DCC 28/2013. Exceptie de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. XXI din OUG 54/2010 privind unele masuri pentru combaterea evaziunii fiscale. Opinie separata

In M.Of. nr. 164 din 27 martie 2013 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 28/2013 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. XXI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2010 privind unele masuri pentru combaterea evaziunii fiscale.

Din cuprins:
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. XXI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2010 privind unele masuri pentru combaterea evaziunii fiscale, exceptie ridicata de Marin Iagaru si Ionut-Bogdan Iagaru in Dosarul nr. 918/104/2012 al Tribunalului Olt – Sectia penala si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.018D/2012.
Magistratul-asistent refera asupra faptului ca dosarul a fost repus pe rol, in temeiul art. 58 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, prin incheierea pronuntata in sedinta publica din 17 ianuarie 2013, ca urmare a imposibilitatii constituirii majoritatii prevazute de art. 6 si art. 51 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
Cauza fiind in stare de judecata, presedintele acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care arata ca se impun a fi precizate, mai intai, urmatoarele aspecte:
– exceptia a fost ridicata intr-o cauza penala avand ca obiect, printre altele, inculparea autorilor exceptiei pentru infractiunea prevazuta de art. 296^1 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal;
– infractiunea mentionata a fost reglementata originar prin art. I pct. 23 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2010, anterior fapta constituind contraventie;
– intrarea in vigoare a dispozitiilor art. I pct. 23 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2010 a avut loc la 23 iunie 2010, incepand cu data publicarii acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 421 din 23 iunie 2010, conform art. XXI din aceeasi ordonanta de urgenta.
Totodata, arata ca ordonanta de urgenta a Guvernului intra in vigoare imediat la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, solutie perfect justificata prin conditiile exceptionale in care se pot emite ordonantele de urgenta, opinie expusa doctrinar, confirmata si legislativ prin modificarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative prin Legea nr. 189/2004, respectiv art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 conform caruia o ordonanta de urgenta intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Referitor la norma controlata, respectiv art. XXI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2010, aceasta preia (cu o exprimare mult mai clara) norma constitutionala; in aceste conditii, norma controlata este in acord cu premisa sa constitutionala. Pentru acest motiv, exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
Totodata, avand in vedere concluzia precedenta, aceea a conformitatii art. XXI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2010 cu art. 115 alin. (5) din Constitutie, in masura in care, prin invocarea exceptiei, se tinde si la controlul constitutionalitatii art. I pct. 23 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2010, exceptia este si inadmisibila, aceasta din urma dispozitie nefacand obiectul sesizarii instantei de contencios constitutional.
Se sustine in continuare ca analiza exceptiei de neconstitutionalitate este posibil a fi facuta si dintr-o alta perspectiva, aceea a calitatii legii, respectiv a indeplinirii exigentelor de accesibilitate si previzibilitate.
Astfel, intrarea in vigoare, la data publicarii, a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 54/2010, cel putin in materia infractiunilor pe care le reglementeaza – art. 296^1 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal – anuleaza premisa prezumtiei de cunoastere a legii/posibilitatea cunoasterii legii inainte de intrarea in vigoare, ducand la incalcarea (prin imposibilitatea de respectare) obligatiei fiecarei persoane de a respecta legea, obligatie prevazuta de art. 1 alin. (5) din Constitutie, si, totodata, afecteaza o indatorire constitutionala, ceea ce ar contraveni art. 115 alin. (6) din Constitutie care prevede ca ordonantele de urgenta nu pot afecta indatoririle prevazute de Constitutie.
