Criza financiara si insolventa unitatilor administrativ-teritoriale

In M. Of. nr. 299 din 24 mai 2013 a fost publicata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 46/2013 privind criza financiara si insolventa unitatilor administrativ-teritoriale.

Din cuprins:
Avand în vedere:
– prevederile art. 85 din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a acesteia, Ministerul Administratiei si Internelor si Ministerul Finantelor Publice aveau obligatia sa elaboreze proiectul de lege speciala referitor la criza financiara si insolventa unitatilor administrativ-teritoriale;
– volumul mare al arieratelor înregistrate de unitatile/subdiviziunile administrativ-teritoriale fata de furnizorii de bunuri, servicii si lucrari;
– necesitatea deblocarii activitatii furnizorilor de bunuri, servicii si lucrari care au de recuperat de la autoritatile administratiei publice locale sume ce reprezinta arierate;
– prevederile Acordului stand-by dintre Romania si Fondul Monetar International, referitoare la reducerea arieratelor unitatilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale;
– necesitatea reglementarii procedurii privind criza financiara si insolventa unitatilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, modul de implicare a institutiilor abilitate în redresarea economico-financiara a unitatii administrativ-teritoriale în situatia de criza financiara si de insolventa, drepturile si obligatiile creditorilor unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum si drepturile si obligatiile autoritatilor administratiei publice locale,
întrucat toate aceste aspecte vizeaza interesul public si constituie situatii urgente si extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata,
luand în considerare faptul ca neadoptarea prezentei ordonante de urgenta duce la nerespectarea angajamentelor asumate cu organismele financiare internationale, cu efecte negative ce decurg din aceasta,
în considerarea faptului ca aspectele mai sus mentionate constituie o situatie extraordinara a carei reglementare nu poate fi amanata, impunandu-se adoptarea de masuri imediate pe calea ordonantei de urgenta pentru asigurarea îndeplinirii obligatiilor asumate,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,

Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

ART. 1
Prezenta ordonanta de urgenta stabileste cadrul general si procedurile colective pentru acoperirea pasivului unitatilor administrativ-teritoriale aflate în criza financiara sau în insolventa.
ART. 2
În întelesul prezentei ordonante de urgenta, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) administratorul judiciar este persoana fizica sau juridica, practician în insolventa, autorizat în conditiile legii, desemnat sa exercite atributiile prevazute la art. 39 pe toata perioada derularii procedurii de insolventa;
b) autoritatea deliberativa este consiliul local al comunei, al orasului, al municipiului, consiliul judetean, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, respectiv consiliul local al subdiviziunii administrativ-teritoriale;
c) creanta este dreptul creditorului de a pretinde de la debitor executarea unei obligatii si constituie un activ pentru creditor si un pasiv pentru debitor;
d) creanta certa este creanta a carei existenta rezulta din însusi actul de creanta sau si din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de acesta;
e) creanta lichida si exigibila este o creanta al carei cuantum este determinat prin însusi actul de creanta sau este determinabila cu ajutorul actului de creanta sau/si al altor acte neautentice, fie emanand de la debitor, fie recunoscute de acesta, fie opozabile lui în baza unei dispozitii legale sau a stipulatiilor continute în actul de creanta, a carei scadenta a expirat, chiar daca prin aceasta determinare ar fi nevoie de un calcul special;
f) creantele bugetare locale reprezinta creantele provenind din impozite si taxe locale, contributii, amenzi, chirii, redevente si alte venituri bugetare, precum si majorarile de întarziere datorate bugetelor locale;
g) creantele garantate sunt creantele persoanelor fizice sau persoanelor juridice care beneficiaza de o garantie reala asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent daca acesta este debitor principal sau tert garant fata de persoanele beneficiare ale garantiilor reale;
h) creantele salariale sunt creantele ce izvorasc din raporturi de munca între debitor si angajatii acestuia;
i) tabelul preliminar de creante cuprinde toate creantele nascute înainte de data deschiderii procedurii, curente, scadente, inclusiv sub conditie acceptate de catre administratorul judiciar în urma verificarii acestora. În tabel sunt mentionate atat suma solicitata de catre creditor, cat si suma acceptata si rangul de preferinta;
j) tabelul definitiv de creante este tabelul care cuprinde toate creantele asupra debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate în tabelul preliminar si împotriva carora nu s-au formulat contestatii, precum si creantele admise în urma solutionarii contestatiilor. În acest tabel se arata suma solicitata, suma admisa si rangul de prioritate al creantei;
k) creditorul este persoana fizica sau persoana juridica, titular al unui drept de creanta asupra patrimoniului unitatii administrativ-teritoriale, cu exceptia bunurilor proprietate publica, si care a solicitat, în mod expres, instantei sa îi fie înregistrata creanta în tabelul definitiv de creante sau în tabelul definitiv consolidat de creante si care poate face dovada creantei sale fata de patrimoniul unitatii administrativ-teritoriale, în conditiile prezentei ordonante de urgenta. Au calitatea de creditor si salariatii unitatii administrativ-teritoriale din aparatul de specialitate al primarului sau al consiliului judetean, al primarului general al municipiului Bucuresti si din institutiile ori serviciile publice de interes local sau judetean, dupa caz, finantate integral sau partial prin subventii de la bugetul local;
l) creditorii chirografari sunt creditorii debitorului care nu au constituit garantii fata de patrimoniul debitorului si care nu au privilegii însotite de drepturi de retentie, ale caror creante sunt curente la data deschiderii procedurii si/sau platite drept creante curente aferente activitatilor curente. Acestia sunt creditorii a caror creanta nu este însotita de vreo garantie reala sau personala, executarea ei fiind garantata numai prin dreptul de gaj general al creditorilor asupra întregului patrimoniu al debitorului;
m) criza financiara este starea patrimoniului unitatii administrativ-teritoriale caracterizata prin existenta unor dificultati financiare, prin lipsa acuta de disponibilitati banesti, ce conduce la neachitarea obligatiilor de plata, lichide si exigibile, pe o anumita perioada de timp. Criza financiara este prezumata în urmatoarele situatii:
m1) neachitarea obligatiilor de plata, lichide si exigibile, mai vechi de 90 de zile si care depasesc 15% din bugetul general al unitatii administrativ-teritoriale respective, cu exceptia celor aflate în litigiu comercial;
m2) neachitarea drepturilor salariale prevazute în bugetul local de venituri si cheltuieli sau în bugetele institutiilor ori serviciilor publice de interes local sau judetean, dupa caz, pe o perioada mai mare de 90 de zile de la data scadentei;
n) datoria este totalitatea obligatiilor financiare ale autoritatilor administratiei publice locale sau ale serviciilor publice aflate în subordine, la un moment dat, provenind din neachitarea obligatiilor de plata, lichide si exigibile, persoanelor fizice sau persoanelor juridice rezidente si/sau nerezidente în Romania, respectiv salariatilor unitatii administrativ-teritoriale, în ceea ce priveste drepturile salariale izvorate din raporturile de munca si prevazute în bugetul de venituri si cheltuieli;
o) dreptul real este dreptul subiectiv, patrimonial, în temeiul caruia titularul sau poate sa exercite anumite puteri, prerogative asupra unui bun determinat, în mod direct si nemijlocit, fara interventia altei persoane. Drepturile reale pot fi:
o1) drepturi reale principale: dreptul de proprietate, dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de abitatie, dreptul de superficie;
o2) drepturi reale accesorii: dreptul de ipoteca, dreptul de gaj, privilegiile;
p) dreptul de retentie confera detinatorului unui bun al altei persoane fizice sau persoane juridice posibilitatea de a refuza restituirea sa pana cand creditorul îsi executa obligatia pe care o are catre detinator, platindu-i sumele cheltuite cu bunul. El se constata de instanta, la cererea partii interesate, fiind recunoscut ca o garantie prin plata a creantei, si dureaza pana la efectuarea platii;
q) fideiusiunea este o cautiune, un contract prin care o persoana se angajeaza în fata creditorului sa execute obligatia debitorului în cazul în care acesta nu ar executa-o el însusi la termen. Fideiusiunea este un contract accesoriu, consensual, unilateral, cu titlu gratuit, cu respectarea dispozitiilor Codului civil si ale Codului de procedura civila.
Fideiusiunea poate fi de 3 feluri:
q1) fideiusiune conventionala, care se distinge prin aceea ca debitorul si creditorul sunt de acord ca este necesara aducerea unui garant;
q2) fideiusiune legala, care se caracterizeaza prin aceea ca obligatia debitorului de a aduce un garant pentru garantarea obligatiilor ce îi revin este instituita printr-o dispozitie imperativa a legii;
q3) fideiusiune judiciara, a carei particularitate este faptul ca instanta judecatoreasca dispune, într-o anumita cauza, cu solutionarea careia a fost învestita, aducerea unui fideiusor care sa îsi asume obligatia de a garanta plata de catre debitor a ceea ce datoreaza creditorului sau;
r) insolventa este starea patrimoniului unitatii administrativ-teritoriale caracterizata prin existenta unor dificultati financiare, prin lipsa acuta de disponibilitati banesti, ce conduce la neachitarea obligatiilor de plata, lichide si exigibile, pe o anumita perioada de timp. Insolventa este prezumata în urmatoarele situatii:
r1) neachitarea obligatiilor de plata, lichide si exigibile, mai vechi de 120 de zile si care depasesc 50% din bugetul general al unitatii administrativ-teritoriale, fara a se lua în calcul cele aflate în litigiu comercial;
r2) neachitarea drepturilor salariale izvorate din raporturile de munca si prevazute în bugetul de venituri si cheltuieli, pe o perioada mai mare de 120 de zile de la data scadentei;
s) serviciile publice esentiale sunt servicii publice fara de care unitatea administrativ-teritoriala nu poate functiona, stabilite prin hotarare a Guvernului în termen de 75 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei ordonante de urgenta.

