Solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala dintre puterea judecatoreasca si puterea executiva

In M. Of. nr. 347 din 12 iunie 2013 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 231/2013 asupra cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre puterea judecatoreasca, reprezentata prin Consiliul Superior al Magistraturii, si puterea executiva, reprezentata prin Guvernul Romaniei, formulata de presedintele Consiliului Superior al Magistraturii.

Din cuprins:
I. Pe rol se afla cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre puterea judecatoreasca, reprezentata prin Consiliul Superior al Magistraturii, si puterea executiva, reprezentata prin Guvernul Romaniei, transmisa Curtii Constitutionale prin Adresa nr. 9.645/1.154 din 15 aprilie 2013 a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.
Sesizarea a fost formulata in temeiul art. 146 lit. e) din Constitutie si al art. 11 alin. (1) lit. A e) si art. 34 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a fost inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 1.516 din 17 aprilie 2013 si constituie obiectul Dosarului nr. 270 E/2013.
Autorul sesizarii solicita Curtii Constitutionale constatarea existentei unui conflict juridic de natura constitutionala intre puterea judecatoreasca, reprezentata prin Consiliul Superior al Magistraturii, si puterea executiva, reprezentata prin Guvernul Romaniei, constand in impiedicarea Consiliului Superior al Magistraturii de a-si indeplini atributiile prevazute de normele constitutionale, determinata de modificarea, printr-o ordonanta de urgenta a Guvernului, a procedurii de desemnare a judecatorului roman la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Totodata, se solicita Curtii Constitutionale dispunerea unor masuri pentru restabilirea ordinii constitutionale care trebuie sa existe intre autoritatile publice prevazute in titlul III din Constitutie.
Prevederile constitutionale “asupra carora poarta conflictul” sunt cele ale art. 1 – Statul roman, art. 115 – Delegarea legislativa, art. 133 – Rolul si structura (Consiliului Superior al Magistraturii), art. 134 – Atributii (ale Consiliului Superior al Magistraturii).
II. In motivarea cererii se sustine, in esenta, ca Guvernul a schimbat procedura de numire a judecatorului roman la Curtea Europeana a Drepturilor Omului prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/2013 pentru modificarea si completarea art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 94/1999 privind participarea Romaniei la procedurile in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Comitetului Ministrilor ale Consiliului Europei si exercitarea dreptului de regres al statului in urma hotararilor si conventiilor de rezolvare pe cale amiabila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 191 din 4 aprilie 2013, “reducandu-se in mod considerabil atributia Consiliului Superior al Magistraturii in ceea ce priveste propunerea de candidatura.”
Potrivit art. I pct. 1 din actul normativ mentionat, “Desemnarea candidatilor in numele Romaniei pentru functia de judecator al Curtii se face de catre Guvern, cu avizul comisiilor juridice si pentru drepturile omului din Senat si Camera Deputatilor, reunite in sedinta comuna, la propunerea unei comisii formate din persoanele enumerate mai jos, care isi exercita mandatul in mod individual si independent si isi exprima propria opinie:
a) ministrul justitiei;
b) ministrul afacerilor externe;
c) agentul guvernamental pentru Curtea Europeana a Drepturilor Omului;
d) directorul Directiei afaceri europene si drepturile omului din cadrul Ministerului Justitiei;
e) un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, desemnat de Plenul acestuia;
f) un judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, desemnat de Colegiul de conducere al acesteia;
g) Avocatul Poporului;
h) doua cadre didactice universitare de la facultatile de drept din cadrul universitatilor de cercetare avansata si educatie, astfel cum acestea sunt clasificate potrivit art. 193 alin. (4) lit. c) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, desemnate, cu majoritate, de membrii prevazuti la lit. a) – g), in baza propunerilor facultatilor de drept.”
Anterior modificarii prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/2013, art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 94/1999 privind participarea Romaniei la procedurile in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Comitetului Ministrilor ale Consiliului Europei si regresul statului in urma hotararilor si conventiilor de rezolvare pe cale amiabila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 424 din 31 august 1999, stabilea urmatoarea procedura: “Desemnarea candidatilor in numele Romaniei pentru functia de judecator al Curtii se face de Guvern, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, in urma audierii persoanelor propuse de membrii acestuia din randul juristilor cu mare prestanta morala si civica, cu reputatie profesionala recunoscuta, cu avizul Comisiei juridice, de disciplina si imunitati, al Comisiei pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor nationale ale Camerei Deputatilor si al Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari, al Comisiei pentru drepturile omului si minoritati ale Senatului. Comisiile reunite vor audia candidatii propusi, in sedinta comuna. Convocarea Consiliului Superior al Magistraturii se face de ministrul justitiei, care va prezida lucrarile acestuia, fara a participa la vot.”
