la interdictia, prevazuta in Regulamentul de minimis pentru SIEG, de cumulare a altor ajutoare pentru aceleasi costuri eligibile;
b) Revizuirea Regulamentului de abilitare al Consiliului
Regulamentul nr. 994/98 al Consiliului din 7 mai 1998 de aplicare a articolelor 92 (112 TFUE) si 93 (113 TFUE) din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene anumitor categorii de ajutoare de stat orizontale
40. saluta masurile prevazute de Comisie de modificare a Regulamentului de abilitare al Consiliului in scopul extinderii/cresterii numarului categoriilor de ajutoare care sunt considerate compatibile cu piata interna si astfel nu trebuie notificate;
41. saluta in continuare declaratia Comisiei privind exceptarea urmatoarelor ajutoare de la obligatia de notificare:
– ajutoare pentru domeniul culturii,
– ajutoare pentru eliminarea daunelor cauzate de catastrofele naturale,
– ajutoare pentru proiectele finantate in parte de UE, ca de exemplul JESSICA si
– altele;
42. propune includerea domeniilor social, al educatiei, al sanatatii, in masura in care nu sunt orientate comercial sau catre obtinerea de profit, a furnizarii de banda larga si a masurilor de prevenire a bolilor animalelor in categoria “altele”;
43. propune precizarea relatiei acestor exceptari orizontale in raport cu decizia de exceptare pentru SIEG;
c) Revizuirea Regulamentului general de exceptare pe categorii al Comisiei
Regulamentul Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piata comuna in aplicarea articolelor 87 (107 TFUE) si 88 (108 TFUE) din Tratatul CE (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare)
44. saluta masurile anuntate de revizuire si de extindere a Regulamentului general de exceptare pe categorii cu privire la categoriile de ajutoare acoperite de Regulamentul general de abilitare, avand in vedere reducerea sarcinilor administrative ale autoritatilor locale si regionale;
45. solicita ca exceptarea pe categorii sa fie extinsa pentru a include domeniile social, al educatiei, al sanatatii si al benzii largi, in conformitate cu extinderea orizontala din Regulamentul de abilitare;
46. subliniaza ca, in ceea ce priveste domeniul educatiei, in special invatamantul scolar si educatia adultilor care nu sunt gestionate de stat trebuie sa faca obiectul exceptarii, in masura in care nu cad sub incidenta reglementarilor legislatiei in materia ajutoarelor pentru SIEG;
47. subliniaza ca acelasi lucru trebuie sa fie valabil in domeniul serviciilor de sanatate prestate de departamente sau clinici specializate, precum si in domeniul necomercial al serviciilor sociale ale asociatiilor de binefacere si caminelor de batrani (spre deosebire de resedintele pentru seniori);
48. face trimitere la Agenda Digitala si la obiectivul UE de a asigura pana in 2013 tuturor europenilor accesul de baza la banda larga;
49. constata ca fara ajutoare nu se creeaza conditiile pentru constructia de retele in banda larga performante in spatiul rural si subliniaza ca, prin urmare, reglementarile in materie de ajutoare nu trebuie sa ingreuneze in mod inutil deschiderea spatiului rural prin retelele in banda larga. Zonele rurale ar trebui protejate impotriva excluziunii digitale;
50. subliniaza ca, in acest context, trebuie sa se tina seama de asemenea in mod special de avantajele generate la crearea infrastructurii in banda larga prin aparitia unei piete in aval pentru serviciile in banda larga;
51. regreta ca proiectul prezentat de Comisia Europeana referitor la orientari reinnoite privind banda larga nu abordeaza solicitarea, formulata in repetate randuri, privind rationalizarea si simplificarea clara a cadrului de reglementare;
52. solicita Comisiei Europene sa asigure, prin luarea in considerare a extinderii retelei in banda larga in Regulamentul de exceptare pe categorii, ca este posibila acoperirea cu banda larga si a regiunilor mai putin populate, in care se presupune ca veniturile nu vor fi suficiente pentru a compensa instalarea tehnologiei functionale si costurile de operare;
53. solicita ca exceptarea pe categorii sa fie extinsa pentru a include masurile de prevenire a bolilor animalelor, in special cele care se refera la furnizarea unor instalatii pentru cazurile de epizootie, in conformitate cu extinderea orizontala din Regulamentul de abilitare;
54. saluta faptul ca prin extinderea exceptarilor se transfera mai multa responsabilitate statelor membre. Apreciaza pozitiv in special raspunderea sporita care revine pe ansamblu statelor membre in ceea ce priveste controlul ajutoarelor;
55. solicita ca acest lucru sa nu duca la o situatie in care se reduc doar sarcinile Comisiei, in timp ce statele membre sunt impovarate din ce in ce mai mult cu obligatii diverse de raportare si documentare, cu conditii prealabile precise si detaliate pentru acordarea de ajutoare etc.;
56. considera de aceea necesar in acest context ca dreptul de control ulterior al Comisiei sa nu poata fi extins si mai mult (controlul ex-post), ci ca aceasta sa transfere cu adevarat raspunderea catre statele membre. In acest sens, organismele nationale de control al ajutoarelor nu trebuie utilizate abuziv de Directia Generala Concurenta ca un fel de “organisme de control prealabil”, cel putin nu atunci cand dreptul de decizie ramane in continuare la Comisie;
57. respinge ideea Comisiei privind insarcinarea unor organisme independente cu efectuarea controalelor nationale privind ajutoarele (de exemplu, autoritati in domeniul concurentei), deoarece decizia privind organizarea controalelor privind ajutoarele la nivel national tine exclusiv de competenta statelor membre si nu a Comisiei. Din aceleasi motive se respinge posibilitatea realizarii unor investigatii de catre Comisia insasi;
d) Revizuirea Regulamentului de procedura al Consiliului
Regulamentul CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (113 TFUE)
58. saluta simplificarea dispozitiilor Regulamentului de procedura;
59. respinge instituirea unor noi competente proprii ale Comisiei Europene de investigare in intreprinderi, de exemplu prin sistemul de informare privind piata (market information tools), lasand deoparte statele membre. Prin aceasta s-ar ajunge la un transfer de competente nationale catre nivelul european.

Bruxelles, 29 noiembrie 2012
Presedintele Comitetului Regiunilor
Ramón Luis Valcárcel Siso

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close