Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995

In M. Of. nr. 479 din 1 august 2013 a fost publicat Ordinul ministrului justitiei nr. 2333/C/2013 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995.

Din cuprins:
ART. 1
Se aproba Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, prevazut in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
ART. 2
La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995 pentru aprobarea Regulamentului de punere in aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 176 din 8 august 1995, cu modificarile si completarile ulterioare.
ART. 3
Serviciul profesii juridice conexe si Uniunea Nationala a Notarilor Publici vor duce la indeplinire dispozitiile prezentului ordin.
ART. 4
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si va intra in vigoare in termen de 10 zile de la publicare.

ANEXA 1

REGULAMENT
de aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

ART. 1
Activitatea notariala pe teritoriul Romaniei se indeplineste de notarii publici numiti in functie de catre ministrul justitiei, in conditiile Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, republicata, cu modificarile ulterioare, denumita in continuare lege, si ale prezentului regulament.
ART. 2
(1) In afara granitelor Romaniei, activitatile notariale prevazute de legislatia in vigoare pot fi indeplinite numai de persoanele cu atributii in acest sens din cadrul misiunilor diplomatice si al oficiilor consulare ale Romaniei, precum si de comandantii navelor si aeronavelor sub pavilion romanesc.
(2) Secretarii consiliilor locale ale comunelor si oraselor unde nu functioneaza birouri notariale sau sedii secundare ale acestora pot legaliza copii de pe inscrisurile prezentate de parti, cu exceptia inscrisurilor sub semnatura privata, atributie ce nu poate fi delegata altei persoane.
ART. 3
Prin activitate notariala se intelege totalitatea actelor, procedurilor si consultatiilor indeplinite de notarul public in exercitarea functiei, date in competenta sa prin lege.

CAPITOLUL II
Competenta notarilor publici

ART. 4
(1) Notarul public indeplineste activitatile notariale prevazute la art. 12 si 13 din lege, precum si activitatile date in competenta sa prin alte acte normative.
(2) Notarul public are competenta generala, cu exceptiile prevazute la art. 15 din lege.

CAPITOLUL III
Organizarea activitatii notarilor publici

SECTIUNEA 1
Dobandirea calitatii de notar public

SUBSECTIUNEA 1
Dobandirea calitatii de notar public ca urmare a efectuarii stagiului si promovarii examenului de notar public pentru notarii stagiari

ART. 5
(1) Poate deveni notar stagiar persoana care indeplineste urmatoarele conditii:
a) are cetatenia romana, a unui stat membru al Uniunii Europene, a unui stat apartinand Spatiului Economic European sau a Confederatiei Elvetiene si are domiciliul ori, dupa caz, resedinta obisnuita in Romania, dovada care se face cu acte eliberate de autoritatile romane competente;
b) are capacitatea de exercitiu deplina, dovada care se face printr-o declaratie autentica a persoanei, din care sa rezulte ca nu a pierdut si nu i-a fost restransa capacitatea de exercitiu;
c) este licentiat in drept, dovada care se face cu diploma de licenta obtinuta in Romania ori, in cazul obtinerii in alta tara, echivalata sau recunoscuta de autoritatile romane;
d) nu are antecedente penale rezultate ca urmare a savarsirii unei infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul ori a savarsirii cu intentie a unei alte infractiuni, dovada care se face cu certificatul de cazier judiciar sau echivalentul acestuia, eliberat de autoritatea competenta din statul ori, dupa caz, statele al carui/caror cetatean este;
e) se bucura de o buna reputatie, constatata in conditiile stabilite prin statut, dovedita cu scrisoare de recomandare, de regula, de la angajator, organizatia profesionala, universitati, institutii sau altele asemenea, precum si cu certificat de cazier fiscal ori echivalentul acestuia, eliberat de autoritatea competenta din statul ori, dupa caz, statele al carui/caror cetatean este;
f) cunoaste limba romana, dovada ce se face prin atestatul de cunoastere a limbii romane. Cunoasterea limbii romane se prezuma la persoanele cu cetatenie romana;
g) este apt din punct de vedere medical, fizic si psihologic, pentru exercitarea functiei, dovada care se face cu certificatul medical eliberat de comisia de examinare medicala a judecatorilor, procurorilor, magistratilor asistenti si personalului asimilat acestora, precum si a candidatilor pentru admiterea in magistratura;
h) promoveaza examenul sau concursul pentru dobandirea calitatii de notar stagiar, dovada care se face prin hotarare a Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania, denumita in continuare Uniunea, de validare a rezultatelor examenului sau concursului.
(2) La cererea de inscriere se va atasa si dovada platii taxelor stabilite pentru inscrierea la examen sau la concurs.
(3) In toate cazurile in care, potrivit legii, exista obligatia indeplinirii conditiei prevazute la art. 22 lit. g) din lege, competenta de a efectua examinarea medicala apartine Comisiei de examinare medicala a judecatorilor, procurorilor, magistratilor asistenti si personalului asimilat acestora, precum si a candidatilor pentru admiterea in magistratura.
ART. 6
(1) Colegiile directoare ale Camerelor Notarilor Publici, denumite in continuare Camere, organizeaza anual, simultan si intr-o zi lucratoare examenul sau concursul pentru dobandirea calitatii de notar stagiar, pe posturile vacante stabilite de catre acestea in conditiile legii. Data examenului sau concursului se stabileste de catre presedintele Uniunii.
(2) Examenul sau concursul pentru dobandirea calitatii de notar stagiar se valideaza de catre Consiliul Uniunii, la propunerea Colegiului director al Camerei. In cazul invalidarii examenului sau concursului, Camera va organiza, pe cheltuiala sa, un nou concurs ori examen pentru aceiasi candidati, care nu vor mai achita o alta taxa de participare. In acest caz, presedintele comisiei de examinare va fi un membru al Consiliului Uniunii, altul decat reprezentantul Camerei organizatoare in Consiliul Uniunii.
(3) Procedura de organizare si desfasurare a concursului sau examenului pentru dobandirea calitatii de notar stagiar, componenta, numarul si modul de constituire a comisiilor se stabilesc de catre Consiliul Uniunii prin regulament.
(4) Numirea membrilor comisiilor se face de catre Colegiul director al fiecarei Camere, potrivit regulamentului aprobat de catre Consiliul Uniunii, cu exceptia cazului in care se invalideaza examenul sau concursul, situatie in care membrii comisiilor vor fi desemnati, in conditiile regulamentului, de catre Consiliul Uniunii.
(5) Tematica si bibliografia de examen sau de concurs se aproba de catre Consiliul Uniunii si se publica pe site-ul Uniunii pana cel tarziu la data de 1 iunie a fiecarui an calendaristic.
ART. 7
Colegiul director al Camerei stabileste, pentru Camera respectiva, pana la data de 31 martie a fiecarui an calendaristic, numarul de locuri destinate examenului sau concursului pentru dobandirea calitatii de notar stagiar. Numarul total de locuri se stabileste de catre Consiliul Uniunii.
ART. 8
(1) Colegiul director al Camerei stabileste, pana la data de 15 mai a fiecarui an calendaristic, birourile notariale in care notarii stagiari vor efectua stagiul de pregatire practica.
(2) Pentru ca un birou notarial sa fie avizat de catre Colegiul director al Camerei in vederea desfasurarii de catre notarii stagiari a stagiului de pregatire practica, notarul public care va coordona activitatea de pregatire trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa aiba, pana la data de 15 mai a anului in care este organizat examenul sau concursul, cel putin 6 ani vechime in functia de notar public;
b) sa se bucure de o buna reputatie profesionala, prezumata, in acest caz, prin lipsa sanctiunilor disciplinare aplicate prin hotarare definitiva, in ultimii 3 ani.
ART. 9
(1) Dupa promovarea examenului sau a concursului, notarul stagiar va incheia contractul de pregatire cu Institutul Notarial Roman, denumit in continuare INR. In contractul de pregatire se vor cuprinde perioada legala de desfasurare a stagiului, conditiile de desfasurare a acestuia, cuantumul si modalitatea de plata a cheltuielilor de pregatire. Contractele de pregatire se incheie in termen de 20 de zile calendaristice de la validarea de catre Consiliul Uniunii a rezultatelor concursului sau examenului si se comunica Biroului executiv.
(2) Dupa promovarea examenului sau a concursului si incheierea contractului de pregatire, candidatul are obligatia sa urmeze, timp de 2 ani, cursurile de pregatire teoretica si practica.
(3) Calitatea de notar stagiar inceteaza in urmatoarele cazuri:
a) refuzul incheierii contractului de pregatire cu INR;
b) absenta nejustificata la cel putin 15% din totalul orelor alocate cursurilor de pregatire teoretica si practica;
c) neplata cheltuielilor aferente pregatirii;
d) respingerea la doua examene de definitivat;
e) lipsa nejustificata la doua examene de definitivat;
f) respingerea la un examen de definitivat si lipsa nejustificata la alt examen de definitivat.
(4) Incetarea calitatii de notar stagiar se dispune de catre Biroul executiv al Consiliului Uniunii din oficiu ori la sesizarea INR, a Colegiului director al Camerei sau a notarului public coordonator.
ART. 10
(1) Stagiul de pregatire teoretica si practica a notarului stagiar este de 2 ani, fara posibilitatea reducerii acestuia, si se desfasoara dupa cum urmeaza:
a) un an de pregatire teoretica in cadrul INR;
b) un an de pregatire practica in cadrul biroului notarial desemnat de Colegiul director al Camerei.
(2) Pregatirea teoretica si practica se poate prelungi, la cererea notarului stagiar, ca urmare a respingerii sau a lipsei la examenul de definitivat, caz in care notarul stagiar are obligatia sa isi prelungeasca, pe cheltuiala sa, contractul de pregatire cu INR.
ART. 11
(1) Pregatirea practica se efectueaza in cadrul biroului notarial si consta in:
a) prezentarea sub aspect practic de catre notarul public coordonator a evidentelor notariale si financiar-contabile, a arhivei, precum si a modului de lucru cu publicul;
b) prezentarea si explicarea de catre notarul public coordonator a modului de instrumentare a actelor si procedurilor notariale;
c) asistarea notarului public coordonator de catre notarul stagiar la instrumentarea actelor si procedurilor notariale.
(2) Colegiul director al Camerei, din oficiu, la sesizarea notarului public coordonator cu privire la imposibilitatea desfasurarii stagiului ori la sesizarea notarului stagiar cu privire la modul necorespunzator de desfasurare a pregatirii, dispune desemnarea unui alt notar public coordonator.
(3) Programul de desfasurare a stagiului la nivelul biroului notarial este de minimum 6 ore in fiecare zi lucratoare.
(4) Pe perioada desfasurarii stagiului in biroul notarial, notarul stagiar nu poate semna niciun act notarial si nu poate instrumenta nicio procedura notariala.
(5) Colegiul director al Camerei repartizeaza, cu acordul notarului public coordonator, notarul stagiar sau notarii stagiari care vor efectua stagiul de pregatire in cadrul birourilor notarilor publici.
(6) Cu aprobarea Colegiului director al Camerei, un notar public coordonator poate indruma cel mult 2 notari stagiari in acelasi timp.
(7) Pentru perioada in care asigura pregatirea notarului stagiar la biroul sau, INR va achita notarului public coordonator pentru fiecare notar stagiar pregatit un procent din taxa de scolarizare, procent ce va fi aprobat de Consiliul Uniunii.
(8) Calitatea de notar stagiar este compatibila cu desfasurarea altor activitati profesionale, cu conditia ca acestea sa nu aduca atingere onoarei si bunelor moravuri.
(9) Suspendarea efectuarii stagiului se dispune de catre Biroul executiv al Consiliului Uniunii, pe o perioada determinata, in cazul in care notarul stagiar se afla in una dintre urmatoarele situatii:
a) in caz de boala, pe perioada concediului medical care depaseste 30 de zile;
b) in caz de concediu pentru cresterea si ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani;
c) la cererea notarului stagiar, pentru perioade care nu pot depasi, cumulat, 3 ani.
(10) Pe durata suspendarii, notarul stagiar nu are dreptul sa participe la cursurile de pregatire teoretica si practica. Daca pe durata stagiului, din cauza suspendarilor intervenite, notarul stagiar a absentat la cel putin 15% din totalul orelor de pregatire teoretica si practica, acesta are obligatia sa efectueze, pe cheltuiala lui, orele de pregatire absentate, corespunzator continutului predat pe perioada absentei.
ART. 12
Dupa finalizarea perioadei de stagiu, INR elibereaza notarului stagiar un certificat de absolvire care confirma efectuarea stagiului de pregatire teoretica si practica si ii confera notarului stagiar dreptul de a se prezenta la examenul de definitivat.
ART. 13
Examenul de definitivat pentru notarii stagiari se organizeaza de catre INR, la cererea Consiliului Uniunii, pentru ocuparea posturilor vacante cuprinse in ordinul de actualizare prevazut de art. 21 alin. (3) lit. b) din lege. Data examenului se stabileste de catre presedintele Uniunii.
ART. 14
(1) Procedura de organizare si desfasurare a examenului de definitivat, componenta si numarul comisiilor, precum si modul de constituire a acestora se stabilesc prin Regulamentul pentru organizarea si desfasurarea examenului de definitivat si a concursului pentru dobandirea calitatii de notar public, aprobat prin ordin al ministrului justitiei, la propunerea Consiliului Uniunii.
(2) Dovada indeplinirii conditiilor prevazute de art. 22 lit. a) – g) din lege se face prin aplicarea, in mod corespunzator, a dispozitiilor art. 5 alin. (1) din prezentul regulament.
(3) Dovada indeplinirii conditiei prevazute la art. 22 lit. h) din lege se face in conditiile stabilite prin regulamentul prevazut la alin. (1).
ART. 15
(1) Numirea membrilor comisiilor se face de catre Consiliul Uniunii, cu exceptia reprezentantilor Ministerului Justitiei, care se numesc prin ordin al ministrului justitiei.
(2) Hotararea prin care se stabileste componenta comisiilor se comunica de indata, dar nu mai tarziu de 3 zile de la emitere, directiei de specialitate din Ministerul Justitiei.
(3) Un exemplar al hotararilor date de comisiile constituite in conditiile Regulamentului pentru organizarea si desfasurarea examenului de definitivat si a concursului pentru dobandirea calitatii de notar public se comunica directiei de specialitate din Ministerul Justitiei.
ART. 16
Notarii stagiari sustin examenul de definitivat numai pe posturile de notar public vacante, existente in circumscriptia Camerei la care au sustinut examenul de dobandire a calitatii de notar stagiar, prevazute in ordinul de actualizare.
ART. 17
Pentru sustinerea examenului de definitivat, colegiile directoare ale Camerelor propun un numar de posturi vacante egal cu numarul notarilor stagiari care au finalizat stagiul de pregatire in Camera respectiva.
ART. 18
In cazul in care in urma desfasurarii examenului de definitivat nu se ocupa toate posturile prevazute in ordinul de actualizare pentru examenul de definitivat, Colegiul director al Camerei le va reporta si le va redistribui pe categorii de posturi vacante in actualizarea urmatoare.
ART. 19
(1) Dupa validarea rezultatelor examenului de definitivat, candidatii admisi isi vor exprima, in ordinea mediilor obtinute, in fata Colegiului director al Camerei in care au sustinut examenul sau concursul de dobandire a calitatii de notar stagiar, optiunile de ocupare a posturilor vacante existente in circumscriptia acelei Camere.
(2) Dupa exprimarea optiunilor se inainteaza ministrului justitiei propunerea de emitere a ordinelor de numire in functia de notar public a candidatilor declarati admisi.
(3) Procedura de exprimare a optiunilor si de formulare a propunerii de numire in functia de notar public a notarilor stagiari se stabileste prin Regulamentul pentru organizarea si desfasurarea examenului de definitivat si a concursului pentru dobandirea calitatii de notar public, aprobat prin ordin al ministrului justitiei, la propunerea Consiliului Uniunii.

