Recomandarea Comisiei din 20 februarie 2013 – Investitia in copii: ruperea cercului vicios al defavorizarii

Recomandarea Comisiei din 20 februarie 2013 – Investitia in copii: ruperea cercului vicios al defavorizarii

(2013/112/UE)

COMISIA EUROPEANA,

avand in vedere Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, in special articolul 292,

intrucat:
(1) Respectul pentru demnitatea umana este una dintre valorile de baza ale Uniunii Europene, printre obiectivele careia se regaseste promovarea unei bune calitati a vietii cetatenilor sai; Uniunea trebuie sa protejeze drepturile copilului, sa combata excluziunea sociala si discriminarea si sa promoveze justitia si protectia sociala.
(2) Copiii [1] sunt expusi unui risc mai mare de saracie si de excluziune sociala decat media populatiei in marea majoritate a tarilor UE; copiii care cresc in situatii de saracie sau de excluziune sociala au mai putine sanse decat copiii din medii mai instarite de a avea performante scolare bune, de a se bucura de o stare buna de sanatate si de a-si realiza, mai tarziu in viata, intregul potential.
(3) Evitarea transmiterii situatiei defavorizate de la o generatie la alta este o investitie esentiala pentru viitorul Europei, precum si o contributie directa la indeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru o crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii, cu beneficii pe termen lung pentru copii, pentru economie si pentru societate in ansamblu.
(4) Interventia timpurie si preventia sunt esentiale pentru dezvoltarea unor politici mai eficace si mai eficiente, intrucat cheltuielile publice implicate de remedierea consecintelor saraciei si excluziunii sociale a copiilor tind sa fie mai mari decat cele necesare pentru interventii la o varsta timpurie.
(5) Abordarea in primii ani a situatiilor defavorizate este un mijloc important de intensificare a eforturilor de combatere a saraciei si a excluziunii sociale in general. Prevenirea este mai eficienta atunci cand se utilizeaza strategii integrate care combina sprijinirea parintilor in dobandirea accesului pe piata muncii cu ajutoare pentru venit adecvate si cu acces la serviciile esentiale pentru viitorul copiilor, cum ar fi o educatie (prescolara) de calitate, sanatate, locuinte si servicii sociale, precum si cu posibilitatea de a participa si de a-si exercita drepturile, toate acestea ajutandu-i pe copii sa-si atinga intregul potential si dezvoltandu-le adaptabilitatea.
(6) Cele mai de succes strategii de abordare a problemei saraciei copiilor s-au dovedit a fi cele dublate de politici de imbunatatire a calitatii vietii tuturor copiilor care au acordat, in acelasi timp, atentie copiilor aflati in situatii deosebit de vulnerabile.
(7) Promovarea egalitatii intre sexe, integrarea in politici a principiului egalitatii intre sexe si a sanselor egale, precum si combaterea discriminarii cu care se confrunta copiii si familiile lor, indiferent de motive (in special a discriminarii pe criterii de sex, rasa sau origine etnica, religie sau credinta, handicap, varsta sau orientare sexuala), ar trebui sa stea la baza tuturor eforturilor de combatere a saraciei si a excluziunii sociale a copiilor.
(8) Criza financiara si economica actuala are un impact considerabil asupra copiilor si a familiilor, cu o crestere a proportiei celor care traiesc in conditii de saracie si excluziune sociala in mai multe tari.
(9) Eforturile de consolidare bugetara implicate de constrangerile fiscale tot mai mari cu care se confrunta mai multe tari ridica probleme semnificative in ceea ce priveste continuarea unor politici sociale adecvate si eficace, atat pe termen scurt, cat si pe termen lung.
(10) Peste un deceniu de cooperare la nivelul UE a dus la o intelegere comuna a factorilor care determina saracia in randul copiilor, printr-un efort substantial de elaborare a unor indicatori de monitorizare adecvati, de identificare a problemelor comune si de definire a abordarilor politice de succes, ceea ce a furnizat un impuls politic acestei probleme. Ca urmare, Comisia a anuntat adoptarea unei Recomandari privind saracia copiilor in cadrul Comunicarii privind Platforma europeana de combatere a saraciei si a excluziunii sociale [2].
(11) Strategia Europa 2020 a dat un nou elan eforturilor de combatere a saraciei si a excluziunii sociale in UE, prin stabilirea unui obiectiv european comun de reducere a numarului persoanelor care sufera sau risca sa sufere de pe urma saraciei si a excluziunii sociale cu cel putin 20 de milioane pana in 2020, precum si prin intensificarea eforturilor de combatere a abandonului scolar timpuriu. Combaterea si prevenirea saraciei copiilor sunt parti esentiale ale eforturilor statelor membre in aceasta privinta si fac parte dintre obiectivele Platformei europene de combatere a saraciei si a excluziunii sociale.
(12) Guvernanta europeana actuala in cadrul semestrului european asigura punerea in aplicare a recomandarilor specifice fiecarei tari privind combaterea saraciei copiilor si pentru imbunatatirea calitatii vietii acestora.
(13) Toate statele membre ale UE au ratificat Conventia Organizatiei Natiunilor Unite privind drepturile copilului. Standardele si principiile conventiei ONU trebuie sa continue sa ghideze politicile si actiunile UE care au un impact asupra drepturilor copilului.
(14) Prin intermediul Raportului consultativ al Comitetului pentru protectie sociala [3] si al unor mesaje-cheie, precum si al Concluziilor Consiliului Ocuparea Fortei de Munca, Politica Sociala, Sanatate si Consumatori (EPSCO) din octombrie 2012, “Prevenirea si combaterea saraciei si excluziunii sociale in randul copiilor si promovarea bunastarii copiilor” [4], statele membre si-au reafirmat angajamentul in acest sens si au salutat initiativa Comisiei de a adopta o recomandare pe aceasta tema.
(15) Au existat mai multe politici la nivelul UE care s-au ocupat de problemele legate de saracia in randul copiilor si de transmiterea situatiei defavorizate de la o generatie la alta, in special in domeniile educatiei si formarii, sanatatii, drepturilor copilului si egalitatii dintre sexe [5].
(16) Desi politicile care abordeaza problema saraciei copiilor tin in primul rand de competenta statelor membre, un cadru comun european poate consolida sinergiile dintre domeniile politice relevante si poate ajuta statele membre sa-si revizuiasca politicile si sa invete unele din experienta altora in vederea imbunatatirii eficientei si eficacitatii politicilor proprii prin abordari inovatoare, tinand seama de diversitatea problemelor cu care se confrunta, precum si de cea a circumstantelor locale si regionale.
(17) In contextul viitorului cadru financiar multianual, astfel de orientari pot furniza, de asemenea, baza pentru o cooperare aprofundata si pot orienta utilizarea instrumentelor financiare corespunzatoare, in special a fondurilor structurale, in vederea indeplinirii obiectivului propus de “promovare a incluziunii sociale si de combatere a saraciei”,

