Criza financiara, economica si sociala: masurile si initiativele care trebuie luate

Criza financiara, economica si sociala: masurile si initiativele care trebuie luate

P7_TA(2011)0331

Rezolutia Parlamentului European din 6 iulie 2011 referitoare la criza financiara, economica si sociala: recomandari privind masurile si initiativele care trebuie luate (2010/2242(INI))

2013/C 33 E/15

Parlamentul European,
– avand in vedere Decizia sa din 7 octombrie 2009 privind constituirea si stabilirea atributiilor, componentei numerice si a duratei mandatului Comisiei speciale privind criza financiara, economica si sociala [1] (Comisia CRIS), adoptata in conformitate cu articolul 184 din Regulamentul sau de procedura,
– avand in vedere Decizia sa din 16 iunie 2010 de a prelungi mandatul CRIS pana la 31 iulie 2011 [2],
– avand in vedere Rezolutia sa din 20 octombrie 2010 referitoare la criza financiara, economica si sociala: recomandari privind masurile si initiativele care trebuie luate (raport la jumatatea perioadei) [3],
– avand in vedere Rezolutia sa din 8 martie 2011 referitoare la metodele inovatoare de finantare la nivel european si mondial [4],
– avand in vedere agenda legislativa in curs a Uniunii Europene, in special in ceea ce priveste modificarile tratatului, guvernanta economica, Actul privind piata unica si politicile energetice,
– avand in vedere concluziile sale in urma propunerilor prezentate de Comisia speciala privind provocarile politice si resursele bugetare pentru o Uniune Europeana sustenabila (SURE) dupa 2013 privind noul cadru financiar multianual,
– avand in vedere contributiile primite din partea urmatoarelor organe ale parlamentelor nationale: Bundesrat si Nationalrat din Austria, Senatul si Camera Reprezentantilor din Belgia, Adunarea Nationala din Bulgaria, Senatul si Camera Deputatilor din Republica Ceha, Folketinget din Danemarca, Eduskunta din Finlanda, Adunarea Nationala din Franta, Bundestag si Budesrat din Germania, Vouli Ton Ellinon din Grecia, Adunarea Nationala din Ungaria, Camera Deputatilor si Senato della Repubblica din Italia, Saeima din Letonia, Seimas din Lituania, Camera Reprezentantilor din Țarile de Jos, Adunarea Republicii Portugalia, Camera Deputatilor si Senatul din Romania, Adunarea Nationala din Republica Slovacia,Adunarea Nationala din Republica Slovenia, Riksdagen din Suedia si Camera Lorzilor si Camera Comunelor din Regatul Unit,
– avand in vedere articolul 48 din Regulamentul sau de procedura,
– avand in vedere raportul Comisiei speciale privind criza financiara, economica si sociala (A7–0228/2011),
A. intrucat costurile sociale ale crizei sunt mari, ocuparea fortei de munca scazand in UE cu 1,8 %, ceea ce a facut ca 23 de milioane de oameni din populatia activa sa devina someri (9,6 % din total), rata somajului in randul tinerilor fiind de 21 %, perspectivele fiind incerte in ceea ce priveste nivelul de redresare a ocuparii fortei de munca, iar 17 % din cetatenii UE aflandu-se in pericolul de a se regasi in saracie [5];
B. intrucat revoltele populare de pe malurile sudice ale Marii Mediterane si din Orientul Mijlociu pot fi percepute drept consecinta, printre altele, a interconectarii economiilor, a diferentelor economice si sociale, a inegalitatilor si ratelor mari ale somajului care afecteaza in special generatiile educate mai tinere si intrucat acestea servesc drept memento al valorii democratiei si dovada a faptului ca globalizarea necesita raspunsuri exhaustive privind recunoasterea si respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale si remedierea inegalitatilor dintre tari si dintre diferitele straturi sociale din cadrul aceleasi tari;
C. intrucat, la trei ani de la colapsul bancii Lehman Brothers, desi s-au luat unele masuri pentru a combate criza financiara, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a crea un sector financiar sustenabil care sa poata face fata unui comportament speculativ excesiv si sa finanteze economia reala, preferabil prin finantarea pe termen lung a nevoilor de investitii si crearea de locuri de munca; intrucat reforma guvernantei economice nu a abordat suficient problema dezechilibrelor la nivel mondial si la nivelul UE;
D. intrucat criza financiara a declansat o criza economica si sociala care, in unele tari, a condus la o criza politica;
E. intrucat se preconizeaza o diminuare a ritmului de crestere economica cu aproximativ 4,8 % din PIB pana in 2013, precum si o scadere considerabila a acestuia in urmatorul deceniu fata de ultimii 20 de ani [6];
F. intrucat criza indica o lipsa de incredere, de siguranta si de viziune in cadrul UE;
G. intrucat consolidarea in continuare a economiei sociale de piata si a valorilor sale este un obiectiv esential al Uniunii Europene;
H. intrucat numarul celor care traiesc in conditii relativ prospere a crescut, dar, in acelasi timp, s-au marit clivajele economice si sociale;
I. intrucat criza financiara mondiala a avut un impact dur asupra progresului catre indeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) si, in special, a obiectivului de injumatatire a saraciei globale pana in 2015;
J. intrucat criza a aratat clar necesitatea progresului catre instituirea unei guvernante economice a Uniunii, constand dintr-un ansamblu sistematic de politici destinate garantarii cresterii durabile, a unor locuri de munca stabile si de calitate, a disciplinei bugetare, a corectarii dezechilibrelor macroeconomice excesive, a competitivitatii si productivitatii economiei europene, a unei reglementari si supravegheri mai stricte a pietelor financiare, precum si a unui mecanism adecvat de rezolvare a crizei financiare;
K. intrucat Parlamentul European, in rezolutia sa din 8 iunie 2011 referitoare la investitia in viitor: un nou cadru financiar multianual pentru o Europa competitiva, durabila si favorabila incluziunii, a afirmat in mod clar ca, in pofida economiilor realizabile, bugetul UE, la nivelul sau actual de 1 % din VNB, nu poate face fata deficitului financiar creat de nevoile de finantare suplimentare generate in temeiul tratatului, precum si de angajamentele si prioritatile politice existente; intrucat Parlamentul European este, prin urmare, convins ca este necesara o crestere cu cel putin 5 % a resurselor pentru urmatorul cadru financiar multianual in comparatie cu nivelul din 2013;
L. intrucat, in cadrul aceleiasi rezolutii, Parlamentul European constata ca nivelul resurselor proprii a ramas neschimbat din 1993; intrucat considera ca nivelul resurselor proprii ar trebui adaptat in mod progresiv, avand in vedere ca statele membre acorda din ce in ce mai multe competente Uniunii si ii fixeaza din ce in ce mai multe obiective; intrucat considera ca, desi nivelul actual al resurselor proprii, stabilit prin unanimitate de Consiliu, ofera suficienta marja bugetara pentru a raspunde celor mai urgente provocari ale Uniunii, acest nivel este insa insuficient pentru a transforma bugetul UE intr-un adevarat instrument de guvernanta economica europeana sau pentru a contribui in mod semnificativ la investitia in Strategia Europa 2020 la nivelul UE;
M. intrucat pentru garantarea unei cresteri durabile a Uniunii si pentru atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 sunt necesare realocarea creditelor de plata nefolosite catre programe comune orientate spre crestere, competitivitate si ocuparea fortei de munca, stimularea imprumuturilor acordate de BEI si crearea unei proiect de piata de obligatiuni interesanta pentru investitori publici si privati, prin care sa se finanteze proiecte de interes pentru intreaga Uniune (titluri de valoare pentru proiecte specifice),;
I. Datoria suverana europeana si criza euro, inclusiv emiterea reciproca de titluri de creante publice si de euro-obligatiuni
1. reaminteste triunghiul vulnerabilitatilor, in care politica bugetara dezechilibrata a unor state membre a amplificat deficitele publice in perioada premergatoare crizei, iar criza financiara a contribuit semnificativ la exacerbarea acestor deficite, urmata de tensiunile de pe pietele datoriei suverane din anumite state membre;