SUBSECTIUNEA a 2-a
Dobandirea calitatii de notar public de catre persoanele care au cel putin 6 ani vechime in functii de specialitate juridica

ART. 20
(1) Poate dobandi calitatea de notar public persoana care indeplineste cumulativ conditiile prevazute la art. 22 lit. a) – g) din lege, are cel putin 6 ani vechime intr-o functie de specialitate juridica si promoveaza concursul pentru dobandirea calitatii de notar public, organizat de INR.
(2) Dovada indeplinirii conditiilor prevazute de art. 22 lit. a) – g) din lege se face prin aplicarea, in mod corespunzator, a dispozitiilor art. 5 alin. (1) din prezentul regulament, care se completeaza cu urmatoarele acte:
a) dovada indeplinirii conditiei privind vechimea de cel putin 6 ani intr-o functie de specialitate juridica, ce se face, in conditiile legii, cu copia legalizata a carnetului de munca, adeverinta eliberata de catre angajator si, dupa caz, de Inspectoratul Teritorial de Munca sau de organizatia profesionala din care face parte ori a facut parte candidatul, precum si cu orice alte documente prevazute de legislatia in vigoare;
b) dovada promovarii concursului, care se face cu hotararea Consiliului Uniunii de validare a rezultatelor concursului pentru dobandirea calitatii de notar public.
ART. 21
Cererea de inscriere, impreuna cu dovezile de indeplinire a conditiilor de inscriere la concurs si de plata a taxei, se depun de catre candidat la sediul Camerei in a carei circumscriptie doreste sa isi desfasoare activitatea ca notar public si exista posturi vacante prevazute in ordinul de actualizare corespunzator.
ART. 22
Concursul pentru dobandirea calitatii de notar public se organizeaza de catre INR, la cererea Consiliului Uniunii.
ART. 23
(1) Procedura de organizare si desfasurare a concursului, componenta si numarul comisiilor, precum si modul de constituire a acestora se stabilesc prin Regulamentul pentru organizarea si desfasurarea examenului de definitivat si a concursului pentru dobandirea calitatii de notar public, aprobat prin ordin al ministrului justitiei, la propunerea Consiliului Uniunii.
(2) Numirea membrilor comisiilor se face de catre Consiliul Uniunii, cu exceptia reprezentantilor Ministerului Justitiei, care se numesc prin ordin al ministrului justitiei.
(3) Componenta comisiilor, precum si orice modificare a acesteia se comunica directiei de specialitate din Ministerul Justitiei.
(4) Un exemplar al hotararilor date de comisiile constituite in conditiile Regulamentului pentru organizarea si desfasurarea examenului de definitivat si a concursului pentru dobandirea calitatii de notar public se comunica directiei de specialitate din Ministerul Justitiei.
ART. 24
(1) Dupa validarea rezultatelor concursului, candidatii admisi isi vor exprima, in ordinea mediilor obtinute, in fata Biroului executiv al Consiliului Uniunii, optiunile de ocupare a posturilor vacante existente in cadrul Camerei unde s-au inscris.
(2) Dupa exprimarea optiunilor se inainteaza ministrului justitiei propunerea de emitere a ordinelor de numire in functia de notar public a candidatilor declarati admisi.
(3) Procedura de exprimare a optiunilor si de formulare a propunerii de numire in functia de notar public se stabileste prin Regulamentul pentru organizarea si desfasurarea examenului de definitivat si a concursului pentru dobandirea calitatii de notar public, aprobat prin ordin al ministrului justitiei, la propunerea Consiliului Uniunii.
ART. 25
(1) Dupa numirea in functie, notarul public are obligatia de a urma, pe cheltuiala proprie, cursurile de pregatire practica organizate de INR, cu privire la modul de indeplinire a actelor si procedurilor notariale, precum si la organizarea si functionarea biroului notarial.
(2) Durata cursurilor de pregatire se stabileste de catre Consiliul Uniunii, iar la finalul acestora se elibereaza un certificat.

SUBSECTIUNEA a 3-a
Dobandirea calitatii de notar public de catre judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie

ART. 26
(1) Judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie pot dobandi, la cerere, fara examen, calitatea de notar public, in temeiul dispozitiilor art. 102 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Cererea de numire in functie se adreseaza ministrului justitiei, in termen de cel mult un an de la data expirarii mandatului sau eliberarii din functie din motive neimputabile.
(3) Termenul de un an pentru depunerea cererii de dobandire, in conditiile legii, a calitatii de notar public de catre judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie se calculeaza de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a decretului de eliberare din functia de judecator.
ART. 27
(1) Cererea se depune la directia de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei, va cuprinde Camera unde solicitantul doreste sa isi desfasoare activitatea si va fi insotita de dovada publicarii decretului de eliberare din functie, precum si de dovezile din care rezulta indeplinirea conditiilor prevazute de lege.
(2) Cererile depuse pana la data de 31 martie a fiecarui an vor fi avute in vedere la actualizarea din anul respectiv a posturilor cu aceasta destinatie. Centralizatorul cuprinzand numarul cererilor de posturi, cu indicarea camerelor pentru care s-au exprimat optiuni de numire in functie, se comunica Consiliului Uniunii pentru a fi avute in vedere, la actualizarea din anul respectiv, solicitarile de posturi destinate judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(3) Cererile, respectiv actele doveditoare, depuse dupa data prevazuta la alin. (2), raman in evidenta directiei de specialitate din Ministerul Justitiei si vor fi avute in vedere in anul urmator la actualizarea posturilor cu aceasta destinatie.
(4) Dupa primirea de la Ministerul Justitiei a centralizatorului cuprinzand numarul cererilor de posturi de numire in functie fara examen, Consiliul Uniunii va solicita Camerelor formularea de propuneri pentru actualizarea posturilor destinate acestora.
ART. 28
(1) La formularea propunerilor de actualizare, Camerele vor avea in vedere numarul cererilor formulate si criteriile prevazute de lege.
(2) Posturile destinate judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie vor fi alocate in municipii resedinta de judet si vor fi comunicate de catre Consiliul Uniunii ministrului justitiei, in vederea emiterii ordinului de actualizare.
ART. 29
(1) Judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie isi vor exprima prin cerere scrisa, adresata directiei de specialitate, optiunile de ocupare a posturilor prevazute in ordinul de actualizare, in termen de doua luni de la publicarea acestuia in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, fiecare aratand in cererea de exprimare a optiunii ordinea de preferinta pentru ocuparea posturilor din circumscriptia Camerei mentionate in cerere. Ordinul de actualizare se publica si pe pagina de internet a Ministerului Justitiei.
(2) Judecatorii nu pot opta pentru un post vacant existent in alta Camera decat cea precizata in cererea de numire.
(3) In cazul in care mai multi judecatori opteaza pentru acelasi post din circumscriptia Camerei aratate in cerere, departajarea se va face prin aplicarea, in urmatoarea ordine, a criteriilor de prioritate:
a) are vechime mai mare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b) are vechime mai mare in functia de judecator si/sau procuror;
c) are titlul de doctor in drept;
d) are activitate mai indelungata in functii de specialitate juridica;
e) a functionat ca judecator si/sau procuror, pe o durata mai mare de timp, la instante judecatoresti din localitatea in care a solicitat numirea;
f) a obtinut o medie mai mare la examenul de licenta sau de diploma.
ART. 30
(1) Dupa numirea in functia de notar public a judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, acestia au obligatia sa urmeze, pe cheltuiala proprie, cursurile de pregatire organizate de INR cu privire la modul de indeplinire a actelor si procedurilor notariale, organizarea si functionarea Uniunii, a Camerei si a biroului notarial.
(2) Durata cursurilor de pregatire va fi stabilita de catre Consiliul Uniunii, iar la finalul acestora se va elibera un certificat.

SECTIUNEA a 2-a
Actualizarea numarului de notari publici

ART. 31
Numarul notarilor publici din localitatile aflate in circumscriptia fiecarei judecatorii si din municipiul Bucuresti se actualizeaza, pe baza propunerilor Camerelor, distinct pentru fiecare dintre urmatoarele categorii de posturi prevazute in ordinul de actualizare:
a) posturile destinate judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie Justitie;
b) posturile destinate notarilor stagiari care vor sustine examenul de definitivat;
c) posturile destinate persoanelor care au cel putin 6 ani vechime in functii de specialitate juridica si care vor sustine concursul de dobandire a calitatii de notar public;
d) posturile destinate schimbarilor de sedii ale birourilor notariale.
ART. 32
La formularea propunerilor de actualizare, Camerele vor avea in vedere criteriile prevazute de lege, posturile neocupate sau vacantate dupa ultima actualizare si asocierile dintre notarii publici din Camere diferite.
ART. 33
(1) La formularea propunerilor de actualizare se vor actualiza in mod obligatoriu cu numarul corespunzator posturi in localitatile in care:
a) unui notar public i-a incetat calitatea in conditiile legii, cu exceptia cazului in care postul notarului public caruia i-a incetat calitatea este preluat de unul dintre notarii publici asociati. In acest caz, devine vacant si va fi avut in vedere la actualizare postul notarului public asociat care a preluat postul notarului public caruia i-a incetat calitatea;
b) un notar public este asociat intr-o alta Camera pe o perioada care a depasit 5 ani sau este suspendat pe o perioada care a depasit 3 ani;
c) un notar public si-a schimbat definitiv sediul biroului notarial in alta localitate, in conditiile legii.
(2) Posturile indicate la alin. (1) se cuprind in ordinul de actualizare din anul urmator, cu una dintre destinatiile stabilite de catre Camera.
ART. 34
Camerele vor inainta propunerile de actualizare Consiliului Uniunii, care va verifica daca sunt indeplinite criteriile de actualizare prevazute de lege si daca posturile aflate in situatiile prevazute de art. 33 au fost propuse pentru a fi cuprinse in ordinul de actualizare.
ART. 35
In cazul in care, in urma verificarilor, Consiliul Uniunii constata ca la formularea propunerilor de actualizare nu au fost respectate de catre Camere criteriile prevazute de lege si prezentul regulament, acesta va proceda la suplimentarea, in mod corespunzator, a numarului de posturi, pe care o va inainta ministrului justitiei in vederea emiterii ordinului de actualizare.

SECTIUNEA a 3-a
Numirea in functia de notar public

ART. 36
Propunerea de numire in functia de notar public a candidatilor care indeplinesc conditiile prevazute de art. 22 din lege se formuleaza de catre Biroul executiv al Consiliului Uniunii si se inainteaza Ministerului Justitiei in vederea emiterii ordinului de numire, impreuna cu documentele care fac dovada indeplinirii conditiilor prevazute de lege, certificate de catre Uniune ca fiind conforme cu originalul:
a) dosarele de inscriere ale candidatilor;
b) hotararea de validare a rezultatelor examenului de definitivat, respectiv a rezultatelor concursului de admitere in functia de notar public, din care rezulta declararea ca admisi a candidatilor pentru care se propune numirea ca notar public.
ART. 37
Notarul public este numit in functie prin ordin al ministrului justitiei, pe baza referatului intocmit de directia de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei privind indeplinirea conditiilor de numire prevazute de lege.
ART. 38
Ordinul ministrului justitiei de numire in functia de notar public se emite in termen de 30 de zile de la comunicarea propunerilor de catre Biroul executiv al Consiliului Uniunii si cuprinde numele si prenumele notarului public, circumscriptia judecatoriei sau, dupa caz, a municipiului Bucuresti, precum si localitatea in care este numit acesta.
ART. 39
Dupa emitere, ordinul de numire in functie va fi inaintat Uniunii, care il va comunica, la randul sau, Camerei din care face parte notarul public, pentru a fi transmis acestuia.
ART. 40
In termen de 3 luni de la emiterea ordinului de numire in functie, notarul public are obligatia sa isi inregistreze sediul biroului in Registrul national de evidenta a notarilor publici (RNENP), tinut de catre Uniune.
ART. 41
(1) Dupa emiterea ordinului de numire, notarul public va depune juramantul, la Bucuresti, intr-un cadru solemn, in fata ministrului justitiei si a presedintelui Uniunii sau a reprezentantilor acestora.
(2) Depunerea juramantului se consemneaza intr-un proces-verbal, intocmit in 4 exemplare, care se semneaza de notarul public si de persoanele prevazute la alin. (1).
(3) Un exemplar al procesului-verbal si al juramantului se inmaneaza notarului public, iar cate un exemplar din celelalte 3 se pastreaza in arhiva Ministerului Justitiei, a Uniunii si, respectiv, a Camerei.