RECOMANDA CA STATELE MEMBRE: Sa dezvolte si sa puna in aplicare politici pentru combaterea saraciei si a excluziunii sociale a copiilor si pentru promovarea unei mai bune calitati a vietii, prin strategii multidimensionale, conform urmatoarelor orientari:

1. GHIDAREA DUPA URMATOARELE PRINCIPII ORIZONTALE
– abordarea problemei saraciei si excluziunii sociale a copiilor prin strategii integrate care sa urmareasca mai mult decat asigurarea securitatii materiale a copiilor si care sa promoveze sansele egale, astfel incat toti copiii sa-si poata realiza pe deplin potentialul;
– abordarea problemei saraciei si excluziunii sociale a copiilor din perspectiva drepturilor copiilor, in special prin raportarea la dispozitiile corespunzatoare din Tratatul privind Uniunea Europeana, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene si Conventia ONU privind drepturile copilului, pentru a se garanta ca aceste drepturi sunt respectate, protejate si aplicate;
– asezarea in prim plan a interesului superior al copilului si considerarea copiilor drept detinatori de drepturi independenti, recunoscand, in acelasi timp, importanta sustinerii familiilor ca entitati cu rol prioritar in ingrijirea copiilor;
– pastrarea echilibrului cuvenit intre politicile universale, menite sa promoveze o buna calitate a vietii pentru toti copiii, si abordarile directionate inspre sustinerea celor mai defavorizati;
– concentrarea atentiei asupra copiilor expusi unui risc sporit din cauza defavorizarilor multiple, cum este cazul copiilor romi, al copiilor imigrantilor sau ai membrilor minoritati etnice, al copiilor cu nevoi speciale sau cu handicap, al copiilor aflati in ingrijire alternativa sau al copiilor strazii, al celor cu parinti incarcerati, precum si al copiilor din gospodarii expuse unui risc crescut de saracie, cum sunt cele cu un singur parinte sau cele ale unor familii numeroase;
– sustinerea investitiilor in copii si familii si asigurarea cadrului pentru continuitatea politicilor si planificarea pe termen lung; evaluarea modului in care reformele politice ii afecteaza pe cei mai defavorizati si luarea de masuri pentru compensarea eventualelor efecte negative.