CAPITOLUL II
Criza financiara

SECTIUNEA 1
Instituire

ART. 3
(1) Situatia crizei financiare poate fi sesizata potrivit prevederilor art. 74 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Autoritatea deliberativa ia act, prin adoptarea unei hotarari, de existenta situatiei de criza financiara, mandateaza ordonatorul principal de credite sa elaboreze un proiect de plan de redresare financiara si analizeaza propunerile strategice preliminare care sa fie cuprinse în planul de redresare financiara elaborat de catre ordonatorul principal de credite.
(3) Ordonatorul principal de credite solicita înregistrarea hotararii autoritatii deliberative de declarare a crizei financiare, în termen de 5 zile lucratoare de la adoptarea acesteia, în registrul local al situatiilor de criza financiara a unitatilor administrativ-teritoriale, care este gestionat de directiile generale ale finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti. Acestea comunica lunar Ministerului Finantelor Publice situatiile de deschidere sau de închidere a crizelor financiare înregistrate.

SECTIUNEA a 2-a
Registrul local al situatiilor de criza financiara a unitatilor administrativ-teritoriale

ART. 4
(1) Directiile generale ale finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti gestioneaza registrul local al situatiilor de criza financiara a unitatilor administrativ-teritoriale, în care sunt înscrise toate unitatile administrativ-teritoriale aflate în situatie de criza financiara, potrivit prevederilor art. 74 alin. (13) din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare. Acest registru are caracter de document public, se publica si se actualizeaza permanent pe pagina de internet a Ministerului Finantelor Publice.
(2) Procedurile privind raportarea situatiilor de criza financiara a unitatilor administrativ-teritoriale si înregistrarea lor la registrul local al situatiilor de criza financiara a unitatilor administrativ-teritoriale se stabilesc prin ordin comun al ministrului finantelor publice si al ministrului dezvoltarii regionale si administratiei publice în termen de 30 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei ordonante de urgenta.

SECTIUNEA a 3-a
Comitetul pentru situatii de criza financiara si planul de redresare financiara

ART. 5
(1) În termen de 5 zile lucratoare de la adoptarea hotararii prin care a fost declarata starea de criza financiara, se constituie comitetul pentru situatii de criza financiara, prin ordin al prefectului. Acesta se convoaca de catre prefect. Comitetul include urmatoarele persoane:
a) primarul sau presedintele consiliului judetean, al unitatii administrativ-teritoriale sau al subdiviziunii acesteia aflate în criza financiara, dupa caz;
b) seful compartimentului financiar-contabil al unitatii administrativ-teritoriale sau al subdiviziunii acesteia aflate în criza financiara;
c) conducatorul serviciului public de interes local care a generat starea de criza financiara, dupa caz;
d) un reprezentant al autoritatii deliberative a unitatii administrativ-teritoriale sau a subdiviziunii acesteia aflate în criza financiara;
e) un reprezentant al directiei generale a finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti;
f) un reprezentant al structurii asociative a autoritatilor administratiei publice locale din a carei categorie face parte unitatea administrativ-teritoriala în cauza.
(2) Comitetul pentru situatii de criza financiara este legal constituit în prezenta tuturor membrilor, iar deciziile se iau prin vot, cu majoritate simpla.
(3) În termen de 30 de zile de la adoptarea hotararii prin care a fost declarata starea de criza financiara, ordonatorul principal de credite împreuna cu ceilalti membri ai comitetului pentru situatii de criza financiara pregatesc un plan de redresare financiara a unitatii administrativ-teritoriale, cu avizul camerei de conturi teritoriale.
(4) Planul de redresare financiara cuprinde:
1. o prezentare a situatiei economico-financiare a unitatii administrativ-teritoriale;
2. masuri care sa asigure prestarea serviciilor publice esentiale de catre autoritatile administratiei publice locale pe durata aplicarii planului de redresare financiara;
3. masuri de îmbunatatire a managementului financiar si a mecanismelor de control necesare pentru eficientizarea furnizarii serviciilor publice esentiale;
4. masuri de crestere a gradului de colectare a veniturilor proprii, precum si de generare de venituri suplimentare;
5. masuri pentru reducerea cheltuielilor;
6. planificarea economico-financiara si bugetara pe perioada procedurii de redresare financiara, care presupune:
a) analiza tuturor veniturilor si cheltuielilor bugetare, recomandari pentru cresterea veniturilor si reducerea cheltuielilor, precum si elaborarea de rectificari ale bugetului local;
b) proiectia veniturilor si cheltuielilor pentru anul curent si pentru urmatorii 2 ani;
c) restructurarea conducerii, organizarii si gestionarii aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judetean, a serviciilor si institutiilor publice de interes local sau judetean, dupa caz;
7. stabilirea sarcinilor pentru îndeplinirea prevederilor din planul de redresare financiara pe obiective, persoane responsabile si termene.
(5) Planul de redresare financiara se aproba, la propunerea ordonatorului principal de credite, prin hotarare a autoritatii deliberative, potrivit art. 74 alin. (9) din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
ART. 6
La elaborarea planului de redresare financiara, atributiile comitetului pentru situatii de criza financiara sunt:
a) verifica estimarea veniturilor unitatilor administrativ-teritoriale si analizeaza gradul de colectare a veniturilor proprii, estimeaza veniturile din impozitul pe venit si sumele destinate echilibrarii bugetelor locale;
b) cerceteaza cauzele lipsei de fonduri si furnizeaza solutii cu privire la modalitatea de finantare a activitatilor pentru îndeplinirea atributiilor din sarcina autoritatilor administratiei publice locale.
ART. 7
Planul de redresare financiara poate fi modificat, la cererea ordonatorului principal de credite, ori de cate ori este necesar, în cazul în care apar date, informatii sau fapte necunoscute la momentul aprobarii acestuia, daca acestea pot împiedica procesul de redresare financiara. Noul plan este elaborat de ordonatorul principal de credite împreuna cu membrii comitetului pentru situatii de criza financiara si se supune aprobarii autoritatii deliberative.
ART. 8
Implementarea planului de redresare financiara este obligatorie pentru autoritatea administratiei publice locale implicate si pentru institutiile si serviciile publice de interes local sau judetean, dupa caz, indiferent de forma de finantare, care intra în sfera de responsabilitate a ordonatorului principal de credite.
ART. 9
Ordonatorul principal de credite transmite, cel putin o data pe luna, un raport detaliat despre implementarea masurilor si activitatilor cuprinse în planul de redresare financiara catre autoritatea deliberativa si catre membrii comitetului pentru situatii de criza financiara.
ART. 10
Controlul executarii si îndeplinirii masurilor cuprinse în planul de redresare financiara este realizat de comitetul pentru situatii de criza financiara.
ART. 11
Pe perioada implementarii planului de redresare financiara ordonatorul principal de credite nu poate, fara aprobarea emisa de autoritatea deliberativa si fara avizul consultativ al comitetului pentru situatii de criza financiara:
a) sa ia nicio decizie care sa conduca la cresterea obligatiilor financiare;
b) sa initieze înfiintarea de noi servicii publice sau institutii;
c) sa angajeze personal suplimentar;
d) sa dea curs oricaror obligatii financiare contractate si necuprinse în planul de redresare financiara pentru rezolvarea situatiei de criza financiara;
e) sa împrumute fonduri, cu exceptia împrumuturilor de refinantare;
f) sa participe la înfiintarea ori finantarea unor asociatii de dezvoltare intercomunitara sau orice alte forme de asociere;
g) sa participe cu capital social la înfiintarea de societati comerciale sau la majorarea capitalului social al celor deja existente.

SECTIUNEA a 4-a
Încetarea crizei financiare

ART. 12
Autoritatea deliberativa declara, la cererea ordonatorului principal de credite si cu avizul consultativ al comitetului pentru situatii de criza financiara, încetarea situatiei de criza financiara, prin adoptarea unei hotarari, daca:
a) criteriile prevazute la art. 2 lit. m) nu s-au mai evidentiat timp de 180 de zile calendaristice;
b) sunt îndeplinite criteriile pentru declararea starii de insolventa, prevazute de art. 75 alin. (1) din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, caz în care unitatea administrativ-teritoriala este supusa procedurii insolventei.
ART. 13
În situatia prevazuta la art. 12, ordonatorul principal de credite notifica, în termen de 5 zile, directia generala a finantelor publice judeteana, în vederea radierii înscrierii crizei financiare a unitatii administrativ-teritoriale din registrul local al situatiilor de criza financiara a unitatilor administrativ-teritoriale.

CAPITOLUL III
Insolventa

SECTIUNEA 1
Participantii la procedura insolventei

ART. 14
(1) Sunt competenti sa aplice procedura insolventei, potrivit prezentei ordonante de urgenta: ordonatorul principal de credite, autoritatile deliberative, instantele judecatoresti, judecatorul-sindic, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor si administratorul judiciar.
(2) Participantii la procedura insolventei prevazuti la alin. (1) trebuie sa asigure, cu celeritate, întocmirea documentelor si realizarea operatiunilor.