SECTIUNEA a 4-a
Asocierea si incetarea asocierii notarilor publici

ART. 42
(1) Activitatea notarilor publici se desfasoara in cadrul unui birou notarial individual sau asociat, in care poate functiona un notar public, respectiv mai multi notari publici asociati.
(2) Asocierea si incetarea asocierii notarilor publici care au sediul biroului in circumscriptia aceleiasi judecatorii se dispun prin decizie a Colegiului director al Camerei in a carei raza teritoriala se afla judecatoria in circumscriptia careia au sediul notarii publici.
(3) Colegiul director al Camerei avizeaza asocierea, aviz in baza caruia se emite licenta de functionare pentru societatea profesionala astfel constituita.
(4) Pentru avizarea favorabila a asocierii, Colegiul director al Camerei verifica daca notarii publici asociati au prevazut in contractul de societate urmatoarele elemente obligatorii:
a) denumirea si sediul societatii profesionale, precum si durata asocierii;
b) modul in care se vor tine evidentele notariale si fiscale, respectiv in partida separata sau in partida comuna. In cazul in care evidentele se tin in partida comuna, se mentioneaza notarul public care, dupa incetarea asocierii, va prelua in intregime arhiva notariala si economico-financiara;
c) care dintre birourile notarilor publici care se asociaza se va inchide, precum si custodele care va prelua arhiva creata de acest birou;
d) biroul in care isi va desfasura activitatea societatea profesionala ca urmare a asocierii, cu mentiunea, daca este cazul, ca acesta va functiona utilizand registrele notariale deja deschise; la sfarsitul acestora se va incheia un proces-verbal care va cuprinde data si numarul de inregistrare de la care notarii publici si-au inceput activitatea in asociere;
e) mentiuni cu privire la cota de participare la venituri si cheltuieli.
(5) Dispozitiile alin. (3) se aplica, dupa caz, in mod corespunzator, si in situatia in care unul sau mai multi notari publici ies din asociere fara ca societatea profesionala sa se desfiinteze sau se coopteaza noi asociati.
(6) In cazul asocierii, prelungirii sau incetarii asocierii, notarii publici vor depune, pentru a fi inaintat Ministerului Justitiei, un exemplar original al actului juridic prin care partile dispun asupra asocierii, prelungirii de asociere sau incetarii asocierii. La cerere, se vor inainta si urmatoarele:
a) copia actului/actelor juridice prin care partile au convenit anterior asupra asocierii, prelungirii de asociere sau incetarii asocierii cu unul sau mai multi asociati;
b) copia ordinelor sau, dupa caz, a deciziilor prin care s-a dispus anterior asupra asocierii, prelungirii de asociere sau incetarii asocierii cu unul sau cu mai multi asociati;
c) copia ordinului de numire in functie sau, dupa caz, a ultimului ordin de schimbare definitiva a sediului biroului.
ART. 43
(1) Asocierea si incetarea asocierii notarilor publici care nu au sediul biroului in circumscriptia aceleiasi judecatorii se dispun prin ordin al ministrului justitiei.
(2) Notarii publici care nu au sediul biroului in circumscriptia aceleiasi judecatorii se pot asocia numai in partida comuna, cu avizul Colegiului sau, dupa caz, al Colegiilor directoare ale Camerelor. Asocierea se dispune prin ordin al ministrului justitiei, dupa verificarea indeplinirii conditiilor legale. In scopul verificarii indeplinirii conditiilor legale, Biroul executiv al Consiliului Uniunii va transmite, in termen de 30 de zile de la primirea de la Camere, cererea notarilor publici, insotita de avizele corespunzatoare. La cerere se vor anexa si documentele care stau la baza avizelor.
(3) Pentru emiterea avizului in vederea asocierii notarilor publici din cadrul aceleiasi Camere si care nu au sediul biroului in circumscriptia aceleiasi judecatorii sau din Camere diferite, Colegiul director al Camerei in care urmeaza sa se asocieze notarul public, respectiv Colegiul director al Camerei din care pleaca notarul public verifica indeplinirea urmatoarelor conditii:
a) in circumscriptia judecatoriei in care este numit notarul public ce solicita sa plece prin asociere raman sa isi exercite functia cel putin 2 notari publici;
b) in anul in care solicita asocierea, precum si in anul anterior, nu i-a fost aplicata sanctiunea disciplinara a suspendarii din functie;
c) daca au fost luate masurile necesare pentru predarea arhivei create anterior asocierii;
d) efectuarea platilor scadente catre Camera, Uniune si entitatile subordonate acestora;
e) efectuarea platilor scadente catre bugetul de stat, respectiv impozitul pe transferul proprietatii, taxa pe valoarea adaugata, tarifele Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara, a altor asemenea plati, cu exceptia impozitului pe venit.
(4) Neindeplinirea cumulativa a conditiilor prevazute la alin. (3) atrage respingerea avizarii cererii de asociere pana la data la care notarul public face dovada indeplinirii acestora.
(5) In cazul asocierii notarilor publici din Camere diferite, cererea de asociere se depune la Camera in raza careia isi are sediul notarul public care solicita sa isi schimbe sediul prin asociere, in vederea avizarii. Pentru avizarea favorabila a cererii, Colegiul director al Camerei verifica indeplinirea tuturor conditiilor prevazute la alin. (3). Cererea, impreuna cu avizul favorabil, se transmite, in vederea avizarii, Camerei in a carei circumscriptie urmeaza sa functioneze societatea profesionala.
(6) Colegiul director al Camerei in a carei circumscriptie se solicita asocierea se pronunta prin aviz, avand in vedere urmatoarele criterii:
a) cerintele rezultate din intinderea teritoriului;
b) numarul locuitorilor;
c) volumul si tipul procedurilor notariale solicitate de catre public;
d) media anuala a onorariilor incasate de birourile notariale pe localitati;
e) posturile destinate notarilor stagiari care vor sustine examenul de definitivat.
(7) Impotriva avizului Camera sau notarul public poate face plangere la Consiliul Uniunii.
ART. 44
Cererile de asociere dintre notarii publici se solutioneaza potrivit procedurii aprobate prin hotarare a Consiliului Uniunii.
ART. 45
Prin exceptie de la prevederile art. 43, daca notarul public care vine dintr-o alta Camera solicita prelungirea duratei asocierii sau asocierea cu un alt notar public din Camera in care a venit prin asociere, aceasta se poate face la cererea solicitantilor adresata Colegiului director al Camerei in care isi desfasoara activitatea in asociere notarii publici, fara a mai fi necesar avizul Camerei din care provine notarul public.
ART. 46
Data incetarii exercitarii activitatii notarului public in biroul notarial in care a functionat anterior asocierii este data inregistrarii asocierii in RNENP, tinut de Uniune. Certificatul de inregistrare se comunica, de indata, Ministerului Justitiei.
ART. 47
(1) Notarul public nu isi poate desfasura activitatea concomitent intr-un birou individual si intr-o societate profesionala sau in mai multe societati profesionale.
(2) Notarul public nu poate functiona intr-un birou notarial fara a avea licenta de functionare, dupa caz, pentru una dintre formele de exercitare a profesiei.
(3) In cazul in care intr-o societate profesionala sunt asociati 2 sau mai multi notari publici, dintre care numai unul este numit in localitatea in care isi are sediul societatea profesionala, iar acestuia ii inceteaza calitatea fara a se face aplicarea dispozitiilor art. 20 alin. (4) si (5) din lege sau isi schimba sediul in alta localitate, societatea profesionala inceteaza.
(4) Prin asociere, notarul public nu isi pierde dreptul la birou individual. La incetarea asocierii notarul public isi va putea desfasura activitatea intr-un birou notarial individual sau intr-un birou notarial asociat.
ART. 48
Transformarea unei forme de exercitare a functiei in alta nu atrage lichidarea in ceea ce priveste evidentele notariale, procedurile notariale in curs de desfasurare, arhiva si evidentele financiar-contabile.

SECTIUNEA a 5-a
Schimbarea sediului biroului notarial

ART. 49
Notarul public, in functie sau suspendat, isi poate schimba sediul biroului notarial dintr-o localitate in alta localitate, in conditiile art. 20 din lege.
ART. 50
(1) Schimbarea sediului biroului notarului public din localitatea in care este numit intr-o localitate din circumscriptia aceleiasi judecatorii sau din circumscriptia altei judecatorii se face prin concurs pe post vacant prevazut in ordinul de actualizare.
(2) In cazul in care pentru postul vacant cu aceasta destinatie exista un singur candidat, schimbarea sediului biroului notarial se va face la cererea notarului public, fara a sustine examen.
(3) Schimbarea sediului biroului notarial dintr-o localitate in alta localitate se poate realiza prin incetarea calitatii notarului public titular si preluarea postului acestuia, la cerere, de catre notarul public asociat.
(4) In cazul in care in societatea profesionala functioneaza mai mult de 2 notari publici asociati, care nu sunt numiti in localitatea respectiva, locul vacantat in conditiile alin. (3) se ocupa de notarul public nominalizat prin contractul de asociere de catre notarul public titular dintre notarii asociati. In cazul in care nu este nominalizat niciunul dintre notarii asociati, locul vacantat se ocupa prin concurs, fiind reportat in acest scop in anul urmator, in conditiile legii si ale prezentului regulament.
ART. 51
In cazul in care in localitatea din care urmeaza sa isi schimbe sediul notarul public nu isi mai desfasoara activitatea un alt notar public, Colegiul director al Camerei este obligat sa asigure continuitatea serviciului notarial, precum si preluarea arhivei.
ART. 52
(1) Notarii publici care doresc sa isi schimbe definitiv sediul biroului notarial intr-o alta localitate depun la Uniune, in intervalul 1 ianuarie – 31 ianuarie al fiecarui an, o cerere in care mentioneaza localitatea, circumscriptia judecatoriei, precum si circumscriptia Camerei in care doresc sa isi schimbe sediul.
(2) Cererile vor fi centralizate si transmise Camerelor in ale caror circumscriptii se afla localitatile pentru care se solicita posturi, pentru a fi analizate la formularea propunerilor de actualizare.
(3) Concursul de schimbare de sedii se organizeaza de catre INR, la solicitarea Consiliului Uniunii, si consta intr-o proba scrisa de practica notariala.
(4) Comisia de verificare a lucrarilor scrise de practica notariala la concursul de schimbare de sedii este formata din 3 notari publici desemnati de catre Consiliul Uniunii.
(5) Rezultatele concursului de schimbare de sedii se valideaza de Consiliul Uniunii.
(6) Locurile ramase vacante in urma schimbarilor de sedii vor fi prevazute in urmatorul ordin de actualizare.
(7) Procedura de organizare si desfasurare a concursului de schimbare de sedii se stabileste prin regulament aprobat de catre Consiliul Uniunii, in conditiile legii si ale prezentului regulament.
(8) In termen de 3 luni de la emiterea de catre ministrul justitiei a ordinului de schimbare a sediului, notarul public are obligatia de a face inscrierile corespunzatoare in RNENP si de a obtine licenta de functionare.
(9) Data incetarii exercitarii activitatii notarului public in biroul notarial in care a functionat anterior schimbarii definitive a sediului biroului este data inregistrarii noului sediu al biroului in RNENP, tinut de Uniune. Certificatul de inregistrare se comunica, de indata, Ministerului Justitiei.

SECTIUNEA a 6-a
Inregistrarea sediului biroului notarial. Eliberarea si retragerea licentei de functionare