2. DEZVOLTAREA DE STRATEGII INTEGRATE, BAZATE PE TREI PILONI PRINCIPALI
2.1. Accesul la resursele adecvate
Sustinerea participarii parintilor pe piata muncii – Recunoasterea legaturii stranse dintre participarea parintilor pe piata muncii si conditiile de trai ale copiilor si, in conformitate cu principiile expuse in Recomandarea Comisiei privind incluziunea activa [6] si Obiectivele de la Barcelona [7], adoptarea tuturor masurilor necesare pentru sprijinirea participarii parintilor pe piata muncii, in special pentru cei aflati la distanta de piata muncii si pentru gospodariile expuse unui risc deosebit:
– asigurarea faptului ca munca “merita efortul”, prin identificarea si compensarea dezavantajelor specifice cu care se confrunta parintii atunci cand intra, raman sau progreseaza pe piata muncii, inclusiv a celor legate de conceperea sistemelor fiscale si de prestatii sociale si de interactiunea dintre acestea;
– incurajarea insertiei profesionale si a participarii la munca remunerata a parintilor singuri si a celei de a doua persoane care contribuie la venitul familiei pe piata muncii remunerate, promovarea egalitatii dintre femei si barbati pe piata muncii si in ceea ce priveste responsabilitatile familiale;
– asigurarea unui sprijin mai amplu pentru reintegrarea parintilor pe piata muncii dupa un concediu parental, prin masuri de formare profesionala si ajutor pentru gasirea unui loc de munca, acordand o atentie deosebita celor aflati in situatii de risc;
– intensificarea eforturilor de asigurare a accesului efectiv pentru toate familiile, inclusiv pentru cele aflate in situatii vulnerabile si care locuiesc in zone defavorizate, la educatie si ingrijire accesibile financiar si de buna calitate pentru copiii de varste mici;
– adaptarea criteriilor de concepere si eligibilitate pentru serviciile de ingrijire a copiilor la tipologii tot mai diverse ale programului de lucru, ajutandu-i astfel pe parinti sa-si respecte angajamentele profesionale sau sa-si gaseasca un loc de munca, pastrand, in acelasi timp, in centrul atentiei interesul superior al copilului;
– promovarea calitatii, inclusiv a locurilor de munca si a unui mediu profesional care sa le permita parintilor sa gaseasca un bun echilibru intre munca si rolul de parinte, printre altele, prin concedii parentale, sprijin la locul de munca si programe de lucru flexibile.
Asigurarea unui nivel de trai adecvat printr-o combinatie de tipuri de prestatii – copiii ar putea sa se bucure de un nivel de trai adecvat, compatibil cu o viata demna, printr-o combinare optima a prestatiilor banesti cu cele in natura:
– sprijinirea veniturilor familiilor prin prestatii adecvate, coerente si eficiente, inclusiv prin stimulente financiare, alocatii familiale sau pentru copiii aflati in intretinere, alocatii pentru locuinte si sisteme de venit minim;
– completarea programelor de ajutoare banesti pentru venit cu prestatii in natura, in special in legatura cu nutritia, ingrijirea copilului, sanatatea, locuinta, transportul si accesul la activitati sportive si socioculturale;
– asigurarea faptului ca sprijinul financiar pentru copii si criteriile de eligibilitate pentru acesta reflecta evolutia conditiilor de trai si garanteaza o redistribuire echitabila in functie de grupurile de venituri;
– asigurarea posibilitatii de a beneficia efectiv de prestatiile la care au dreptul copiii sau familiile lor prin facilitarea accesului la acestea si prin oferirea de servicii de informare aflate la dispozitia beneficiarilor;
– furnizarea de prestatii acordate pe baza veniturilor sau de alte prestatii specifice, in asa fel incat sa se evite stigmatizarea, prestatiile sa fie adaptate la nevoile diferite ale copiilor si sa se reduca riscul de saracie, evitandu-se, in acelasi timp, descurajarea intrarii pe piata muncii a celei de a doua persoane care contribuie la venitul familiei sau a parintelui singur;
– folosirea cu discernamant a prestatiilor familiale conditionate de comportamentul parintilor sau de frecventarea scolii de catre copii si evaluarea impactului potential negativ al unor astfel de masuri;
– instituirea de mecanisme regulate si adaptabile de livrare a prestatiilor, care sa asigure o acoperire maxima si sa ofere copiilor maximul de beneficii, cum ar fi platile in avans.
2.2. Accesul la servicii accesibile financiar si de calitate
Reducerea inegalitatii la varste mici, prin investitii in educatia si ingrijirea copiilor prescolari – valorificarea potentialului de incluziune sociala si de dezvoltare al educatiei si ingrijirii prescolarilor, folosind aceste instrumente ca pe investitii sociale menite sa reduca inegalitatile si problemele cu care se confrunta copiii defavorizati, printr-o interventie timpurie:
– asigurarea accesului la educatie si ingrijire de buna calitate si incluzive pentru copiii prescolari; garantarea faptului ca acestea raman accesibile financiar si sunt adaptabile la nevoile familiilor;
– incurajarea participarii copiilor proveniti din medii defavorizate (in special a celor mai mici de trei ani), indiferent de situatia ocupationala a parintilor lor, si evitarea stigmatizarii si a segregarii;
– sprijinirea parintilor in asumarea rolului lor de educatori principali ai propriilor copii in timpul primilor ani de viata si incurajarea serviciilor de educatie si ingrijire in directia colaborarii stranse cu parintii si cu actorii din comunitate implicati in cresterea copiilor (cum ar fi serviciile de sanatate sau cele de sprijin pentru parinti);
– informarea parintilor pentru a-i ajuta sa constientizeze beneficiile participarii la programe de educatie si ingrijire atat pentru copii, cat si pentru ei insisi; utilizarea sistemelor de educatie si ingrijire ca sisteme de alerta timpurie pentru identificarea problemelor fizice sau psihologice, a nevoilor speciale sau a abuzului, in familie sau la scoala.
Cresterea impactului sistemelor educationale asupra sanselor egale – sporirea capacitatii sistemelor de educatie de a rupe cercul vicios al defavorizarii, asigurand tuturor copiilor posibilitatea de a beneficia de o educatie incluziva si de buna calitate, care sa le stimuleze dezvoltarea emotionala, sociala, cognitiva si fizica:
– garantarea includerii tuturor elevilor, daca este cazul prin resurse si posibilitati special alocate pentru cei mai defavorizati, si monitorizarea adecvata a rezultatelor;
– recunoasterea si compensarea disparitatilor spatiale in ceea ce priveste disponibilitatea si calitatea ofertei educationale, precum si rezultatele scolare; incurajarea politicilor de desegregare care consolideaza principiul educatiei generale pentru toti copiii;
– crearea unui mediu educational incluziv prin consolidarea legaturii dintre scoli si parinti si, daca este necesar, prin oferirea de sprijin personalizat in vederea compensarii unor dezavantaje specifice, de exemplu prin formare pentru parintii copiilor proveniti din imigratie si din randul minoritatilor etnice;
– inlaturarea obstacolelor care ii opresc sau ii impiedica pe copii sa frecventeze sau sa absolve scoala (cum ar fi taxele suplimentare din invatamantul obligatoriu), prin furnizarea unui ajutor educational dedicat, intr-un mediu care sa incurajeze invatarea;
– imbunatatirea performantelor elevilor cu competente de baza reduse, prin consolidarea alfabetizarii, a competentelor numerice si a notiunilor de baza din matematica si stiinte, precum si prin asigurarea detectarii timpurii a elevilor cu rezultate foarte slabe;
– elaborarea si punerea in aplicare a unor politici globale de reducere a abandonului scolar timpuriu, politici care sa cuprinda preventia, interventia si masurile compensatorii; asigurarea faptului ca aceste politici includ masuri dedicate celor expusi riscului de abandon scolar timpuriu;
– consolidarea legislatiei in materie de egalitate si garantarea dreptului de baza la o calificare minima de calitate chiar si pentru cei mai marginalizati dintre elevi;
– revizuirea si consolidarea profilului profesional al tuturor profesiilor didactice si pregatirea profesorilor pentru diversitatea sociala; folosirea mediatorilor culturali si a modelelor culturale specifice pentru facilitarea integrarii copiilor romi sau proveniti din imigratie.
Imbunatatirea capacitatii de raspuns a sistemelor de sanatate la nevoile copiilor defavorizati – garantarea faptului ca toti copiii isi pot folosi pe deplin dreptul universal la asistenta medicala, inclusiv prin prevenirea bolilor, prin promovarea sanatatii si prin accesul la servicii de asistenta medicala de calitate:
– inlaturarea obstacolelor din calea accesului la asistenta medicala pentru copiii si familiile aflate in situatii vulnerabile, precum costurile, barierele culturale si lingvistice si lipsa de informatii; imbunatatirea formarii profesionistilor din domeniul sanatatii in acest sens;
– investitii in prevenire, in special in primii ani de viata, prin introducerea unor politici cuprinzatoare, care sa combine elemente de nutritie, de sanatate, de educatie si sociale;
– compensarea variatiilor sociale ale stilului de viata nesanatos si abuzului de droguri si alcool prin oferirea accesului la diete echilibrate si la activitati fizice tuturor copiilor;
– acordarea unei atentii speciale copiilor cu handicap sau cu probleme de sanatate mintala, copiilor fara acte sau neinregistrati, adolescentelor insarcinate si copiilor din familii in care se abuzeaza de droguri sau alcool;
Asigurarea unor locuinte si a unui mediu de viata sigur si adecvat pentru copii – oferirea posibilitatii, pentru toti copiii, de a creste intr-un mediu sigur, sanatos si propice copiilor, care sa raspunda nevoilor lor de dezvoltare si de invatare:
– oferirea accesului, pentru familiile cu copii, la locuinte accesibile financiar si de calitate (inclusiv la locuinte sociale) si remedierea situatiilor de expunere la pericole de mediu, la supraaglomerare si la precaritate energetica;
– sprijinirea familiilor si a copiilor expusi riscului de a ramane fara locuinta prin evitarea evacuarilor, a mutarilor care nu sunt necesare si a separarii de familie, precum si prin oferirea de adaposturi temporare si de locuinte pe termen lung;
– luarea in considerare a interesului superior al copiilor in planurile de urbanism; evitarea ghetoizarii si segregarii prin promovarea diversitatii sociale si prin asigurarea unui acces adecvat la transportul public;
– reducerea expunerii daunatoare a copiilor la un mediu social si de viata deteriorat, pentru a evita transformarea lor in victime ale violentei si abuzului.
Sporirea sprijinului pentru familii si a calitatii serviciilor de ingrijire alternative – consolidarea serviciilor sociale si de protectie a copilului in domeniul preventiei; asistarea familiilor in dezvoltarea deprinderilor parentale intr-un mod care sa evite stigmatizarea, asigurand in acelasi timp faptul ca acei copii care au fost luati din grija parintilor cresc intr-un mediu care raspunde nevoilor lor:
– asigurarea faptului ca saracia nu este niciodata singurul motiv pentru luarea unui copil din grija parintilor; scopul ar trebui sa fie ramanerea sau intoarcerea copilului in familie, de exemplu prin remedierea lipsurilor materiale ale acesteia;
– asigurarea unei filtrari corespunzatoare pentru evitarea plasarii copiilor in institutii si revizuirea cu regularitatea a cazurilor daca astfel de plasari au avut totusi loc;
– oprirea extinderii serviciilor de ingrijire institutionala pentru copiii lipsiti de ingrijire parinteasca; promovarea, in schimb, a unei ingrijiri comunitare de calitate si a asistentei maternale intr-un mediu familial, in care vocea copilului sa se poata face auzita;
– asigurarea faptului ca si copiii lipsiti de ingrijirea parinteasca au acces la servicii de calitate (atat la cele standard, cat si la servicii specifice) in ceea ce priveste sanatatea, educatia, locurile de munca, asistenta sociala, securitatea si locuintele, inclusiv in perioada de tranzitie spre varsta adulta;
– oferirea de sprijin adecvat copiilor lasati in urma atunci cand unul sau ambii parinti emigreaza in alta tara in vederea gasirii unui loc de munca, precum si persoanelor care isi asuma ingrijirea acestor copii.
2.3. Dreptul de participare al copiilor
Sprijinirea participarii tuturor copiilor la jocuri, activitati recreationale, sport si activitati culturale – recunoasterea influentei copiilor asupra calitatii propriei vieti si a capacitatii lor de a face fata in situatii dificile, in special oferindu-li-se ocazia de a participa la activitati de invatare informale, care sa aiba loc in afara caminului si dupa orele de scoala obisnuite:
– indepartarea barierelor precum costurile, accesul si diferentele culturale, pentru a se garanta ca toti copiii pot participa la jocuri, activitati recreationale, sport si activitati culturale in afara scolii;
– furnizarea unor locuri sigure in mediul copiilor si sprijinirea comunitatilor defavorizate prin intermediul unor masuri stimulative;
– incurajarea scolilor, comunitatilor si autoritatilor locale in directia crearii de activitati si facilitati extrascolare pentru toti copiii, indiferent de situatia profesionala si de mediul de provenienta al parintilor lor;
– asigurarea posibilitatii, pentru toate familiile, de a participa la activitati sociale care imbunatatesc competentele parentale si favorizeaza comunicarea pozitiva in cadrul familiei;
– promovarea modelelor de participare care valorifica potentialul voluntariatului in cadrul comunitatii si intaresc solidaritatea dintre generatii.
Instituirea unor mecanisme care sa promoveze participarea copiilor la luarea deciziilor care le afecteaza viata – mecanisme prin care sa li se permita copiilor sa-si exprime opiniile in cunostinta de cauza si sa fie incurajati in acest sens, garantandu-se ca opiniile lor sunt luate in considerare si se reflecta in deciziile majore care ii privesc:
– utilizarea si dezvoltarea pe mai departe a instrumentelor existente de implicare a copiilor in functionarea serviciilor precum ingrijirea, asistenta medicala si educatia, precum si consultarea lor la elaborarea politicilor relevante, prin mecanisme adaptate varstei lor;
– sprijinirea implicarii tuturor copiilor in structurile participative existente; atragerea si sprijinirea participarii copiilor din medii defavorizate;
– incurajarea profesionistilor care lucreaza cu si pentru copii sa-i implice pe acestia in mod activ, ajutandu-i sa-si constientizeze drepturile si obligatiile conexe;
– aplicarea dreptului copilului de a fi ascultat inaintea luarii oricaror decizii in justitie si promovarea unei justitii adaptate la nevoile copiilor, in special prin asigurarea accesului efectiv al acestora la tribunale si la procedurile judiciare.