SECTIUNEA a 2-a
Instantele judecatoresti

ART. 15
Toate procedurile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta, cu exceptia recursului prevazut la art. 18, sunt de competenta tribunalului în a carui raza teritoriala se afla unitatea administrativ-teritoriala respectiva si sunt exercitate de un judecator-sindic.
ART. 16
Citarea partilor, precum si comunicarile sau anunturile cu privire la alte acte de procedura se realizeaza, de regula, potrivit prevederilor Codului de procedura civila.
ART. 17
Curtea de apel este instanta de recurs pentru hotararile pronuntate de judecatorul-sindic în temeiul art. 21. Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicarii hotararii, daca legea nu prevede altfel.
ART. 18
Recursul se judeca de completele specializate, în termen de 30 de zile de la data înregistrarii dosarului la curtea de apel.
ART. 19
Pentru toate cererile de recurs formulate împotriva hotararilor pronuntate de judecatorul-sindic, în cadrul procedurii de insolventa a unei unitati administrativ-teritoriale, se constituie un singur dosar.

SECTIUNEA a 3-a
Judecatorul-sindic

ART. 20
Repartizarea cauzelor avand ca obiect procedura prevazuta de prezenta ordonanta de urgenta judecatorilor desemnati ca judecatori-sindici se realizeaza în mod aleatoriu, în sistem informatizat, potrivit art. 53 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
ART. 21
Principalele atributii ale judecatorului-sindic, potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta, sunt:
a) pronuntarea motivata a hotararii de deschidere a procedurii de insolventa;
b) judecarea contestatiilor formulate de unitatea administrativ-teritoriala împotriva opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii;
c) desemnarea motivata, prin hotararea de deschidere a procedurii de insolventa, a unui administrator judiciar, stabilirea atributiilor, onorariului, exercitarea controlului asupra activitatii acestuia si, daca este cazul, înlocuirea acestuia pentru motive temeinice;
d) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar pentru anularea transferurilor de active efectuate anterior deschiderii procedurii;
e) judecarea contestatiilor formulate de unitatea administrativ-teritoriala sau de creditori, precum si de alte persoane interesate împotriva masurilor luate de administratorul judiciar;
f) admiterea si confirmarea planului de redresare a starii de insolventa a unitatii administrativ-teritoriale, denumit în continuare planul de redresare;
g) solutionarea contestatiilor formulate împotriva rapoartelor administratorului judiciar;
h) suspendarea procedurilor de executare silita împotriva unitatii administrativ-teritoriale;
i) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar pentru suspendarea platilor efectuate de unitatea administrativ-teritoriala catre creditori dupa declararea starii de insolventa si pana la elaborarea planului de achitare a debitelor catre creditori;
j) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar si de comitetul creditorilor pentru anularea actelor frauduloase încheiate de ordonatorul principal de credite conform prevederilor art. 73 si 75;
k) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar privind suspendarea calitatii de ordonator principal de credite si pronuntarea hotararii în acest sens;
l) pronuntarea hotararii de închidere a procedurii de insolventa;
m) stabileste amenzi, potrivit prevederilor legale.
ART. 22
Atributiile judecatorului-sindic sunt limitate la controlul judecatoresc al activitatii administratorului judiciar si la procesele si cererile de natura judiciara aferente procedurii insolventei. Atributiile manageriale apartin administratorului judiciar sau ordonatorului principal de credite al unitatii administrativ-teritoriale daca acestuia nu i s-a suspendat dreptul de a exercita atributiile de ordonator principal de credite potrivit art. 75 alin. (11) si (13) din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
ART. 23
Daca examinarea elementelor supuse deliberarii nu poate fi finalizata într-o zi, lucrarile sedintei de judecata continua de drept în urmatoarea zi lucratoare, fara notificare prealabila.
ART. 24
(1) Hotararile judecatorului-sindic sunt definitive si executorii. Acestea pot fi atacate separat cu recurs.
(2) Dispozitiile art. 24 din Codul de procedura civila privind incompatibilitatea nu sunt aplicabile judecatorului-sindic care pronunta succesiv hotarari în acelasi dosar, cu exceptia situatiei rejudecarii, dupa casarea hotararii în recurs.

SECTIUNEA a 4-a
Adunarea creditorilor si comitetul creditorilor

ART. 25
(1) Adunarea creditorilor este convocata prin notificare si prezidata de administratorul judiciar daca prezenta ordonanta de urgenta sau judecatorul-sindic nu dispune altfel. Secretariatul sedintelor adunarilor creditorilor este în sarcina administratorului judiciar.
(2) Creditorii mentionati în lista depusa de unitatea administrativ-teritoriala, potrivit prevederilor art. 55 lit. c) sunt convocati de administratorul judiciar în cazurile prevazute expres de prezenta ordonanta de urgenta si ori de cate ori este necesar.
(3) Adunarea creditorilor poate fi convocata si de comitetul creditorilor sau la cererea creditorilor detinand creante în valoare de cel putin 30% din valoarea totala a acestora.
ART. 26
Convocarea adunarii creditorilor trebuie sa cuprinda ordinea de zi a sedintei. Orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinse în convocare este nula, cu exceptia cazului în care la sedinta participa titularii tuturor creantelor.
ART. 27
Creditorii pot fi reprezentati în adunare prin împuterniciti cu procura speciala autentica sau în cazul creditorilor bugetari si al celorlalte persoane juridice, cu delegatie semnata de conducatorul unitatii.
ART. 28
Daca legea nu interzice în mod expres, creditorii pot vota si prin corespondenta. Scrisoarea prin care se exprima votul este semnata de creditor. Scrisoarea legalizata de notarul public ori certificata si atestata de catre un avocat sau înscrisul în format electronic, caruia i s-a încorporat, atasat ori asociat semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat valabil se comunica prin orice mijloace si este înregistrata la administratorul judiciar, cu cel putin 5 zile înainte de data fixata pentru exprimarea votului.
ART. 29
La sedintele adunarii creditorilor pot participa unul sau 2 reprezentanti ai salariatilor autoritatii administratiei publice locale, care voteaza în ceea ce priveste creantele reprezentand salariile si alte drepturi banesti cuvenite acestora.
ART. 30
Procesul-verbal al adunarii creditorilor este semnat de presedintele de sedinta si include un rezumat al tuturor dezbaterilor, votul creditorilor pentru fiecare element si deciziile aprobate.
ART. 31
Adunarea creditorilor are dreptul de a examina situatiile financiare ale unitatii administrativ-teritoriale, rapoartele redactate de comitetul creditorilor, masurile luate de administratorul judiciar si impactul acestora si poate propune alte masuri.
ART. 32
Cu exceptia situatiilor în care legea cere în mod expres o majoritate speciala, sedintele adunarii creditorilor se organizeaza în prezenta detinatorilor de creante care reprezinta cel putin 30% din valoarea totala a creantelor creditorilor, iar deciziile aprobate de Adunarea creditorilor sunt adoptate prin votul majoritatii, din punct de vedere al valorii creantelor prezente.
ART. 33
La prima sedinta a adunarii creditorilor, aceasta poate numi un comitet al creditorilor, format din 3 – 7 creditori, desemnati dintre creditorii ce detin creante garantate sau chirografare.
ART. 34
(1) Comitetul creditorilor are urmatoarele atributii:
a) sa analizeze situatia unitatii administrativ-teritoriale si sa faca recomandari Adunarii creditorilor cu privire la planul de redresare;
b) sa ia la cunostinta de rapoartele întocmite de administratorul judiciar sa le analizeze si, daca este cazul, sa faca contestatii la acestea;
c) sa întocmeasca rapoarte, pe care sa le prezinte adunarii creditorilor, privind masurile luate de administratorul judiciar si efectele acestora si sa propuna, motivat, si alte masuri;
d) sa solicite administratorului judiciar, în temeiul art. 75 alin. (11) si (13) din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, suspendarea atributiilor de ordonator principal de credite al unitatii administrativ-teritoriale;
e) sa introduca actiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, facute de unitatea administrativ-teritoriala în dauna creditorilor, atunci cand astfel de actiuni nu au fost introduse de administratorul judiciar.
(2) Comitetul creditorilor se întruneste lunar, prin convocarea administratorului judiciar sau la cererea a cel putin 2 dintre membrii sai, ori de cate ori este necesar.
(3) Deliberarile comitetului creditorilor au loc în prezenta administratorului judiciar si sunt consemnate într-un proces-verbal, care reda pe scurt continutul deliberarilor, precum si hotararile luate.
(4) Deciziile comitetului creditorilor se iau cu majoritatea simpla din totalul numarului de membri ai acestuia.
(5) Daca un membru al comitetului creditorilor se afla, datorita interesului propriu, în conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanti la procedura, acesta se abtine de la vot.
(6) În cazul în care solutia adoptata de comitetul creditorilor nu raspunde intereselor acestora, orice creditor poate formula contestatie împotriva actiunilor, masurilor sau deciziilor luate de comitetul creditorilor la adunarea creditorilor, în termen de 10 zile calendaristice de la adoptare, dupa ce, în prealabil, a sesizat comitetul creditorilor cu privire la masurile contestate.