Insa nici art. 1 alin. (5) si nici art. 115 alin. (6) din Constitutie nu au fost invocate in sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate, excedand limitelor sesizarii, in acest sens fiind Decizia nr. 258 din 5 decembrie 2000, conform careia Curtea Constitutionala este competenta sa exercite controlul de constitutionalitate numai in limitele sesizarii, astfel s-ar proceda la solutionare fara a se fi dat curs normelor procedurale imperative referitoare la exprimarea opiniei de catre instanta, contradictorialitatea dezbaterilor, inclusiv in fata instantei de contencios constitutional, exprimarea punctului de vedere de catre autoritati.
Curtea nu se poate substitui autorilor sesizarii, controlul de constitutionalitate nefiind unul din oficiu. Insa, in examinarea exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala poate lua in calcul si un alt temei constitutional aflat in stransa legatura cu cel invocat, posibilitate intemeiata pe faptul ca unele dispozitii constitutionale au caracter general, sunt principii, ceea ce implica si luarea in considerare a altor dispozitii care constituie cazuri particulare ale acestora; alteori este vorba de interpretarea sistematica a dispozitiilor constitutionale.
Din aceasta perspectiva ar putea fi avut in vedere ca art. 115 alin. (5) din Constitutie, teza referitoare la intrarea in vigoare a ordonantelor de urgenta ale Guvernului este o aplicatie, un aspect in dezvoltarea principiului nemo censetur ignorare legem si al celui nullum crimen sine lege (legalitatea incriminarii). Regula nemo censetur ignorare legem consacra o obligatie corelativa a cetateanului, iar regula nullum crimen, una a statului. Altfel spus, cetateanul este obligat sa cunoasca legea pe care statul o adopta deoarece statul nu poate sa il traga la raspundere fara a incrimina fapta respectiva printr-o lege. Cetatenii au garantia ca nu vor fi sanctionati pentru fapte care nu sunt prevazute de lege, dar in schimb li se cere sa faca un efort de a cunoaste legea. Asadar, adagiul nu consacra o prezumtie, ci o obligatie sociala nascuta din publicarea legii (lato sensu) in Monitorul Oficial.
Totodata, art. 1 alin. (5) din Constitutie prevede o indatorire fundamentala a cetatenilor (obligatia respectarii legii si a Constitutiei) care a fost transformata, odata cu revizuirea Constitutiei in 2003, intr-un veritabil principiu general al intregii reglementari constitutionale.
Or, publicarea ordonantei de urgenta a Guvernului in Monitorul Oficial al Romaniei si intrarea in vigoare a acesteia, la aceeasi data, nu asigura posibilitatea cunoasterii legii si a respectarii indatoririi fundamentale prevazuta de art. 1 alin. (5) din Constitutie.
Pe de alta parte, potrivit principiului nullum crimen sine culpa, actioneaza culpabil doar acela care poate sa cunoasca faptul ca purtarea sa este juridic interzisa. Acest principiu al vinovatiei decurge in mod necesar si din recunoasterea demnitatii umane, principiu constitutional prevazut de art. 1 alin. (3) din Legea fundamentala; din aceasta perspectiva, si art. 1 alin. (3) din Constitutie ar putea fi considerat un temei pe care Curtea l-ar putea avea in vedere, temei in legatura cu cel invocat in sesizare.
Avand in vedere cele de mai sus, se apreciaza ca, dintr-o atare perspectiva exceptia de neconstitutionalitate apare ca fiind intemeiata.
Considerarea exceptiei ca fiind intemeiata, conform celor anterior precizate, ar conduce la declararea neconstitutionalitatii art. XXI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2010 cu referire la art. I pct. 23 din acelasi act normativ, conform art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, ceea ce, insa, ar determina un vid legislativ si o stare de neconstitutionalitate mai grava decat cea generata de aplicarea normei, avand in vedere modificarile legislative survenite ulterior adoptarii ordonantei de urgenta criticate.

CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 14 mai 2012, pronuntata in Dosarul nr. 918/104/2012, Tribunalul Olt – Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. XXI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2010 privind unele masuri pentru combaterea evaziunii fiscale, exceptie ridicata de Marin Iagaru si Ionut-Bogdan Iagaru intr-o cauza penala intemeiata pe dispozitiile Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei, cu aplicarea unor prevederi din Codul penal.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, in esenta, ca prevederile criticate sunt contrare art. 115 alin. (5) din Constitutie. In acest sens arata ca dispozitiile constitutionale prevad ca ordonanta de urgenta intra in vigoare numai dupa depunerea sa spre dezbatere in procedura de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata si dupa publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei, or, prevederile art. XXI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2010 stabilesc ca aceasta intra in vigoare incepand cu data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Or, Constitutia Romaniei prevede “limpede si fara putinta de tagada ca momentul intrarii in vigoare a ordonantelor de urgenta este ulterior publicarii”, astfel ca exista o diferenta esentiala intre cele doua momente temporale la care se refera art. 115 alin. (5) din Constitutia Romaniei si cel stipulat de art. XXI din ordonanta de urgenta criticata.
Autorii mai sustin ca legiuitorul constitutional, sesizand ca faptul material al publicarii legilor si ordonantelor reprezinta premisa primordiala a cunoasterii legii, a modificat prevederile art. 78 din Constitutia Romaniei in sensul ca momentul intrarii in vigoare a legii a fost stabilit la 3 zile ulterioare momentului publicarii. Or, acelasi tratament juridic, respectiv intrarea in vigoare la un moment ulterior datei publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, l-a acordat si ordonantelor de urgenta, a caror intrare in vigoare a fost stabilita “dupa publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei”, fara insa sa prevada un termen ulterior, precis, de intrare in vigoare, lasand la latitudinea Guvernului sa stabileasca termenul ulterior publicarii.
Tribunalul Olt – Sectia penala opineaza in sensul ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat nu exista o contrarietate intre dispozitiile art. XXI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2010 si cele ale art. 115 alin. (5) din Constitutie, ci doar o diferenta de exprimare, insa care nu produce consecinte juridice. Este evident ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2010 a intrat in vigoare la publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei, mai precis, imediat dupa publicarea sa, respectiv in aceeasi zi.
Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece nu exista o contrarietate intre art. 115 alin. (5) din Constitutie si art. XXI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2010, ci doar o diferenta de exprimare, respectiv o sinonimie, care, din punct de vedere juridic, prezinta aceleasi efecte.
Astfel, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2010 a inceput sa produca efecte in aceeasi zi cu data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, sintagma “la data publicarii” avand echivalenta semantico-functionala cu sintagma “dupa publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei”.
Avocatul Poporului considera ca dispozitiile criticate sunt constitutionale, fiind intrunite conditiile prevazute de Constitutie privind intrarea in vigoare a ordonantelor de urgenta. Se considera ca prin dispozitiile legale criticate se stipuleaza ca prevederile ordonantei de urgenta se aplica incepand cu data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si anume data de 23 iunie 2010.
Textul constitutional impune respectarea a doua termene pentru intrarea in vigoare a ordonantelor de urgenta. Primul termen vizeaza depunerea ordonantei de urgenta spre dezbatere in procedura de urgenta la Camera competenta, termen respectat prin inregistrarea acesteia la Senat. Cel de-al doilea termen impus de art. 115 alin. (5) din Constitutie se refera la intrarea in vigoare a ordonantei de urgenta dupa publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, prevedere ce se regaseste in textul legal criticat.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, raportul intocmit de judecatorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze prezenta exceptie.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. XXI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2010 privind unele masuri pentru combaterea evaziunii fiscale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 421 din 23 iunie 2010, care au urmatorul cuprins: “Prevederile prezentei ordonante de urgenta, pentru care nu s-a stipulat un termen expres de intrare in vigoare, se aplica incepand cu data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.”
In sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii legale sunt invocate prevederile constitutionale ale art. 115 alin. (5), potrivit carora: “(5) Ordonanta de urgenta intra in vigoare numai dupa depunerea sa spre dezbatere in procedura de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata si dupa publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei. Camerele, daca nu se afla in sesiune, se convoaca in mod obligatoriu in 5 zile de la depunere sau, dupa caz, de la trimitere. Daca in termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizata nu se pronunta asupra ordonantei, aceasta este considerata adoptata si se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea in procedura de urgenta. Ordonanta de urgenta cuprinzand norme de natura legii organice se aproba cu majoritatea prevazuta la articolul 76 alineatul (1).”
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata urmatoarele:
I. Unul dintre autorii exceptiei de neconstitutionalitate, respectiv Iagaru Marin, prin notele scrise depuse la Curtea Constitutionala, formuleaza critici asupra prevederilor art. XXI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2010 si raportat la dispozitiile art. 15 din Constitutie, care consacra regula potrivit careia legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.
II. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate, Curtea observa urmatoarele:
1. Ulterior revizuirii Constitutiei, pentru a se da eficienta textelor constitutionale referitoare la intrarea in vigoare a actelor normative, legiuitorul ordinar a adoptat Legea nr. 189/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 463 din 24 mai 2004.