2. subliniaza ca, in urma declasarii datoriilor suverane ale Greciei, Irlandei si Portugaliei de catre agentiile de rating de credit, s-au produs un efect de domino in tarile din zona euro si o schimbare de portofolii care s-a tradus printr-un comportament speculativ si reticent fata de riscuri al investitorilor si ca, in consecinta, finantarea prin instrumente de piata la preturi viabile a devenit inaccesibila pentru Grecia, Irlanda si Portugalia, ceea ce a avut ca rezultat acordarea de asistenta financiara in temeiul programelor UE-FMI;
3. considera ca Organizatia Internationala a Muncii (OIM) ar trebui sa se implice in programele de asistenta financiara UE-FMI;
4. reaminteste ca agentiile de rating de credit au jucat un rol semnificativ in intensificarea crizei financiare prin acordarea unor ratinguri incorecte instrumentelor de finantare structurata, acestea necesitand o scadere; este de acord cu principiile stabilite de Consiliul pentru stabilitate financiara in octombrie 2010, care ofera orientari generale privind modul de reducere a dependentei de ratingurile de credit externe si invita Comisia sa tina seama in mod corespunzator de concluziile consultarii publice care s-a incheiat in ianuarie 2011;
5. solicita efectuarea unui audit transparent al datoriilor publice pentru a determina originea acestora si pentru a cunoaste identitatea principalilor detinatori de titluri de creanta si sumele detinute;
6. ia act de faptul ca abordarile bilaterale sau multilaterale ale statelor membre reprezinta o amenintare la adresa integrarii economice, a stabilitatii financiare si a credibilitatii monedei euro si saluta principiul Semestrului european de coordonare a politicilor economice al carui scop este de a remedia dezechilibrele interne excesive din Uniunea Europeana;
7. subliniaza faptul ca criza datoriei suverane a evidentiat riscurile prezentate de dezechilibrele intraeuropene; subliniaza necesitatea ca UE sa reactioneze ca o entitate, sa dezvolte o coordonare mult mai stransa a politicilor fiscale si, dupa caz, o politica comuna cu un buget UE suficient de mare finantat partial prin resurse proprii si sa puna in aplicare dispozitii corespunzatoare pentru gestionarea situatiilor de criza si convergenta economica;
8. subliniaza necesitatea rationalizarii cheltuielilor statelor membre cu ajutorul bugetului UE, in special in domenii in care UE are mai multa valoare adaugata decat bugetele nationale;
9. subliniaza ca perspectivele de crestere economica ale statelor membre ar trebui considerate ca un element esential pentru definirea nivelului relativ al ratelor dobanzilor corespunzatoare datoriei suverane respective, in special cu privire la asistenta furnizata de Fondul european de stabilitate financiara (FESF) si, incepand cu 2013, de Mecanismul european de stabilitate (MES);
10. recunoaste eforturile depuse pentru consolidarea bugetara si pentru realizarea de reforme structurale de catre statele membre cu un grad mare de indatorare;
11. subliniaza faptul ca bancile-mama originare din statele membre sunt partial responsabile pentru practicile de creditare iresponsabile ale filialelor lor din alte state membre ale Uniunii Europene, care au contribuit, de exemplu, la crearea unor bule imobiliare in Spania, Irlanda si Letonia, care au avut ca rezultat dificultatile bugetare cu care se confrunta aceste state membre in prezent; constata, prin urmare, ca acordarea de asistenta financiara acestor state membre indatorate, in cazul in care acest lucru ar deveni necesar, ar servi nu numai intereselor acestora, ci si intereselor acelor state membre in care bancile-mama nu au reusit sa instituie in prealabil practici responsabile de creditare in filialele lor;
12. subliniaza ca toate statele membre au o importanta sistemica; solicita un pachet de reforme exhaustiv si coeziv, care sa promoveze incluziunea sociala si care sa remedieze deficientele sistemului financiar; solicita dezvoltarea conceptului de trezorerie europeana in vederea consolidarii pilonului economic al UEM; solicita, in plus, masuri pentru a depasi lipsa actuala de competitivitate prin reforme structurale adecvate, care sa raspunda obiectivelor Strategiei Europa 2020 si cauzelor fundamentale ale crizei datoriei publice, ori de cate ori este necesar; subliniaza ca statele membre trebuie sa revina la finante publice sustenabile si la o accelerare a ritmului de crestere bazat pe politici sanatoase pentru cheltuieli publice de calitate si de colectare a veniturilor in mod echitabil si eficace;
13. solicita Comisiei sa analizeze posibilitatea unui viitor sistem de euro-obligatiuni cu scopul de a stabili conditiile in care un astfel de sistem ar genera avantaje pentru toate statele membre participante si pentru intreaga zona euro; subliniaza ca euro-obligatiunile ar oferi o alternativa viabila la piata obligatiunilor in dolari SUA si ca ar putea sa promoveze integrarea pietei datoriei suverane europene, costuri mai mici de creditare, un nivel mai mare de lichiditate, de disciplina bugetara si de respectare a Pactului de stabilitate si de crestere (PSC), impreuna cu reforme structurale coordonate, si ar trebui sa faca pietele de capital mai stabile, ceea ce va sprijini ideea unei monede euro ca “moneda de siguranta” la nivel mondial; reaminteste faptul ca pentru emiterea in comun de euro-obligatiuni sunt necesari pasi suplimentari in directia unei politici economice si fiscale comune;
14. subliniaza prin urmare, ca, atunci cand vor fi emise euro-obligatiuni, emiterea ar trebui sa fie limitata la o rata a datoriei de 60 % din PIB in regim de raspundere individuala si in solidar ca datorie suverana superioara si ar trebui sa fie legata de stimulente de reducere a datoriilor suverane la acest nivel; sugereaza ca obiectivul primordial al euro-obligatiunilor ar trebui sa fie reducerea datoriei suverane si evitarea hazardului moral, precum si prevenirea speculatiilor impotriva monedei euro; constata ca accesul la euro-obligatiuni ar necesita un acord cu privire la anumite programe cuantificabile de reducere a datoriei si aplicarea unor astfel de programe;
15. constata ca exista un acord politic cu privire la revizuirea articolului 125 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE), cu scopul de a transforma, pana in 2013, sistemul temporar al FESF intr-un MES permanent; solicita ca MES sa se transforme intr-o agentie europeana de gestionare a datoriilor intr-o etapa ulterioara si ca Parlamentului European sa i se acorde un rol semnificativ in aceasta modificare a tratatului;
16. regreta lipsa de responsabilitate sociala de care au dat dovada specialistii din sectorul financiar prin faptul ca nu au renuntat la o parte din bonusurile proprii pe o perioada de cel putin un an in favoarea donarii acestora pentru un proiect social, cum ar fi reducerea somajului in randul tinerilor din Uniune;
II. Dezechilibrele si guvernanta la nivel mondial
17. reaminteste faptul ca atat unele tari dezvoltate, cat si unele tari emergente, precum SUA si China, contribuie la dezechilibrele mondiale; saluta participarea activa si integrarea sporita a Chinei in sistemul mondial de guvernanta economica;
18. constata ca acea parte a economiei mondiale care nu cuprinde UE, SUA si Japonia reprezinta mai mult de jumatate, aceasta fiind o inversare recenta si fara precedent a situatiei dominante anterior;
19. subliniaza ca reechilibrarea cererii mondiale necesita o abordare asimetrica: tarile cu excedente externe insemnate (de exemplu, China) trebuie sa isi diversifice factorii de crestere si sa stimuleze cererea interna, in timp ce tarile cu deficite mari (de exemplu, SUA) trebuie sa realizeze mai multe economii interne si sa finalizeze reformele structurale;
20. subliniaza ca pietele financiare trebuie sa contribuie la o dezvoltare durabila a economiei reale;
21. sprijina G20 in eforturile sale de a reglementa pietele instrumentelor financiare derivate pe marfuri; solicita Comisiei sa abordeze problema volatilitatii preturilor pe pietele agricole, sa aplice pe deplin toate masurile-cadru convenite la nivelul G20 si sa combata speculatiile excesive si daunatoare, in special prin aplicarea in UE a legislatiei viitoare in domeniul pietelor financiare, precum si sa revizuiasca Directiva privind abuzul de piata [7] si Directiva privind pietele instrumentelor financiare [8];