SECTIUNEA a 5-a
Administratorul judiciar

ART. 35
La instituirea procedurilor, judecatorul-sindic stabileste atributiile administratorului judiciar, potrivit prevederilor art. 39, si stabileste onorariul acestuia, care nu poate depasi indemnizatia lunara a primarului unitatii administrativ-teritoriale sau subdiviziunii acesteia, aflata în insolventa, respectiv a presedintelui consiliului judetean aflat în insolventa, dupa caz, majorata cu 50%.
ART. 36
Administratorul judiciar, persoana fizica sau persoana juridica, trebuie sa îndeplineasca conditiile prevazute de art. 19 alin. (5) si (8) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile si completarile ulterioare.
ART. 37
Ordonatorul principal de credite, membrii autoritatii deliberative, orice ales local sau angajat al autoritatii administratiei publice locale, sotul, sotia, precum si rude pana la gradul IV inclusiv ale acestora, nu pot fi numiti administratori judiciari. Aceasta restrictie este valabila pe o perioada de 3 ani dupa ce persoana a încetat sa mai ocupe functiile respective.
ART. 38
(1) Înainte de desemnarea sa, administratorul judiciar trebuie sa faca dovada ca este asigurat pentru raspundere profesionala, prin subscrierea unei polite de asigurare valabile, care sa acopere eventualele prejudicii cauzate în îndeplinirea atributiilor sale, reprezentand cel putin o treime din valoarea masei credale.
(2) Riscul asigurat trebuie sa reprezinte consecinta activitatii administratorului judiciar pe perioada exercitarii calitatii sale.
ART. 39
Principalele atributii ale administratorului judiciar, potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta, sunt:
a) examinarea activitatii unitatii administrativ-teritoriale privind situatia de fapt si întocmirea unui raport asupra cauzelor si împrejurarilor care au dus la aparitia starii de insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila, precum si asupra solutiilor de redresare si înaintarea acestuia judecatorului-sindic într-un termen stabilit de acesta, dar care nu poate depasi 30 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;
b) verificarea corectitudinii informatiilor cuprinse în documentele elaborate si prezentate de autoritatile administratiei publice locale conform prevederilor art. 55, în urma careia dispune corectarea si completarea acestora daca este cazul; în cazul în care autoritatile administratiei publice locale nu au îndeplinit aceasta obligatie, întocmeste documentele prevazute la art. 55;
c) elaborarea în termen de 30 de zile calendaristice a planului de redresare, împreuna cu ordonatorul principal de credite, cu avizul directiei generale a finantelor publice judetene sau al Directiei Generale a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti si al camerei de conturi teritoriale, dupa aprobarea tabelului definitiv al creantelor;
d) avizarea si supravegherea operatiunilor de gestiune financiara, avizarea hotararilor, respectiv a dispozitiilor emise de autoritatea deliberativa, respectiv de ordonatorul principal de credite sau împuternicitii acestuia care privesc operatiunile financiare ale unitatii administrativ-teritoriale si patrimoniul unitatii administrativ-teritoriale;
e) examinarea posibilitatii limitarii cheltuielilor unitatii administrativ-teritoriale la necesarul acoperirii serviciilor publice esentiale;
f) convocarea, prezidarea si asigurarea secretariatului sedintelor adunarii creditorilor;
g) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase, a operatiunilor comerciale si a constituirii unor garantii, încheiate de ordonatorii principali de credite ai unitatilor administrativ-teritoriale în dauna drepturilor creditorilor, în perioada de 120 de zile anterioare introducerii cererii de deschidere a procedurii, care sunt susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;
h) propunerea adresata autoritatii deliberative de a rezilia sau denunta unilateral contractele încheiate de unitatea administrativ-teritoriala, care nu pot fi executate în cadrul planului de redresare;
i) avizarea hotararilor autoritatii deliberative si a actelor administrative ale ordonatorilor de credite privitoare la managementul resurselor umane al institutiilor publice aflate sub autoritatea administratiei publice locale, inclusiv în ceea ce priveste începerea, modificarea, suspendarea si încetarea raporturilor de serviciu sau de munca, dupa caz, potrivit planului de redresare;
j) verificarea modului de stabilire a creantelor bugetare si, atunci cand este cazul, dispunerea recalcularii acestora conform prevederilor legale;
k) urmarirea încasarii creantelor datorate unitatii administrativ-teritoriale de catre persoanele fizice sau juridice, a încasarii sumelor transferate înainte de deschiderea procedurii de insolventa, precum si a platii impozitelor si taxelor datorate bugetului general consolidat;
l) formularea de actiuni în pretentii pentru încasarea creantelor unitatii administrativ-teritoriale;
m) propunerea adresata autoritatii deliberative privind încheierea de tranzactii, acordarea de înlesniri la plata a unor creante bugetare locale, descarcarea de obligatii a fideiusorilor, renuntarea la garantii reale, potrivit planului de redresare, sub conditia aprobarii prealabile a judecatorului-sindic;
n) propunerea adresata autoritatii deliberative privind stabilirea de taxe locale/taxe speciale noi, în conditiile legii, pana la încetarea situatiei de insolventa;
o) aplicarea de sigilii, inventarierea de bunuri si luarea masurilor privind conservarea lor;
p) propunerea adresata autoritatii deliberative, cu aprobarea judecatorului-sindic, privind lichidarea unor bunuri ce fac parte din domeniul privat al unitatii administrativ-teritoriale, ca ultima solutie de stingere a creantelor;
q) sesizarea judecatorului-sindic în legatura cu orice problema care este în competenta de solutionare a acestuia;
r) formularea de recomandari judecatorului-sindic privind suspendarea platilor unitatii administrativ-teritoriale catre creditori pana la elaborarea planului de achitare a debitelor catre creditori;
s) înregistrarea de îndata la tribunal a tabelului definitiv al tuturor creantelor datorate de catre unitatea administrativ-teritoriala aflata în stare de insolventa; obligatia de a afisa la sediul acestuia tabelul definitiv al tuturor creantelor unitatii administrativ-teritoriale;
s) îndeplinirea oricarei alte sarcini stabilite de judecatorul-sindic, în conditiile legii.
ART. 40
Administratorul judiciar depune la dosarul cauzei un raport lunar care cuprinde o descriere a modului în care si-a îndeplinit atributiile, precum si o justificare pentru cheltuielile efectuate cu administrarea procedurii.
ART. 41
În conformitate cu art. 75 alin. (11) si (13) din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, administratorul judiciar poate propune judecatorului-sindic suspendarea atributiilor de ordonator principal de credite si dispunerea preluarii acestor atributii de catre administratorul judiciar.
ART. 42
În cazul desemnarii administratorului judiciar ca ordonator principal de credite, acesta preia controlul activitatilor cu incidenta asupra situatiei financiare si/sau patrimoniale ale aparatului de specialitate al primarului sau consiliului judetean si din institutiile sau serviciile publice de interes local sau judetean, dupa caz, si exercita temporar atributiile conferite de lege primarului sau presedintelui consiliului judetean, în numele si pe contul acestuia, în limita competentelor stabilite de catre judecatorul-sindic.
ART. 43
Unitatea administrativ-teritoriala, prin ordonatorul principal de credite, oricare dintre creditori, precum si oricare alta persoana interesata poate face contestatie, la judecatorul-sindic, împotriva masurilor luate de administratorul judiciar.
ART. 44
Contestatia trebuie înregistrata în termen de 5 zile de la depunerea raportului prevazut la art. 40.
ART. 45
Judecatorul-sindic solutioneaza contestatia, în termen de 10 zile de la înregistrarea ei, în camera de consiliu, cu citarea contestatorului si a administratorului judiciar, putand sa suspende executarea masurii contestate.
ART. 46
În exercitarea atributiei de control, judecatorul-sindic poate desfiinta masurile luate de administratorul judiciar, chiar daca nu au fost contestate. Acesta poate sa citeze, în camera de consiliu, administratorul judiciar si persoanele interesate.
ART. 47
Pe parcursul procedurii de insolventa, pentru motive temeinice, judecatorul-sindic poate dispune, prin încheiere motivata, înlocuirea administratorului judiciar.
ART. 48
În vederea adoptarii masurii mentionate la art. 47, judecatorul-sindic citeaza administratorul judiciar si comitetul creditorilor în camera de consiliu.
ART. 49
Judecatorul-sindic sanctioneaza administratorul judiciar cu o amenda judiciara între 5.000 lei si 20.000 lei daca acesta, din neglijenta sau cu rea-credinta, nu realizeaza sau îndeplineste cu întarziere atributiile prevazute de lege sau pe cele stabilite de judecatorul-sindic ori renunta la functie fara un motiv întemeiat.
ART. 50
Daca prin fapta prevazuta de art. 49 administratorul judiciar a provocat prejudicii, judecatorul-sindic poate, la cererea oricarei parti implicate, sa îl oblige pe administratorul judiciar la acoperirea acestora.
ART. 51
În cazul amenzilor si al despagubirii prevazute la art. 49 si 50 se aplica în mod corespunzator dispozitiile Codului de procedura civila.

SECTIUNEA a 6-a
Registrul local al situatiilor de insolventa a unitatilor administrativ-teritoriale

ART. 52
(1) Directiile generale ale finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti gestioneaza un registru local al situatiilor de insolventa a unitatilor administrativ-teritoriale în care sunt înscrise toate unitatile administrativ-teritoriale aflate în stare de insolventa, potrivit prevederilor art. 75 alin. (19) din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare. Acest registru are caracter de document public, se publica si se actualizeaza permanent pe pagina de internet a Ministerului Finantelor Publice.
(2) Procedurile privind raportarea situatiilor de insolventa a unitatilor administrativ-teritoriale si înregistrarea lor la registrul local al situatiilor de insolventa a unitatilor administrativ-teritoriale, precum si gestionarea acestuia, se stabilesc prin ordin comun al ministrului finantelor publice si al ministrului dezvoltarii regionale si administratiei publice, în termen de 30 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei ordonante de urgenta.