3. DEZVOLTAREA IN CONTINUARE A MECANISMELOR DE GUVERNANȚA, PUNERE IN APLICARE SI MONITORIZARE NECESARE
Consolidarea sinergiilor intre sectoare si imbunatatirea mecanismelor de guvernanta – asigurarea faptului ca politicile combat in mod eficace saracia in randul copiilor si excluziunea sociala a acestora, prin inzestrarea acestor politici cu o viziune globala si prin cresterea coordonarii dintre actorii principali:
– dezvoltarea unor legaturi regulate si sistematice intre domeniile politice puternic relevante pentru incluziunea sociala a copiilor si consolidarea sinergiilor dintre actorii principali, in special in domeniile educatiei, ocuparii fortei de munca, sanatatii, egalitatii si drepturilor copiilor;
– realizarea de eforturi pentru integrarea politicilor din domeniu si a drepturilor copiilor in politicile importante, de exemplu prin mecanisme institutionale specifice;
– promovarea unei cooperari stranse si a dialogului regulat intre autoritatile publice de la toate nivelurile, partenerii sociali, comunitatile locale si organizatiile societatii civile;
– sprijinirea si cresterea implicarii copiilor, inclusiv in punerea in aplicare a prezentei recomandari.
Consolidarea utilizarii abordarilor bazate pe fapte – consolidarea elaborarii bazate pe fapte a politicilor si a inovatiilor in domeniul politicii sociale, tinandu-se seama in mod adecvat de impactul potential al acestor politici asupra copiilor:
– utilizarea pe deplin a statisticilor si a datelor administrative existente pentru monitorizarea impactului politicilor asupra copiilor si familiilor lor; imbunatatirea capacitatii statistice (inclusiv a defalcarii pe sexe), acolo unde este posibil si necesar, in special in ceea ce priveste lipsurile cu care se confrunta copiii, accesul la ingrijire de calitate si accesibila financiar, sanatatea copiilor si situatia celor mai vulnerabili dintre acestia;
– imbunatatirea disponibilitatii rapide a datelor pentru monitorizarea situatiei copiilor si promovarea utilizarii de metode si modele precum microsimularea pentru sprijinirea unei evaluari ex ante mai sistematice a impactului potential al politicilor asupra copiilor;
– intarirea legaturilor dintre comunitatea decidentilor politici si cea a cercetatorilor si testarea inovatiilor relevante din domeniul politicilor; incurajarea evaluarii bazate pe fapte a rezultatelor programelor, inclusiv pe termen lung, prin instrumente precum anchetele longitudinale; promovarea vizibilitatii si a impartasirii rezultatelor;
– promovarea schimburilor de bune practici si de cunostinte, a aplicarii modelelor de interventie testate si a masurilor de stimulare a solidaritatii in cadrul comunitatii mai largi si incurajarea comunitatilor locale in sensul cooperarii;
– evaluarea impactului politicilor temporare introduse ca raspuns la criza economica inainte de a lua decizia transformarii acestor masuri in reforme structurale.