22. reaminteste importanta materiilor prime pentru Uniunea Europeana, precum si a securitatii alimentare si a stabilitatii preturilor la nivel mondial, mai ales pentru tarile in curs de dezvoltare, precum si presiunile inflationiste pe care penuria alimentara si instabilitatea preturilor le produc la nivel mondial; prin urmare, invita Uniunea Europeana sa isi intensifice eforturile in vederea reducerii dependentei de materii prime, prin imbunatatirea rapida a standardelor de eficienta, precum si in vederea sporirii productiei si utilizarii de materii regenerabile; constata ca, pentru a contribui la securitatea alimentara si la stabilitatea preturilor, metodele de productie durabile trebuie generalizate, iar mecanismele de gestionare a aprovizionarii trebuie reintroduse; in acest sens, solicita o mai mare transparenta si reciprocitate pe plan comercial; avertizeaza, in plus, impotriva tendintelor protectioniste din domeniul materiilor prime strategice;
23. solicita o mai buna reglementare a swapurilor pe riscul de credit;
24. observa tendinta directionarii unei foarte mari parti a investitiilor private catre economiile emergente, cu aporturi de aproximativ 1000 de miliarde de dolari SUA in anul 2011 [9]; solicita FMI sa dezvolte un cadru pentru a preveni crearea de bule speculative prin controlul si supravegherea fluxurilor mondiale de capital si sa ia masuri corespunzatoare pentru a preveni evolutiile cu un impact negativ; recunoaste faptul ca controalele privind circulatia capitalurilor nu constituie un substitut pentru politicile economice corespunzatoare si ar trebui utilizate numai in ultima instanta; subliniaza nevoia ca tarile sa adopte masuri in paralel impotriva formarii de bule speculative;
25. ia act de posibilul risc in ceea ce priveste conditiile neoptime pentru finantarea pe termen lung a economiei reale si concentrarea continua a actorilor de pe piata financiara, inclusiv a institutiilor financiare si a schimburilor financiare; in acest sens, solicita Comitetului european pentru risc sistemic sa monitorizeze indeaproape evolutia oricaror riscuri sistemice ce rezulta din concentrarilor pe pietele financiare;
26. subliniaza ca, desi are un cont curent echilibrat si nu contribuie la dezechilibrele mondiale, Uniunea Europeana ar fi puternic afectata de o corectie dezordonata a dezechilibrelor printr-o depreciere a dolarului SUA; constata ca UE trebuie sa isi coordoneze politicile cu privire la dezechilibrele comerciale si monetare in stransa colaborare cu Statele Unite ale Americii cu scopul de a evita o depreciere rapida a dolarului; indeamna Statele Unite ale Americii, dar si principalii actori mondiali, sa se asigure ca gestionarea monedelor devine un demers multilateral care sa implice toate monedele importante din lume; saluta faptul ca indicatorii pentru dezechilibrele mondiale au fost anuntati si solicita ca acestia sa fie luati pe deplin in considerare in formularea politicilor macroeconomice;
27. subliniaza nevoia ca UE sa abordeze o serie de provocari pentru a-si imbunatati rolul de actor mondial, si anume lipsa de competitivitate si convergenta, insuficienta stabilitate financiara, ratele interne scazute de ocupare a fortei de munca si de crestere, dezechilibrele interne care se accentueaza odata cu aprofundarea pietei interne si a UEM, precum si o lipsa de pondere politica la nivel international, cauzata, printre altele, de lipsa de coerenta a reprezentarii sale in cadrul organizatiilor internationale, care ar putea fi imbunatatita prin masuri de implementare care sa asigure o reprezentare unificata a monedei euro pe plan international, asa cum este prevazut in tratat;
28. reaminteste ca UE trebuie sa adopte o viziune unitara, sa aiba pe termen mediu un reprezentant unic in Consiliul director al FMI, in special pentru zona euro, si ca, atunci cand este cazul, trebuie sa reprezinte pe deplin statele membre si sa sustina la nivel mondial democratia, drepturile omului, statul de drept, conditii decente de munca si de trai, buna guvernanta, dezvoltarea durabila, comertul liber si echitabil, obiectivele privind schimbarile climatice, in conformitate cu agenda sa interna, si, de asemenea, sa lupte impotriva coruptiei, a fraudei fiscale, a evaziunii fiscale si a paradisurilor fiscale;
29. considera ca Europa ar trebui sa urmareasca realizarea unui acord comercial mondial echilibrat si echitabil cu scopul de a reduce contrastele dintre economiile emergente si cele dezvoltate; solicita eliminarea barierelor comerciale; considera ca lipsa unui acord comercial mondial este un handicap major, intrucat economiile emergente sunt blocate de economiile dezvoltate in ceea ce priveste proiectele de export in domeniul agriculturii, in timp ce economiile emergente blocheaza serviciile din economiile dezvoltate;
30. subliniaza necesitatea de a deschide pietele achizitiilor publice intr-un mod transparent si reciproc;
31. subliniaza importanta spiritului de reciprocitate si a avantajelor reciproce ce pot fi obtinute in cadrul relatiilor Uniunii Europene cu principalii sai parteneri strategici; in acest sens, considera ca Uniunea Europeana ar trebui sa se intrebe daca nu ar fi oportun sa se doteze cu instrumentele necesare pentru a cerceta practicile economice ale tarilor terte in domeniul ajutoarelor de stat si pentru a evalua comportamente care ar putea avea drept scop transferul de tehnologii-cheie in afara teritoriului european;
32. constata ca, in prezent, Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate (IASB) impune o echilibrare cumulata a conturilor doar la nivel regional; solicita adoptarea unor norme contabile care sa oblige toate intreprinderile si fundatiile sa tina o contabilitate pentru fiecare tara in parte, precum si promovarea cooperarii fiscale internationale prin intermediul acordurilor privind schimbul de informatii incheiate intre autoritati;
33. reaminteste insistenta sa in ceea ce priveste o reforma in profunzime a guvernantei economice si financiare mondiale cu scopul de a promova transparenta si raspunderea si de a asigura coerenta intre politicile institutiilor economice si financiare internationale; solicita integrarea institutiilor de la Bretton Woods si a altor organisme de guvernanta economica existente, inclusiv G20, ca un prim pas catre o structura economica de guvernanta economica in sistemul ONU, unde ar trebui sa colaboreze cu Organizatia Mondiala a Comertului (OMC), cu OIM si cu o organizatie mondiala pentru clima care, de asemenea, trebuie creata;
34. solicita ca tarile G20 sa adopte imediat masuri politice globale si coordonate pentru a contribui la o crestere economica puternica, stabila si echilibrata la nivel mondial; solicita implicarea parlamentelor respectivelor tari pentru a spori legitimitatea si gradul de raspundere; solicita, in plus, mai multe resurse financiare pentru FMI si o reforma a acestuia in vederea sporirii transparentei si a gradului de asumare a raspunderii si pentru ca acesta sa devina mai democratic, consolidand totodata rolul sau in cadrul supravegherii economice si financiare a membrilor sai in vederea stabilirii unui sistem de siguranta credibil pentru a combate dezechilibrele mondiale;
35. solicita ca noi mecanisme de asistenta financiara sa fie introduse, dupa cum urmeaza:
– un FMI reformat ar putea sa actioneze ca creditor global de ultima instanta si ar putea contracara nevoia tarilor de a acumula rezerve de moneda, in cazul in care capacitatea sa de a furniza lichiditati pe termen scurt si de a asigura sisteme de siguranta financiare ar fi imbunatatita;
– ODM: criza actuala a evidentiat necesitatea de a crea stimulente pentru ca pietele financiare sa se orienteze spre investitiile pe termen lung si dezvoltarea durabila; rolul financiar al bancilor de dezvoltare si al organizatiilor multilaterale si bilaterale ar trebui sa fie actualizat si modernizat ca raspuns la multiplicarea cererilor de finantare din partea tarilor in curs de dezvoltare; veniturile din taxele pe tranzactii financiare ar putea fi utilizate partial pentru atingerea ODM-urilor si vor fi necesare pentru indeplinirea angajamentelor privind schimbarile climatice; importanta unei alte finantari pentru instrumentele de dezvoltare ar trebui sa fie analizata permanent, in special restructurarea si anularea datoriilor tarilor celor mai sarace si promovarea transferurilor de fonduri; angajamentele privind viitoarea asistenta oficiala pentru dezvoltare ar trebui sa fie reiterate, iar surse inovatoare suplimentare de finantare pentru acoperirea deficitelor de finantare cauzate de restrangerea activitatii economice in tarile in curs de dezvoltare ar trebui sa fie analizate; statele membre ar trebui sa isi reafirme angajamentul de a aloca 0,7 % din VNB ajutorului pentru dezvoltare cu scopul de a finanta indeplinirea ODM-urilor;