Invocand, in continuare, o serie de dispozitii apreciate ca fiind relevante din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (art. 19 – Infiintarea Curtii, art. 20 – Numirea judecatorilor, art. 21 – Conditiile exercitarii functiilor, art. 22 – Alegerea judecatorilor), precum si din Regulamentul Curtii (art. 4 – Incompatibilitati), autorul sesizarii sustine ca “statutul judecatorilor Curtii este similar, in multe privinte, statutului judecatorilor romani, atat in ceea ce priveste conditiile impuse sub aspectul reputatiei morale ori al competentei profesionale, cat si al interdictiilor si incompatibilitatilor”, cea mai importanta dintre acestea fiind “independenta de care se bucura judecatorii internationali in exercitarea mandatului lor.” In acest context, propunerea candidatilor la functia de judecator la Curte din partea Romaniei de catre Consiliul Superior al Magistraturii, astfel cum stabilea vechea forma a Ordonantei Guvernului nr. 94/1999, “corespundea atat rolului constitutional al Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independentei justitiei, cat si cerintei de independenta a viitorului judecator la Curtea Europeana a Drepturilor Omului”. Modificarea acestei proceduri reprezinta “o interventie nejustificata din perspectiva aplicarii principiului constitutional care consacra echilibrul puterilor in stat.”
Astfel, “propunerea candidatilor de catre o comisie formata din 9 membri, in care Guvernul este reprezentat de nu mai putin de 4 membri, iar acesti 4 reprezentanti ai executivului pot lua decizia doar ei, in conditiile in care cvorumul de luare a deciziilor este de cel putin 3 voturi […], cumulat cu faptul ca tot Guvernul este cel care decide cu privire la aceste propuneri, rupe echilibrul intre cele trei puteri ale statului, deplasand nejustificat centrul de influenta, inclusiv in etapa formularii propunerilor, spre puterea executiva.”
Se mai arata ca acest proiect de act normativ nu a fost supus dezbaterii publice si nu a fost transmis in timp util spre avizare Consiliului Superior al Magistraturii sau Consiliului Legislativ.
In motivarea cererii se invoca Declaratia de la Brighton din aprilie 2012, adoptata la finalul Conferintei privind viitorul Curtii Europene a Drepturilor Omului, organizata de Presedintia britanica a Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei, Ghidul cu privire la selectia candidatilor pentru functia de judecator la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, precum si Avizul nr. 5 al Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni in atentia Comitetului de Ministri, referitor la regulile si practicile privind desemnarile la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, apreciindu-se ca institutia Consiliului Superior al Magistraturii intruneste cerintele conturate in aceste documente cu privire la selectia candidatilor pentru functia de judecator la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, fiind “singura autoritate independenta constitutional si functional, recunoscuta ca reprezentand garantia independentei judecatorilor”.
Se sustine, totodata, ca preluarea atributiei de propunere a candidatilor de catre comisia prevazuta de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/2013, in care Guvernul, angajat politic, alaturi de alte persoane pentru care nu exista vreo garantie de neimplicare politica, joaca un rol important, ar putea ridica unele probleme din perspectiva apartenentei de independenta si impartialitate de care trebuie sa se tina cont in procedura de desemnare a judecatorilor Curtii. Se invoca in acest sens Memorandumul explicativ al Ghidului cu privire la selectia candidatilor pentru functia de judecator la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in care s-a retinut ca, daca organismul care propune candidatii este stabilit sub autoritatea Guvernului si cuprinde membri proveniti din administratie, nu poate fi considerat independent.
Se arata ca demersul Guvernului de a modifica o procedura atat de importanta pe calea ordonantei de urgenta trebuie analizat critic si din perspectiva definitiei date conflictului juridic de natura constitutionala in jurisprudenta Curtii Constitutionale, cu referire la Decizia nr. 53/2005 a acestei Curti. Astfel, prin actul normativ mentionat, Guvernul a golit de substanta o atributie care apartine Consiliului Superior al Magistraturii, afectand astfel regimul unei institutii fundamentale a statului, ceea ce inseamna o incalcare a art. 115 alin. (6) din Constitutie.