SECTIUNEA a 7-a
Procedura insolventei unitatilor administrativ-teritoriale

ART. 53
Procedura insolventei se deschide pe baza unei cereri introduse la tribunal de catre creditori sau de ordonatorul principal de credite potrivit prevederilor art. 75 alin. (2) si (4) din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
ART. 54
Introducerea prematura si cu rea-credinta a unei cereri de deschidere a procedurii insolventei de catre ordonatorul principal de credite al unei unitati administrativ-teritoriale atrage raspunderea patrimoniala a acestuia, pentru prejudiciile cauzate, în conditiile legii.
ART. 55
Cererea de deschidere a procedurii de insolventa, formulata de ordonatorul principal de credite, trebuie sa fie însotita de urmatoarele acte:
a) bugetul aprobat si copii ale rapoartelor financiar-contabile încheiate pana la finele lunii anterioare;
b) o lista completa a bunurilor aflate în patrimoniul unitatii administrativ-teritoriale, inclusiv toate conturile prin care aceasta îsi ruleaza fondurile; daca bunurile sunt grevate de sarcini, sunt mentionate datele din registrele de publicitate;
c) o lista a creditorilor, cu nume si prenume sau denumire si adresele domiciliului sau sediului social, indiferent de creantele pe care le detin: certe, sub conditie, scadente sau nescadente, contestate sau necontestate, aratandu-se suma, cauza si drepturile legale de preferinta;
d) o lista a platilor si a transferurilor patrimoniale efectuate de unitatea administrativ-teritoriala pe parcursul celor 120 de zile anterioare formularii cererii;
e) lista serviciilor publice esentiale pe care unitatea administrativ-teritoriala urmeaza sa le furnizeze pe perioada desfasurarii procedurii.
ART. 56
Daca unitatea administrativ-teritoriala nu are, la data înaintarii cererii de deschidere a procedurii de insolventa de catre ordonatorul principal de credite, informatiile prevazute la art. 55, acestea pot fi depuse la instanta în termen de maximum 10 zile, calculat de la data depunerii cererii. În cazul în care informatiile respective nu se depun pana la termenul prevazut, cererea de deschidere a procedurii de insolventa este respinsa.
ART. 57
Orice creditor sau grup de creditori care îndeplinesc conditiile prevederilor art. 75 alin. (2) din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, poate introduce la tribunal o cerere de deschidere a procedurii de insolventa.
ART. 58
Cererea creditorilor trebuie sa fie însotita, dupa caz, de documente care sa ateste:
a) cuantumul si temeiul creantei;
b) existenta unei garantii reale, constituite de catre unitatea administrativ-teritoriala sau instituita potrivit legii;
c) existenta unor masuri asiguratorii asupra bunurilor unitatii administrativ-teritoriale.

SECTIUNEA a 8-a
Deschiderea procedurii si efectele deschiderii procedurii starii de insolventa

