Tranzactiile in lant – intre oportunitate si risc

Lorena Tudor Andreea Dereli
Lorena Tudor Andreea Dereli

.

.
.

.

.
.
.

.
.Articolul lunii in Curierul fiscal nr. 6/2013

Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, companiile s-au angrenat in multiple tranzactii in lant, cu furnizori sau clienti externi, tratand aceste operatiuni ca o oportunitate de dezvoltare a afacerii si de extindere a portofoliului de clienti.In varianta simplificata, tranzactiile in lant presupun implicarea a minim trei companii, intre care au loc doua livrari succesive de bunuri. Transportul bunurilor are loc in mod direct de la primul furnizor pe lant la beneficiarul final. In practica, cele mai utilizate structuri implica insa un numar semnificativ de companii care nu sunt intotdeauna cunoscute de toate partile implicate.

Dincolo de avantajele comerciale generate de implicarea in tranzactii in lant, companiile trebuie sa tina cont si de implicatiile fiscale generate de astfel de operatiuni care pot determina riscuri majore la nivelul afacerii. Consecintele negative sunt determinate la nivelul companiilor de aplicarea scutirii de TVA fara indeplinirea conditiilor stipulate de legislatia de TVA sau de neglijarea obligatiilor de inregistrare in scopuri de TVA in diverse state membre, urmare a tranzactiilor desfasurate.

Astfel, atunci cand o tranzactie in lant presupune doua livrari succesive de bunuri si un singur transport intracomunitar, o singura livrare va fi scutita de TVA, respectiv cea careia ii corespunde transportul. Este evident asadar ca alocarea transportului in cadrul tranzactiilor in lant reprezinta pasul determinant al implicatiilor de TVA. In vederea alocarii transportului trebuie sa se aiba in vedere o apreciere globala a tuturor imprejurarilor in care se desfasoara tranzactiile, precum prevederile contractuale agreate de parti si conditiile de transport aferente livrarii bunurilor.

Cu titlu de exemplu, vom ilustra in continuare cum ar trebui alocat transportul in cazul unei tranzactii in lant care implica o livrare de la un furnizor initial, stabilit in Romania, catre un cumparator –revanzator stabilit in alt stat membru sau in Romania si o livrare de la cumparatorul –revanzator catre beneficiarul final, atunci cand transportul bunurilor are loc direct de la primul furnizor la clientul final.

Astfel, asa cum prevede si legislatia de TVA, daca transportul este in sarcina furnizorului initial sau a cumparatorului – revanzator, prima livrare se va considera livrare cu transport, scutita de TVA, in timp ce cea de-a doua livrare va fi considerata livrare fara transport, supusa reglementarilor de TVA din tara de destinatie. In schimb, daca transportul este in sarcina clientului final, prima livrare va fi considerata o livrare fara transport taxabila din perspectiva TVA, in timp ce cea de-a doua livrare va fi considerata livrare cu transport, scutita din perspectiva TVA.

Tratamentul de TVA aferent tranzactiilor in lant este prevazut si de Directiva de TVA valabila la nivel european, care cuprinde prevederi generale transpuse ulterior in legislatiile nationale. Avand in vedere implementarea diferita a acestor prevederi la nivelul statelor membre, problematica tratamentului de TVA aferent tranzactiilor in lant a fost abordata si la nivelul Curtii Europene de Justitie („CEJ”), transandu-se astfel linii directoare cu privire la tranzactiile in lant desfasurate intre furnizori din diverse state membre ale Uniunii Europene. In acest sens, CEJ s-a pronuntat in cazuri precum C-245/04 EMAG Handel Eder OHG v Finanzlandesdirektion fur Karnten („EMAG”) si C-430/09 Euro Tyre Holding BV v Staatssecretaris van Financien („Euro Tyre”).

Cazul EMAG a adus in discutie la CEJ problema livrarilor succesive de bunuri insotite de un singur transport si a analizat daca exista posibilitatea ca mai multe livrari de bunuri sa se poata califica drept livrari intracomunitare scutite de TVA, in cazul in care sunt insotite in fapt de un singur transport de bunuri. Hotararea CEJ a fost pronuntata in sensul ca transportul bunurilor se poate aloca unei singure operatiuni, care se va califica drept tranzactia scutita din perspectiva TVA.

Cativa ani mai tarziu, pe aceeasi tema a tranzactiilor cu bunuri in lant, a fost adus in atentia CEJ cazul Euro Tyre. Avand in vedere dificultatile intampinate cu privire la determinare operatiunii scutite de TVA din cadrul unui lant de tranzactii cu bunuri, hotararea CEJ a adus in cazul Euro Tyre detalii suplimentare fata de precedentul caz EMAG, cu privire la alocarea transportului intracomunitar al bunurilor. Astfel, potrivit hotararii CEJ, transportul intracomunitar ar trebui sa corespunda primei tranzactii in lant in cazul in care cumparatorul-revanzator a obtinut dreptul de a dispune de bunuri ca si proprietar pe teritoriul statului membru al primei livrari, va transporta bunurile intracomunitar si va transfera dreptul de a dispune de bunuri ca si proprietar catre beneficiarul final in statul membru de destinatie al transportului.

Asa cum reiese din legislatia de TVA aplicabila in Romania, precum si din cazurile judecate de CEJ, alocarea transportului bunurilor nu trebuie abordata ca o simpla problema de logistica, avand in vedere ca eventualele erori pot determina sarcini fiscale semnificative pentru companii. Astfel, tratamentul de TVA aplicat incorect tranzactiilor cu bunuri in lant desfasurate intre furnizorii din state membre diferite poate genera costuri suplimentare la nivelul companiilor (obligatii suplimentare de TVA, penalitati si dobanzi de intarziere), poate determina consecinte de ordin administrativ (precum inregistrarea in scopuri de TVA in alte state membre), si poate da nastere unor probleme de ordin comercial intre furnizori si clienti.

Avand in vedere aspectele evidentiate anterior cu privire la tranzactiile in lant intre trei companii, ne putem imagina complexitatea implicatiilor ce decurg din tranzactiile in lant cu un numar semnificativ de operatori economici. Prin urmare, recomandarea noastra este ca in aceste cazuri sa se acorde o importanta deosebita prevederilor contractuale cu privire la conditiile de transport si a prevederilor legislative valide in tarile implicate in tranzactii.


.
Puteti citi articolul integral achizitionand revista tiparita pe


sau abonandu-va la revista in format electronic pe

 

.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close