ART. 53
(1) Inregistrarea sediului biroului notarial se face, la cererea notarului public, in RNENP, tinut, potrivit legii, de catre Uniune.
(2) Registrul se tine in format electronic de catre Uniune. Ministerul Justitiei, prin directia de specialitate, precum si Camerele vor avea acces on-line permanent, pe baza de semnatura electronica calificata.
ART. 54
(1) Pentru evidenta amprentei sigiliilor, a timbrului sec, precum si a specimenelor de semnatura se va tine de catre Uniune o mapa separata cu acestea. Specimenele de sigilii, de timbru sec si de semnatura se vor da in fata unui notar public, care le va legaliza, dupa care se vor depune la Uniune.
(2) Inscrisurile prevazute la alin. (1) au termen de pastrare la RNENP permanent.
ART. 55
(1) Notarul public care, dupa numire, isi va desfasura activitatea intr-un birou individual notarial este obligat, in termen de 3 luni de la emiterea ordinului de numire in functie, sa isi inregistreze sediul biroului individual in RNENP. Pentru inregistrare, notarul public va prezenta ordinul de numire in functie, sigiliul si specimenul de semnatura, dovada depunerii juramantului, precum si licenta de functionare.
(2) Notarul public care, dupa numire, isi va desfasura activitatea intr-o societate profesionala este obligat sa obtina licenta de functionare si sa isi inregistreze in RNENP atat ordinul de numire in functie, cat si ordinul de asociere sau, dupa caz, decizia Colegiului director al Camerei, in termen de 3 luni de la emiterea ordinului de numire, respectiv de asociere. Pentru inregistrarea ordinului de numire, notarul public va prezenta ordinul de numire in functie si decizia Colegiului director al Camerei de avizare a asocierii, iar pentru inregistrarea societatii profesionale, ordinul de asociere sau, dupa caz, decizia Colegiului director al Camerei, sigiliul si specimenul de semnatura pentru localitatea unde va functiona societatea profesionala, dovada depunerii juramantului, precum si licenta de functionare.
(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator si in cazul inregistrarii in RNENP ca urmare a incetarii suspendarii.
(4) Notarul public isi incepe activitatea numai dupa efectuarea inregistrarii in RNENP.
(5) Certificatul de inregistrare in RNENP confera notarului public dreptul de a desfasura efectiv activitatea. Certificatul de inregistrare se comunica, de indata, Ministerului Justitiei.
(6) Dupa inregistrarea la Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF), notarul public are obligatia comunicarii catre RNENP, de indata, a codului de identificare fiscala.
ART. 56
(1) In cazul in care, dupa numire, dar inainte de expirarea termenului de 3 luni de la emiterea ordinului de numire, notarul public solicita suspendarea din functia de notar public, cererea de suspendare se poate depune la Ministerul Justitiei sau la Uniune, care o va comunica Ministerului Justitiei in vederea emiterii ordinului ministrului justitiei de suspendare. Ordinul de numire, precum si ordinul de suspendare se vor inscrie in RNENP fara indeplinirea altor formalitati.
(2) Ordinul de suspendare se inregistreaza in RNENP si se comunica notarului public si Camerei din care acesta face parte, impreuna cu un exemplar al certificatului care atesta inregistrarea suspendarii in RNENP.
(3) Inregistrarea unei cereri de suspendare inainte de expirarea termenului de 3 luni prevazut pentru inregistrarea in RNENP, urmata de emiterea ordinului ministrului justitiei de suspendare a calitatii de notar public, intrerupe curgerea termenului prevazut la art. 40 alin. (1) si (2) din lege.
ART. 57
(1) Neindeplinirea de catre notarul public a obligatiei de inregistrare in RNENP in termen de 3 luni de la emiterea ordinului de numire in functie atrage suspendarea de drept a calitatii de notar public, incepand cu data expirarii termenului de inregistrare.
(2) Indeplinirea conditiilor care atrag suspendarea de drept din functie a notarului public se constata prin dispozitie a presedintelui Uniunii sau a unui delegat al acestuia, emisa pe baza referatului intocmit de compartimentul de specialitate din cadrul Uniunii.
(3) Dupa emiterea dispozitiei constatatoare, Uniunea inainteaza Ministerului Justitiei solicitarea de emitere a ordinului ministrului justitiei de suspendare din functie a notarului public, insotita de actele doveditoare.
(4) Camera in a carei raza teritoriala se afla judecatoria in circumscriptia careia a fost numit notarul public suspendat de drept are obligatia inregistrarii in RNENP atat a ordinului de numire, cat si a celui de suspendare a notarului public, in termen de doua luni de la emiterea ordinului de suspendare.
(5) In termen de 3 luni de la emiterea ordinului de incetare a suspendarii, notarul public are obligatia efectuarii in RNENP a inregistrarilor prevazute de lege.
ART. 58
(1) Licenta de functionare se elibereaza de catre RNENP pe baza aprobarii Biroului executiv al Consiliului Uniunii.
(2) La cererea de emitere a licentei de functionare se depune de catre notarul public care isi va incepe activitatea intr-un birou individual avizul motivat al Colegiului director, care va face mentiune despre indeplinirea urmatoarelor conditii:
a) biroul notarial dispune de spatiu corespunzator desfasurarii activitatii si conservarii arhivei in conditiile legii;
b) existenta cel putin a unui calculator, a unui scanner si a unei imprimante compatibile cu calculatorul, functionale;
c) existenta unei conexiuni permanente la internet;
d) existenta cel putin a unei adrese de e-mail valide;
e) existenta cel putin a unui angajat cu contract de munca;
f) existenta cel putin a unei linii telefonice si de fax functionale;
g) existenta numarului necesar de registre notariale securizate in conditiile stabilite prin hotarare a Consiliului Uniunii;
h) notarul public detine certificat digital privind semnatura electronica calificata;
i) notarul public are contract incheiat cu Casa de Asigurari a Notarilor Publici, denumita in continuare Casa de Asigurari;
j) notarul public este inregistrat ca raportor la Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor;
k) notarul public detine certificat de inregistrare fiscala eliberat de autoritatile romane;
l) notarul public are contract incheiat cu Centrul National de Administrare a Registrelor Nationale Notariale (CNARNN);
m) notarul public a prezentat dovada confectionarii sigiliului si a timbrului sec de catre Monetaria Statului;
n) existenta specimenului de semnatura, de sigiliu si de timbru sec, pentru localitatea in care isi va desfasura activitatea, legalizate de un notar public;
o) notarul public face dovada de plata a taxei de inscriere in Uniune, care se plateste o singura data, dupa dobandirea calitatii de notar public.
ART. 59
Pe baza actelor depuse in sustinerea cererii si avizului, RNENP emite licenta de functionare. Licenta cuprinde mentiuni cu privire la datele de identificare ale notarului public, sediul biroului notarial, forma de exercitare a profesiei, numarul si data ordinului ministrului justitiei sau, dupa caz, ale deciziei Colegiului director al Camerei.
ART. 60
La cererea de emitere a licentei de functionare, notarii publici care vor sa isi inceapa activitatea intr-un birou care este in stare de functionare anexeaza urmatoarele documente:
a) decizia de asociere emisa de Colegiul director al Camerei sau, dupa caz, ordinul de asociere emis de ministrul justitiei;
b) decizia Colegiului director al Camerei prin care se atesta ca in biroul deja existent isi pot desfasura activitatea mai multi notari publici;
c) decizia Colegiului director al Camerei privind indeplinirea conditiilor prevazute la art. 58 lit. b) – o) de catre notarul care vine in asociere.
ART. 61
Modificarile intervenite in modul de desfasurare a activitatii unui notar public se inregistreaza in RNENP, la cerere sau, dupa caz, din oficiu, dispozitiile privind inregistrarea in RNENP aplicandu-se in mod corespunzator.
ART. 62
(1) Biroul executiv al Consiliului Uniunii poate dispune retragerea licentei de functionare in cazul neindeplinirii conditiilor prevazute la art. 58, la sesizarea Colegiului director al Camerei sau din oficiu. Colegiul director al Camerei, din oficiu sau la cererea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, identifica si dispune masuri concrete de remediere de catre notarul public a neregularitatilor, precum si un termen rezonabil, raportat la masurile dispuse, de indeplinire a acestora. Retragerea licentei de functionare se dispune numai daca notarul public nu remediaza in termenul stabilit neregularitatile constatate.
(2) In toate cazurile de suspendare din functie a notarului public care functioneaza intr-un birou individual, licenta de functionare se retrage de catre Biroul executiv al Consiliului Uniunii, la cerere sau din oficiu.
(3) Camera, primind solicitarea de la Biroul executiv al Consiliului Uniunii, va proceda de indata la ridicarea sigiliilor, a dispozitivului digital de semnatura electronica, inchiderea registrelor notariale si va informa Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara (ANCPI), CNARNN si Autoritatea de Supraveghere a Arhivei Electronice de Garantii Reale Mobiliare (AEGRM).
(4) In cazul notarilor publici asociati, Camera va proceda la ridicarea sigiliilor si, dupa caz, a dispozitivului digital de semnatura electronica si va informa ANCPI, CNARNN si Autoritatea de Supraveghere a AEGRM.
(5) La sesizarea Colegiului director al Camerei sau din oficiu, Biroul executiv al Consiliului Uniunii dispune, de indata, retragerea licentei de functionare, in cazurile prevazute la art. 41 din lege.
(6) Retragerea licentei se inscrie in RNENP.
ART. 63
Pagina de internet a Uniunii se actualizeaza permanent pe baza datelor din RNENP cu privire la modificarile intervenite in Tabloul notarilor publici.
ART. 64
Notarul public are obligatia afisarii la loc vizibil a licentei de functionare.
ART. 65
(1) Notarul public poate solicita Colegiului director al Camerei infiintarea unui singur sediu secundar intr-o localitate din cadrul circumscriptiei judecatoriei unde isi desfasoara activitatea.
(2) Sediile secundare se inregistreaza in RNENP cu respectarea dispozitiilor privind inregistrarea biroului notarial prevazute la art. 58.
(3) In cazul in care in localitatea in care functioneaza sediul secundar isi stabileste sediul principal un birou notarial, sediul secundar se desfiinteaza, iar arhiva se va prelua de catre biroul nou-infiintat.
(4) Intr-o localitate poate functiona un singur sediu secundar. Sediul secundar are program de lucru cu publicul cel putin o zi pe saptamana si va avea afisat programul de functionare.
ART. 66
(1) Sigiliul notarului public cuprinde denumirea tarii, stema Romaniei, numele, prenumele si calitatea de notar public, precum si localitatea unde se afla sediul biroului notarial. Modelul sigiliului este propus de Consiliul Uniunii si aprobat de ministrul justitiei. In cazul in care notarul public are nume compus si mai multe prenume, pe sigiliu se inscriptioneaza numele integral si cel putin primul prenume din actul de identitate.
(2) Sigiliul folosit de catre notarul public la sediul principal se utilizeaza si la instrumentarea actelor si procedurilor notariale de la sediul secundar.
(3) Modelul timbrului sec, continutul acestuia si procedura de confectionare se aproba de catre Consiliul Uniunii.
(4) Pierderea, deteriorarea sau disparitia sigiliului se comunica de indata Camerei si se consemneaza in procesul-verbal de constatare, semnat de catre un angajat al Camerei cu atributii in acest sens si de catre notarul public titular al sigiliului. Un exemplar al procesului-verbal se inainteaza RNENP, impreuna cu incheierea de legalizare a noilor specimene de sigiliu.
(5) Dispozitiile privind confectionarea si inregistrarea sigiliilor se aplica in mod corespunzator.
ART. 67
(1) Notarul public poate sa detina maximum doua sigilii, care vor contine stelute ca elemente de diferentiere intre ele.
(2) Ambele sigilii pot fi folosite concomitent la instrumentarea actelor si procedurilor notariale, potrivit organizarii proprii a biroului notarial, stabilita prin decizie interna.

SECTIUNEA a 7-a
Incetarea calitatii de notar public si suspendarea din functia de notar public