ART. 59
(1) Daca cererea formulata de ordonatorul principal de credite al unitatii administrativ-teritoriale în cauza întruneste conditiile cerute de art. 75 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, judecatorul-sindic pronunta o încheiere de deschidere a procedurii si dispune administratorului judiciar sa efectueze notificarea prevazuta la art. 78.
(2) În cazul în care, în termen de 15 zile de la primirea notificarii, creditorii se opun deschiderii procedurii, judecatorul-sindic va tine, în termen de 10 zile de la înregistrarea opozitiei creditorilor, o sedinta la care sunt citati administratorul judiciar, reprezentantul legal al unitatii administrativ-teritoriale, precum si creditorii care se opun deschiderii procedurii.
(3) În urma sedintei, judecatorul sindic solutioneaza deodata, printr-o sentinta, toate opozitiile. Admitand opozitia, judecatorul-sindic nu va putea pastra deschisa procedura insolventei. Judecatorul-sindic va revoca încheierea de deschidere a procedurii. Deschiderea ulterioara a procedurii, la cererea debitorului sau a creditorilor, nu va putea modifica data aparitiei starii de insolventa.
ART. 60
(1) În termen de 48 de ore de la înregistrarea cererii creditorilor, conform art. 57 si 58, judecatorul-sindic comunica cererea, în copie, unitatii administrativ-teritoriale si dispune afisarea unei copii la usa instantei.
(2) Daca în termen de 5 zile de la primirea acestei copii unitatea administrativ-teritoriala contesta starea de insolventa, judecatorul-sindic organizeaza o sedinta, în termen de 10 zile de la data depunerii contestatiei, la care sunt citati reprezentantul legal al unitatii administrativ-teritoriale si creditorii care au initiat procedurile.
ART. 61
Daca judecatorul-sindic constata ca unitatea administrativ-teritoriala este în stare de insolventa, respinge contestatia si deschide procedura printr-o sentinta.
ART. 62
Daca judecatorul-sindic constata ca unitatea administrativ-teritoriala nu este în stare de insolventa, acesta respinge cererea creditorilor si dispune ca hotararea sa fie afisata la usa instantei. În cazul respingerii cererii, aceasta este considerata ca lipsita de orice efect chiar de la înregistrarea ei.
ART. 63
Daca unitatea administrativ-teritoriala nu contesta starea de insolventa în termenul prevazut de art. 60 alin. (2), judecatorul-sindic pronunta sentinta de deschidere a procedurii de insolventa.
ART. 64
În termen de 10 zile de la instituirea procedurilor, potrivit prevederilor art. 61 si 63 unitatea administrativ-teritoriala aflata în insolventa, prin ordonatorul principal de credite, este obligata sa depuna la dosarul cauzei documentele si informatiile prevazute de art. 55.
ART. 65
Prin hotararea de deschidere a procedurii, judecatorul-sindic desemneaza un administrator judiciar si stabileste sarcinile acestuia, potrivit prevederilor art. 21.
ART. 66
De la data deschiderii procedurii se suspenda toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra unitatii administrativ-teritoriale.
ART. 67
Deschiderea procedurii suspenda orice termene de prescriptie a actiunilor judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor creditorilor împotriva unitatii administrativ-teritoriale. Termenele reîncep sa curga dupa 30 de zile de la închiderea procedurii de insolventa.
ART. 68
Nicio dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala nu poate fi adaugata creantelor nascute anterior si ulterior deschiderii procedurii si negarantate cu ipoteca, gaj sau alta garantie reala mobiliara ori drept de retentie de orice fel sau partilor negarantate din creantele garantate cu astfel de garantii, de la data deschiderii procedurii.
ART. 69
Unitatea administrativ-teritoriala, prin reprezentantii legali, are obligatia de a pune la dispozitia administratorului judiciar toate informatiile cerute de acesta cu privire la bugetul unitatii administrativ-teritoriale si alte operatiuni financiare, precum si situatia bunurilor care fac parte din patrimoniul privat al unitatii administrativ-teritoriale.
ART. 70
Dupa ce hotararea de deschidere a procedurii insolventei ramane definitiva si irevocabila, toate actele si corespondenta emise de unitatea administrativ-teritoriala sau administratorul judiciar cu incidenta asupra situatiei financiare si/sau patrimoniale cuprind, în mod obligatoriu si cu caractere vizibile, mentiunea “în stare de insolventa”.
ART. 71
Pe perioada în care unitatea administrativ-teritoriala este declarata în stare de insolventa, potrivit prevederilor art. 75 din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, ordonatorul principal de credite si autoritatea deliberativa nu pot, fara avizul administratorului judiciar:
a) sa emita dispozitii sau sa adopte hotarari, dupa caz, care pot conduce la o cresterea obligatiilor financiare, cu exceptia celor prevazute prin lege, sau sa efectueze alte cheltuieli în afara celor necesare furnizarii serviciilor publice esentiale;
b) sa înfiinteze noi servicii sau institutii publice de interes local sau judetean;
c) sa raspunda oricaror obligatii financiare contractate înainte de initierea procedurilor, cu exceptia obligatiilor aprobate expres în planul de redresare a insolventei unitatii administrativ-teritoriale;
d) sa împrumute fonduri cu exceptia împrumuturilor de refinantare a datoriei publice;
e) sa angajeze personal suplimentar.
ART. 72
Actiunile introduse de administratorul judiciar în aplicarea dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta sunt scutite de orice taxe, tarife, comisioane sau cautiuni.
ART. 73
Administratorul judiciar si comitetul creditorilor pot introduce actiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de ordonatorul principal de credite, de împuternicitii acestuia sau de autoritatile deliberative, în numele unitatii administrativ-teritoriale în dauna drepturilor creditorilor sau cu nerespectarea prevederilor legale în cele 120 de zile anterioare introducerii cererii de deschidere a procedurii de insolventa.
ART. 74
Actele frauduloase, prevazute la art. 73, pot fi anulate daca:
a) se constituie ori se perfecteaza o garantie reala pentru o creanta care era chirografara, în cele 120 de zile anterioare introducerii cererii de deschidere a procedurii de insolventa;
b) se efectueaza plati anticipate ale obligatiilor de plata ale unitatii administrativ-teritoriale, în perioada celor 120 de zile anterioare introducerii cererii de deschidere a procedurii de insolventa, daca scadenta lor fusese stabilita pentru o data ulterioara deschiderii procedurii.
ART. 75
Actiunea pentru anularea unui transfer patrimonial poate fi introdusa de administratorul judiciar si/sau de comitetul creditorilor în termen de un an de la data expirarii termenului stabilit pentru întocmirea raportului prevazut la art. 39 lit. a), dar nu mai tarziu de 18 luni de la deschiderea procedurii.
ART. 76
Prin exceptie de la prevederile art. 73 si 74, nu se poate cere anularea unui transfer patrimonial efectuat de unitatea administrativ-teritoriala ca parte a activitatilor curente.
ART. 77
În vederea cresterii valorii patrimoniului unitatii administrativ-teritoriale, administratorul poate sa propuna consiliului local rezilierea sau denuntarea unilaterala a oricarui contract, a închirierilor neexpirate sau a altor contracte pe termen lung, atata timp cat aceste contracte nu sunt executate în totalitate de catre toate partile implicate si nu pot fi executate în cadrul planului de redresare.
ART. 78
(1) În urma deschiderii procedurii de insolventa, în termen de 5 zile, administratorul judiciar trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati în lista depusa de unitatea administrativ-teritoriala aflata în stare de insolventa, prin ordonatorul principal de credite, potrivit prevederilor art. 55 lit. c).
(2) Notificarea prevazuta la alin. (1) se publica, pe cheltuiala unitatii administrativ-teritoriale, într-un ziar local sau national de larga circulatie.
ART. 79
(1) Notificarea cuprinde:
a) termenul-limita de depunere de catre creditori a opozitiilor la hotararea de deschidere a procedurii, pronuntata ca urmare a cererii formulate de unitatea administrativ-teritoriala, potrivit prevederilor art. 53, precum si termenul de solutionare a opozitiilor, care nu poate depasi 10 zile de la data expirarii termenului de depunere a acestora;
b) termenul-limita pentru înregistrarea cererii de admitere a creantelor, stabilit în intervalul cuprins între data deschiderii procedurii de insolventa si maximum 60 de zile de la deschidere, precum si cerintele pentru ca o creanta înregistrata sa fie considerata valabila;
c) termenul-limita de verificare a creantelor, întocmire, afisare si comunicare a tabelului preliminar al creantelor, care nu depaseste 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la lit. b);
d) termenul-limita de definitivare a tabelului creantelor, care nu depaseste 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la lit. c);
e) locul, data si ora primei sedinte a adunarii creditorilor.
(2) Prima sedinta a adunarii creditorilor este convocata în maximum 5 zile de la termenul-limita prevazut la alin. (1) lit. d).
(3) În functie de circumstantele cauzei si pentru motive temeinice, judecatorul-sindic poate hotarî o prelungire a termenelor prevazute la alin. (1) lit. b) cu maximum 30 de zile, la alin. (1) lit. c) cu maximum 15 zile si la alin. (1) lit. d) cu maximum 5 zile.
ART. 80
Daca unitatea administrativ-teritoriala are bunuri supuse înregistrarii în cartea funciara sau în Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare, administratorul judiciar sau ordonatorul principal de credite, dupa caz, trimite autoritatilor ori institutiilor care tin aceste registre o copie a hotararii de deschidere a procedurii, spre a se face mentiune. Înscrierile pentru bunurile imobile se opereaza în cartea funciara, iar bunurile mobile, în Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare.
ART. 81
Cu exceptia salariatilor din aparatul de specialitate si a salariatilor institutiilor sau serviciilor publice de interes local sau judetean, dupa caz, indiferent de forma de finantare, ale caror creante sunt înregistrate de administratorul judiciar potrivit datelor contabile, toti ceilalti creditori ale caror creante sunt anterioare deschiderii procedurii depun cererea de admitere a creantelor în termenul stabilit în încheierea de deschidere a procedurilor si precizat în notificare; cererile de admitere a creantelor sunt înregistrate într-un registru pastrat la grefa tribunalului.
ART. 82
Creantele nescadente sau sub conditie la data deschiderii procedurii sunt admise provizoriu în tabelul preliminar al creantelor.
ART. 83
(1) Cererea de admitere a creantelor cuprinde: numele si prenumele, denumirea creditorului, domiciliul sau, dupa caz, sediul social, numarul de înregistrare la oficiul registrului comertului si codul de identificare fiscala, respectiv numarul de înregistrare în Registrul de persoane juridice, dupa caz, suma datorata, temeiul creantei, mentiuni cu privire la eventualele drepturi de preferinta sau garantii, precum si termenul scadent.
(2) La cerere sunt anexate documentele justificative ale creantei si documentele de constituire a garantiilor.
(3) Posesorii de titluri de valoare la ordin sau la purtator pot solicita administratorului judiciar restituirea titlurilor originale si pastrarea la dosar a unor copii certificate de acestea. Administratorul judiciar face mentiunea pe cerere despre prezentarea originalelor. Originalele sunt prezentate la orice repartitie de sume între creditori, precum si la exercitarea votului în adunarea generala a creditorilor.
ART. 84
Toate creantele sunt supuse procedurii de verificare, cu exceptia creantelor constatate prin titluri executorii.
ART. 85
(1) Administratorul judiciar procedeaza imediat la identificarea fiecarei cereri si realizeaza o cercetare detaliata pentru a stabili legitimitatea, valoarea exacta si prioritatea fiecarei creante.
(2) Creantele exprimate sau consolidate în valuta se înregistreaza la valoarea lor în lei, la cursul Bancii Nationale a Romaniei, valabil la data deschiderii procedurii.
ART. 86
Ca rezultat al verificarilor facute, administratorul judiciar întocmeste si înregistreaza la tribunal un tabel preliminar cuprinzand toate creantele si precizand daca sunt: chirografare, garantate, cu prioritati sau sub conditie si aratand pentru fiecare numele sau denumirea creditorului, suma solicitata de creditor si suma acceptata de administratorul judiciar si termenul scadent.
ART. 87
Unitatea administrativ-teritoriala, creditorii si orice alta parte interesata pot sa formuleze contestatii cu privire la creantele si drepturile de preferinta trecute de administrator în tabelul preliminar al creantelor.
ART. 88
(1) Contestatiile trebuie depuse la tribunal cu cel putin 10 zile înainte de data stabilita prin hotararea de deschidere a procedurii de insolventa, pentru definitivarea tabelului creantelor.
(2) La termenul stabilit prin hotararea de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului creantelor judecatorul sindic va solutiona deodata, printr-o singura hotarare, toate contestatiile, chiar daca pentru solutionarea unora ar fi nevoie de administrare de probe; în acest din urma caz, judecatorul-sindic poate sa admita, în tot sau în parte, înscrierea creantelor respective în mod provizoriu în tabelul definitiv al tuturor creditorilor împotriva patrimoniului unitatii administrativ-teritoriale.
(3) Dupa ce toate contestatiile la creante au fost solutionate, administratorul judiciar înregistreaza, de îndata, la tribunal si are grija sa fie afisat la sediul acestuia tabelul definitiv al tuturor creantelor unitatii administrativ-teritoriale, aratand suma, prioritatea si situatia garantata sau negarantata a fiecarei creante.
ART. 89
Creditorii care nu au depus declaratii de creanta în termenul stabilit de art. 79 alin. (1) lit. b) nu îsi mai pot executa pretentiile fata de o unitate administrativ-teritoriala decat dupa închiderea procedurii.