– Uniunea Europeana trebuie sa identifice prioritatile politice si sa cada de acord asupra instrumentelor de finantare pentru consolidarea parteneriatului euro-mediteraneean ca urmare a revoltelor si evolutiilor ulterioare din tarile partenere din sudul Marii Mediterane; este necesar, in acest context, ca euro-obligatiunile pentru proiecte sa se extinda la proiectele euro-mediteraneene din domeniul educatiei, al transporturilor si al energiei durabile, al agendei digitale si educatiei, creatoare de valoare adaugata pe ambele maluri ale Marii Mediterane;
III. Considerente in favoarea unui nou sistem monetar
36. reaminteste ca un razboi valutar nu este in avantajul niciunei tari si al niciunui bloc de tari si ca acesta ar putea inversa orice eforturi depuse de cetatenii UE ca raspuns la necesitatea de a reduce datoriile suverane si de a se angaja in reforme structurale; constata ca moneda euro a impiedicat izbucnirea unei crize valutare de tipul celor care, in trecut, au fost asociate adesea cu crizele financiare; reaminteste ca normele din sistemul comercial multilateral (OMC) nu acopera fluxurile de capital si nu sunt insotite de un sistem monetar multilateral;
37. reaminteste obiectivul G20 din Coreea de a construi un sistem monetar international (SMI) mai stabil si mai rezistent; recunoaste preocuparea la nivel mondial cu privire la functionarea sistemului monetar international si solicita sa se depuna urgent eforturi majore in aceasta directie; solicita, prin urmare, reformarea SMI in asa fel incat sa asigure cooperarea macroeconomica sistematica si cuprinzatoare, insotita de o crestere durabila si echilibrata la nivel mondial;
38. subliniaza faptul ca SMI ar trebui sa abordeze, printre altele:
– cursurile de schimb: primul pas ar fi aplicarea unor politici care sa permita cursurilor de schimb sa se ajusteze treptat si suficient fundamentelor macroeconomice in schimbare;
– moneda de rezerva: ar fi nevoie de reforme in sistemul rezervelor internationale pentru a se evita situatiile in care rezervele conduc la dezechilibre la nivel mondial; sistemul international actual de rezerve bazat pe dolari ar putea fi inlocuit treptat de un sistem multilateral axat pe drepturile speciale de tragere (DST), care reprezinta un cos cuprinzator de monede din intreaga lume, in special renminbiul chinezesc si realul brazilian;
– fluxurile de capital: ar trebui sa fie adoptat un sistem multilateral de norme pentru a favoriza circulatia pe termen lung a capitalului, pentru a facilita iesirile nespeculative de capital si pentru a evita efectele perturbatoare pe pietele fragmentate ale titlurilor de valoare, precum si pentru a asigura functionarea transparenta, deschisa si armonioasa a pietelor obligatiunilor de tezaur, evitand totodata utilizarea abuziva a acestora, de exemplu, ca mijloace de promovare a unei politici mercantile sau protectioniste;
39. solicita, de asemenea, sa se analizeze – pe termen lung – posibilitatea de a crea o rezerva valutara mondiala bazata initial pe dezvoltarea si transformarea DST si a FMI;
IV. Cresterea competitivitatii si sustenabilitatii UE si implementarea Strategiei Europa 2020 prin incurajarea inovarii si a investitiilor pe termen lung pentru crearea de locuri de munca si crestere economica
Competitivitate, convergenta si Strategia Europa 2020
40. solicita sa se tina seama in totalitate si cu consecventa de obiectivele Strategiei Europa 2020 si de necesitatea de a depasi toate dezechilibrele interne ale UE in momentul definirii continutului Semestrului european;
41. subliniaza importanta unor politici bazate pe sprijin reciproc ale Uniunii in indeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 de crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii si de creare de locuri de munca, sustinute de diverse instrumente precum, de exemplu, educatia orientata spre viitor, strategiile privind protectia mediului, schimbarile climatice si energia, eficienta resurselor, politica agricola reinnoita, politica de coeziune, strategiile de inovare si de cercetare si dezvoltare, bugetul UE reinnoit si bugete nationale mai uniforme in vederea realizarii acestor obiective comune;
42. subliniaza faptul ca elementul de sustenabilitate al Strategiei Europa 2020 trebuie sa fie integrat in toate domeniile politice pertinente pentru ca UE sa-si recastige locul de lider mondial; subliniaza ca o solutie fundamentala pentru mentinerea competitivitatii Europei in cadrul economiei mondiale este ca aceasta sa preia initiativa in procesul de transformare ecologica catre o societate durabila, cu o utilizare eficienta a resurselor; subliniaza faptul ca investitiile la scara larga in infrastructuri cu un impact minim asupra mediului, in energii regenerabile si in utilizarea eficienta a resurselor sunt un mod remarcabil de stimulare a redresarii economice si de promovare a cresterii economice pe termen lung si a crearii de locuri de munca;
43. reaminteste ca intregul potential al pietei unice nu a fost inca valorificat si ca o noua dorinta politica si masuri ferme sunt necesare pentru deblocarea intregului sau potential pentru o crestere economica durabila si favorabila incluziunii sociale si pentru locuri de munca; subliniaza necesitatea de a dezvolta in continuare sectorul european al serviciilor si de a imbunatati comertului cu servicii;
44. subliniaza faptul ca succesul Strategiei Europa 2020 depinde de angajamentul asumat de UE in ansamblul sau, de asumarea raspunderii de catre statele membre, parlamentele nationale, autoritatile regionale si partenerii sociali; reaminteste importanta unui dialog social ferm si care functioneaza corect si a acordurilor colective in cadrul Strategiei Europa 2020, precum si a promovarii unui dialog social european veritabil cu privire la politicile si masurile macroeconomice; constata ca aceste masuri ar trebui aplicate pentru a obtine un consens larg cu privire la directia de urmat;
45. ia act de competentele si responsabilitatile sporite ale autoritatilor regionale si locale; reaminteste faptul ca doua treimi din investitiile publice din Europa raman la nivel subnational; constata ca alegerea nivelului la care se fac si se pun in aplicare investitiile publice are un impact considerabil asupra eficientei acestora; prin urmare, subliniaza importanta garantarii ca investitiile publice sunt realizate la nivelul cel mai eficient de guvernanta;
46. indeamna parlamentele nationale si guvernele statelor membre ca, atunci cand se angajeaza intr-un procesul decizional intern, sa actioneze in mod responsabil fata de UE si sa includa dimensiunea UE in dezbaterile lor nationale;
47. subliniaza ca o consolidare bugetara trebuie sa fie insotita de obiective pe termen mediu si lung, cum ar fi cele identificate de Strategia Europa 2020, in special in ceea ce priveste crearea de locuri de munca, incluziunea sociala, investitiile in infrastructura, utilizarea eficienta a resurselor, transformare ecologica a economiei si o economie bazata pe cunoastere, astfel incat sa se sporeasca competitivitatea si coeziunea sociala, economica si teritoriala; ia act de faptul ca diferitele politici la nivel national si la nivelul UE ar trebui sa ofere un sprijin coerent strategiei si ca disciplina bugetara poate, daca este impusa in absenta unei strategii bine definite, sa submineze perspectivele de crestere economica, sa reduca competitivitatea si sa dauneze grav economiei pe termen lung; reaminteste ca, intrucat metoda deschisa de coordonare a esuat, Strategia Europa 2020 ar trebui sa includa obiective cu caracter obligatoriu stabilite de Comisie pentru statele membre, cu valori maxime si minime care sa fie aplicate anumitor aspecte macroeconomice ale economiei acestora;
48. solicita un audit financiar strict al tuturor statelor membre, care sa fie initiat de Comisie in stransa cooperare cu Eurostat, pentru a stabili starea lor financiara reala, permitand astfel luarea unor decizii bazate pe fapte cu privire la strategia Europa 202 si la proiectele regionale si de coeziune; solicita o verificare a tuturor programelor de finantare din Uniunea Europeana, precum si a subventiilor nationale si regionale; recomanda intensificarea proiectelor si programelor al caror succes este vital si, in schimb, eradicarea subventiilor si a schemelor de dezvoltare economica ineficiente;