Se sustine ca art. 134 alin. (1) din Constitutie este principiul general care reglementeaza dreptul Consiliului Superior al Magistraturii de a propune numirea in functie a judecatorilor si procurorilor, iar textul constitutional nu restrange sfera atributiilor Consiliului numai la numirea in functii a judecatorilor si procurorilor de la instantele si parchetele nationale, ci se refera, implicit, si la candidatii pentru functia de judecator la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
Prin actul normativ adoptat, Guvernul a infrant vointa legiuitorului exprimata prin Legea nr. 87/2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 94/1999 privind participarea Romaniei la procedurile in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Comitetului Ministrilor ale Consiliului Europei si regresul statului in urma hotararilor si conventiilor de rezolvare pe cale amiabila, care a tinut seama de rolul constitutional al Consiliului Superior al Magistraturii atunci cand a reglementat aceeasi procedura-cadru in etapa propunerilor, pentru desemnarea unor candidati pentru functia de judecator la Curtea Europeana a Drepturilor Omului: Consiliul propune, si o alta autoritate din sfera executivului desemneaza (presedintele tarii – pentru judecatorii nationali sau Guvernul – pentru judecatorul roman la Curtea Europeana a Drepturilor Omului), iar cele doua autoritati publice care au competente conjuncte in realizarea obiectivului constitutional conlucreaza in spiritul interpretarii loiale a Constitutiei. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/2013 destabilizeaza astfel binomul propunere-numire si incalca principiul echilibrului puterilor in stat in cadrul unei proceduri ce implica doua autoritati publice.
Invocandu-se in acest sens deciziile Curtii Constitutionale nr. 98/2008 si nr. 1.221/2008, se apreciaza ca procedura desemnarii unor candidati la functia de judecator din partea Romaniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului trebuie sa se supuna aceluiasi principiu general al exercitarii atributiilor constitutionale: cele doua autoritati implicate trebuie sa colaboreze, respectandu-si una alteia prerogativele si neintervenind una in prerogativele celeilalte. Or, Guvernul a intervenit prin actul normativ mentionat, anuland prerogativa “propunerii” ce apartinea Consiliului Superior al Magistraturii.
Se mai sustine ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/2013 goleste de substanta o atributie fundamentala a Consiliului Superior al Magistraturii, deoarece incalca art. 134 alin. (1) din Constitutie, afecteaza regimul unei institutii fundamentale a statului si incalca art. 115 alin. (6) din Constitutie. Actul normativ mentionat nu a fost adoptat pentru reglementarea unei situatii urgente, ci pentru a contracara o lege adoptata de Parlament in anul 2001 si pentru a reveni la un cadru legislativ care sa excluda Consiliul Superior al Magistraturii din procedura propunere si numire.
In concluzie, se solicita admiterea cererii si pronuntarea unei decizii prin care sa se constate existenta conflictului juridic de natura constitutionala intre autoritatea judecatoreasca si puterea executiva, precum si a existentei blocajului institutional ce poate fi inlaturat numai prin statuarea unei modalitati concrete de solutionare a conflictului juridic care produce in continuare efecte, respectiv prin recunoasterea competentei Consiliului Superior al Magistraturii de a propune numirea in functia de judecator la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
III. In conformitate cu dispozitiile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, cererea a fost comunicata partilor aflate in conflict pentru a-si exprima in scris punctul de vedere asupra continutului conflictului si a eventualelor cai de solutionare a acestuia.
Consiliul Superior al Magistraturii a comunicat punctul sau de vedere cu Adresa nr. 9.783/1.154 din 22 aprilie 2013, inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 1.574 din 22 aprilie 2013, prin care arata ca la solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala “urmeaza a fi avute in vedere argumentele prezentate in cuprinsul cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala”.
Pe langa aceste argumente, se fac si o serie de precizari suplimentare. Astfel, potrivit autorului sesizarii, faptul ca in alte state europene propunerea candidatilor nationali la functia de judecator al Curtii Europene a Drepturilor Omului este atributul executivului sau al unor organisme constituite in acest scop, cu componenta mixta, nu poate reprezenta un contraargument definitoriu, in lipsa unor dispozitii ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului sau ale altor instrumente juridice care sa oblige la o anumita componenta a organului ce propune candidatii. Se arata ca exista si alte state europene in care consiliile judiciare ori magistratii sunt implicati in procedura de desemnare a candidatilor la Curte, de exemplu Belgia, Croatia, Cehia, Finlanda, Grecia, Lituania, Republica Moldova, Norvegia, Polonia, Portugalia. Se apreciaza ca fiind cel mai relevant exemplul Slovaciei, unde procedura de desemnare a judecatorilor la Curtea Europeana a Drepturilor Omului este foarte apropiata de cea anterioara din Romania.