SECTIUNEA a 9-a
Planul de redresare

ART. 90
Administratorul judiciar, împreuna cu ordonatorul principal de credite, întocmeste un plan de redresare care sa includa elementele prevazute la art. 75 alin. (9) din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare. Planul de redresare este supus avizarii directiei generale a finantelor publice judetene sau a Directiei Generale a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti si camerei de conturi teritoriale, în termen de 3 zile de la finalizare, care vor emite avizul în termenul prevazut la art. 79 alin. (2), urmand a fi supus aprobarii autoritatii deliberative potrivit prevederilor art. 75 alin. (10) din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
ART. 91
Planul de redresare indica mijloacele si termenele-limita pentru lichidarea datoriilor fiecarui creditor, incluse în planul de achitare a debitelor catre creditori.
ART. 92
Planul de redresare include si un capitol distinct privind planul de achitare a debitelor catre creditori.
ART. 93
Administratorul judiciar negociaza cu creditorii aplicarea planului de achitare a debitelor, în cadrul caruia sunt prezentate si calendarul negociat pentru rambursarea datoriei, si conditiile de rambursare.
ART. 94
Planul de redresare poate defavoriza unele creante, poate prelungi data scadentelor si poate modifica rata dobanzii, penalitatile sau oricare alte clauze din cuprinsul contractului ori al celorlalte izvoare ale obligatiilor unitatii administrativ-teritoriale.
ART. 95
Se prezuma ca o categorie de creante este defavorizata în planul de redresare daca, pentru oricare dintre creantele categoriei respective, acesta prevede o modificare fie a creantei, fie a conditiilor de realizare a acesteia.
ART. 96
Garantiile create dupa declararea insolventei nu sunt valide înainte de aprobarea, în scris, si acordarea garantiei de continuare a furnizarii serviciilor publice esentiale de catre administratorul judiciar.
ART. 97
(1) În cazul în care creantele cuprinse în tabloul definitiv de creante au fost stinse integral, ordonatorul principal de credite si administratorul propun judecatorului-sindic încheierea procedurii de insolventa a unitatii administrativ-teritoriale.
(2) Daca planul de achitare a debitelor catre creditori stipuleaza rambursarea a mai putin de 100% din datorii, administratorul judiciar se asigura ca sunt îndeplinite urmatoarele conditii:
a) unitatea administrativ-teritoriala respecta prevederile din planul de redresare;
b) unitatea administrativ-teritoriala a luat toate masurile necesare pentru maximizarea veniturilor si reducerea cheltuielilor si înca nu poate sa respecte toate obligatiile financiare;
c) toate bunurile din domeniul privat al unitatii administrativ-teritoriale care nu sunt necesare pentru furnizarea serviciilor publice esentiale au fost vandute, concesionate, închiriate, lichidate, iar serviciile si activitatile conexe, altele decat cele determinate ca fiind servicii publice esentiale, au fost desfiintate/sistate pentru a ajuta la îndeplinirea cererilor creditorilor;
d) au fost întreprinse toate masurile pentru reorganizarea compartimentelor din structura aparatului de specialitate al primarului sau consiliului judetean, dupa caz, si din institutiile sau serviciile publice de interes local sau judetean, dupa caz, finantate integral sau partial prin subventii de la bugetul local.
ART. 98
Planul de redresare este comunicat de administratorul judiciar tuturor creditorilor, în notificare precizandu-se si data sedintei adunarii creditorilor, ce are pe ordinea de zi deliberarea cu privire la acest plan.
ART. 99
Pentru validitatea deliberarilor cu privire la planul de redresare este necesara întrunirea voturilor majoritatii creditorilor, reprezentand cel putin 2/3 din valoarea creantelor.
ART. 100
Judecatorul-sindic convoaca o sedinta, în termen de 20 de zile de la înregistrarea planului de redresare la tribunal, în care planul este admis, în forma initiala sau modificata, sau respins de judecatorul-sindic, dupa caz, dupa audierea persoanelor citate. În cazul respingerii planului, judecatorul-sindic acorda un nou termen pentru refacerea acestuia.
ART. 101
În momentul pronuntarii hotararii de admitere a planului de redresare, activitatea si structura aparatului de specialitate al primarului sau consiliului judetean, dupa caz, si a institutiilor sau serviciilor publice de interes local sau judetean, dupa caz, indiferent de forma de finantare, sunt reorganizate în mod corespunzator, iar creantele si drepturile creditorilor si ale celorlalte parti interesate sunt modificate în consecinta.
ART. 102
Creditorii îsi conserva actiunile lor, pentru întreaga valoare a creantelor, împotriva codebitorilor si fideiusorilor unitatii administrativ-teritoriale, chiar daca au votat pentru acceptarea planului.
ART. 103
Executarea planului de redresare nu poate dura mai mult de 3 ani, cu începere de la data admiterii acestuia.
ART. 104
Daca planul de redresare stipuleaza o reducere de personal, se indica masurile luate deja si masurile care trebuie luate pentru restructurarea personalului.
ART. 105
Orice furnizor de servicii de electricitate, gaze, apa, telecomunicatii si alte servicii similare nu are dreptul ca în perioada aplicarii procedurii de insolventa potrivit prezentei ordonante de urgenta sa schimbe, sa refuze ori sa întrerupa temporar un astfel de serviciu catre unitatea administrativ-teritoriala sau catre institutiile si serviciile publice de interes local sau judetean, dupa caz, indiferent de forma de finantare.
ART. 106
Administratorul judiciar organizeaza procedura de lichidare a activelor apartinand domeniului privat al unitatii administrativ-teritoriale, asa cum este prevazut în planul de redresare.
ART. 107
(1) Fondurile obtinute prin vanzarea bunurilor aflate în domeniul privat al unitatii administrativ-teritoriale, grevate, în favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare sau drepturi de retentie de orice fel, sunt distribuite pentru achitarea:
a) impozitelor, taxelor si a altor costuri asociate vanzarii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru pastrarea si gestionarea acestor bunuri, precum si plata salariilor angajatilor;
b) creantelor garantate ale creditorilor, inclusiv sumele împrumutate, dobanzile, ratele modificate si orice tip de penalitati, precum si a altor cheltuieli asociate.
(2) Daca sumele rezultate din vanzarea acestor bunuri au fost insuficiente pentru plata integrala a respectivelor creante garantate, creditorii beneficiaza, pentru suma ramasa neplatita, de creante chirografare, potrivit ordinii de preferinta corespunzatoare categoriei si naturii acestora.
(3) Un creditor cu creanta garantata este îndreptatit sa participe la orice distribuire de suma facuta înaintea vanzarii bunului supus garantiei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scazute din cele pe care creditorul ar fi îndreptatit sa le primeasca ulterior din pretul obtinut prin vanzarea bunului supus garantiei sale, daca aceasta este necesara pentru a împiedica un astfel de creditor sa primeasca mai mult decat ar fi primit daca bunul supus garantiei sale ar fi fost vandut anterior distribuirii.
ART. 108
Creantele negarantate sunt platite în ordinea stabilita de art. 68 – 72 din Legea nr. 85/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, si au aceeasi ordine de preferinta.

SECTIUNEA a 10-a
Procedura de închidere a insolventei

ART. 109
(1) În cazul în care nu mai sunt îndeplinite conditiile starii de insolventa a unitatii administrativ-teritoriale, judecatorul-sindic pronunta o hotarare de închidere a procedurii, chiar daca nu au fost stinse toate creantele cuprinse în planul de redresare. Restul creantelor nestinse în procedura de insolventa vor fi cuprinse în planul de redresare a starii de criza financiara.
(2) Sentinta de închidere a procedurii este notificata de judecatorul-sindic unitatii administrativ-teritoriale si tuturor creditorilor, pentru efectuarea mentiunii în registrul local al situatiilor de insolventa a unitatilor administrativ-teritoriale, si se afiseaza în extras la sediul tribunalului.
ART. 110
(1) La cererea administratorului judiciar, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului unitatii administrativ-teritoriale, ajunsa în stare de insolventa, sa fie suportata de catre persoanele cu atributii de administrare a patrimoniului unitatii administrativ-teritoriale, care au contribuit la intrarea unitatii administrativ-teritoriale în aceasta situatie, prin una dintre urmatoarele fapte:
a) folosirea bunurilor sau creditelor unitatii administrativ-teritoriale în scop personal, colectiv sau în beneficiul altei persoane;
b) au dispus, în interes personal, colectiv sau în beneficiul altei persoane, continuarea unei activitati care determina intrarea în starea de insolventa a unitatii administrativ-teritoriale;
c) utilizarea de falsuri contabile, declararea disparitiei unor documente contabile sau nerespectarea legislatiei în vigoare la completarea registrelor contabile;
d) abuzul sau ascunderea unor activitati ale unitatii administrativ-teritoriale sau cresterea fictiva a acestor activitati;
e) utilizarea de mijloace ilicite pentru obtinerea de fonduri pentru unitatea administrativ-teritoriala, în vederea amanarii suspendarii platilor;
f) au efectuat plata unor datorii catre un anumit creditor, în detrimentul altor creditori, în decurs de 120 de zile, anterior introducerii cererii de deschidere a procedurii de insolventa.
(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) nu exclude raspunderea penala sau contraventionala pentru faptele ce constituie infractiuni, respectiv contraventii.
ART. 111
(1) Executarea silita împotriva persoanelor prevazute la art. 110 se efectueaza de catre executorul judecatoresc, potrivit prevederilor Codului de procedura civila.
(2) Aplicarea prevederilor de la alin. (1) nu exclude raspunderea penala sau contraventionala, dupa caz.
ART. 112
Prin închiderea procedurii, judecatorul-sindic, administratorul judiciar si toate persoanele implicate sunt eliberate de orice sarcina sau responsabilitate care vizeaza procedura, unitatea administrativ-teritoriala si patrimoniul acesteia, creditorii si titularii de garantii.

CAPITOLUL IV
Prevederi referitoare la sectoarele municipiului Bucuresti

ART. 113
Prevederile prezentei ordonante de urgenta sunt aplicabile în mod corespunzator si sectoarelor municipiului Bucuresti, cu exceptia raspunderii patrimoniale cuprinse în procedurile privind criza financiara si insolventa, care se aplica doar asupra veniturilor proprii ale acestora.

