Directiva 2013/42/UE a Consiliului din 22 iulie 2013 de modificare a Directivei 2006/112/CE

Directiva 2013/42/UE a Consiliului din 22 iulie 2013 de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata in ceea ce priveste un mecanism de reactie rapida impotriva fraudelor in materie de TVA

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
avand in vedere Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, in special articolul 113,
avand in vedere propunerea Comisiei Europene,
dupa transmiterea proiectului de act legislativ catre parlamentele nationale,
avand in vedere avizul Parlamentului European [1],
avand in vedere avizul Comitetului Economic si Social European [2],
hotarand in conformitate cu o procedura legislativa speciala,
intrucat:
(1) Frauda fiscala in domeniul taxei pe valoarea adaugata (TVA) duce la pierderi bugetare considerabile si afecteaza conditiile de concurenta si, prin urmare, functionarea pietei interne. Recent, au aparut forme specifice de frauda fiscala brusca si masiva, in special prin utilizarea mijloacelor electronice, care faciliteaza comertul ilegal rapid pe scara larga.
(2) Directiva 2006/112/CE [3] autorizeaza statele membre sa solicite o derogare de la dispozitiile sale pentru a preveni anumite forme de evaziune fiscala sau de frauda.
(3) Experienta recenta a demonstrat ca procedura prevazuta la articolul 395 din Directiva 2006/112/CE nu poate oferi un raspuns suficient de rapid la cererile de masuri urgente inaintate de statele membre.
(4) Experienta a demonstrat de asemenea ca desemnarea destinatarului drept persoana raspunzatoare de plata TVA (taxare inversa) este in anumite cazuri o masura eficace pentru stoparea fraudei in materie de TVA in anumite sectoare.
(5) In conformitate cu dispozitiile privind taxarea inversa prevazute la articolele 199 si 199a din Directiva 2006/112/CE, statele membre nu dispun de flexibilitatea necesara pentru a raspunde rapid la situatiile de frauda neprevazuta si masiva inregistrate la categoriile de bunuri si servicii care nu intra sub incidenta articolelor respective. Prin urmare, se impune adoptarea unor masuri specifice in vederea abordarii acestor situatii.
(6) Avand in vedere numeroasele cazuri de frauda care s-au produs, o reactie rapida si exceptionala la cazurile noi de frauda neprevazuta este garantata cel mai bine printr-o masura speciala bazata pe un mecanism de reactie rapida (“MRR”) care consta in optiunea aplicarii unei taxari inverse pe o perioada scurta, in urma notificarii corespunzatoare de catre statul membru in cauza. Pentru a se asigura ca exercitarea optiunii este proportionala cu problema, Comisia ar trebui, dupa ce intra in posesia informatiilor relevante, sa aiba la dispozitie o perioada scurta pentru a evalua notificarea si a confirma daca obiecteaza fata de masura speciala MRR. Ar trebui sa existe posibilitatea ca opiniile statelor membre sa fie luate in considerare de catre Comisie si, prin urmare, statele membre ar trebui sa fie pe deplin informate in legatura cu notificarea si cu eventualele informatii suplimentare furnizate pe parcursul procesului. In plus, Consiliul ar trebui sa decida ulterior cu privire la eventuala aplicare in continuare a taxarii inverse prin intermediul unei decizii de punere in aplicare in temeiul articolului 395 din Directiva 2006/112/CE.
(7) Statul membru care a notificat intentia de a aplica masura speciala MRR poate face acest lucru dupa ce Comisia anunta ca nu are obiectii.
(8) Pentru a asigura aplicarea in continuare a taxarii inverse, in cel mai scurt timp si inainte de expirarea masurii speciale MRR, procedurii prevazute la articolul 395 din Directiva 2006/112/CE ar trebui sa i se aplice un termen mai scurt.
(9) Prelucrarea rapida a notificarilor din partea statelor membre in cadrul MRR va fi facilitata daca se utilizeaza un formular standardizat pentru respectivele notificari si pentru eventualele informatii suplimentare furnizate Comisiei. Prin urmare, ar trebui sa se confere Comisiei competente de executare in ceea ce priveste formularul standardizat mentionat.
(10) Intrucat un MRR nu poate reprezenta decat o solutie temporara, pana la adoptarea unor solutii legislative pe termen mai lung, in vederea sporirii rezistentei sistemului TVA fata de cazuri de frauda in materie de TVA, MRR ar trebui sa se aplice numai pe durata limitata.
(11) Pentru a evalua eficacitatea MRR, Comisia ar trebui sa elaboreze un raport de evaluare globala cu privire la impactul mecanismului in abordarea cazurilor de frauda neprevazuta si masiva.
(12) Deoarece obiectivul actiunii avute in vedere, si anume combaterea fenomenelor de frauda neprevazuta si masiva in materie de TVA, care adesea au o dimensiune internationala, nu poate fi realizat intr-o masura suficienta de statele membre, acestea nefiind in masura sa combata individual circuitele de frauda legate de noi forme de comert care implica mai multe tari in acelasi timp, si, prin urmare, poate fi mai bine realizat la nivelul Uniunii, pentru a garanta un raspuns mai rapid si, ca atare, mai adecvat si mai eficace la aceste fenomene, Uniunea poate adopta masuri in conformitate cu principiul subsidiaritatii, prevazut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeana. In conformitate cu principiul proportionalitatii, prevazut la acelasi articol, prezenta directiva nu depaseste ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.