Varietatea modalitatilor de constituire a comisiilor trebuie inteleasa si din perspectiva particularitatilor specifice fiecarui stat in parte, iar in Romania, din perspectiva rolului sau de garant al independentei justitiei, consacrat constitutional, Consiliului Superior al Magistraturii prezentand garantiile cele mai potrivite pentru o propunere a candidatilor nationali la functia de judecator al Curtii nu doar libera de orice influente, ci si care sa induca o asemenea aparenta.
Guvernul a comunicat punctul sau de vedere cu Adresa nr. 5/2.619/2013, inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 1.625 din 25 aprilie 2013.
In punctul de vedere exprimat se arata, mai intai, ca cererea presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii este inadmisibila, intrucat in cauza nu a fost declansat un conflict juridic de natura constitutionala, criticile formulate vizand, de fapt, neconstitutionalitatea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2013. Se opineaza ca dispozitiile Constitutiei nu consacra atributia Consiliului Superior al Magistraturii de a propune numirea judecatorului din partea Romaniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Mai mult, judecatorii din partea statelor membre nu trebuie sa aiba calitatea de judecator in statul membru. Or, Consiliul Superior al Magistraturii, la nivel national, este autoritatea care decide cu privire la cariera judecatorilor, si nu si a altor persoane care exercita profesii juridice. In consecinta, nu se poate sustine ca Guvernul si-a arogat o competenta care nu ii apartine potrivit Constitutiei, actiune de natura a determina un conflict juridic de natura constitutionala intre cele doua autoritati publice, Consiliul Superior al Magistraturii si Guvern. Se apreciaza ca nu poate fi primita nici sustinerea potrivit careia Guvernul si-ar fi arogat competenta de a modifica prin intermediul unei ordonante de urgenta procedura de numire a judecatorului din partea Romaniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, golind de substanta rolul Consiliului Superior al Magistraturii, intrucat Guvernul poate legifera in acest domeniu, prin intermediul ordonantei de urgenta, in masura in care sunt respectate conditiile constitutionale privind emiterea ordonantelor de urgenta. Se mai sustine ca este inadmisibila solicitarea de recunoastere a competentei Consiliului Superior al Magistraturii de a propune numirea in functia de judecator la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Curtea Constitutionala nu este competenta sa modifice acte normative, intrucat nu are calitatea de legiuitor pozitiv, neputand sa recunoasca astfel competenta Consiliului Superior al Magistraturii de a propune numirea in functia de judecator la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
Sub aspectul fondului cauzei, se apreciaza ca norma de modificare a procedurii de selectare a candidatilor, din partea Romaniei, la functia de judecator al Curtii Europene a Drepturilor Omului, nu aduce atingere atributiilor constitutionale ale Consiliului Superior al Magistraturii, prin urmare nu este susceptibila de a crea premisele unui conflict juridic de natura constitutionala. Prin norma criticata nu au fost atrase de catre puterea executiva competente exclusive, determinand astfel, cum se sustine in cerere, limitarea atributiilor Consiliului Superior al Magistraturii. Ordonanta de urgenta, mentinand rolul Guvernului deja consacrat in forma anterioara a reglementarii, creioneaza o procedura de selectie in sensul recomandarilor cuprinse in Ghidul Comitetului de Ministri al Consiliului Europei privind selectia candidatilor la postul de judecator la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Modificarea adusa asigura o componenta echilibrata a structurii colegiale care gestioneaza procedura de selectie a candidatilor, prin cooptarea unor institutii cu atributii in domeniul protectiei drepturilor omului, a celei mai inalte instante nationale si a mediului academic juridic, fara a leza implicarea Consiliului Superior al Magistraturii si, mai ales, fara a aduce atingere competentei sale de garant al independentei justitiei. Criticand configuratia comisiei, Consiliul Superior al Magistraturii se pronunta, in fapt, asupra oportunitatii solutiei legislative, or, legiuitorul national poate sa promoveze modificari ale cadrului normativ, in limitele stabilite de Constitutie, de tratatele la care Romania este parte, si tinand seama de recomandarile organismelor internationale al caror membru este Romania.
IV. Potrivit art. 35 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, presedintele Curtii Constitutionale a fixat termenul sedintei de judecata pentru data de 9 mai 2013, cu citarea partilor implicate in conflict.
La termenul de judecata, presedintele Curtii Constitutionale, in temeiul dispozitiilor art. 216 alin. (1) din Codul de procedura civila coroborate cu cele ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, declara deschise lucrarile sedintei de judecata si invita prim-magistratul-asistent sa faca referatul cauzei.