49. subliniaza faptul ca femeile, in special, sunt supuse unui risc mai mare de a trai in saracie; constata ca gradul de saracie in randul copiilor a crescut intr-o serie de state membre in timpul crizei; subliniaza ca acest lucru este inacceptabil si ca tendintele negative trebuie sa fie inversate; solicita, prin urmare, in special organizarea ONG-urilor existente intr-o retea solida de eradicare a saraciei in randul copiilor prin intermediul unor abordari axate pe copii, al unor obiective specifice copiilor si cu un accent puternic pe drepturile copiilor;
50. constata ca sistemele solide de asigurari sociale sunt stabilizatori economici importanti in perioade dificile; subliniaza, prin urmare, ca, desi exista o nevoie de a consolida finantele publice, exista, de asemenea, un argument convingator in favoarea garantarii serviciilor din sectorul public si mentinerii in consecinta a nivelurilor existente de protectie sociala; solicita adoptarea de masuri care sa vizeze reducerea inegalitatilor intre venituri, in special prin combaterea somajului in randul tinerilor;
51. subliniaza ca recesiunea economica nu ar trebui sa incetineasca progresul politicilor de reconciliere in ceea ce priveste echilibrul dintre viata profesionala si cea privata, in special cele care faciliteaza accesul femeilor la piata fortei de munca;
52. ia act de provocarile generate de criza, si anume incetinirea considerabila a activitatii economice, o scadere a ritmului de crestere, cauzata de o crestere puternica a somajului structural si pe termen lung, precum si o scadere a ratei investitiilor publice si private si o intensificare a concurentei din partea economiilor emergente;
53. recunoaste ca, pentru depasirea dezechilibrelor actuale din interiorul UE, nu va fi suficienta o abordare universala si ca, pentru a fi eficace, coordonarea politicilor economice va trebui sa tina seama in mod corespunzator de punctele de plecare ale diferitelor economii nationale si de caracteristicile specifice ale acestora; subliniaza nevoie de coordonare economica si de progrese in restabilirea unor finante viabile;
54. solicita o mai mare compatibilitate si complementaritate intre bugetele nationale si bugetul UE; considera ca urmatorul cadru financiar multianual trebuie sa se concentreze pe domeniile-cheie prioritare ale Strategiei Europa 2020 si ar trebui sa asigure finantarea adecvata a initiativelor emblematice in domeniile in care UE are competente comune cu statele membre, ceea poate oferi o puternica valoare adaugata europeana;
55. subliniaza ca atat politicile agricole, cat si cele de coeziune trebuie sa joace un rol-cheie in sprijinirea Strategiei Europa 2020; isi exprima convingerea ca reforma PAC ar trebui continuata in contextul unui raspuns adresat provocarilor globale; considera ca reusita Strategiei Europa 2020 se bazeaza pe asigurarea coerentei politicilor UE, inclusiv pe diverse aspecte ca alinierea bugetelor nationale si a bugetului UE, inclusiv PAC si fondurile de coeziune, de exemplu, prin garantarea unei alocari echitabile a resurselor intre statele membre si regiuni, pe baza unor obiective clare, menite sa sporeasca convergenta si sa incurajeze competitivitatea, cu accent pe statele membre si regiunile cele mai defavorizate si pe politici in domenii precum educatia, inovarea si finantarea cercetarii si dezvoltarii;
56. reaminteste, in plus, ca Strategia Europa 2020 va fi credibila doar daca va fi sustinuta de resurse financiare adecvate, si, prin urmare, sustine:
– adoptarea unor concluzii coerente in contextul urmatorului cadru financiar multianual si al unui buget al UE axat pe politici care sa contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020;
– alocarea fondurilor UE pe baza eficacitatii si relevantei lor economice, sociale si ecologice, fondurile care nu au fost utilizate de statele membre putand fi realocate investitiilor publice sustenabile la nivelul UE pentru proiecte sau programe comune destinate promovarii cresterii, competitivitatii si ocuparii fortei de munca, precum investitii in infrastructura, educatie si formare profesionala, inovare, cercetare si dezvoltare;
– acordarea de asistenta tehnica orientata catre imbunatatirea absorbtiei fondurilor si realizarea efectiva a proiectelor de investitii;
– un rol mai important pentru Banca Europeana de Investitii (BEI) in consolidarea rolului catalizator si a functiei stimulative a fondurilor structurale;
– dezvoltarea in continuare si utilizarea optima a instrumentelor de finantare inovatoare, care implica in special BEI si Fondul European de Investitii (FEI), precum si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) (de exemplu, combinarea subventiilor si imprumuturilor, instrumentele de capital de risc, noile forme de partajare a riscului si de garantii);
– masurile de orientare a economiilor private catre investitii pe termen lung cu ajutorul unor stimulente si mecanisme adecvate;
– conceperea unei finantari inovatoare pe termen lung care sa includa atat fonduri publice, cat si private;
– introducerea obligatiunilor pentru finantarea proiectelor in vederea asigurarii accesului la capitalul privat pentru a raspunde necesitatilor de infrastructura ale Europei;
– masurile de garantare a disponibilitatii unor cantitati semnificativ mai mari de capital de risc legate de investitii pe termen lung;
– masurile pentru a facilita accesul la finantare si a asigura mai putina birocratie, in special pentru IMM-uri, mentinand, in acelasi timp, standarde stricte de transparenta;
Politicile energetice, de transport si piata interna
57. considera ca instituirea unei Comunitati Europene a Energiei este un proiect politic esential pentru indeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020 si a obiectivului de tranzitie catre energii regenerabile, maximizand totodata eficienta energetica, sporind independenta energetica a UE si creand o veritabila piata interconectata a energiei; subliniaza importanta dimensiunii externe a politicii sale energetice;
58. considera ca relatiile dintre tarile producatoare de petrol si gaze naturale si tarile consumatoare, in primul rand tarile europene, ar trebui consolidate, avand in vedere evolutiile recente in peisajul politic din zona Marii Mediterane; considera ca trebuie sa se implementeze de urgenta o politica comuna pentru un sector energetic si o aprovizionare cu materii prime sustenabile in vederea evitarii efectelor negative care ar putea prelungi procesul de redresare si intarzia dezvoltarea viitoare a economiei europene;
59. subliniaza rolul-cheie pe care il joaca rationalizarea principiilor de utilizare eficienta a resurselor in toate politicile UE pentru asigurarea competitivitatii UE, inclusiv conceperea de noi produse si servicii inovatoare, noi modalitati de a reduce resursele utilizate, de a reduce la minimum deseurile, de a imbunatati gestionarea stocurilor de resurse, de a schimba modelele de consum, de a imbunatati logistica, de a garanta ca procesele de productie, metodele de gestionare si cele comerciale sunt optimizate, astfel incat sa se garanteze ca produsele si serviciile sunt concepute din perspectiva intregului lor ciclu de viata;
60. reaminteste ca accesul la energie si la materii prime, precum si utilizarea eficienta a acestora sunt esentiale pentru asigurarea competitivitatii generale a UE; subliniaza ca, pentru a ramane competitiva pe termen lung, UE trebuie sa fie lider mondial in promovarea economisirii de energie si a eficientei energetice, in cercetarea si investirea in noi tehnologii ecologice, in diversificarea si rationalizarea aprovizionarii cu energie, precum si in dezvoltarea si utilizarea sporita a surselor de energie regenerabile; reaminteste ca reducerea dependentei de importurile de energie si de materii prime contribuie la asigurarea competitivitatii UE, contribuind totodata la atingerea obiectivelor UE privind inflatia;
