Fiscul, obligat sa plateasca dobanzi la fel ca si contribuabilii
–
–
–
–
–Vlad Radoi
Avocat specializat in domeniul fiscal
Momentul de la care curge dobanda aferenta taxelor si impozitelor de restituit de catre stat este de 45 de zile de la depunerea cererii contribuabilului. Exista macar echitate in raporturile fiscale dintre contribuabil si Fisc?
Tot contribuabilul roman, cu mic cu mare, este lamurit asupra faptului ca suma de bani datorata Fiscului si neachitata la timp va creste, si va creste continuu pana la momentul achitarii integrale a acesteia. Pentru aceasta frumoasa crestere, trebuie sa multumim institutiei coercitive tripartite compusa din dobanzi, penalitati de intarziere si majorari de intarziere. Lasand deoparte abnegatia cu care contribuabilul roman doreste cu fervoare sa-si achite cat de repede cu putinta obligatiile sale fiscale, avand in fiecare moment reprezentarea modului cum sunt folositi acesti bani, poate ar fi util sa ne mai oprim, din cand in cand, la intrebarea: exista macar echitate in raporturile fiscale dintre contribuabil si Fisc?
Sa luam, spre exemplu, situatia in care cel mai destoinic cetatean al urbei, platitor convins de taxe si impozite, dintr-o regretabila eroare, intarzie achitarea unui impozit sau a unei taxe catre bugetul de stat. Pentru aceasta intarziere, nefericitul cetatean va suporta atat dobanzi, cat si penalitati de intarziere care vor intrema povara fiscala existenta. Ce ne facem insa daca bugetul de stat beneficiaza, pe nedrept, de o suma de bani reprezentand taxe si impozite, achitata de contribuabil din diverse motive? Raspunsul este cat se poate de simplu si anume contribuabilul va putea solicita autoritatilor fiscale, pe langa restituirea sumelor platite si plata unor dobanzi (nu cumva sa se astepte si la penalitati!). Insa partea frumoasa a povestii abia acum incepe. Daca in privinta dobanzilor si penalitatilor de intarziere datorate de contribuabil, momentele de la care acestea incep sa curga sunt bine stabilite si se aplica ope legis, pentru dobanzile aferente sumelor de restituit de la buget, contribuabilul nostru trebuie sa respecte urmatoarea regula: „Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, contribuabilii au dreptul la dobanda din ziua urmatoare expirarii termenului… de 45 de zile, calculat de la inregistrarea cererii contribuabilului“, acordarea dobanzilor facandu-se numai la cerere. Sunt cuprins de o justificata timiditate cand ma gandesc la anumite opinii conform carora dreptul contribuabilului la dobanda se naste ulterior expirarii termenului de 45 de zile, calculat de la momentul depunerii cererii acestuia prin care se solicita dobanda. Şi ma simt obligat sa repet „momentul depunerii cererii prin care se solicita dobanda“, intrucat sunt situatii in care cererea de restituire a obligatiei fiscale principale nu coincide cu cererea privind solicitarea dobanzii aferente (de exemplu, decontul de TVA in care este bifata optiunea privind rambursarea soldului negativ de taxa reprezinta o cerere de rambursare a TVA, dar nu si o cerere de solicitare a dobanzilor).
Dar sa depasim acest moment de ezitare doctrinara si sa ne concentram pe opinia majoritara conform careia dreptul contribuabilului de a solicita dobanda se naste imediat dupa expirarea termenului de 45 de zile, calculat de la momentul cand au fost solicitate spre restituire anumite taxe si impozite. Parca aceasta solutie a mai infranat putin din incrancenarea contribuabilului nostru impotriva autoritatii fiscale, care il tot asupreste cu o sumedenie de biruri. Totusi, prietenul nostru, contribuabilul, macinat de o neliniste fiscala, nascuta din probitatea ce l-a caracterizat dintotdeauna, se gandeste ca sumele achitate nejustificat catre stat au profitat acestuia din urma pe toata perioada dintre momentul platii acestora si momentul depunerii cererii de restituire. Şi atunci, sa fie oare corect ca el, contribuabilul cinstit, care plateste dobanzi si penalitati de intarziere imediat ce se afla la ananghie, sa nu solicite macar acele amarate dobanzi, incepand cu data la care acestea au fost platite catre stat? Aceasta indrazneala a contribuabilului a fost cenzurata de-a lungul timpului de autoritatile fiscale, care nu au deviat nicio clipa de la litera legii, cu riscul de a ignora tocmai spiritul sau.
Sursa: Capital