Sunt prezenti, pentru autorul sesizarii, doamna procuror Oana Andrea Schmidt Haineala, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, iar pentru Guvern, prim-ministrul, domnul Victor-Viorel Ponta, impreuna cu ministrul justitiei, domnul Robert Marius Cazanciuc, Agentul guvernamental pentru Curtea Europeana a Drepturilor Omului, doamna Catrinel Brumar, si consilierul onorific al prim-ministrului, domnul Gyorgy Frunda.
Procedura de citare este legal indeplinita.
Presedintele Curtii Constitutionale, in temeiul dispozitiilor art. 216 alin. (2) din Codul de procedura civila, coroborate cu cele ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, acorda cuvantul doamnei procuror Oana Andrea Schmidt Haineala, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, pentru sustinerea cererii formulate.
Doamna procuror Oana Andrea Schmidt Haineala reitereaza motivele expuse pe larg in cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala. Mai arata ca actul normativ emis de Guvern determina impiedicarea Consiliului Superior al Magistraturii sa isi exercite rolul de garant al independentei justitiei. Prin natura litigiilor la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in fata Curtii este chemat statul roman prin intermediul Guvernului. In aceasta situatie, este necesar sa se asigure aparenta de impartialitate a magistratilor Curtii, acestia neputand fi desemnati de aceeasi autoritate care este chemata ulterior in judecata. Considera ca in cauza exista un conflict juridic de natura constitutionala si solicita Curtii sa constate existenta blocajului institutional care impune statuarea unei modalitati concrete de rezolvare, respectiv recunoasterea competentei Consiliului Superior al Magistraturii de a propune candidatii nationali la functia de judecator al Curtii Europene a Drepturilor Omului.
In continuare, presedintele Curtii Constitutionale acorda cuvantul prim-ministrului, domnul Victor-Viorel Ponta.
Acesta arata ca in cauza nu exista un conflict juridic de natura constitutionala. Propunerea judecatorilor din partea Romaniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului nu figureaza in Constitutie ca fiind in competenta Consiliului Superior al Magistraturii. Este insa necesar rolul de arbitru al Curtii Constitutionale avand in vedere ca Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2013. Prim-ministrul invoca si reglementarea in materie din alte state europene, in majoritatea (23 din 30 exemple analizate), competenta de propunere a judecatorilor nationali la Curtea Europeana a Drepturilor Omului revenind autoritatii executive. Mai arata ca este adevarat ca judecatorul roman numit la Curtea Europeana a Drepturilor Omului va judeca si cauze impotriva statului roman, insa acele cauze sunt finalizate de justitia romana. Subliniaza ca institutia Consiliului Superior al Magistraturii nu este eliminata din procedura de selectie a judecatorilor din partea Romaniei pentru Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Cat priveste justificarea urgentei pentru adoptarea actului normativ in cauza, arata ca pe data de 16 iulie 2013 trebuie finalizata aceasta procedura de selectie.
Presedintele Curtii Constitutionale, avand in vedere dispozitiile art. 216 alin. (5) din Codul de procedura civila, coroborate cu cele ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, da cuvantul judecatorilor care au pus intrebari partilor.
Doamna judecator Iulia Antoanella Motoc intreaba care este autoritatea competenta sa decida asupra numirii judecatorilor la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
Domnul Victor-Viorel Ponta arata ca aceasta autoritate este Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei.
Domnul judecator Petre Lazaroiu intreaba daca judecatorul roman la Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta statul roman sau se integreaza in structura in care a fost numit.
Doamna procuror Oana Andrea Schmidt Haineala arata ca judecatorii la Curtea Europeana a Drepturilor Omului au statut de magistrati independenti, subliniind ca acest considerent fundamenteaza interpretarea data in cauza art. 134 din Constitutie.
Domnul Victor-Viorel Ponta arata ca doar in procedura de selectie a candidatilor exista criteriul national; de la momentul numirii, judecatorii Curtii Europene a Drepturilor Omului devin impartiali.
Presedintele Curtii Constitutionale, domnul Augustin Zegrean, solicita opinia Guvernului cu privire la posibilitatea alegerii, pana la data de 16 iulie 2013, a celor doua cadre didactice universitare de la facultatile de drept din cadrul universitatilor de cercetare avansata si educatie care vor fi membri ai comisiei ce va realiza desemnarea candidatilor in numele Romaniei pentru functia de judecator la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
Domnul Victor-Viorel Ponta asigura ca imediat dupa decizia Curtii Constitutionale, comisia va fi infiintata. Subliniaza si existenta unei conditii de cvorum prevazuta de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/2013, care acopera acele situatii in care ar lipsi vreunul dintre membrii comisiei.