4. EXPLOATAREA PE DEPLIN A INSTRUMENTELOR RELEVANTE ALE UE
Abordarea cu prioritate in cadrul Strategiei Europa 2020 a problemei saraciei si a excluziunii sociale a copiilor – mobilizarea gamei de instrumente si indicatori disponibili in cadrul Strategiei Europa 2020 pentru a da un nou elan eforturilor comune de rezolvare a problemei saraciei si excluziunii sociale a copiilor:
– plasarea cu fermitate a problemei saraciei si a excluziunii sociale a copiilor pe un loc prioritar in cadrul Strategiei Europa 2020 si a programelor nationale de reforma, ca parte a eforturilor generale de reducere a saraciei si excluziunii sociale, tinand seama de recomandarile specifice fiecarei tari adoptate de Consiliul European;
– luarea in considerare, daca este cazul, a valorii adaugate reprezentate de obiectivele nationale de reducere a saraciei si a excluziunii sociale a copiilor, tinand seama de specificul national;
– exploatarea pe deplin a instrumentelor oferite de Strategia Europa 2020 si de metoda deschisa de coordonare in domeniul social pentru imbunatatirea monitorizarii si evaluarii politicilor care abordeaza saracia in randurile copiilor si calitatea vietii acestora, utilizand la maximum cadrul de monitorizare propus, care se bazeaza pe indicatori, anexat la prezenta recomandare;
– consolidarea sinergiei cu politicile relevante ale UE, in special in domeniile educatiei, sanatatii, egalitatii dintre barbati si femei si drepturilor copiilor.
Mobilizarea instrumentelor financiare corespunzatoare ale UE – utilizarea adecvata a posibilitatilor oferite de instrumentele financiare ale UE pentru sprijinirea prioritatilor politice descrise mai sus:
– sprijinirea elaborarii unor politici si a inovarii sociale bazate pe fapte, prin intermediul Programului pentru schimbari sociale si inovare sociala, al Fondului social european si al initiativei Orizont 2020 si utilizarea acestor programe pentru testarea, evaluarea si extinderea posibilelor inovatii politice;
– utilizarea la maximum a Fondului european de ajutor pentru persoanele cele mai defavorizate (pentru combaterea penuriei alimentare si a lipsurilor care afecteaza copiii), a programelor europene de distribuire de lapte si de fructe in scoli (care furnizeaza produse cu valoare nutritionala pozitiva si incurajeaza bunele obiceiuri alimentare) si a programului Erasmus pentru toti (care promoveaza accesul copiilor la educatie, invatarea informala si sport);
– folosirea posibilitatilor oferite de fondurile structurale pentru sprijinirea copiilor si a familiilor pentru elaborarea programelor operationale pentru 2014-2020 din cadrul Fondului social european si al Fondului european de dezvoltare regionala, conform recomandarilor specifice fiecarei tari;
– folosirea corespunzatoare a obiectivelor tematice legate de promovarea ocuparii fortei de munca si de sprijinirea mobilitatii acesteia, de promovarea incluziunii sociale si de combaterea saraciei, de investitiile in educatie si competente si de invatarea pe tot parcursul vietii, precum si a prioritatilor pentru investitii corespunzatoare fiecarui domeniu. Acestea cuprind in special educatia copiilor prescolari, reducerea abandonului scolar timpuriu, reconcilierea vietii private cu cea profesionala, accesul la servicii, inclusiv la serviciile sociale si de asistenta medicala, strategiile de dezvoltare locala ale comunitatilor, sprijinirea regenerarii zonelor defavorizate si trecerea de la servicii institutionale la servicii comunitare;
– pentru asigurarea faptului ca interventiile fondurilor structurale din perioada 2014-2020 sunt eficace, urmarirea unor strategii bazate pe fapte pentru reducerea abandonului scolar timpuriu, prin implicarea partilor interesate relevante si prin masuri de sprijinire a trecerii de la ingrijirea institutionala la cea comunitara;
– promovarea parteneriatelor in programarea fondurilor structurale si in accesul la acestea, prin implicarea partilor interesate relevante la nivel national, regional si local, in special a autoritatilor publice, a partenerilor sociali si a organizatiilor neguvernamentale relevante, in vederea mobilizarii pentru combaterea saraciei in randul copiilor.