SUBSECTIUNEA 1
Incetarea calitatii de notar public

ART. 68
Incetarea calitatii de notar public se constata sau se dispune, dupa caz, de ministrul justitiei, la propunerea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, la cererea notarului public sau din oficiu.
ART. 69
(1) Incetarea calitatii de notar public in cazul prevazut la art. 41 alin. (1) lit. a) din lege se dispune de ministrul justitiei, prin ordin, din oficiu sau la sesizarea Biroului executiv al Consiliului Uniunii. Cererea de renuntare formulata de catre notarul public se depune la Colegiul director al Camerei in care functioneaza in vederea avizarii.
(2) In vederea incetarii activitatii notarului public, ca urmare a incetarii calitatii de notar public, se procedeaza astfel:
a) Colegiul director al Camerei procedeaza la verificarea conditiilor de continuare a activitatii biroului notarial de catre un alt notar public sau de desfiintare a acestuia;
b) dupa avizarea de catre Colegiul director al Camerei, cererea se inainteaza Biroului executiv al Consiliului Uniunii, care propune ministrului justitiei incetarea calitatii de notar public. Ministrul justitiei va solutiona cu celeritate cererea;
c) dupa comunicarea ordinului ministrului justitiei de incetare a calitatii de notar public, acesta nu mai poate instrumenta acte si proceduri notariale. In situatia in care notarul public nu poate lua cunostinta de ordinul ministrului justitiei, Colegiul director al Camerei va dispune luarea masurilor necesare;
d) in cazul in care notarul public isi desfasoara activitatea intr-o societate profesionala, se procedeaza la ridicarea sigiliilor si a dispozitivului digital de semnatura electronica si se intocmeste un proces-verbal de constatare a incetarii activitatii de notar public. Colegiul director al Camerei va informa, in scris, ANCPI, CNARNN, Autoritatea de Supraveghere a AEGRM, Casa de Asigurari a Notarilor Publici si furnizorul de semnatura electronica despre incetarea calitatii notarului public.
(3) In cazul desfiintarii biroului notarial, individual sau asociat, dupa comunicarea ordinului de incetare a calitatii de notar public, Colegiul director al Camerei dispune formarea unei comisii care are urmatoarele atributii:
a) de a inchide si ridica registrele notariale;
b) de a ridica sigiliile, timbrul sec si dispozitivul digital de semnatura electronica;
c) de a dispune stergerea din memoria calculatoarelor a informatiilor si datelor cu caracter notarial;
d) de a inventaria si ridica arhiva notariala a biroului; arhiva financiar-contabila ramane in pastrarea si gestiunea persoanei careia i-a incetat calitatea de notar public, pentru definitivarea situatiei financiar-contabile;
e) de a dispune dezafectarea firmei biroului notarial;
f) de a aduce la cunostinta publicului, prin afisare, faptul ca biroul notarial a fost desfiintat, precum si locul de unde se pot solicita informatii.
(4) Dispozitiile alin. (3) se aplica si in cazul in care notarul public a avut sediu secundar.
(5) In indeplinirea atributiilor care ii revin, comisia este sprijinita de catre personalul de specialitate al Camerei.
(6) Dupa ridicare, sigiliile se inregistreaza in registrul de sigilii si se pastreaza pana la obtinerea avizului Arhivelor Nationale ale Romaniei, dupa care se distrug, fiecare operatiune fiind consemnata intr-un proces-verbal.
ART. 70
(1) Incetarea calitatii de notar public in cazurile prevazute la art. 41 alin. (1) lit. b) si h) din lege se dispune de ministrul justitiei, din oficiu sau la sesizarea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, pe baza documentelor medicale prevazute de legislatia in vigoare prin care se atesta incapacitatea de munca sau existenta unei boli psihice ireversibile.
(2) Dispozitiile privind incetarea activitatii notarului public sau desfiintarea biroului in care acesta isi desfasoara activitatea se aplica in mod corespunzator.
ART. 71
Incetarea calitatii de notar public in cazul prevazut la art. 41 alin. (1) lit. c) din lege se dispune de ministrul justitiei, la sesizarea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, pe baza deciziei Colegiului director al Camerei, emisa in urma verificarilor evidentelor Camerei si situatiei de fapt.
ART. 72
(1) Incetarea calitatii de notar public in cazul prevazut la art. 41 alin. (1) lit. d) din lege se dispune de ministrul justitiei, din oficiu sau la sesizarea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, pe baza hotararii Consiliului de disciplina sau, dupa caz, a Consiliului Uniunii ori a instantei de judecata, ramasa definitiva.
(2) Dispozitiile art. 74 se aplica in mod corespunzator.
ART. 73
Incetarea calitatii de notar public in cazul prevazut la art. 41 alin. (1) lit. e) din lege se dispune de ministrul justitiei, din oficiu sau la propunerea altui titular al actiunii disciplinare, ca urmare a aplicarii in mod repetat, in ultimii 5 ani, a uneia sau mai multor sanctiuni disciplinare cu privire la calitatea activitatii notariale, prevazute de art. 42 alin. (1) lit. a) – c) din lege.
ART. 74
(1) Incetarea calitatii de notar public in cazul prevazut la art. 41 alin. (1) lit. f) din lege se dispune de ministrul justitiei, din oficiu sau la sesizarea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, pe baza copiei certificate a hotararii judecatoresti de condamnare ramase definitiva sau a certificatului de grefa din care rezulta acest fapt.
(2) Dupa primirea de la instanta de judecata a copiei certificate a hotararii judecatoresti definitive de condamnare a notarului public, ministrul justitiei dispune incetarea de indata a calitatii notarului public.
(3) In termen de 3 zile de la data luarii la cunostinta despre condamnarea definitiva, notarul public, Camera din care acesta face parte si Uniunea au obligatia informarii directiei de specialitate din Ministerul Justitiei despre aceasta si, dupa caz, a inaintarii documentelor doveditoare, daca sunt in posesia acestora.
(4) Are obligatia inaintarii documentului, de la data la care a luat cunostinta de existenta hotararii judecatoresti de condamnare, daca a intrat in posesia copiei hotararii judecatoresti de condamnare ramase definitiva sau a unui certificat de grefa din care rezulta acest fapt:
a) notarul public condamnat catre Camera din care face parte, in termen de 5 zile;
b) Camera catre Biroul executiv al Consiliului Uniunii, in termen de 5 zile.
(5) Indata dupa primirea ordinului ministrului justitiei de incetare a calitatii notarului public condamnat definitiv, Biroul executiv al Consiliului Uniunii dispune ridicarea licentei de functionare, instiintand despre aceasta RNENP si Camera in care notarul isi desfasoara activitatea.
(6) Camera, primind instiintarea de ridicare a licentei, dispune de indata ridicarea sigiliilor, a dispozitivului digital de semnatura electronica, inchiderea registrelor notariale si informeaza ANCPI, CNARNN si Autoritatea de Supraveghere a AEGRM.
(7) Dupa emiterea ordinului ministrului justitiei de incetare a calitatii de notar public se va proceda, in conditiile prezentului regulament, la efectuarea celorlalte formalitati necesare incetarii activitatii notarului public condamnat.
(8) Incepand cu data ramanerii definitive a hotararii de condamnare prevazute la art. 41 alin. (1) lit. f) din lege, notarul public are obligatia de a nu mai indeplini activitate notariala.
ART. 75
(1) Incetarea calitatii de notar public in cazul prevazut la art. 41 alin. (1) lit. g) din lege se constata sau se dispune de ministrul justitiei, din oficiu sau la sesizarea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, pe baza documentelor justificative cu privire la neindeplinirea uneia dintre conditiile prevazute de art. 22 lit. a) – g) din lege.
(2) Dispozitiile privind incetarea activitatii notarului public si desfiintarea biroului in care acesta isi desfasoara activitatea se aplica in mod corespunzator.
ART. 76
(1) Incetarea calitatii de notar public in cazul prevazut la art. 41 alin. (1) lit. i) din lege se constata de ministrul justitiei, din oficiu sau la sesizarea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, pe baza certificatului de deces.
(2) Dispozitiile privind incetarea activitatii notarului public si desfiintarea biroului in care acesta si-a desfasurat activitatea se aplica in mod corespunzator. De asemenea, se vor avea in vedere urmatoarele:
a) procesele-verbale intocmite de comisia constituita de Colegiul director al Camerei se incheie cu personalul existent la nivelul biroului notarial, iar in lipsa acestuia, se vor face mentiunile corespunzatoare in procesul-verbal;
b) repartizarea de catre Colegiul director al Camerei a actelor si procedurilor aflate in curs de solutionare unui alt notar public, cu obligatia incunostintarii partilor;
c) redistribuirea personalului auxiliar, in masura disponibilitatilor;
d) sesizarea de catre presedintele Camerei a RNENP in vederea efectuarii mentiunilor corespunzatoare in registru;
e) sesizarea de catre presedintele Camerei a organelor fiscale cu privire la decesul notarului.
ART. 77
In vederea incetarii calitatii de notar public potrivit art. 41 alin. (1) lit. a) si b) din lege, cererea se depune la Camera si se inainteaza ministrului justitiei prin Biroul executiv al Consiliului Uniunii.

SUBSECTIUNEA a 2-a
Suspendarea din functia de notar public

ART. 78
(1) Suspendarea si incetarea suspendarii se dispun, prin ordin, de catre ministrul justitiei, la propunerea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, la cererea notarului public sau din oficiu.
(2) In cazul suspendarii din functia de notar public, termenul de suspendare incepe sa curga de la data incheierii procesului-verbal de preluare a sigiliilor si inchidere a registrelor.
ART. 79
In cazul in care propunerea de suspendare este formulata de catre Biroul executiv al Consiliului Uniunii, aceasta se face in baza sesizarii Colegiului director al Camerei in care notarul public isi desfasoara activitatea.
ART. 80
La suspendarea din exercitiul functiei, notarul public are obligatia predarii, de indata, catre Camera, a sigiliilor, registrelor si, dupa caz, a arhivei, in vederea pastrarii pe perioada suspendarii.
ART. 81
(1) In cazul suspendarii, indata dupa emiterea si comunicarea ordinului de suspendare din functie, Colegiul director al Camerei dispune constituirea unei comisii care are urmatoarele atributii:
a) de a inchide registrele notariale ale notarului public suspendat. In cazul in care suspendarea se dispune pe o perioada mai mare de 6 luni, iar biroul notarial nu asigura permanenta serviciului de arhiva sau la cererea notarului public, Colegiul director al Camerei ridica, pe cheltuiala notarului public, registrele si arhiva;
b) de a ridica sigiliile, timbrul sec si dispozitivul digital de semnatura electronica;
c) de a pune in vedere, in scris, notarului public suspendat ca, pe perioada suspendarii, sa nu utilizeze actele, datele si informatiile cu caracter personal ale clientilor, detinute pe suport hartie sau pe suport electronic de stocare a datelor;
d) de a dispune dezafectarea firmei biroului notarial, in cazul in care se ridica arhiva si registrele;
e) de a aduce la cunostinta publicului, prin afisare, in cazul birourilor notariale individuale, faptul ca activitatea biroului este suspendata, durata suspendarii si locul de unde se pot obtine informatii.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si cu privire la sediul secundar al notarului public suspendat.
(3) In indeplinirea atributiilor care ii revin, comisia este sprijinita de personalul Camerei.
(4) Colegiul director al Camerei informeaza despre suspendarea din functie a notarului public ANCPI, CNARNN, Autoritatea de Supraveghere a AEGRM, Casa de Asigurari a Notarilor Publici si furnizorul de semnatura electronica.
(5) Despre suspendarea din functie se face mentiune in RNENP si se procedeaza la retragerea licentei de functionare a biroului in care nu mai functioneaza un notar public.
(6) Dupa incetarea suspendarii si reluarea activitatii, notarul public va solicita Colegiului director al Camerei predarea sigiliilor, a timbrului sec si a dispozitivului digital de semnatura electronica. Acestea vor fi restituite de indata.
ART. 82
Suspendarea notarului public in cazul prevazut la art. 42 alin. (1) lit. g) din lege se dispune incepand cu data luarii masurii arestarii preventive, pe toata durata masurii, inclusiv pe durata prelungirii sau mentinerii acesteia, pana la incetarea masurii arestarii preventive.
ART. 83
(1) Notarul public caruia i s-a interzis dreptul de a exercita profesia este suspendat de la data la care interzicerea devine executorie, in conditiile legii penale.
(2) Suspendarea prevazuta la alin. (1) se dispune de catre ministrul justitiei, prin ordin.
(3) In vederea efectuarii procedurilor de suspendare, notarul public caruia i s-a interzis dreptul de a exercita profesia are obligatia de a instiinta de indata Colegiul director al Camerei.
ART. 84
(1) In cazul prevazut la art. 42 alin. (1) lit. i), suspendarea se dispune prin ordin al ministrului justitiei, pe baza unei expertize medicale efectuate de comisia de examinare medicala a judecatorilor, procurorilor, magistratilor-asistenti si personalului asimilat acestora, precum si a candidatilor pentru admiterea in magistratura.
(2) La solicitarea Colegiului director al Camerei in care notarul public isi desfasoara activitatea, Biroul executiv al Consiliului Uniunii dispune, prin decizie, prezentarea notarului public la comisia de examinare medicala pentru efectuarea controlului medical. Notarul public fata de care s-a dispus efectuarea controlului medical are obligatia de a se prezenta la comisia medicala la data la care a fost convocat de aceasta.
(3) Cate un exemplar al expertizei medicale se transmite Camerei si notarului public.
(4) Raportul comisiei de examinare medicala poate fi contestat, in termen de 5 zile, de catre Colegiul director al Camerei sau de catre notarul public, la Comisia superioara de examinare medicala. Aceasta va solutiona contestatia in termen de 30 de zile lucratoare de la data inregistrarii contestatiei. Dispozitiile alin. (2) si (3) se aplica in mod corespunzator.
(5) Dupa efectuarea expertizei medicale si, dupa caz, a solutionarii contestatiei, Colegiul director al Camerei inainteaza, de indata, Biroului executiv al Consiliului Uniunii propunerea sa privind notarul public, insotita de raportul de expertiza initial si, respectiv, de raportul de expertiza al Comisiei superioare de examinare medicala.
(6) Biroul executiv al Consiliului Uniunii se pronunta asupra propunerii Colegiului director al Camerei prin decizie, care se comunica, de indata, Ministerului Justitiei, impreuna cu actele prevazute la alin. (5), in vederea emiterii ordinului de suspendare.
(7) Dupa expirarea perioadei de suspendare, Colegiul director al Camerei, pe baza concluziilor unei noi expertize efectuate de comisia de examinare medicala prevazuta la alin. (1), poate propune incetarea suspendarii, prelungirea suspendarii sau, daca boala este ireversibila, incetarea din functie potrivit legii. Dispozitiile alin. (2) si (6) se aplica in mod corespunzator.
(8) Ministrul justitiei dispune, prin ordin, asupra propunerii de suspendare din functie, de prelungire sau incetare a suspendarii ori de incetare a calitatii notarului public, pe baza raportului sau, dupa caz, a rapoartelor de expertiza intocmite in conformitate cu dispozitiile alin. (1) sau (6), dupa caz, si a propunerii Colegiului director al Camerei.

SECTIUNEA a 8-a
Controlul activitatii notariale, evidentele si arhiva activitatii notariale