Doamna judecator Aspazia Cojocaru intreaba daca reglementarea actuala privind propunerile de numire a judecatorilor la Curtea Europeana a Drepturilor Omului reflecta un echilibru intre cele trei puteri ale statului.
Domnul Victor-Viorel Ponta arata ca procedura implica o comisie, existand un echilibru intre puterile statului in cadrul acesteia.
Doamna procuror Oana Andrea Schmidt Haineala arata ca mecanismul checks and balances era asigurat doar prin procedura precedenta, in prezent decizia fiind deplasata in zona puterii executive.
Nemaifiind alte intrebari, presedintele Curtii Constitutionale, in temeiul dispozitiilor art. 216 alin. (1) din Codul de procedura civila coroborate cu cele ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, declara dezbaterile inchise si ridica sedinta.

CURTEA,
examinand cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala formulata de Consiliul Superior al Magistraturii, punctele de vedere ale Consiliului Superior al Magistraturii si Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile reprezentantilor autoritatilor publice aflate in conflict, dispozitiile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, retine urmatoarele:
V. Curtea este competenta potrivit dispozitiilor art. 146 lit. e) din Constitutie, precum si ale art. 1, 10, 34 si 35 din Legea nr. 47/1992, sa se pronunte asupra conflictului juridic de natura constitutionala dintre autoritatile publice.
VI. Cu privire la cererea formulata, Curtea retine urmatoarele:
1. Izvorul conflictului juridic de natura constitutionala, potrivit sesizarii, il constituie exclusiv Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/2013 pentru modificarea si completarea art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 94/1999 privind participarea Romaniei la procedurile in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Comitetului Ministrilor ale Consiliului Europei si exercitarea dreptului de regres al statului in urma hotararilor si conventiilor de rezolvare pe cale amiabila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 191 din 4 aprilie 2013.
Prin actul normativ mentionat s-a modificat procedura de desemnare a candidatilor in numele Romaniei pentru functia de judecator al Curtii Europene a Drepturilor Omului. Astfel, anterior modificarii intervenite prin actul normativ mentionat, desemnarea acestora se realiza de Guvern, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul Comisiei juridice, de disciplina si imunitati, al Comisiei pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor nationale ale Camerei Deputatilor si al Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari, al Comisiei pentru drepturile omului si minoritati ale Senatului. In prezent, potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2013, desemnarea se realizeaza de catre Guvern cu avizul comisiilor parlamentare, insa la propunerea unei comisii formate din: ministrul justitiei; ministrul afacerilor externe; agentul guvernamental pentru Curtea Europeana a Drepturilor Omului; directorul Directiei afaceri europene si drepturile omului din cadrul Ministerului Justitiei; un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, desemnat de Plenul acestuia; un judecator de la Inalta Curte de Casatie si Justitie desemnat de Colegiul de conducere al acesteia; Avocatul Poporului; doua cadre didactice universitare de la facultatile de drept din cadrul universitatilor de cercetare avansata si educatie, desemnate, cu majoritate, de membrii prevazuti la lit. a) – g), in baza propunerilor facultatilor de drept.
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/2013 este apreciata de Consiliul Superior al Magistraturii ca stabilind o reglementare a desemnarii judecatorului la Curtea Europeana a Drepturilor Omului contrara principiului constitutional al separatiei si echilibrului puterilor in stat, principiului constitutional care consacra suprematia Constitutiei si a legilor, precum si dispozitiilor constitutionale referitoare la delegarea legislativa si celor referitoare la rolul si atributiile Consiliului Superior al Magistraturii. Din intreaga motivare transpare faptul ca esenta criticii vizeaza actiunea Guvernului de a impiedica Consiliul Superior al Magistraturii sa isi indeplineasca atributiile constitutionale si, din aceasta perspectiva, afectarea acestuia ca institutie fundamentala a statului in sensul art. 115 alin. (6) din Constitutie. Se mai invoca faptul ca actul normativ ce constituie izvorul conflictului juridic de natura constitutionala nu a fost supus dezbaterii publice si nu a fost transmis in timp util spre avizare Consiliului Superior al Magistraturii. Inlaturarea blocajului institutional cu privire la care se afirma ca a fost creat se poate realiza, potrivit sesizarii, numai prin recunoasterea competentei Consiliului Superior al Magistraturii de a propune numirea in functia de judecator la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, asadar prin revenirea la procedura anterioara adoptarii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2013.