61. subliniaza ca trebuie acordata o atentie deosebita unei politici sustenabile de transporturi, in special, extinderii retelelor de transport european, optimizarea accesului la acestea in regiunile mai putin dezvoltate, prin intermediul resurselor fondurilor structurale si de coeziune, putand contribui decisiv la consolidarea pietei unice; subliniaza importanta de a dispune de un sistem de transporturi eficient si interconectat, care sa faciliteze libera circulatie a persoanelor, a bunurilor, a marfurilor si a serviciilor si sa promoveze cresterea economica; subliniaza importanta retelelor transeuropene de transport (TEN-T) in vederea furnizarii unei valori adaugate europene importante, deoarece acestea contribuie la eliminarea blocajelor, indepartarea barierele fizice precum ecartamentele diferite ale cailor ferate, si la crearea unor infrastructuri transfrontaliere;
62. considera ca Actul privind piata unica este o initiativa politica esentiala care sta la baza obiectivelor strategiei Europa 2020 si a initiativelor emblematice destinate exploatarii pe deplin a potentialului de crestere al pietei interne si finalizarii pietei unice, in spiritul raportului Monti; subliniaza ca aceasta criza a dovedit in mod clar importanta consolidarii bazei industriale a UE si a potentialului sau de inovare prin facilitarea accesului la piata si a mobilitatii si prin combaterea fragmentarii sociale si teritoriale in intreaga Uniune;
Mobilitatea si migratia
63. subliniaza ca atat revoltele majore din regiunile invecinate, cat si evolutiile demografice din cadrul Uniunii Europene impun o politica comuna in materie de migratie; subliniaza ca trebuie incurajate accesul la piata muncii si mobilitatea, prin oferirea de conditii si drepturi sociale si de incadrare in munca egale pentru toti, inclusiv recunoasterea calificarilor profesionale si a diplomelor in intreaga Uniune Europeana, impreuna cu posibilitatea de a transfera prestatiile de asigurari sociale si pensiile, pentru a consolida piata unica europeana;
64. considera ca Acordul Schengen ramane o reusita de exceptie pentru cetatenii Uniunii si ca ar trebui protejat; solicita consolidarea cooperarii in acest sens; isi exprima ingrijorarea profunda fata de posibilele schimbari aduse normelor Schengen; insista asupra necesitatii ca Parlamentul sa fie implicat in mod corespunzator in procesul legislativ si subliniaza importanta impiedicarii statelor membre de a lua decizii unilaterale in acest domeniu; reaminteste ca adoptarea Acordului Schengen a reprezentat un pas catre o mai mare integrare europeana si ca principiul liberei circulatii a persoanelor trebuie sa fie protejat;
65. solicita o politica de imigratie comuna a UE si saluta propunerile Comisiei de a oferi mai multe cai legale de a veni si a lucra in UE; subliniaza necesitatea unei reforme a sistemului actual de carti albastre (prin extinderea acestuia la un numar mult mai mare de locuri de munca si profesii); constata ca angajatorii din UE sunt tot mai dependenti de resortisanti din tari din afara Europei pentru a prelua locuri de munca in sectoare precum agricultura, horticultura, turismul, ingrijirea si asistenta persoanelor varstnice, intrucat tot mai putini cetateni ai Uniunii sunt disponibili pentru munca in aceste sectoare; considera ca propunerea Comisiei privind lucratorii sezonieri trebuie sa ofere acestor lucratori, care sunt deseori vulnerabili si neprotejati, conditii mai bune si un statut legal solid pentru a preveni exploatarea acestora;
IMM-urile, inovarea si cercetarea si dezvoltarea
66. recomanda Comisiei sa incurajeze si sa faciliteze o mai mare finantare prin capitaluri proprii a IMM-urilor, fie prin capital de risc, fie prin cotarea actiunilor la bursa, o mai mare asistenta prin intermediul fondurilor structurale si o mai mica dependenta de indatorare, in special in cazul societatilor din sectorul de inalta tehnologie aflate in faza de demarare a activitatii, care au mare nevoie de capital pentru cercetare si dezvoltare; subliniaza necesitatea consolidarii instrumentului de garantare din cadrul Programului-cadru pentru competitivitate si inovare (CDT) si a simplificarii accesului la finantare pentru IMM-uri; atrage atentia ca este in special necesar sa se incurajeze si sa se sprijine femeile intreprinzatoare;
67. recunoaste rolul economiei sociale (al treilea sector) in Europa si semnificatia sa pentru incurajarea inovarii; subliniaza nevoia unor politici privind achizitiile publice strategice, ecologice si eficiente din punctul de vedere al utilizarii resurselor in Europa, in vederea sprijinirii unui sector al inovarii echitabil si competitiv;
68. indeamna ca Bancii Europene de Investitii si Fondului European de Investitii sa li se acorde un rol principal la nivel european in eliberarea unor fonduri pentru IMM-uri prin intermediul unor proceduri optimizate si mai clare, colaborand astfel cu institutiile financiare ale statelor membre si evitand crearea de sisteme paralele cu structurile deja existente la nivel national, astfel incat IMM-urile sa isi poata gasi cu usurinta punctul de intrare obisnuit; recomanda ca BEI/FEI sa actioneze ca un filtru, concentrandu-se pe sectoarele prioritare din cadrul Strategiei UE 2020, pentru a consolida economia, ocuparea fortei de munca, sustenabilitatea ecologica si utilizarea eficienta a resurselor, actionand ca mentori pentru grupurile de IMM-uri selectate si luand parte la discutii cu bancile si echipele lor de gestionare a riscurilor cu scopul de a ajuta IMM-urile sa obtina imprumuturi pe termen lung; solicita sa se utilizeze la maximum capacitatea BEI de a furniza finantare;
69. solicita statelor membre sa accelereze procesul de punere in aplicare a masurilor stabilite de Small Business Act (2008) si de revizuirea acestuia, publicata la 23 februarie 2011, in vederea reducerii sarcinilor administrative, facilitarii accesului IMM-urilor la finantare si sprijinirii internationalizarii IMM-urilor;
70. subliniaza faptul ca urmatoarea generatie de programe de finantare ale UE trebuie sa sprijine sistematic IMM-urile inovatoare si creatoare de locuri de munca pe piata interna si la nivel mondial; subliniaza necesitatea de a facilita crearea rapida de noi intreprinderi, utilizand noile tehnologii, de a imbunatati finantarea acestora, de a reduce sarcinile administrative si de a promova internationalizarea acestora; considera ca ar fi recomandabila recunoasterea rolului central al sistemului de banci populare si regionale care garanteaza optimizarea strategiei de ajutor si sustinerea reala a sectorului IMM-urilor;
Impozitare
71. subliniaza faptul ca atat UEM, cat si piata interna au nevoie de o mai mare coordonare a politicilor fiscale nationale; subliniaza faptul ca ar trebui imbunatatita calitatea impozitarii pentru a oferi stimulentele adecvate pentru ocuparea fortei de munca, inovare si a investitii pe termen lung; solicita Comisiei sa analizeze, in contextul Semestrului european, rezistenta fiscala a sistemelor fiscale ale statelor membre astfel incat reformele fiscale ale acestora sa reziste la fluctuatiile economice si sa nu conteze in mod inutil pe baze de impozitare foarte ciclice sau cunoscute ca fiind predispuse la bule economice;
72. sprijina Comisia in eforturile sale de combatere a concurentei fiscale daunatoare, a evaziunii sau a fraudei fiscale si a paradisurilor fiscale, atat in UE, cat si la nivel international, de imbunatatire a sistemelor de colectare a taxelor si de introducere a unei baze de impozitare consolidate comune pentru intreprinderi cu limite fiscale ulterioare orientative, precum si a unui sistem de impozitare simplificat si specific pentru IMM-uri; saluta strategia privind TVA, care urmeaza sa fie prezentata de catre Comisie cu scopul de a crea un sistem rezistent la frauda;
73. constata ca combaterea fraudei si a evaziunii fiscale si imbunatatirea sistemului de colectare a taxelor, de asemenea in legatura cu tarile terte, trebuie sa reprezinte un aspect esential al eforturilor actuale depuse de statele membre in vederea consolidarii bugetare;
74. considera ca o astfel de miscare este critica in contextul actual, cand statele membre trebuie sa isi consolideze bugetele; constata ca concurenta fiscala este acceptabila atat timp cat nu pune in pericol capacitatea statelor membre de a colecta veniturile preconizate in mod rezonabil si reaminteste ca ar trebui gasite solutii pentru minimizarea concurentei fiscale daunatoare;
75. considera ca alocarea fondurilor UE ar trebui sa tina seama de strategia de impozitare a statelor membre si de dorinta lor de a coopera in combaterea evaziunii fiscale si promovarea unei cooperari fiscale mai stranse;