Adoptata la Bruxelles, 20 februarie 2013.

Pentru Comisie
László Andor
Membru al Comisiei

[1] Conform Conventiei ONU privind drepturile copilului, in acest context, copii inseamna persoane cu varsta mai mica de 18 ani.
[2] COM(2010) 758 final.
[3] Comitetul pentru protectie sociala, Raport consultativ catre Comisia Europeana privind combaterea si prevenirea saraciei in randul copiilor si promovarea bunastarii copiilor, 27 iunie 2012.
[4] Prevenirea si combaterea saraciei si excluziunii sociale in randul copiilor si promovarea bunastarii copiilor – Concluziile Consiliului EPSCO, 4 octombrie 2012, 14437/12.
[5] A se vedea in special: Un cadru strategic actualizat pentru cooperare europeana in domeniul educatiei si formarii profesionale, COM(2008) 865 final; Solidaritate in domeniul sanatatii: reducerea inegalitatilor in materie de sanatate in UE, CUM(2009) 567 final; O agenda a UE pentru drepturile copilului, COM(2011) 60 final; Strategie pentru egalitatea intre femei si barbati 2010-2015, COM(2010) 491 final.
[6] Recomandarea 2008/867/CE a Comisiei din 3 octombrie 2008 privind incluziunea activa a persoanelor excluse de pe piata muncii.
[7] Concluziile Presedintiei, Consiliul European de la Barcelona, 15- 16 martie 2002, SN 100/1/02 REV 1.