2. In ceea ce priveste notiunea de conflict juridic de natura constitutionala dintre autoritati publice, Curtea Constitutionala a statuat, prin Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005, ca acesta presupune “acte sau actiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe isi aroga puteri, atributii sau competente, care, potrivit Constitutiei, apartin altor autoritati publice, ori omisiunea unor autoritati publice, constand in declinarea competentei sau in refuzul de a indeplini anumite acte care intra in obligatiile lor”. De asemenea, prin Decizia nr. 97 din 7 februarie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 169 din 5 martie 2008, Curtea a retinut: “conflictul juridic de natura constitutionala exista intre doua sau mai multe autoritati si poate privi continutul ori intinderea atributiilor lor decurgand din Constitutie, ceea ce inseamna ca acestea sunt conflicte de competenta, pozitive sau negative, si care pot crea blocaje institutionale.” Curtea a mai statuat ca textul art. 146 lit. e) din Constitutie “stabileste competenta Curtii de a solutiona in fond orice conflict juridic de natura constitutionala ivit intre autoritatile publice, iar nu numai conflictele de competenta nascute intre acestea”. (Decizia nr. 270 din 10 martie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 290 din 15 aprilie 2008). Notiunea de conflict juridic de natura constitutionala “nu se limiteaza numai la conflictele de competenta, pozitive sau negative, care ar putea crea blocaje institutionale, ci vizeaza orice situatii juridice conflictuale a caror nastere rezida in mod direct in textul Constitutiei” (Decizia Curtii Constitutionale nr. 901 din 17 iunie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 503 din 21 iulie 2009).
3. Avand in vedere definitiile jurisprudentiale ale sintagmei cuprinse in art. 146 lit. e) din Constitutie, Curtea urmeaza sa se pronunte daca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/2013 a produs, in sine, un conflict juridic de natura constitutionala intre Consiliul Superior al Magistraturii si Guvern prin netransmiterea “in timp util” a actului normativ, spre avizare, Consiliului Superior al Magistraturii si, respectiv, prin stabilirea unei proceduri de desemnare a judecatorului la Curtea Europeana a Drepturilor Omului in care Consiliul Superior al Magistraturii nu mai are atributii exclusive in ceea ce priveste propunerile de candidatura. Aceste critici vizeaza o examinare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2013 in raport cu normele constitutionale invocate de autorul sesizarii, asadar verificarea constitutionalitatii acestui act normativ atat din punctul de vedere al solutiei legislative pe care o consacra, cat si din punctul de vedere al procedurii de adoptare.
4. Pana in prezent, Curtea Constitutionala nu a statuat asupra existentei unor conflicte juridice de natura constitutionala ale caror izvoare sa rezide in chiar continutul unor acte normative, distinct de orice act de aplicare a lor, respectiv de conduite comisive sau omisive ale autoritatilor publice prevazute de Constitutie.
Cat priveste procedura de adoptare a actelor normative, exista precedente in jurisprudenta Curtii Constitutionale, cand, prin cererile de solutionare a unor conflicte juridice de natura constitutionala, au fost formulate si astfel de critici, apreciate de Curte ca vizand neconstitutionalitatea actelor normative in cauza. Astfel, prin Decizia nr. 97 din 7 februarie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 169 din 5 martie 2008, pronuntandu-se asupra criticii referitoare la adoptarea unor ordonante de urgenta ale Guvernului fara avizul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, Curtea a statuat ca “in speta nu suntem in prezenta unui astfel de conflict [n.a – de natura constitutionala], ci in prezenta neindeplinirii de catre Guvernul Romaniei a unei obligatii legale in cadrul unei proceduri de legiferare”. Dezvoltand aceste considerente prin Decizia nr. 901 din 17 iunie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 503 din 21 iulie 2009, in care analiza Curtii a purtat cu privire la lipsa unui aviz al Consiliului Superior al Magistraturii, Curtea a retinut ca “aspectele semnalate de catre presedintele Consiliului Superior al Magistraturii ar viza o eventuala neconstitutionalitate a unor acte normative, si nu un conflict juridic de natura constitutionala”. Or, “neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante poate fi stabilita numai in conditiile art. 146 lit. a) si d) din Constitutie, si nu in temeiul textului constitutional al art. 146 lit. e).”