SUBSECTIUNEA 1
Controlul activitatii notariale

ART. 85
(1) Controlul profesional administrativ al activitatii notariale se exercita, ori de cate ori se considera necesar, de catre ministrul justitiei, prin inspectorii generali de specialitate, si de catre Consiliul Uniunii, prin Corpul de control al Uniunii.
(2) Cu exceptia controlului inopinat, fiecare entitate cu atributii de control are obligatia informarii celeilalte entitati despre declansarea controlului, notarul public controlat, perioada de control, precum si obiectivele acestuia.
(3) Consiliul Uniunii poate delega Colegiului director al Camerei controlul profesional administrativ cu privire la calitatea actelor si lucrarilor incheiate de notarii publici. Colegiul director al Camerei exercita controlul activitatii birourilor notariale din circumscriptia sa prin persoane desemnate de acesta.
(4) In conditiile alin. (3), Colegiul director al fiecarei Camere controleaza modul de indeplinire a actelor notariale dupa 6 luni de la inceperea activitatii sau de la incetarea masurii suspendarii disciplinare.
(5) In cazul in care, in urma controlului administrativ profesional efectuat in conditiile art. 159 din lege, rezulta indicii privind savarsirea de catre notarul public a unei abateri disciplinare, efectuarea cercetarii disciplinare este obligatorie.
ART. 86
Controlul efectuat de ministrul justitiei sau de Consiliul Uniunii vizeaza, in principal, urmatoarele:
a) respectarea prevederilor legale, regulamentare, statutare si deontologice in activitatea notarilor publici;
b) tinerea corecta a evidentelor biroului notarial si modul de comunicare cu evidentele gestionate de CNARNN, precum si cu celelalte evidente cu incidenta in activitatea notariala;
c) modul de indeplinire a actelor si procedurilor notariale;
d) modul de constituire si conservare a arhivei;
e) conduita notarului public in activitatea profesionala si in societate;
f) combaterea concurentei neloiale;
g) respectarea normelor tehnice si igienico-sanitare de functionare corespunzatoare a biroului notarial, precum si accesul liber si neingradit la serviciul notarial in timpul programului de lucru cu publicul.
ART. 87
(1) Controlul se declanseaza de catre entitatile in masura sa il exercite sau de catre imputernicitii acestora.
(2) Ordinul sau, dupa caz, dispozitia de control cuprinde, cel putin, urmatoarele mentiuni:
a) locul de desfasurare a controlului;
b) durata controlului;
c) obiectivele controlului, stabilite in conformitate cu dispozitiile art. 159 din lege;
d) componenta echipei de control.
(3) Cu exceptia controlului inopinat, ordinul sau, dupa caz, dispozitia de control se aduce la cunostinta Camerei in care se efectueaza controlul si, dupa caz, daca notarii publici sunt nominalizati, notarilor publici controlati. Comunicarea se face, de indata, in scris, prin orice mijloc care atesta confirmarea primirii.
ART. 88
Entitatile in masura sa declanseze efectuarea controlului sau imputernicitii acestora pot dispune, in conformitate cu dispozitiile art. 159 din lege, efectuarea inopinata a controlului la birourile notariale, caz in care nu se aduce la cunostinta notarului public ordinul sau, dupa caz, dispozitia de control, decat la prezentarea echipei de control la biroul notarial in vederea efectuarii controlului. Celelalte dispozitii privind organizarea si desfasurarea controlului se aplica in mod corespunzator.
ART. 89
Pe perioada desfasurarii controlului, la cererea membrilor echipei de control, se poate suplimenta componenta echipei de control, se poate prelungi durata controlului si se pot stabili noi obiective de control, cu respectarea dispozitiilor art. 159 din lege.
ART. 90
(1) Notarul public are obligatia sa fie prezent la sediul biroului pe toata durata controlului si sa colaboreze la desfasurarea acestuia in bune conditii, cu exceptia cazului cand este in imposibilitate fortuita.
(2) Controlul se desfasoara la sediul biroului notarial, iar notarul public trebuie sa puna la dispozitia echipei de control un spatiu adecvat, precum si logistica necesara desfasurarii controlului.
(3) Daca in cadrul biroului nu exista un spatiu adecvat pentru derularea controlului, atunci echipa de control poate dispune, pe perioada derularii controlului, suspendarea temporara a activitatii biroului notarial, notarul public putand instrumenta doar acele acte si proceduri care nu pot fi amanate.
ART. 91
(1) Notarul public este obligat sa transmita echipei de control orice informatie solicitata, sa prezinte toate documentele solicitate si sa puna la dispozitia echipei de control copii ale documentelor solicitate, in vederea atasarii acestora la nota de control. Notarul public nu poate opune echipei de control secretul profesional si prevederile legale privind protectia datelor cu caracter personal.
(2) Echipa de control poate solicita explicatii scrise ori de cate ori considera necesar. Refuzul notarului public de a formula nota explicativa se consemneaza in actul de control.
(3) In cazul in care, pe parcursul derularii controlului, echipa de control identifica acte intocmite de alti notari publici decat notarul controlat, acte care cuprind deficiente grave, aceasta va sesiza in scris entitatea care a dispus controlul.
ART. 92
(1) Dupa efectuarea controlului, echipa de control va intocmi actul de control, care va cuprinde aspectele de fapt si de drept constatate cu ocazia efectuarii controlului, precum si propunerile privind masurile ce urmeaza a fi luate.
(2) La actul final de control se anexeaza, dupa caz, copiile ridicate cu ocazia controlului si notele explicative date de notarul public.
(3) Actul de control se comunica notarului public controlat, care poate formula obiectiuni, pe care le inainteaza echipei de control in termen de 7 zile lucratoare de la primirea acestuia.
(4) Entitatea care a dispus efectuarea controlului are obligatia de a comunica RNENP, in vederea centralizarii, arhivarii si a urmaririi indeplinirii masurilor legale dispuse, un exemplar al actului de control si al obiectiunilor formulate de catre notarul public.
(5) RNENP are obligatia de a comunica anual Ministerului Justitiei si Casei de Asigurari a Notarilor Publici situatia centralizata a masurilor dispuse in urma controalelor efectuate.
ART. 93
La sfarsitul fiecarui an, Corpul de control al Uniunii intocmeste o sinteza a actiunilor de control efectuate in cursul anului. Sinteza se publica de catre Uniune, fara nominalizarea, in niciun fel, a celor supusi controlului.
ART. 94
In conditiile legii si ale prezentului regulament, Consiliul Uniunii stabileste, prin norme proprii, metodologia organizarii si desfasurarii controlului administrativ propriu.
ART. 95
(1) Prin actiunile de control efectuate, Consiliul Uniunii urmareste si verifica modul de organizare si functionare a Camerelor, desfasurarea adunarilor generale ale notarilor publici, indeplinirea de catre colegiile directoare ale Camerelor a atributiilor cu respectarea legii si a statutului, gestiunea financiar-contabila a Camerelor, activitatea INR, a CNARNN, a Casei de Asigurari a Notarilor Publici, a Casei de Pensii a Notarilor Publici, precum si orice alte activitati ale acestora cu incidenta in activitatea notariala.
(2) Controlul se exercita ori de cate ori este necesar, iar dispozitiile privind organizarea si desfasurarea controlului profesional administrativ se aplica in mod corespunzator.
(3) In cazul in care, in urma controlului efectuat la Camera, cu privire la activitatea acesteia, se constata deficiente, echipa de control le aduce la cunostinta Adunarii generale a Camerei si a Consiliului Uniunii in vederea luarii masurilor care se impun.
(4) In cazul in care, in urma controlului efectuat la celelalte entitati din cadrul Uniunii, cu privire la activitatea acestora, se constata deficiente, echipa de control le aduce la cunostinta Consiliului Uniunii in vederea luarii masurilor ce se impun.
ART. 96
(1) Biroul executiv al Consiliului Uniunii, la solicitarea presedintelui Uniunii, solutioneaza sesizarile impotriva notarilor publici si impotriva Camerelor, in termen de 30 de zile de la primirea acestora, iar in cazul in care se impune efectuarea de verificari suplimentare, in cel mult 60 de zile. Verificarea celor sesizate se face prin personalul de specialitate sau prin notarii publici desemnati sa efectueze controlul.
(2) Presedintele Colegiului director al Camerei solutioneaza sesizarile impotriva notarilor, cu respectarea termenelor prevazute la alin. (1). Verificarea celor sesizate se face prin personalul de specialitate sau prin notarii publici desemnati sa efectueze controlul.
(3) Sesizarile formulate impotriva notarilor publici se solutioneaza de catre Camera in a carei circumscriptie notarul public reclamat isi desfasoara activitatea, iar sesizarile formulate impotriva modului de solutionare de catre Camera a petitiei sunt de competenta Uniunii.
(4) Sesizarile formulate impotriva organelor de conducere ale Camerelor se solutioneaza numai de catre Uniune.
(5) Sesizarile trebuie sa fie scrise, semnate si sa cuprinda numele, prenumele si datele de contact ale petitionarului, pentru a putea fi solicitate acestuia eventuale completari si lamuriri cu privire la continut.
(6) Sesizarile care nu contin datele de identificare ale petitionarilor se claseaza.
(7) In cazul in care un petitionar adreseaza mai multe petitii avand acelasi obiect, acestea se vor conexa, petentul urmand sa primeasca un singur raspuns, care trebuie sa faca referire la toate petitiile primite.
(8) Daca dupa transmiterea raspunsului se primeste o noua petitie de la acelasi petitionar, cu acelasi continut, petitia se claseaza, iar in registrul de corespondenta, la numarul de inregistrare, se face mentiune despre faptul ca s-a raspuns anterior.
(9) Sesizarile se pot formula si verbal de catre petenti, in cadrul audientelor solicitate Uniunii sau Camerei, cu respectarea dispozitiilor privind competenta de solutionare a petitiilor. In acest caz, in condica de audiente tinuta de catre Uniune sau Camera se consemneaza numele si prenumele petentului, datele de contact ale acestuia, aspectele care formeaza obiectul plangerii, modul de solutionare a acesteia, precum si persoanele care au acordat audienta si care au asistat la audienta. Audientele se acorda de catre conducatorul Uniunii sau Camerei ori de catre un reprezentant al acestuia, care va fi insotit de o persoana angajata in cadrul institutiei.
(10) Camerele si Uniunea nu pot acorda consultatii, formula puncte de vedere sau emite dispozitii referitoare la aspecte privind instrumentarea unui anumit act sau procedura notariala de competenta notarului public care a intocmit actul sau procedura, cu exceptia solicitarilor primite din partea institutiilor publice.
(11) In cazul in care petitia este adresata Uniunii sau, dupa caz, Camerei si se constata ca nu este de competenta acesteia, petitia va fi inaintata, in termen de 10 zile, institutiei competente, cu instiintarea petentului.
(12) Conflictele de competenta dintre Camere privind solutionarea petitiilor se solutioneaza de catre Uniune.

SUBSECTIUNEA a 2-a
Organizarea si evidentele activitatii notariale

A. Organizarea si evidentele biroului notarial
ART. 97
(1) Notarul public isi exercita activitatea in cadrul unui birou notarial individual sau, in urma asocierii intr-o societate profesionala, in cadrul unui birou notarial asociat.
(2) In vederea exercitarii activitatii, notarul public poate angaja personalul necesar, caruia ii poate delega, in scris, atributii administrative.
(3) Biroul notarial, indiferent de forma de organizare, are obligatia de a tine lucrarile de registratura, secretariat si arhiva, precum si o evidenta financiar-contabila pentru activitatea desfasurata.
ART. 98
Pentru desfasurarea corespunzatoare a activitatii, sediul biroului notarial trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa asigure accesul liber si neingradit al publicului la serviciul notarial;
b) intregul spatiu sa fie folosit pentru desfasurarea activitatii notariale sau a altor activitati compatibile, conform legii, cu profesia de notar public;
c) sa aiba cel putin o incapere pentru desfasurarea serviciilor de secretariat si de primire a beneficiarilor serviciilor notariale, o incapere pentru desfasurarea activitatii de notar public, cu asigurarea confidentialitatii discutiei cu partile, un spatiu de arhiva corespunzator, care sa asigure securitatea si siguranta arhivei;
d) sa aiba avizele necesare desfasurarii activitatii si lucrului cu publicul;
e) sa fie dotat cu sisteme de siguranta si antiefractie sau personal de paza;
f) sa aiba expuse, la loc vizibil, firma si programul de lucru;
g) sa aiba afisata, in interiorul biroului, la loc vizibil, licenta de functionare;
h) sa aiba dotarile tehnice si infrastructura necesare prevazute de art. 58.
ART. 99
(1) In cazul in care in cadrul biroului notarial functioneaza mai multi notari publici asociati, fiecare isi exercita personal profesia si raspunde individual pentru activitatea sa. Pentru activitatea administrativa si financiar-contabila, raspunderea notarilor publici asociati este solidara sau aceasta apartine numai administratorului biroului, daca in contractul de societate s-a prevazut in mod expres.
(2) In cadrul biroului notarial cu mai multi notari publici asociati, cererea de indeplinire a unei proceduri notariale poate fi solutionata, pentru asigurarea celeritatii, de oricare dintre notarii publici, in orice faza a solutionarii acesteia, raspunderea indeplinirii procedurii apartinand notarului public care a finalizat-o.
ART. 100
Notarul public sau, in cazul societatii profesionale, notarul public stabilit prin contractul de societate incheie contractele de munca cu angajatii biroului si stabileste, prin fisa postului, atributiile care le revin.
ART. 101
(1) Biroul notarului public functioneaza in toate zilele lucratoare, conform programului de functionare, care se afiseaza la loc vizibil si accesibil publicului. In cazul in care indeplinirea unui act notarial nu sufera amanare, din motive temeinic justificate, acesta va putea fi indeplinit si in afara programului de lucru, la cererea partii interesate.
(2) In cazul in care biroul notarului public are un sediu secundar, programul de functionare a acestuia va fi stabilit, in conditiile prevazute de art. 65 alin. (4), astfel incat sa nu afecteze activitatea la sediul principal al biroului notarial.
ART. 102
(1) Indiferent de forma de organizare, biroul notarial are obligatia sa tina urmatoarele registre pe suport hartie:
a) registrul general notarial;
b) opisul registrului general;
c) registrul de succesiuni;
d) opisul registrului de succesiuni;
e) registrul de termene succesorale;
f) registrul de depozite;
g) registrul de proteste;
h) registrul de consultatii juridice notariale;
i) registrul de traduceri, care se tine de catre birourile care au interpreti si traducatori autorizati angajati;
j) registrul de divorturi;
k) opisul registrului de divorturi;
l) registrul de corespondenta;
m) registrul de evidenta a specimenelor de semnatura si a parafelor interpretilor si traducatorilor autorizati, depuse la biroul notarial;
n) registrul unic de control, in care organele abilitate de lege pentru efectuarea controlului, inclusiv controlul profesional administrativ, vor inscrie perioada si obiectivele controlului;
o) registrele financiar-contabile prevazute de legislatia in materie;
p) registrele pentru evidenta activitatii arhivistice prevazute de lege.
(2) Modul de inscriere in registre, gestionare, conservare si achizitionare a acestora se stabileste prin hotarare a Consiliului Uniunii.
ART. 103
Sediul secundar al notarului public sau, dupa caz, al societatii profesionale are evidente si registre notariale proprii prevazute de prezentul regulament, cu exceptia registrelor privind evidenta financiar-contabila, care este comuna cu cea a sediului principal.
ART. 104
Notarul public are obligatia intocmirii si transmiterii evidentelor statistice ale lucrarilor si operatiunilor notariale in modul stabilit de catre Consiliul Uniunii, prin hotarare, atat acesteia, cat si Camerei in care isi desfasoara activitatea.
ART. 105
(1) Situatia statistica trebuie sa corespunda intocmai cu datele cuprinse in registrele notariale si evidentele financiar-contabile. Notarul public care semneaza situatiile statistice poarta intreaga raspundere a datelor comunicate.
(2) In cazul in care, in situatia statistica lunara depusa de biroul notarial, nu apare mentionat ca fiind instrumentat niciun act sau procedura notariala, Colegiul director al Camerei va dispune verificari si luarea masurilor care se impun, cu exceptia cazului in care, in luna respectiva, biroul notarial nu a functionat, intrucat notarul ori notarii publici s-au aflat in concediu si au instiintat Camera despre acest fapt.
ART. 106
(1) Notarii publici asociati pot tine evidente, contabilitate si arhiva in comun, in conditiile stabilite in contractul de societate, iar cererile si procedurile notariale cu care este investit biroul pot fi solutionate de oricare dintre notarii publici asociati.
(2) Notarii publici asociati pot tine evidente, contabilitate si arhiva distinct, pentru fiecare asociat, in conformitate cu contractul de societate, numai in situatia in care fiecare dintre acestia a fost numit in aceeasi localitate si in aceeasi circumscriptie a judecatoriei.
ART. 107
(1) In cazul desemnarii de catre presedintele Colegiului director al Camerei a unui notar public, in conditiile art. 49 lit. c) din lege, pentru asigurarea serviciilor notariale la un birou notarial din circumscriptia altei judecatorii, cererile si procedurile notariale se evidentiaza in registrele notarului public inlocuit, precizandu-se numele notarului public care le-a indeplinit.
(2) Perioada de desemnare a notarului public, potrivit legii, nu poate depasi 30 de zile si nu se poate dispune in cazul incetarii sau suspendarii activitatii notarului public inlocuit.
(3) Impozitul pe venitul rezultat din transferul proprietatii si tariful de publicitate imobiliara aferente procedurilor efectuate se incaseaza in numele notarului public inlocuit si se depun sau se vireaza, dupa caz, in contul acestuia.
(4) Raspunderea pentru calcularea si incasarea impozitului pe venitul rezultat din transferul proprietatii si a tarifului de publicitate imobiliara revine notarului public instrumentator, iar raspunderea pentru virarea acestora la buget, in conditiile legii, revine notarului public inlocuit.
(5) Onorariul pentru serviciul efectuat se incaseaza de notarul public instrumentator si se inscrie in evidentele sale financiar-contabile.
(6) In situatia in care presedintele Colegiului director al Camerei desemneaza un notar public din aceeasi circumscriptie judecatoreasca pentru continuarea activitatii unui birou notarial, lucrarile in curs se transfera la notarul public instrumentator, desemnat in baza unui proces-verbal constatator.