Astfel, Curtea constata ca art. 12 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, prevede urmatoarele: (1) Legile si ordonantele emise de Guvern in baza unei legi speciale de abilitare intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, sau la o data ulterioara prevazuta in textul lor. Termenul de 3 zile se calculeaza pe zile calendaristice, incepand cu data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, si expira la ora 24,00 a celei de-a treia zi de la publicare.
(2) Ordonantele de urgenta ale Guvernului intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, sub conditia depunerii lor prealabile la Camera competenta sa fie sesizata, daca in cuprinsul lor nu este prevazuta o data ulterioara.
(3) Actele normative prevazute la art. 11 alin. (1), cu exceptia legilor si a ordonantelor, intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, daca in cuprinsul lor nu este prevazuta o data ulterioara. Atunci cand nu se impune ca intrarea in vigoare sa se produca la data publicarii, in cuprinsul acestor acte normative trebuie sa se prevada ca ele intra in vigoare la o data ulterioara stabilita prin text.”
2. Din economia prevederilor constitutionale ale art. 115 alin. (5) Curtea retine ca, pentru a intra in vigoare, deci pentru a produce efecte juridice, ordonanta de urgenta trebuie sa indeplineasca anumite conditii, respectiv sa fie depusa la Camera competenta sa fie sesizata, pentru a fi dezbatuta in procedura de urgenta, si sa fie publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. In situatia in care Senatul si Camera Deputatilor nu se afla in sesiune, se convoaca in mod obligatoriu in 5 zile de la depunere sau, dupa caz, de la trimitere.
Ca atare, depunerea ordonantei de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata si publicarea acesteia sunt doua etape succesive in procesul normativ. In ce priveste intrarea in vigoare “la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei” (text legal) si “dupa publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei” (text constitutional), ambele expresii au aceeasi semnificatie: ordonanta de urgenta intra in vigoare in ziua in care este publicata. Ziua publicarii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 54/2010 este 23 iunie 2010. Aceasta zi indica atat data intrarii in vigoare a ordonantei, cat si data de la care incepe aplicarea acesteia.
Dispozitiile criticate in cauza de fata stabilesc ca prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 54/2010 privind unele masuri pentru combaterea evaziunii fiscale se aplica incepand cu data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, fiind evident ca numai dupa publicare se poate vorbi de intrarea in vigoare; in acest caz, sintagma “la data publicarii” echivaleaza cu sintagma “dupa publicare”.
3. Totodata, Curtea retine ca, in ceea ce priveste intrarea in vigoare a ordonantelor de urgenta prin care se incrimineaza o fapta socialmente periculoasa sau se reglementeaza continutul constitutiv al infractiunii in sensul adaugarii unor elemente noi, suplimentare fata de norma initiala sau regimul sanctionator al acestora in sensul sporirii minimului sau maximului special, dispozitiile art. 115 alin. (5) din Constitutie reprezinta o aplicare a prevederilor art. 15 alin. (2) din Legea fundamentala, care statueaza ca “legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile”.
In acest context, atat sintagma cuprinsa in art. XXI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2010, cat si cea din art. 115 alin. (5) din Constitutie produc efecte juridice identice, constituind o aplicare a principiului neretroactivitatii legii, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.
De asemenea, din coroborarea dispozitiilor constitutionale ale art. 115 alin. (5) cu cele ale art. 108 alin. (4), precum si din principiul nemo consetur legem ignorare, se desprinde ideea ca ordonantele de urgenta nu pot intra in vigoare inainte de a fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei.
Principiul nemo consetur legem ignorare constituie o prezumtie a cunoasterii legii, care trebuie inteleasa in aplicarea sa concreta de la caz la caz, si nu la modul general, deoarece el exprima obligatia oricarei persoane de a cunoaste legea, ceea ce presupune insa ca acea lege sa existe la momentul savarsirii faptei.
Asadar, data publicarii are relevanta asupra momentului intrarii in vigoare a actului normativ, in timp ce data aplicarii efective a actului normativ constituie atributul autoritatii judecatoresti, care va aplica principiul nemo consetur legem ignorare coroborat cu principiul mitior lex la speta dedusa judecatii.
4. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat in jurisprudenta sa ca norma legala trebuie sa fie suficient de accesibila si de previzibila, astfel incat sa permita cetateanului sa dispuna de informatii suficiente asupra normelor juridice aplicabile intr-un caz dat si sa fie capabil sa prevada, intr-o masura rezonabila, consecintele care pot aparea.
Astfel, prin Hotararea din 25 august 1998, pronuntata in Cauza Hertel contra Elvetiei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut ca previzibilitatea legii nu trebuie neaparat sa fie insotita de certitudini absolute. Certitudinea, chiar daca este de dorit, este dublata uneori de o rigiditate excesiva, or, dreptul trebuie sa stie sa se adapteze schimbarilor de situatie. Exista multe legi care se servesc, prin forta lucrurilor, de formule mai mult sau mai putin vagi, a caror interpretare depinde de practica si cade in sarcina judecatorului roman.
De asemenea, prin Hotararea din 25 noiembrie 1996, pronuntata in Cauza Wingrove contra Marii Britanii, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca legea interna pertinenta, care inglobeaza atat dreptul scris, cat si pe cel nescris, trebuie sa fie formulata cu o precizie suficienta pentru a permite persoanelor interesate, care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist, sa prevada intr-o masura rezonabila, in circumstantele spetei, consecintele care pot rezulta dintr-un act determinat. Asa fiind, o lege care atribuie o putere de apreciere nu contravine, in principiu, acestei exigente, cu conditia ca intinderea si modalitatile de exercitiu ale acestei atributii sa fie definite cu o precizie suficienta, avand in vedere scopul legitim si pentru a furniza individului o protectie adecvata impotriva arbitrarului.
5. Curtea constata ca dispozitiile criticate sunt suficient de clare, iar punerea lor in aplicare depinde de aprecierea judecatorului a quo, chemat sa interpreteze si sa aplice legea la speta dedusa judecatii.
6. Avand in vedere cele prezentate mai sus, Curtea constata ca motivele invocate in sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate sunt probleme ce tin de interpretarea si aplicarea legii in timp, ceea ce constituie atributul exclusiv al instantei de judecata, iar exceptia de neconstitutionalitate urmeaza a fi respinsa ca inadmisibila.

Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:

Respinge, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. XXI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2010 privind unele masuri pentru combaterea evaziunii fiscale, exceptie ridicata de Marin Iagaru si Ionut-Bogdan Iagaru in Dosarul nr. 918/104/2012 al Tribunalului Olt – Sectia penala.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 5 februarie 2013.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,
Ionita Cochintu

*

OPINIE SEPARATA

In dezacord cu solutia adoptata cu majoritate de voturi, consideram ca prevederile art. XXI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2010 privind unele masuri pentru combaterea evaziunii fiscale*1) sunt neconstitutionale in ceea ce priveste sintagma “se aplica incepand cu data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.
————
*1) Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 421 din 23 iunie 2010.

Neconstitutionalitatea prevederilor criticate rezulta din instituirea unei prezumtii absolute de cunoastere a legii penale de catre orice persoana, din momentul/minutul imediat urmator publicarii acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei, prezumtie care face imposibila indeplinirea obligatiei din art. 1 alin. (5) din Constitutie, care statueaza ca respectarea legilor este obligatorie.
Ca regula generala, infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora se reglementeaza prin lege organica, potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constitutie, lege care intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei sau la o data ulterioara prevazuta in textul ei, potrivit art. 78 din Constitutie. Indiferent ca sunt instituite prin lege organica ori prin ordonanta de urgenta a Guvernului, normele de incriminare trebuie sa fie publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, sa existe posibilitatea cunoasterii acestora, astfel incat destinatarii normei sa isi poata conforma conduitele in acord cu prescriptiile legiuitorului.
Prevederile art. 115 alin. (5) din Constitutie, potrivit carora “Ordonanta de urgenta intra in vigoare numai dupa depunerea sa spre dezbatere in procedura de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata si dupa publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei”, au in vedere situatia premisa, necesara intrarii in vigoare, constand in depunerea la Camera competenta si publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, fapt care nu semnifica si intrarea ei in vigoare.
Atat in cazul legilor organice, cat si in cel al ordonantelor de urgenta, termenul de referinta pentru intrarea in vigoare consta in data publicarii acestora in Monitorul Oficial al Romaniei. In timp ce legea organica “intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii [in Monitorul Oficial al Romaniei] sau la o data ulterioara prevazuta in textul ei”, potrivit art. 78 din Constitutie, ordonanta de urgenta a Guvernului “intra in vigoare numai dupa depunerea sa spre dezbatere in procedura de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata si dupa publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei”, in intelesul de data imediat urmatoare, ziua imediat urmatoare.
In caz contrar, daca normele de incriminare cuprinse in ordonanta de urgenta a Guvernului se aplica din momentul publicarii acestora in Monitorul Oficial al Romaniei, neconstitutionalitatea rezulta si din incalcarea prevederilor art. 115 alin. (6) din Constitutie, potrivit carora ordonantele de urgenta nu pot afecta drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie.
Consideram ca prevederile din ordonantele de urgenta ale Guvernului prin care sunt afectate drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie pot intra in vigoare numai din ziua imediat urmatoare datei publicarii acestora in Monitorul Oficial al Romaniei, si nu in aceeasi zi, imediat dupa momentul publicarii.

Judecator,
prof. univ. dr. Aspazia Cojocaru

Judecator,
prof. univ. dr. Tudorel Toader

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close