CAPITOLUL V
Contraventii, infractiuni si pedepse

ART. 114
(1) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 lei la 50.000 lei neintroducerea de catre ordonatorul principal de credite a actiunii de declarare a situatiei de criza financiara, precum si nedepunerea actelor prevazute la art. 55, în termenul de 10 zile, stabilit conform art. 56.
(2) Constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunii se fac de catre persoanele împuternicite de directiile generale ale finantelor publice judetene, respectiv Directia Generala a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti.
(3) Sumele provenite din amenzi se fac venit la bugetul unitatii administrativ-teritoriale în cauza.
(4) Contraventiei prevazute la alin. (1) îi sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
ART. 115
Constituie infractiune de bancruta simpla si se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda neintroducerea sau introducerea tardiva de catre ordonatorul principal de credite a cererii de deschidere a procedurii de insolventa a unitatii administrativ-teritoriale într-un termen care depaseste cu mai mult de 6 luni termenul prevazut la art. 75 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
ART. 116
Constituie infractiune de bancruta frauduloasa si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani fapta persoanei care:
a) falsifica, sustrage sau distruge evidentele unitatii administrativ-teritoriale aflate în stare de insolventa ori ascunde o parte din activul acesteia;
b) înfatiseaza datorii inexistente sau prezinta în registrele unitatii administrativ-teritoriale aflate în stare de insolventa, în alt act sau în situatia financiara sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind savarsita în frauda creditorilor;
c) înstraineaza, în frauda creditorilor, în caz de insolventa a unitatii administrativ-teritoriale, o parte din active.
ART. 117
(1) Infractiunea de gestiune frauduloasa, potrivit prevederilor Codului penal, se pedepseste cu închisoare de la 3 la 8 ani, atunci cand este savarsita de administratorul judiciar, ordonatorul principal de credite al unitatii administrativ-teritoriale aflate în stare de insolventa, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia.
(2) Infractiunea de gestiune frauduloasa, potrivit prevederilor Codului penal, se pedepseste cu închisoare de la 5 la 12 ani, atunci cand este savarsita de administratorul judiciar, ordonatorul principal de credite al unitatii administrativ-teritoriale aflate în stare de insolventa, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
(3) Tentativa infractiunilor prevazute la alin. (1) si (2) se pedepseste.
ART. 118
(1) Însusirea, folosirea sau traficarea de catre administratorul judiciar, ordonatorul principal de credite al unitatii administrativ-teritoriale aflate în stare de insolventa, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia de bani, valori ori alte bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaza constituie infractiunea de delapidare si se pedepseste cu închisoare de la 1 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
(2) În cazul în care delapidarea a avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
(3) Tentativa infractiunilor prevazute la alin. (1) si (2) se pedepseste.
ART. 119
Fapta persoanei care, în nume propriu sau prin persoane interpuse, solicita înregistrarea unei cereri de admitere a unei creante inexistente asupra averii debitorului se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
ART. 120
Refuzul ordonatorului principal de credite de a pune la dispozitia judecatorului-sindic si administratorului judiciar, în conditiile prevazute la art. 64, documentele si informatiile prevazute la art. 55 ori împiedicarea acestora, cu rea-credinta, de a întocmi documentatia respectiva se pedepseste cu închisoare de la 1 an la 3 ani sau cu amenda.
ART. 121
Infractiunile prevazute la art. 115 – 119 se judeca în prima instanta de tribunal, cu celeritate.

CAPITOLUL VI
Dispozitii tranzitorii si finale

ART. 122
(1) La stabilirea situatiei de criza financiara sau insolventa, conform prezentei ordonante de urgenta, se iau în considerare obligatiile de plata ale unitatilor administrativ-teritoriale, subdiviziunilor acestora, respectiv serviciilor publice de interes local sau judetean cu termene scadente.
(2) Prevederile Ordonantei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii, aprobata cu completari prin Legea nr. 288/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, nu se aplica unitatilor administrativ-teritoriale, subdiviziunilor acestora, respectiv institutiilor publice de subordonare locala.
ART. 123
La data intrarii în vigoare a prezentei ordonante de urgenta, Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, publicata în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 618 din 18 iulie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
1. La articolul 74, alineatele (1), (4), (6), (7), (8), (10) si (12) vor avea urmatorul cuprins:
“(1) Criza financiara este starea patrimoniului unitatii administrativ-teritoriale, caracterizata prin existenta unor dificultati financiare, prin lipsa acuta de disponibilitati banesti, ce conduce la neachitarea obligatiilor de plata, lichide si exigibile pe o anumita perioada de timp. Criza financiara este prezumata în urmatoarele situatii:
a) neachitarea obligatiilor de plata, lichide si exigibile, mai vechi de 90 de zile, si care depasesc 15% din bugetul general al unitatii administrativ-teritoriale respective, cu exceptia celor aflate în litigiu comercial;
b) neachitarea drepturilor salariale prevazute în bugetul local de venituri si cheltuieli sau în bugetele institutiilor sau serviciilor publice de interes local sau judetean, dupa caz, pe o perioada mai mare de 90 de zile de la data scadentei;
………………………………………………………………..
(4) Ordonatorul principal de credite, în termen de 5 zile lucratoare de la constatarea crizei financiare, convoaca autoritatea deliberativa si sesizeaza directia generala a finantelor publice judeteana sau a municipiului Bucuresti, dupa caz.
………………………………………………………………..
(6) În termen de 30 zile calendaristice de la adoptarea hotararii prin care a fost declarata starea de criza financiara, ordonatorul principal de credite împreuna cu ceilalti membrii ai comitetului pentru situatii de criza financiara pregatesc un plan de redresare financiara a unitatii administrativ-teritoriale.
(7) Planul de redresare financiara cuprinde planificarea economico-financiara si bugetara pe perioada procedurii de redresare financiara, care presupune:
1. o prezentare a situatiei economico-financiare a unitatii administrativ-teritoriale;
2. masuri care sa asigure prestarea serviciilor publice esentiale de catre autoritatile administratiei publice locale pe durata aplicarii planului de redresare financiara;
3. masuri de îmbunatatire a managementului financiar si a mecanismelor de control necesare pentru eficientizarea furnizarii serviciilor publice esentiale;
4. masuri de crestere a gradului de colectare a veniturilor proprii, precum si de generare de venituri suplimentare;
5. masuri pentru reducerea cheltuielilor;
6. planificarea economico-financiara si bugetara pe perioada procedurii de redresare financiara, care presupune:
a) analiza tuturor veniturilor si cheltuielilor bugetare, recomandari pentru cresterea veniturilor si reducerea cheltuielilor, precum si elaborarea de rectificari ale bugetului local;
b) proiectia veniturilor si cheltuielilor pentru anul curent si pentru urmatorii 2 ani;
c) restructurarea conducerii, organizarii si gestionarii aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judetean, a serviciilor si institutiilor publice de interes local sau judetean, dupa caz;
7. stabilirea sarcinilor pentru îndeplinirea prevederilor din planul de redresare financiara pe obiective, persoane responsabile si termene.
(8) Controlul executarii si îndeplinirii masurilor cuprinse în planul de redresare financiara este realizat de comitetul pentru situatii de criza financiara.
………………………………………………………………..
(10) Planul de redresare financiara poate fi modificat, la cererea ordonatorului principal de credite, ori de cate ori este necesar, în cazul în care apar date, informatii sau fapte necunoscute la momentul aprobarii acestuia, daca acestea pot împiedica procesul de redresare financiara. Noul plan este elaborat de ordonatorul principal de credite împreuna cu membrii comitetului pentru situatii de criza financiara si se supune aprobarii autoritatii deliberative.
………………………………………………………………..
(12) Autoritatea deliberativa declara, la cererea ordonatorului principal de credite si cu avizul consultativ al comitetului pentru situatii de criza financiara, încetarea situatiei de criza financiara, prin adoptarea unei hotarari, daca:
a) criteriile prevazute la alin. (1) nu s-au mai evidentiat timp de 180 de zile calendaristice;
b) sunt îndeplinite criteriile pentru declararea starii de insolventa, prevazute de art. 75, caz în care unitatea administrativ-teritoriala este supusa procedurii insolventei, prevazuta de prezenta lege.”
2. La articolul 75, alineatele (1), (7) si (15) vor avea urmatorul cuprins:
“(1) Insolventa este starea patrimoniului unitatii administrativ-teritoriale caracterizata prin existenta unor dificultati financiare, prin lipsa acuta de disponibilitati banesti, ce conduce la neachitarea obligatiilor de plata, lichide si exigibile, pe o anumita perioada de timp. Insolventa este prezumata în urmatoarele situatii:
a) neachitarea obligatiilor de plata, lichide si exigibile, mai vechi de 120 de zile si care depasesc 50% din bugetul general al unitatilor administrativ-teritoriale, fara a se lua în calcul cele aflate în litigiu comercial;
b) neachitarea drepturilor salariale izvorate din raporturile de munca si prevazute în bugetul de venituri si cheltuieli, pe o perioada mai mare de 120 de zile de la data scadentei.
………………………………………………………………..
(7) În termen de 30 de zile calendaristice administratorul judiciar elaboreaza planul de redresare a insolventei, împreuna cu ordonatorul principal de credite, cu avizul directiei generale a finantelor publice judetene sau al Directiei Generale a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti si al camerei de conturi teritoriale.
………………………………………………………………..
(15) În cazul în care nu mai sunt îndeplinite conditiile starii de insolventa a unitatii administrativ-teritoriale, judecatorul-sindic pronunta o sentinta de închidere a procedurii, chiar daca nu au fost stinse toate creantele cuprinse în planul de redresare a starii de insolventa. Restul creantelor nestinse în procedura de insolventa vor fi cuprinse în planul de redresare a starii de criza financiara. Sentinta de închidere a procedurii este notificata de administratorul judiciar directiei generale a finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, dupa caz, pentru efectuarea mentiunii în registrul local al situatiilor de insolventa a unitatilor administrativ-teritoriale.”
3. La articolul 78 alineatul (1), litera c) va avea urmatorul cuprins:
“c) nerespectarea dispozitiilor art. 4 alin. (4) si (6), art. 14 alin. (1) si (6), art. 23, art. 30 alin. (3) – (6), art. 32 alin. (7), art. 38, art. 39 alin. (3) – (6), art. 63, art. 73 alin. (1) si ale art. 75 alin. (4) si (6).”

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close