B. Evidentele Camerei Notarilor Publici
ART. 108
La nivelul fiecarei Camere sau la sediile secundare ale acestora se tine Registrul de evidenta a procedurilor succesorale, administrat de catre compartimentul care are atributia tinerii evidentelor cauzelor succesorale de competenta notarilor publici care isi desfasoara activitatea in Camera respectiva.
ART. 109
In registrul prevazut la art. 108 se inregistreaza toate cererile de deschidere a procedurilor succesorale care se solutioneaza de catre notarii publici care isi desfasoara activitatea in cadrul Camerei.
ART. 110
(1) In Registrul de evidenta a procedurilor succesorale se inscriu urmatoarele mentiuni:
a) numarul si data inregistrarii cererii de verificare si inregistrare a cauzei succesorale;
b) numele si prenumele defunctului;
c) data decesului (zi/luna/an);
d) ultimul domiciliu al defunctului, prin mentionarea localitatii si a adresei, indicate in certificatul de deces;
e) codul numeric personal al defunctului, iar in situatia in care nu este mentionat, data nasterii acestuia;
f) numarul de inregistrare si data cererii formulate de biroul notarial;
g) denumirea biroului notarial, in cazul societatilor profesionale, sau, in cazul biroului individual, numele notarului public caruia i-a fost atribuita cauza succesorala spre solutionare;
h) numarul si data certificatului sau adeverintei eliberate de registru;
i) numarul si data dosarului succesoral, precum si numarul si data solutiei date de notarul public;
j) observatii.
(2) Cererea de verificare si inregistrare a procedurii succesorale va fi semnata si, dupa caz, stampilata de catre solicitant si va cuprinde, in mod obligatoriu, elementele prevazute la art. 110 alin. (1) lit. b) – g).
(3) In situatia in care registrul se tine in format electronic, nu mai este necesara tinerea opisului alfabetic.
ART. 111
Procedura de inregistrare, verificare si transfer a cauzelor succesorale in curs de solutionare, precum si modelul registrului prevazut la art. 108 si formularistica aferenta se stabilesc prin regulamentul-cadru aprobat de Consiliul Uniunii.
ART. 112
La nivelul fiecarei Camere se tin, in format electronic sau pe suport hartie, si urmatoarele registre si evidente:
a) registrul general de corespondenta si mapele cuprinzand documentele inregistrate in acesta, in care se inregistreaza toate documentele care nu se regasesc in celelalte registre;
b) registrul de evidenta a hotararilor Adunarii generale a Camerei;
c) registrul de evidenta a deciziilor Colegiului director al Camerei;
d) registrul de evidenta a dispozitiilor presedintelui Colegiului director al Camerei;
e) registrul de evidenta a stenogramelor sau a proceselor-verbale ale sedintelor organelor de conducere;
f) registrul de evidenta a notarilor publici si birourilor notariale, precum si mapele cuprinzand documentele inregistrate in acesta, in care se inregistreaza documentele privind evidenta notarilor publici;
g) registrul de evidenta a arhivelor create de notarii publici, ale carui informatii se posteaza pe paginile de internet ale Camerelor si Uniunii;
h) registrele apostila si supralegalizare si mapele aferente;
i) registrul de evidenta a hotararilor de anulare a actelor sau procedurilor notariale, a incheierilor de indreptare a erorilor materiale si de completare a omisiunilor vadite, a reconstituirilor si duplicatelor eliberate de pe actele intocmite in mai multe exemplare originale si aflate in arhiva Camerei;
j) registrul de evidenta a copiilor simple sau certificate de pe actele originale aflate in arhiva Camerei;
k) registrul de audiente;
l) registrul de evidenta a contractelor incheiate de Camera si a facturilor emise de Camera si furnizori;
m) registrele pentru evidenta activitatii financiar-contabile prevazute de lege si mapele aferente;
n) registrele pentru evidenta activitatii arhivistice prevazute de lege.
ART. 113
In situatia in care Camera are mai multe sedii secundare, la nivelul fiecarui sediu se vor tine, in functie de activitatea desfasurata, si urmatoarele registre si evidente:
a) registrul de corespondenta si mapele cuprinzand documentele inregistrate in acesta, in care se inregistreaza toate documentele care nu se inregistreaza in celelalte registre;
b) registrul de control, in care se inregistreaza controalele efectuate la sediul secundar si mapele cuprinzand actele de control aferente;
c) registrul de evidenta a hotararilor de anulare a actelor sau procedurilor notariale, incheierile de indreptare a erorilor materiale si de completare a omisiunilor vadite, reconstituirile si duplicatele eliberate de pe actele intocmite in mai multe exemplare originale si aflate in arhiva Camerei;
d) registrul de evidenta a copiilor simple sau certificate de pe actele originale aflate in arhiva Camerei;
e) registrele apostila si supralegalizare si mapele aferente;
f) registrul de evidenta a contractelor incheiate de Camera si a facturilor emise de Camera si furnizori;
g) registrele pentru evidenta activitatii financiar-contabile stabilite de Camera;
h) registrele pentru evidenta activitatii arhivistice prevazute de lege.
ART. 114
Modelul registrelor prevazute la art. 112 si 113, formularistica utilizata, precum si modul de inscriere, conservare si achizitionare a acestora se stabilesc prin hotarare a Consiliului Uniunii.

C. Evidentele Uniunii Nationale a Notarilor Publici
ART. 115
La nivelul Uniunii se tin, in format electronic sau pe suport hartie, urmatoarele registre si evidente:
a) registrul general de corespondenta si mapele cuprinzand documentele inregistrate in acesta, in care se inregistreaza toate documentele care nu se regasesc in celelalte registre;
b) RNENP, in care se inregistreaza toate documentele cu privire la evidenta notarilor publici si licenta de functionare, precum si mapele cuprinzand documentele inregistrate in acesta;
c) registrul de evidenta a hotararilor si rezolutiilor Congresului notarilor publici;
d) registrul de evidenta a hotararilor Consiliului Uniunii;
e) registrul de evidenta a deciziilor Biroului executiv al Consiliului Uniunii;
f) registrul de evidenta a dispozitiilor presedintelui Uniunii;
g) registrul de evidenta a stenogramelor sedintelor organelor de conducere;
h) registrul de evidenta a specimenelor de semnatura ale persoanelor care aplica apostila si supralegalizarea la nivelul Camerelor;
i) registrul de audiente;
j) registrul de evidenta a contractelor incheiate de Uniune si a facturilor emise de Uniune si de furnizori;
k) registrele pentru evidenta activitatii financiar-contabile si de personal prevazute de lege si mapele aferente acestora;
l) registrele pentru evidenta activitatii arhivistice prevazute de lege;
m) registrul de evidenta a sigiliilor si siglelor Camerelor si Uniunii.
ART. 116
Procedura si metodologia de achizitionare si gestionare a registrelor si evidentelor Uniunii se aproba de catre Biroul executiv al Consiliului Uniunii prin Regulamentul de organizare si functionare al Uniunii.
ART. 117
(1) La nivelul Uniunii se tin, in format electronic, si urmatoarele registre si evidente administrate de catre CNARNN:
a) Registrul national notarial de evidenta a succesiunilor (RNNES), in care se inregistreaza cauzele succesorale privind cetatenii romani, straini sau apatrizi cu ultimul domiciliu in strainatate, de pe urma carora au ramas bunuri in Romania;
b) Registrul national notarial de evidenta a liberalitatilor (RNNEL), in care se inregistreaza toate actele de donatie, dispozitiile testamentare, revocarea lor, precum si retractarea revocarii acestora;
c) Registrul national notarial de evidenta a optiunilor succesorale (RNNEOS), in care se inregistreaza toate actele notariale referitoare la acceptarea, respectiv la renuntarea la mostenire;
d) Registrul national notarial de evidenta a procurilor si revocarilor acestora (RNNEPR), in care se inregistreaza procurile/mandatele date in scopul incheierii de acte si indeplinirii de proceduri notariale, precum si actele de revocare a acestora;
e) Registrul national notarial al regimurilor matrimoniale (RNNRM), in care se inscrie, pentru opozabilitate fata de terti, regimul matrimonial ales de soti;
f) Registrul national notarial de evidenta a creditorilor persoanelor fizice si a opozitiilor la efectuarea partajului succesoral (RNNEC), in care se inscriu, pentru opozabilitate fata de terti, cererile creditorilor cu privire la creantele pe care le au fata de o persoana fizica;
g) Registrul national de publicitate a maselor patrimoniale afectate exercitarii in mod individual a profesiei (RNPMP), in care se inscriu, in conditiile art. 33 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare (Codul civil), actele de constituire a maselor patrimoniale.
(2) Metodologia privind organizarea si functionarea registrelor prevazute la alin. (1) lit. a) – d), f) si g), procedura de inscriere si consultare a acestora, precum si costurile pentru serviciile furnizate de catre CNARNN se stabilesc prin decizie a Biroului executiv al Consiliului Uniunii.