76. recunoaste lipsa unei definitii comune a paradisurilor fiscale; solicita cel putin o definitie unica acceptata la nivel european, in asteptarea ajungerii la un acord asupra unei definitii la nivel mondial;
77. invita statele membre, tinand cont de caracterul fundamental al luptei impotriva coruptiei si in vederea unei veritabile asanari a sistemului financiar, sa includa in sistemul lor penal o dispozitie care sa prevada anularea unei plati si, in cazul in care plata a avut loc, solicitarea dublului sumei platite in orice situatie in care se realizeaza lucrari care implica acte de coruptie, darea de mita sau alte mijloace care vizeaza obtinerea de avantaje ilicite din partea organismului platitor;
Ocuparea fortei de munca
78. subliniaza faptul ca locurile de munca noi si mai bune reprezinta o conditie prealabila pentru o strategie de crestere corecta, ecologica si inteligenta, si, in consecinta, solicita:
– crearea de noi locuri de munca in sectoarele bazate pe inovare, cercetare si dezvoltare, cum ar fi sectoarele energetic si ecologic, intr-un mod care sa asigure un echilibru de gen;
– masuri de imbunatatire a eficacitatii sprijinului UE actual pentru crearea directa de locuri de munca disponibile in statele membre in temeiul Fondului social european;
– masuri pentru facilitarea participarii pe piata muncii a femeilor (indeosebi printr-o sporire considerabila a serviciilor de ingrijire a copiilor la preturi accesibile), a lucratorilor in varsta (fara a le afecta dreptul la pensie si la asigurari sociale) si a imigrantilor legali si pentru reducerea somajului, in special in randul tinerilor;
– masuri de sporire a calitatii educatiei si a formarii profesionale si promovarea eficace a invatarii de-a lungul vietii si a spiritului antreprenorial in vederea consolidarii capacitatii de angajare a lucratorilor si a dezvoltarii unui capital uman competitiv;
– dezvoltarea oportunitatilor de angajare si a programelor de incluziune sociala pentru grupurile cele mai vulnerabile, precum populatia de etnie roma si persoanele cu dizabilitati;
– locuri de munca sustenabile, de inalta calitate, care sa asigure venituri decente in agricultura si in zonele rurale;
– masuri de combatere a muncii ilegale;
79. subliniaza ca, in mare masura, somajul din statele membre in care sunt aplicate in prezent masuri de austeritate este cauzat de declinul activitatii economice in general, inregistrandu-se o sporire alarmanta a ratei somajului pe termen lung; constata ca problema somajului pe termen lung trebuie abordata de urgenta, deoarece poate afecta in mod grav cresterea pe termen lung in tarile vizate si, in consecinta, poate reduce perspectivele de competitivitate ale intregii Uniuni;
80. constata ca piata muncii a UE ar putea ramane fragmentata pe termen lung, ca rezultat al actualei crize, pe de o parte cu o concentrare a unei forte de munca de inalta calitate in statele membre cu conturi curente echilibrate si, pe de alta parte, cu rate sporite ale somajului si cu o lipsa a unei forte de munca competitive in statele membre cel mai grav afectate de criza si, de asemenea, care se confrunta cu cele mai mari datorii;
81. considera ca exista inca nevoia de a aborda problema guvernantei corporative in ceea ce priveste stimulentele de gestionare pentru investitii pe termen lung si crearea de locuri de munca; sugereaza intocmirea unui raport anual de evaluare a responsabilitatii corporative sociale si de mediu pentru toate societatile cotate cu peste 250 de angajati si o cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro;
Strategia de invatamant
82. subliniaza importanta educatiei copiilor, a educatiei profesionale si universitare si a educatiei adultilor in vederea inovarii si a cresterii economice si subliniaza importanta unei implementari adecvate a flexicuritatii; subliniaza necesitatea de adaptare a sistemelor de educatie si de formare profesionala pentru ca populatia sa isi poata insusi mai bine cunostintele si aptitudinile necesare asigurarii unui nivel mai ridicat de ocupare a fortei de munca, productivitate, crestere economica si competitivitate;
83. propune crearea unui program european de stagii profesionale asemanator programului Erasmus, cu implicarea deplina a sectorului privat; considera ca un astfel de program ar trebui sa implice grupuri de universitati, universitati de stiinte aplicate, institute de formare profesionala, industria, pietele financiare, IMM-urile si companiile mari, si ar trebui sa ofere cetatenilor, inclusiv grupurilor vulnerabile, acces la formare, in special in ceea ce priveste competentele transferabile din economia bazata pe cunoastere, astfel incat sa incurajeze invatarea pe tot parcursul vietii;
84. sprijina ferm introducerea unor masuri de crestere a calitatii invatamantului superior in Europa, printre altele, prin reducerea in continuare a barierelor din calea mobilitatii studentilor, prin imbunatatirea legaturilor dintre mediul academic si cel de afaceri si prin stimularea unui spirit antreprenorial mai puternic in societate; propune introducerea unei burse europene de inovare, menita sa contribuie la promovarea cunostintelor si a competentelor utilizate in sectoare inovatoare, permitand in acelasi timp crearea unor retele si cooperarea in UE; considera ca o astfel de bursa s-ar adresa tinerilor in cadrul unor programe educational-profesionale, infiintate si implementate in mod specific in fiecare dintre statele membre;
85. subliniaza nevoia de a crea conditii, la nivel european si national, pentru ca sectorul privat sa sporeasca investitiile in C&D; observa ca finantarea universitatilor se realizeaza predominant prin bugetele nationale, aflate deja sub presiune in vederea consolidarii; in consecinta, incurajeaza statele membre sa se asigure ca sistemele lor de finantare a universitatilor sunt concepute in asa fel incat sa creasca capacitatea Europei de dezvoltare tehnologica, de inovare si de creare de locuri de munca;
86. considera ca, pentru a incuraja statele membre sa investeasca mai mult in domeniul educatiei, in contextul evaluarii obiectivelor bugetare pe termen mediu ale statelor membre ar trebui acordata o atentie speciala cheltuielilor publice pentru educatie, cercetare si formare profesionala;
87. sprijina apelul lansat de Asociatia Europeana a Universitatilor (EUA) pentru sporirea investitiilor publice in invatamantul superior la 3 % din PIB; considera ca acest obiectiv necesita o evaluare calitativa a acestor cheltuieli atunci cand se evalueaza PSC;
88. solicita imbunatatirea educatiei pentru locuri de munca ce nu necesita studii universitare prin dezvoltarea formarii vocationale;
V. Regandirea Uniunii Europene: dincolo de guvernanta economica europeana
89. subliniaza ca Uniunea Europeana se afla la o rascruce: fie statele membre decid sa isi uneasca fortele pentru consolidarea integrarii, fie, din cauza stagnarii la nivel decizional si a divergentelor la nivel economic, UE s-ar putea dezmembra;
90. atrage atentia cu privire la riscul unei Uniuni fragmentate, vulnerabile in fata protectionismului si tendintelor populiste;
91. invita la o Uniune politica mai democratica, in care institutiilor UE sa li se acorde un rol mai solid atat in proiectarea, cat si in punerea in aplicare a politicilor comune; subliniaza importanta consolidarii legitimitatii democratice si a controlului Uniunii;
92. subliniaza importanta respectarii principiilor proiectului european, si anume egalitatea statelor membre, solidaritate, coeziune si cooperare; atrage atentia asupra nevoii de adeziune la aceste principii prin abordarea eficace a dezechilibrelor interne si prin trecerea la o convergenta considerabila printr-o coordonare intre statele membre din zona euro si statele membre din afara zonei euro;
93. subliniaza nevoia unei Comisii Europene mai puternice, care sa fie intr-o mai mare masura raspunzatoare in fata Parlamentului si care sa joace rolul de voce principala a cetatenilor, indeosebi in ceea ce priveste furnizarea unui spatiu de dezbateri transfrontaliere publice, avand in vedere efectul de domino al deciziilor nationale in domenii precum guvernanta economica si sociala;