(13) Prin urmare, Directiva 2006/112/CE ar trebui modificata in consecinta,
ADOPTA PREZENTA DIRECTIVA:
Articolul 1
Directiva 2006/112/CE se modifica dupa cum urmeaza:
1. Se introduce urmatorul articol:
“Articolul 199b
(1) Un stat membru poate, in cazuri de urgenta imperativa si in conformitate cu alineatele (2) si (3), sa desemneze drept destinatar persoana obligata la plata TVA pentru anumite furnizari de bunuri si servicii, prin derogare de la articolul 193, ca masura speciala bazata pe mecanismul de reactie rapida (“MRR”) cu scopul de a combate frauda neprevazuta si masiva care ar putea duce la pierderi financiare considerabile si ireparabile.
Masura speciala MRR face obiectul unor masuri corespunzatoare de control de catre statul membru cu privire la persoanele impozabile care furnizeaza bunurile sau serviciile carora li se aplica masura respectiva si este valabila pe o durata maxima de noua luni.
(2) Un stat membru care doreste sa introduca o masura speciala MRR astfel cum este prevazuta la alineatul (1) trimite o notificare Comisiei utilizand formularul standardizat instituit in conformitate cu alineatul (4) si, in acelasi timp, notifica celelalte state membre. Statul membru furnizeaza Comisiei informatii care sa indice sectorul in cauza, tipul si caracteristicile fraudei, existenta motivelor de urgenta imperativa, caracterul neprevazut si masiv si consecintele acesteia in ceea ce priveste pierderile financiare considerabile si ireparabile. In cazul in care considera ca nu dispune de toate informatiile necesare, Comisia contacteaza statul membru in cauza in termen de doua saptamani de la primirea notificarii si precizeaza informatiile suplimentare care sunt necesare. Eventualele informatii suplimentare furnizate de statul membru in cauza Comisiei, se transmit simultan celorlalte state membre. Daca informatiile suplimentare furnizate nu sunt suficiente, Comisia informeaza in acest sens statul membru in cauza in termen de o saptamana.
Statul membru care doreste sa introduca o masura speciala MRR astfel cum este prevazuta la alineatul (1) adreseaza in acelasi timp si o cerere Comisiei in conformitate cu procedura prevazuta la articolul 395 alineatele (2) si (3).
(3) Dupa obtinerea tuturor informatiilor pe care le considera necesare pentru evaluarea notificarii mentionate la alineatul (2) primul paragraf, Comisia notifica statele membre in legatura cu acest lucru. Daca are obiectii fata de masura speciala MRR, Comisia formuleaza un aviz negativ in termen de o luna de la notificare si informeaza statul membru in cauza si Comitetul pentru TVA in legatura cu aceasta. Daca nu are obiectii, Comisia transmite o confirmare scrisa statului membru in cauza si Comitetului pentru TVA in acelasi interval de timp. Statul membru poate adopta masura speciala MRR de la data primirii confirmarii respective. La evaluarea notificarii, Comisia tine seama de opiniile oricarui alt stat membru care i-au fost transmise in scris.
(4) Comisia adopta un act de punere in aplicare prin care instituie un formular standardizat pentru transmiterea notificarii privind masura speciala MRR mentionata la alineatul (2) si a informatiilor mentionate la alineatul (2) primul paragraf. Actul de punere in aplicare respectiv se adopta in conformitate cu procedura de examinare mentionata la alineatul (5).
(5) Atunci cand se face trimitere la prezentul alineat, se aplica articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European si al Consiliului [****], iar in acest sens, comitetul este cel instituit in temeiul articolului 58 din Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului din 7 octombrie 2010 [*****].
2. La articolul 395, se adauga urmatorul alineat:
“(5) In cazuri de urgenta imperativa, astfel cum se prevede la articolul 199b alineatul (1), procedura prevazuta la alineatele (2) si (3) se incheie in termen de sase luni de la primirea cererii de catre Comisie.”.
Articolul 2
Inainte de 1 ianuarie 2018, Comisia transmite Parlamentului European si Consiliului un raport de evaluare globala cu privire la impactul MRR prevazut la articolul 1 punctul 1.
Articolul 3
Prezenta directiva intra in vigoare in a douazecea zi de la data publicarii in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Aceasta se aplica pana la 31 decembrie 2018.
Articolul 4
Prezenta directiva se adreseaza statelor membre.
Adoptata la Bruxelles, 22 iulie 2013.
Pentru Consiliu
Presedintele
C. Ashton
[1] Avizul din 7 februarie 2013 (nepublicat inca in Jurnalul Oficial).
[2] JO C 11, 15.1.2013, p. 31.
[3] Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata (JO L 347, 11.12.2006, p. 1).
[****] Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European si al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor si principiilor generale privind mecanismele de control de catre statele membre al exercitarii competentelor de executare de catre Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
[*****] Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului din 7 octombrie 2010 privind cooperarea administrativa si combaterea fraudei in domeniul taxei pe valoarea adaugata (JO L 268, 12.10.2010, p. 1).”

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close