————————————————–

ANEXA
Cadru de monitorizare bazat pe indicatori
Cadrul de monitorizare propus scoate in evidenta indicatorii relevanti pentru monitorizarea punerii in aplicare a recomandarii. Propunerile de dezvoltare in continuare sunt evidentiate in anexele la Pachetul privind investitiile sociale.
Obiectivul global de combatere a saraciei si a excluziunii sociale a copiilor si de promovarea a unei bune calitati a vietii pentru copii
Europa 2020 | Definitie | Defalcari | Sursa | primar/secundar/contextual [1] | Observatii |
Copii expusi riscului de saracie sau de excluziune sociala (detalierea obiectivului Europa 2020 de combatere a saraciei si a excluziunii sociale) | Totalitatea copiilor care locuiesc intr-o gospodarie expusa riscului de saracie si/sau in conditii de lipsuri materiale severe si/sau intr-o gospodarie cu o foarte slaba intensitate a muncii (a se vedea mai jos definitiile celor 3 indicatori) | Pe varste (0-17, 0-5, 6-11, 12-17) | Eurostat, EU-SILC | primar | Se recomanda compararea cu populatia de varsta activa (18-64) si cu populatia in varsta (peste 65) |
Indicator | Definitie | Defalcari | Sursa | primar/secundar/contextual | Observatii |
Rata riscului de saracie in randul copiilor (de analizat impreuna cu pragul de saracie in SPC pentru o gospodarie formata din 2 adulti si 2 copii sub 14 ani) | Proportia copiilor care traiesc intr-o gospodarie cu un venit disponibil pe adult-echivalent de sub 60 % din media nationala | Pe varste (0-17, 0-5, 6-11, 12-17) si tipuri de gospodarie | Eurostat, EU-SILC | primar | Se recomanda compararea cu populatia de varsta activa (18-64) si cu populatia in varsta (peste 65) |
Rata lipsurilor materiale severe | Proportia copiilor care traiesc intr-o gospodarie in care conditiile de trai sunt puternic marcate de lipsa de resurse, respectiv familii care nu isi pot permite cel putin 4 din urmatoarele 9 elemente: i) sa-si plateasca chiria sau utilitatile; ii)sa-si incalzeasca suficient locuinta; iii) sa achite cheltuieli neprevazute; iv) sa manance carne, peste sau un echivalent proteic o data la doua zile; v) o saptamana de vacanta in afara locuintei; vi) un automobil; vii) o masina de spalat; viii) un televizor color sau ix) un telefon. | Pe varste (0-17, 0-5, 6-11, 12-17) | Eurostat, EU-SILC | primar | Se recomanda compararea cu populatia de varsta activa (18-64) si cu populatia in varsta (peste 65) |
Proportia copiilor care traiesc in gospodarii cu o foarte slaba intensitate a muncii | Proportia copiilor care traiesc intr-o gospodarie in care adultii de varsta activa (18-59) au muncit mai putin de 20 % din potentialul lor activ in cursul ultimului an (respectiv pe durata perioadei de referinta) | Pe varste (0-17, 0-5, 6-11, 12-17) | Eurostat, EU-SILC | primar | Se recomanda compararea cu populatia de varsta activa (18-64) si cu populatia in varsta (peste 65) |
Indicator de lipsuri materiale ale copiilor | In curs de discutare | | Eurostat, EU-SILC | nu se aplica | In curs de elaborare |
Dispersia riscului de saracie in randul copiilor in jurul pragului de risc de saracie: rata de risc de saracie calculata cu praguri de 50 % si de 70 % | Proportia copiilor care traiesc intr-o gospodarie cu un venit disponibil pe adult-echivalent de sub 50 % si respectiv de sub 70 % din media nationala | Pe varste (0-17, 0-5, 6-11, 12-17) | Eurostat, EU-SILC | secundar | Se recomanda compararea cu populatia de varsta activa (18-64) si cu populatia in varsta (peste 65) |
Rata riscului persistent de saracie a copiilor | Proportia copiilor care traiesc intr-o gospodarie cu un venit disponibil pe adult-echivalent aflat sub pragul de saracie in anul curent si in cel putin alti 2 ani din ultimii 3 | 0-17 | Eurostat, EU-SILC (longitudinal) | secundar | Se recomanda compararea cu populatia de varsta activa (18-64) si cu populatia in varsta (peste 65) |
Rata riscului de saracie a copiilor masurata la un anumit moment din timp | Proportia copiilor care traiesc in gospodarii cu un venit disponibil pe adult-echivalent de sub 60 % din media nationala, cu pragul masurat la un anumit moment din timp | 0-17 | Eurostat, EU-SILC | contextual | Se recomanda compararea cu populatia de varsta activa (18-64) si cu populatia in varsta (peste 65) |
Accesul la resursele adecvate
Indicator | Definitie | Defalcari | Sursa | primar/secundar/contextual | Observatii |
Rata saraciei in randul persoanelor incadrate in munca si care traiesc in gospodarii cu copii aflati in intretinere | Proportia persoanelor (cu copii aflati in intretinere) definite ca fiind incadrate in munca si care au venituri situate sub pragul de saracie (60 % din venitul disponibil pe adult-echivalent) | Pe varste (0-17, 18-64, 0-64); pe tipul de gospodarie (parinti singuri, doi adulti cu copii aflati in intretinere) | Eurostat, EU-SILC | primar | |
Rata riscului de saracie in randul copiilor per intensitatea muncii adultilor din gospodarie | Proportia copiilor care traiesc in gospodarii cu un venit disponibil pe adult-echivalent de sub 60 % din media nationala dupa intensitatea muncii din gospodarie | 0-17, intensitatea muncii din gospodarie [foarte mare (0,85-1), mare (0,55-0,85), medie (0,45-0,55), slaba (0,2-0,45)] | Eurostat, EU-SILC | primar | |
Rata riscului de saracie in randul copiilor din gospodarii cu adulti care muncesc | Proportia copiilor care traiesc in gospodarii cu un venit situat sub pragul de saracie (60 % din venitul mediu disponibil pe adult-echivalent) si cu o intensitate a muncii de peste 0,2 | Dupa tipul de gospodarie | Eurostat, EU-SILC | primar | |
Decalajul mediu relativ al riscului de saracie in randul copiilor | Diferenta dintre venitul mediu adult-echivalent al persoanelor situate sub pragul de saracie si pragul de saracie, exprimata ca procent din pragul riscului de saracie | 0-17 | Eurostat, EU-SILC | primar | Se recomanda compararea cu populatia de varsta activa (18-64) si cu populatia in varsta (peste 65) |
Servicii de ingrijire a copilului | Copiii aflati in ingrijire (prin servicii de ingrijire oficiale [2] altele decat familia) ca procent din totalitatea copiilor din aceeasi grupa de varsta | Sub 3 ani, intre 3 ani si varsta de scolarizare obligatorie; sub 30 de ore, 30 de ore sau mai mult pe saptamana | Eurostat, EU-SILC | secundar | Trebuie evaluata relevanta defalcarii pe categorii de venituri |
Impactul faptului de a avea copii asupra incadrarii in munca | Diferenta in puncte procentuale (pp) intre rata de ocupare a persoanelor cu varsta intre 20 si 49 de ani care traiesc in gospodarii in care nu exista copii cu varste intre 0 si 6 ani sirata de ocupare a persoanelor cu varsta intre 20 si 49 de ani care traiesc in gospodarii in care exista cel putin un copil cu varsta intre 0 si 6 ani | Total, pe sexe | Eurostat (ancheta asupra fortei de munca) | contextual | Se recomanda separarea pe categoriile de varsta 0-3, respectiv 3-6 ani a copiilor |