94. subliniaza ca guvernanta economica, insotita de politici economice, fiscale si sociale convergente, trebuie sa fie organizata folosind metoda comunitara si dirijata de catre institutiile Uniunii, cu implicarea deplina a parlamentelor nationale;
95. considera ca noua legislatie privind Comitetul european pentru risc sistemic (CERS) si cele trei autoritati europene de supraveghere reprezinta un prim pas in directia cea buna, dar ca este nevoie de noi progrese in vederea asigurarii, in special, a supravegherii directe la nivelul Uniunii a institutiilor sistemice, cum ar fi entitatile extrem de indatorate, si a aplicarii unui set unic de norme; subliniaza necesitatea de a acorda resurse umane si financiare noilor autoritati, proportional cu responsabilitatile aflate in mod corespunzator in crestere;
96. considera ca, alaturi de supravegherea menita sa asigure stabilitatea financiara, exista o nevoie de mecanisme de supraveghere si de prevenire a bulelor potentiale si de alocare optima a capitalului in lumina provocarilor si obiectivelor macroeconomice, precum si o nevoie de investitii in economia reala; considera, in plus, ca politica de impozitare trebuie sa fie utilizata ca un instrument in acest scop;
97. solicita Comisiei sa prezinte propuneri suplimentare pentru reglementarea structurilor de pe pietele financiare ale caror dimensiuni, integrare sistemica, complexitate si interconectivitate pot reprezenta o amenintare la adresa stabilitatii financiare si a capacitatii autoritatilor de reglementare de a rezista cererilor lor, incluzand masuri care sa permita autoritatilor de supraveghere sa le monitorizeze activitatile si, in special, sistemul bancar alternativ si nivelul acestora de levier; invita Comisia sa examineze optiunile de reglementare, precum limitarea sau descurajarea in ceea ce priveste marimea si modelul de afaceri;
98. subliniaza faptul ca, pentru solutionarea crizei datoriei publice si cresterea competitivitatii UE, a convergentei si a solidaritatii, se impune o reorientare a competentelor si a cheltuielilor catre Uniunea Europeana, astfel incat sa se reduca in mod semnificativ sarcina asupra bugetelor nationale, si evidentiaza necesitatea realizarii unor sinergii semnificative intre bugetele nationale si bugetul UE, care sa permita o utilizare si o alocare optime ale resurselor fiscale existente la toate nivelurile, cu respectarea, in acelasi timp, a principiului subsidiaritatii, pentru sustinerea regiunilor si statelor puternice;
99. conchide ca, in vederea realizarii uniunii politice si democratice si a integrarii economice, adaptate la uniunea monetara, in conformitate cu prioritatile stabilite de Consiliul European, UE are nevoie de un buget suficient de mare pentru a gestiona moneda euro in mod durabil, asigurandu-i acesteia o marja bugetara adecvata la nivelul organizatiei politice care o emite;
100. reaminteste ca in rapoartele care au precedat realizarea uniunii monetare, in special Raportul McDougall, care analiza conditiile necesare punerii in aplicare a Planului Werner, s-a afirmat ca volumul unui astfel de buget ar trebui sa fie intre 2,3 % si 10 % din VNB-ul Uniunii, in functie de numarul si de tipul de functii de realocare asumate de bugetul Uniunii, ca bugetul va trebui finantat din resurse proprii si ca ar trebui utilizat pentru a finanta politici si masuri din domeniul politicii externe, de aparare si de securitate, din sectorul energiei si al transporturilor, al dezvoltarii, cooperarii si cercetarii, precum si ca bugetele nationale vor fi reduse corespunzator, pentru a asigura neutralitatea fiscala pentru cetateni si intreprinderi;
101. subliniaza necesitatea de a realiza un echilibru mai bun intre politicile economice si sociale, inclusiv prin consolidarea si institutionalizarea dialogului social macroeconomic;
102. reaminteste ca legitimitatea Uniunii Europene decurge din valorile democratice pe care le vehiculeaza, din obiectivele pe care le urmareste si din competentele, instrumentele si institutiile de care dispune; considera ca, pentru aprofundarea integrarii economice europene, este necesara asigurarea stabilitatii zonei euro si a intregii Uniuni, fiind necesare progrese suplimentare in ceea ce priveste: reprezentarea externa a zonei euro, votul cu majoritate calificata asupra unei baze de impozitare, masurile de combatere a fraudei si evaziunii fiscale, posibila emitere reciproca de titluri de creante publice si de euro-obligatiuni pentru a stimula disciplina bugetara, capacitatea de imprumut a UE, un echilibru mai bun intre politicile sociale si cele economice, resursele proprii pentru bugetul UE si rolul parlamentelor nationale si al Parlamentului European;
103. considera ca deciziile politice cu privire la guvernanta economica nu ar trebui sa puna in pericol angajamentele convenite la nivelul UE care reflecta obiectivele si interesele tuturor statelor membre, iar astfel de decizii ar trebui sa se bazeze pe tratat si ar trebui sa beneficieze de implicarea institutionala deplina a Comisiei Europene si a Parlamentului European si de controlul asigurat de acestea;
104. solicita o strategie cuprinzatoare ca raspuns la provocarile cu care se confrunta Uniunea, cu o guvernanta economica consolidata drept piatra de temelie a raspunsului UE; de asemenea, solicita mentinerea determinarii cu privire la urmarirea obiectivelor de consolidare fiscala, crestere durabila, imbunatatire a reformelor structurale si de redresare a sectorului financiar; ia act de Pactul euro plus propus de Consiliu, ca element component al pachetului de guvernanta economica, negociat intre Parlament si Consiliu;
105. solicita ca Tratatul Euratom sa fie transformat intr-o Comunitate Europeana a Energiei;
106. considera ca, alaturi de modificarile tratatului necesare pentru mecanismul de stabilitate, aceste aspecte interconectate ar trebui sa fie abordate in cadrul unei Conventii, care sa se intruneasca in conformitate cu articolul 48 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeana;
107. considera ca, in cazul in care aceste aspecte nu vor fi abordate, se va impune o trecere la cooperarea consolidata in conformitate cu articolul 329 din TFUE pentru a permite zonei euro sa functioneze in mod democratic si eficace;
108. reaminteste ca un raspuns european la actuala criza trebuie sa se bazeze pe o integrare europeana aprofundata, pe aplicarea metodei comunitare, pe consolidarea dialogului interparlamentar, pe promovarea dialogului social, pe consolidarea statului social prin sprijinirea incluziunii sociale, pe crearea de locuri de munca si crestere durabila, precum si pe dezvoltarea in continuare a economiei sociale de piata si a valorilor sale, drept obiectiv esential al Uniunii Europene, astfel incat toti cetateni sa adere la proiectul european pe baza valorilor consacrate in tratate si in Crata drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;
*
* *
109. incredinteaza Presedintelui sarcina de a transmite prezenta rezolutie Consiliului, Comisiei, presedintelui Consiliului European, presedintelui Eurogrupului, Bancii Centrale Europene, Bancii Europene de Investitii, Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, Comitetului Economic si Social, Comitetului Regiunilor, guvernelor si parlamentelor statelor membre, precum si partenerilor sociali.
[1] JO C 230 E, 26.8.2010, p. 11.
[2] JO C 257 E, 24.9.2010, p. 211.
[3] Texte adoptate, P7_TA(2010)0376.
[4] Texte adoptate, P7_TA(2011)0080.
[5] Eurostat, Statistici, 9/2010, Populatia si conditiile sociale http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-SF-10-009/EN/KS-SF-10-009-EN.PDF si Comisia Europeana, Șomajul in Europa 2010 (http://ec.europa.eu/employment_social/eie/executive_summarys_en.html#top).
[6] European Commission, Impact of the current Economic and Financial crisis on potential output, Occasional Papers 49, iunie 2009, tabelul V, p 33 (http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/publication15479_en.pdf).
[7] Directiva 2003/6/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind utilizarile abuzive ale informatiilor confidentiale si manipularile pietei (abuzul de piata) (JO L 96, 12.4.2003, p. 16).
[8] Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind pietele instrumentelor financiare (JO L 145, 30.4.2004, p. 1).
[9] Staff Position Noteposition, FMI; 19 februarie 2010, SPN/10/04, Capital Inflows: The Role of Controls.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close