5. Aceasta viziune restrictiva a Curtii Constitutionale, in sensul posibilitatii de a se stabili neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante numai in conditiile art. 146 lit. a) si d) din Constitutie, a fost nuantata, cu raportare insa la atributia prevazuta de art. 146 lit. i) din Constitutie (“vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia”). Astfel, de exemplu, prin Hotararea nr. 2 din 24 iulie 2012 asupra cererii referitoare la constatarea inaplicabilitatii la referendumul din 29 iulie 2012 a prevederilor articolului unic pct. 4 [referitor la art. I pct. 5^2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 41/2012] din Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 41/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, precum si ale articolului unic pct. 2 din Legea pentru modificarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 516 din 25 iulie 2012, Curtea a statuat ca, pentru a fi calificata ca fiind o contestatie care sa se circumscrie atributiei Curtii Constitutionale prevazute de art. 146 lit. i) din Constitutie, cererea formulata trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii alternative: “sa antameze probleme de constitutionalitate, respectiv sa se solicite Curtii Constitutionale exercitarea unui control de constitutionalitate a posteriori asupra actelor normative incidente in cadrul procedurii referendumului; sa vizeze contestarea legalitatii unor acte (inclusiv cele emise de Biroul Electoral Central) sau fapte indeplinite pe parcursul desfasurarii procedurii referendumului, cu conditia ca solutionarea unei asemenea cereri sa nu intre in competenta birourilor electorale sau a instantelor judecatoresti.” Curtea a acceptat asadar posibilitatea verificarii constitutionalitatii unor acte normative in exercitarea unei alte atributii decat cele prevazute la lit. a) si d) ale art. 146 din Constitutie, insa numai in situatia in care aceasta verificare este subsumata atributiei esentiale in care se solicita controlul de constitutionalitate. Este o viziune constanta, reflectata si in jurisprudenta mai veche in aceeasi materie, de exemplu Hotararea nr. 1 din 15 octombrie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 728 din 17 octombrie 2003, prin care Curtea a realizat un control de constitutionalitate a posteriori cu privire la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 92/2003 pentru modificarea si completarea unor reglementari referitoare la organizarea si desfasurarea referendumului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 710 din 10 octombrie 2003. In considerentele hotararii mentionate, Curtea a retinut ca “are atributia de a veghea la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului si de a confirma rezultatele acestuia. In intelesul prevederii constitutionale mentionate, solutionarea contestatiilor care ii sunt adresate cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului national, inclusiv cele referitoare la legile si ordonantele prin care se stabilesc norme cu caracter procedural de organizare si desfasurare a acestuia, apartin sferei sale de competenta, in masura in care solutionarea contestatiilor nu intra in atributiile birourilor electorale sau ale instantelor judecatoresti”.
6. In cauza nu subzisa insa o situatie asemanatoare, care sa sustina posibilitatea examinarii, cu caracter subsecvent in cadrul conflictului juridic de natura constitutionala, a constitutionalitatii unui act normativ.
Unicul scop al cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala formulate in prezenta cauza, distinct de orice acte comisive sau omisive ale autoritatilor implicate sau alte situatii care ar putea fi circumscrise sintagmei de conflict juridic de natura constitutionala, este acela de constatare a neconstitutionalitatii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2013 si a lipsirii de efecte juridice a acesteia. Or, neconstitutionalitatea unei ordonante, cu circumstantierea enuntata, poate fi stabilita numai in conditiile art. 146 lit. d) din Constitutie [si, prin intermediul legii de aprobare, in conditiile art. 146 lit. a) din Constitutie], iar nu in temeiul textului constitutional al art. 146 lit. e), atat timp cat neconstitutionalitatea invocata se identifica chiar cu obiectul cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala. Atributia Curtii Constitutionale de solutionare a conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice nu a fost conceputa de legiuitorul constituant ca o a treia cale distincta de examinare a constitutionalitatii actelor normative.
De altfel, asupra constitutionalitatii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2013 Curtea Constitutionala s-a pronuntat cu prilejul solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului si care formeaza obiectul Dosarului nr. 269 D/2013 al Curtii Constitutionale. Prin Decizia nr. 230 din 9 mai 2013, Curtea a respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate invocata.

Avand in vedere considerentele expuse in prezenta decizie, dispozitiile art. 146 lit. e) din Constitutie, precum si prevederile art. 11 alin. (1) lit. A.e), art. 34 si art. 35 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:

Respinge cererea formulata de Consiliul Superior al Magistraturii si constata ca nu exista conflict juridic de natura constitutionala intre Consiliul Superior al Magistraturii si Guvernul Romaniei.
Definitiva si general obligatorie. Decizia se comunica Consiliului Superior al Magistraturii si Guvernului Romaniei si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Pronuntata in sedinta din 9 mai 2013.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close