Angajarea cu norma partiala din motive de responsabilitati familiale | Persoanele angajate cu norma partiala intrucat au in ingrijire copii sau adulti dependenti, ca procent din totalul persoanelor angajate | Total, pe sexe | Eurostat (ancheta asupra fortei de munca) | contextual | |
Impactul transferurilor sociale (altele decat pensiile) asupra reducerii saraciei in randul copiilor | Diferenta dintre rata riscului de saracie inainte si dupa transferurile sociale (cu excluderea pensiilor) | | Eurostat, EU-SILC | secundar | Se recomanda compararea cu populatia de varsta activa (18-64) si cu populatia in varsta (peste 65) |
Costurile suplimentare pentru locuinte | Procentul de populatie care traieste intr-o gospodarie in care costurile totale cu locuinta (dupa deducerea alocatiilor pentru locuinta) reprezinta peste 40 % din venitul disponibil total al gospodariei (dupa deducerea alocatiilor pentru locuinta) | Pe varste (0-17, 0-5, 6-11, 12-17), nivel de saracie (peste sau sub pragul riscului de saracie) | Eurostat, EU-SILC | secundar | Se recomanda compararea cu populatia de varsta activa (18-64) si cu populatia in varsta (peste 65) |
Accesul la servicii de calitate
Indicator | Definitie | Defalcari | Sursa | (primar/secundar) | Observatii |
Educatia prescolara | Proportia copiilor intre 4 ani si varsta inceperii scolarizarii obligatorii care participa la educatia prescolara | Pe sexe | UOE [3] | primar | |
Competentele de citire, matematice si stiintifice | Proportia de elevi de 15 ani cu un scor de 1 sau mai mic (pe o scara de la 1 – nota cea mai mica – la 5 – nota cea mai mare) la testele PISA | Dupa profilul parintilor (gradul de instruire, tara de origine) | OCDE-PISA [4] | primar | Nu exista date pentru CY si MT in colectia de date actuala. |
Rata tinerilor care nu sunt incadrati profesional si nu urmeaza un program de educatie sau formare (NEET) | Rata tinerilor care nu sunt incadrati profesional si nu urmeaza un program de educatie sau formare (NEET) | Pe sexe, 15-19 | Eurostat (ancheta asupra fortei de munca) | primar | |
Tineri care renunta timpuriu la studii si cursuri de formare | Populatia cu varste de 18-24 de ani care a absolvit cel mult invatamantul secundar inferior si care nu urmeaza alte cursuri de invatamant sau formare | Pe sexe, cu cel mai inalt nivel de invatamant absolvit | Eurostat (ancheta asupra fortei de munca) | secundar | |
Necesitati medicale nesatisfacute declarate | Proportia persoanelor cu varste intre 16 si 25 de ani care au declarat ca nu au avut acces la asistenta medicala din cauza costurilor, distantei sau listelor lungi de asteptare | | Eurostat, EU-SILC | | |
Mortalitatea infantila | Raportul dintre numarul copiilor de sub 1 an decedati in timpul anului si numarul de nascuti-vii din acelasi an (exprimat ca raport la 1000 de nascuti-vii) | Dupa statutul socioeconomic al parintilor (in pregatire) | Eurostat | primar | |
Mortalitatea infantila la 1-14 ani | Rata mortalitatii la 100000 de locuitori | | Eurostat | | |
Greutate mica la nastere | Greutate la nastere mai mica de 2500 grame (5,5 livre) | | OMS-OCDE | primar | |
Rata vaccinarii | procentul copiilor care, la implinirea varstei de 1 an intr-un an calendaristic dat, au fost vaccinati corespunzator impotriva tusei convulsive, difteriei, tetanosului si poliomielitei si procentul copiilor care, la implinirea varstei de 2 ani intr-un an calendaristic dat, au fost vaccinati corespunzator impotriva rujeolei (pojarului), oreionului si rubeolei (vaccinul ROR). | | OMS | contextual | |
Obezitatea | Tinerii intre 15 si 24 de ani cu un indice al masei corporale mai mare sau egal cu 30 | Pe sexe si pe statutul socioeconomic al parintilor | Eurostat-EHIS [5] | contextual | |
Persoanele care fumeaza in mod regulat | Proportia persoanelor care fumeaza zilnic din populatia cu varste intre 15 si 24 de ani | Pe sexe si pe statutul socioeconomic al parintilor | Eurostat – EHIS | contextual | |
Sanatatea mentala | Tinerii (15-24 de ani) cu sindrom depresiv | Pe sexe | Eurostat – EHIS | contextual | In curs de elaborare |
Cauzele deceselor prin sinucidere in randurile tinerilor | Decesele cauzate de sinucidere la 100000 de locuitori cu varste intre 15 si 24 de ani | Pe sexe | Eurostat – statistica privind cauzele deceselor | contextual | |
Insalubritatea locuintei | Procentul populatiei cu locuinte care prezinta toate lipsurile legate de salubritate. Problemele luate in calcul sunt: 1) acoperis cu probleme de izolatie, pereti/podele/fundatie umede sau mucegai la nivelul cadrelor ferestrelor sau al podelei; 2) lipsa baii sau a dusului in locuinta; 3) lipsa unui WC interior pentru uzul exclusiv al gospodariei; 4) alte probleme cu locuinta: prea intunecoasa, lipsita de suficienta lumina | Pe varste (0-17, 0-5, 6-11, 12-17), per risc de saracie (peste sau sub pragul riscului de saracie) | Eurostat, EU-SILC | primar | |
Supraaglomerarea | Procentul de populatie care traieste intr-o gospodarie supraaglomerata. Se considera ca o persoana traieste intr-o gospodarie supraaglomerata daca gospodaria nu dispune de un numar minim de camere egal cu: o camera pentru familie;o camera pentru fiecare cuplu;o camera pentru fiecare persoana necasatorita cu varsta de peste 18 ani;o camera pentru doua persoane de acelasi sex cu varste intre 12 si 17 ani;o camera pentru fiecare persoana de sex diferit cu varsta intre 12 si 17 ani;o camera pentru doua persoane cu varste mai mici de 12 ani. | Pe varste (0-17, 0-5, 6-11, 12-17), per risc de saracie (peste sau sub pragul riscului de saracie) | Eurostat, EU-SILC | primar | |
[1] Indicatorii primari sunt indicatori principali care acopera domeniile largi care au fost considerate cele mai importante elemente de rezultat, pe cand indicatorii secundari sustin indicatorii principali prin descrierea mai in detaliu a naturii problemei sau prin descrierea altor dimensiuni ale problemei. Indicatorii de context aduc detalii suplimentare si informatii contextuale: lista propusa este indicativa si lasa loc pentru alte informatii contextuale considerate relevante pentru o mai buna incadrare si intelegere a contextului national.
[2] Serviciile oficiale se definesc drept urmatoarele: educatia prescolara sau echivalent, educatia obligatorie, servicii de ingrijire prin centre dedicate in afara orelor de scoala, crese colective sau alte forme de centre de ingrijire de zi, inclusiv formele de ingrijire in mediu familial si asistenti maternali acreditati. Prin urmare, ingrijirea oferita de membri ai familiei, de vecini sau de asistenti maternali neacreditati nu este acoperita de prezenta definitie a “serviciilor de ingrijire oficiale”.
[3] Baza de date UNESCO/OCDE/EUROSTAT privind statisticile din domeniul educatiei.
[4] http://www.oecd.org/statisticsdata/03381,en_2649_35845621_1_119656_1_1_1.00.html.
[5] EHIS este “Ancheta europeana de sanatate realizata prin interviu”.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close