SUBSECTIUNEA a 3-a
Arhiva activitatii notariale

A. Arhivele notariale
ART. 118
(1) Arhivele notariale sunt constituite din totalitatea registrelor si opiselor notariale, a actelor notariale si a documentelor in temeiul carora acestea au fost intocmite. Constituie arhive notariale si totalitatea registrelor si opiselor notariale, a actelor notariale si a documentelor in temeiul carora acestea au fost indeplinite de fostele notariate de stat in perioada 1950 – 1995.
(2) Uniunea, Camerele si birourile notariale au obligatia sa asigure integritatea arhivei notariale, proprietate a statului, si sa aloce resursele necesare pentru protejarea si pastrarea acesteia in conditii de siguranta.
(3) Notarii publici au obligatia de a organiza activitatile privind administrarea, utilizarea si protejarea documentelor pe baza normativelor elaborate de catre Uniune si Camere si avizate favorabil de Arhivele Nationale.
(4) Notarii publici pot solicita consultanta de specialitate in domeniul arhivistic notarial Camerei din care fac parte sau Uniunii, pentru organizarea unor masuri de conservare, asigurare si protectie a documentelor pe care le detin.
(5) In caz de calamitate care a afectat arhiva notariala sau a provocat disparitia unor acte din arhiva, notarul public informeaza de indata Camera.
(6) Notarii publici au obligatia de a se supune controlului de specialitate al Arhivelor Nationale, Ministerului Justitiei, Uniunii si Camerei pentru verificarea respectarii prevederilor legale privind arhiva notariala, in tot ciclul de viata al documentelor conservate.
ART. 119
(1) Notarii publici sunt obligati sa pastreze arhiva la sediul biroului notarial, cu exceptia cazului in care s-a obtinut aprobarea Colegiului director al Camerei de conservare a acesteia, in intregime sau partial, intr-un alt spatiu de arhiva.
(2) Spatiul destinat pastrarii arhivei notariale trebuie sa asigure conservarea documentelor impotriva distrugerii, degradarii, aducerii in stare de neintrebuintare, sustragerii sau abandonului, fiind avizat in acest scop de catre Colegiul director al Camerei.
(3) Arhiva notariala poate fi conservata, cu avizul Colegiului director al Camerei, si in depozitele de arhiva ale Camerei.
ART. 120
(1) Notarul public raspunde de depozitarea si conservarea arhivei biroului notarial in conditiile si termenele stabilite de dispozitiile legale privind Fondul Arhivistic National. Arhiva se afla in pastrarea unui secretar responsabil cu arhiva sau, dupa caz, a arhivarului angajat de notarul public.
(2) Actele notariale, inregistrarile si evidentele biroului notarial se intocmesc si arhiveaza pe suport hartie. Acestea vor putea fi tinute si pe suport accesibil echipamentelor de prelucrare automata a datelor.
(3) Notarul public tine lucrarile de registratura, secretariat si arhiva, precum si o evidenta financiar-contabila pentru activitatea desfasurata de biroul sau.
(4) La fiecare birou notarial se vor tine, potrivit nomenclatorului arhivistic, mape si dosare cu urmatoarele documente:
a) actele si procedurile notariale intocmite;
b) actele privind activitatea administrativa, de personal si financiar-contabila.
ART. 121
(1) Actele si procedurile notariale prevazute la art. 120 alin. (4) se vor constitui in vederea arhivarii in mape si dosare dupa cum urmeaza:
a) mapa cu acte autentice si documentatia care a stat la baza acestora;
b) mapa cu certificate de mostenitor, care cuprinde si incheierea finala, in original si, dupa caz, copia legalizata a testamentului olograf, procesul-verbal de constatare a starii materiale si procesul-verbal de validare a testamentului, in original, precum si inventarul succesoral;
c) mapa de alte solutii in procedura succesorala, care cuprinde, in ordinea solutionarii, celelalte solutii date in cauzele succesorale;
d) dosarul succesoral, care cuprinde certificatul de mostenitor, incheierea finala, in original, si documentatia necesara solutionarii;
e) mapa de divorturi, care cuprinde incheierea privind solutia pronuntata de notarul public cu privire la cererea de divort si, dupa caz, un exemplar al certificatului de divort;
f) dosarul de divort, care cuprinde certificatul de divort, incheierea, in original, si documentatia necesara solutionarii;
g) mapele cu procedurile notariale si actele neautentice, precum si documentatia care a stat la baza acestora;
h) mapele cu actele privind activitatea administrativa si financiar-contabila si dosarele de personal.
(2) Mapele si dosarele se constituie potrivit Nomenclatorului arhivistic si Normelor arhivistice aprobate de Consiliul Uniunii.
ART. 122
In functie de modul de tinere a evidentelor notariale la nivelul biroului notarial individual sau al societatii profesionale notariale, arhiva notariala poate fi comuna ori separata. In cazul dizolvarii societatii, arhiva creata nu poate fi divizata sau fragmentata.
ART. 123
Pentru emiterea avizului de functionare de catre Colegiul director al Camerei in vederea eliberarii licentei de functionare, biroul notarial va avea cel putin o incapere destinata depozitarii arhivei, care trebuie sa corespunda legislatiei arhivistice.
ART. 124
(1) Actul original si documentele care au stat la baza acestuia nu pot fi scoase din arhiva in care sunt pastrate decat in cazurile prevazute de lege. In conditiile legii, inscrisurile originale aflate in arhiva biroului notarului public pot fi cercetate de un magistrat, delegat in acest scop de autoritatea judiciara competenta.
(2) Instanta nu va putea cere trimiterea in original a testamentelor depuse la notarii publici sau a altor inscrisuri originale care se gasesc in arhivele acestora. Se vor putea insa cere copii certificate ale acestora. Cercetarea acestor inscrisuri, daca este necesara, se va face, cu citarea partilor, de un judecator delegat sau, daca inscrisul se gaseste in alta localitate, prin comisie rogatorie, de catre instanta respectiva.
(3) Prin exceptie, cand procedura verificarii inscrisurilor o impune, instanta va putea ordona prezentarea testamentelor originale sau a altor inscrisuri originale, depuse la notari publici pentru efectuarea expertizei grafoscopice in laboratoarele de specialitate daca expertiza actului nu se poate efectua la sediul arhivei.
(4) Actele notariale pastrate in original in arhiva se elibereaza la cererea instantei de judecata sau a parchetului in legatura cu cauzele penale aflate in curs, in conditiile Codului de procedura penala. Daca actele notariale sunt cercetate pentru fals, pot fi ridicate si raman la dosarul cauzei daca sunt declarate ca false, cu obligatia comunicarii notarului public a hotararii sau a ordonantei procurorului; in caz contrar, actul se va restitui.
(5) Inscrisurile care constituie probe intr-un proces penal pot fi scoase temporar din arhivele notariale numai la cererea procurorului sau a instantei de judecata, in conditiile Codului de procedura penala, pe baza de proces-verbal incheiat cu persoana delegata in acest sens.
(6) Inaintea scoaterii actului din arhiva notariala, notarul public face o copie legalizata, care se arhiveaza in locul actului, pana cand acesta va fi restituit in arhiva, operatiune scutita de plata oricaror taxe si onorarii.
(7) Scoaterea din arhiva a actelor notariale originale in orice alte cazuri si modalitati este interzisa, daca prin lege nu se prevede altfel.
(8) Aceleasi obligatii revin si persoanelor care sunt depozitare ale arhivei sau celor care actioneaza cu titlu de custode provizoriu.
ART. 125
(1) Pentru solutionarea unor reclamatii, sesizari sau, dupa caz, acte ori proceduri notariale, Uniunea, Camerele, organul de control sau un notar public pot solicita copii si informatii in legatura cu acestea, cel caruia i s-a solicitat neputand opune secretul profesional cu privire la continutul actului si al documentatiei acestuia.
(2) Cererea de eliberare de copii ale unor inscrisuri sau de informatii cu privire la acestea se face in scris de catre Uniune, Camera ori notarul public solicitant. Cererea trebuie sa cuprinda mentiuni privind numarul de inregistrare, semnatura si sigiliul solicitantului si se transmite prin mijloace conventionale de comunicare. Cel caruia i se adreseaza cererea are obligatia de a transmite, de indata si intocmai, cele solicitate, cu exceptia testamentelor, care nu pot fi puse la dispozitie fara dovada decesului testatorului.
ART. 126
(1) Notarul public este obligat sa respecte dreptul partilor actului notarial de a lua cunostinta de documentele care le privesc, aflate intr-un dosar intocmit cu privire la acestea, si de a obtine copii, certificate sau extrase ale acestor documente.
(2) Notarul public care detine inscrisul ce face obiectul cererii prevazute la alin. (1) are obligatia sa solutioneze cererea in cel mai scurt timp posibil, iar in cazul in care refuza, sa comunice in scris refuzul sau motivat.
(3) In cazul in care notarul public refuza nejustificat eliberarea unei copii sau informatii din arhiva notariala, solicitantul se poate adresa Camerei in vederea aprobarii cererii de eliberare a inscrisului. Cererea aprobata prin decizia Colegiului director al Camerei este obligatorie pentru notarul public.
(4) Notarul public trebuie sa raspunda, in cel mai scurt timp, dar nu mai tarziu de 30 de zile, oricarei solicitari a Colegiului director al Camerei, a Uniunii sau a organului de control, care vizeaza documente din arhiva biroului.
(5) Aceleasi obligatii revin si notarilor publici ori Camerelor care sunt depozitarii arhivei sau care actioneaza in calitate de custode provizoriu.
ART. 127
(1) Camerele detin depozite de arhiva in care notarii publici pot depune, spre conservare si administrare, arhiva notariala, integral sau partial, conform aprobarii Colegiului director al Camerei.
(2) Dupa preluarea documentelor, Camera este obligata sa respecte normele pentru prelucrarea si asigurarea datelor cu caracter personal si sa protejeze interesele creatorului arhivei.
(3) Pentru administrarea si protejarea arhivelor notariale, Camera are urmatoarele obligatii:
a) sa amenajeze depozite de arhiva, care sa asigure conditii impotriva distrugerii, degradarii, aducerii in stare de neintrebuintare ori sustragerii documentelor conservate, avizate de catre Arhivele Nationale ale Romaniei, dotate cu sistemele de securitate necesare: sisteme antiefractie; sisteme de detectie si stingere a incendiilor; sisteme de supraveghere video functionale;
b) sa ia masuri impotriva accesului neautorizat;
c) sa asigure conditii de securitate maxima din punctul de vedere al manipularii documentelor, pentru a asigura integritatea acestora si securitatea informatiilor pe intreg ciclul de depozitare si transfer;
d) sa supravegheze prestarea serviciilor, sa asigure resursele umane, materiale, instalatiile, echipamentele sau altele asemenea, pentru administrarea corecta a arhivei notariale;
e) sa se supuna, in tot ciclul de viata al documentelor conservate, controlului de specialitate al Uniunii, precum si al Arhivelor Nationale ale Romaniei, pentru verificarea respectarii prevederilor legale.
ART. 128
(1) In conditiile prevazute de lege si cu avizul Colegiului director al Camerei, o arhiva notariala poate fi preluata integral sau partial de catre un birou notarial din circumscriptia aceleiasi judecatorii ori de catre Camera in a carei raza teritoriala a functionat sau functioneaza notarul public care a creat arhiva respectiva.
(2) Arhiva notariala poate fi transferata numai in custodia altui birou notarial sau a Camerei. Sub sanctiunea ridicarii licentei de functionare, notarul public nu poate transfera arhiva in custodia altei entitati sau persoane de drept public ori privat decat cele prevazute in prezentul alineat.
(3) Preluarea in custodie a unei arhive notariale se face pe baza de proces-verbal de predare-preluare, care va atesta starea documentelor si numarul lor, insotit de inventarele documentelor aflate in arhiva, indicandu-se si individualizandu-se documentele care lipsesc. In caz de urgenta, predarea se poate face fara a se intocmi aceasta documentatie, care va fi realizata de catre noul detinator.
(4) Pana la numirea unui custode provizoriu ori pana la realizarea transferului definitiv, Colegiul director al Camerei poate solicita punerea sub sigiliu a arhivei care trebuie preluata in custodie.
(5) Orice persoana obligata la predarea unei arhive notariale catre custodele stabilit trebuie sa o predea acestuia de indata ce avizul de numire a custodelui i-a fost notificat. In executarea acestei obligatii, custodele desemnat poate solicita sprijinul organelor de ordine publica.
(6) Predarea unei arhive notariale catre un alt notar public din circumscriptia aceleiasi judecatorii vizeaza, in mod obligatoriu, toata arhiva notariala care este in posesia notarului public. Nu este permis transferul doar al unor parti structurale din arhiva notariala predata.
(7) Arhiva financiar-contabila se poate preda in custodie, spre conservare, unui alt birou notarial, Camerei sau organului fiscal competent.
(8) Cheltuielile ocazionate de predarea in custodie a arhivei sunt in sarcina aceluia care face predarea, cu exceptia cazurilor in care aceasta operatiune se produce la incetarea calitatii de notar public.
ART. 129
(1) Arhiva notariala se preia in custodie definitiva in urmatoarele situatii:
a) la incetarea calitatii notarului public;
b) la schimbarea sediului biroului notarului public din localitatea in care isi desfasoara activitatea intr-o localitate din cadrul aceleiasi circumscriptii sau din alta circumscriptie judecatoreasca;
c) in cazul abandonului sau al administrarii defectuoase;
d) la cererea notarului public.
(2) Prin administrare defectuoasa se intelege:
a) refuzuri nejustificate de eliberare de copii din arhiva, de transmitere a documentelor catre institutiile indreptatite a solicita informatii si documente;
b) refuzuri nejustificate de a solutiona cererile de indreptare a erorilor materiale sau de completare a omisiunilor vadite din actele aflate in arhiva gestionata;
c) neconstituirea mapelor conform Nomenclatorului arhivistic;
d) pastrarea arhivei intr-un spatiu necorespunzator sau impropriu volumului de activitate.
(3) In cazul in care se constata administrarea defectuoasa a arhivei notariale, Colegiul director al Camerei identifica si dispune masuri concrete de remediere de catre notarul public a neregularitatilor, precum si un termen rezonabil, raportat la masurile dispuse, de indeplinire a acestora. Preluarea arhivei notariale in custodie definitiva se dispune numai daca notarul public nu remediaza, in termenul stabilit, neregularitatile constatate.
ART. 130
In situatiile prevazute de art. 129 alin. (2), transferul arhivei notariale se efectueaza in cel mult 15 zile de la expirarea termenului stabilit in conditiile art. 129 alin. (3). Colegiul director al Camerei poate acorda un termen suplimentar pentru transfer, daca apreciaza ca circumstantele justifica prelungirea termenului.
ART. 131
Procedura de preluare in custodie definitiva a arhivei notariale se stabileste prin Normele de administrare a arhivelor notariale, care se aproba prin hotarare a Consiliului Uniunii.
ART. 132
In cazul in care, in urma controalelor de specialitate, se constata o administrare defectuoasa a arhivei notariale, Colegiul director al Camerei poate sa numeasca un custode provizoriu al acelei arhive sau poate hotari transferul documentelor in custodia Camerei, cu respectarea dispozitiilor art. 129 alin. (3) si ale art. 130.
ART. 133
Camera poate percepe tarife pentru custodia asigurata, precum si pentru depozitarea si administrarea documentelor. Cuantumul tarifelor si modalitatea de plata a acestora se stabilesc prin decizia Colegiului director al Camerei.
ART. 134
(1) Arhivele notariale sunt proprietatea statului, iar activitatile arhivistice notariale sunt de utilitate si de interes public.
(2) Pe baza aprobarii directiei competente a Arhivelor Nationale, detinatorii de arhive notariale pot pastra si dupa expirarea termenului de depunere la Arhivele Nationale ale Romaniei documente care fac parte din Fondul Arhivistic National, daca acestea le sunt necesare in desfasurarea activitatii lor.
(3) Arhiva notariala se pastreaza in intregime, ca o singura unitate, evitandu-se fragmentarea sau existenta separata a partilor de fond, precum si includerea intr-un fond a mai multor fonduri ori fragmente de fond.
(4) Documentele notariale, odata intrate in depozitele Camerelor, nu mai pot fi retrase din administrarea acestora, cu exceptia situatiei in care au fost predate in custodie pe termen limitat.
ART. 135
(1) In activitatea sa, notarul public utilizeaza:
a) sigilii rotunde din cauciuc, cu stema Romaniei, cu un diametru de 35 mm, avand inscriptionate: denumirea tarii – Romania, numele, prenumele si calitatea de notar public, localitatea si judetul unde se afla sediul biroului notarial;
b) matrite timbru sec, cuprinzand inscriptiile stabilite prin hotarare a Consiliului Uniunii;
c) stampile si parafe, de diferite forme si inscriptii, cu si fara denumirea biroului notarial si/sau numele notarului public, specifice activitatii notariale: stampila de legalizare copie; stampila antet birou; stampila cu legenda “pagina neutilizata”; parafa cu numele, prenumele si calitatea de notar public.
(2) Notarul public poate utiliza, in acelasi timp, cel mult doua sigilii notariale cu stema Romaniei, care se confectioneaza cu amprenta sigilara unicat numai de Regia Autonoma “Monetaria Statului” si se diferentiaza prin numarul de stelute din legenda.
(3) Sigiliile cu stema Romaniei, precum si matritele timbru sec se inregistreaza inainte de utilizare in RNENP.
(4) Sigiliile cu stema Romaniei si matritele timbru sec se confectioneaza in urmatoarele situatii:
a) la numirea in functie a notarului public;
b) la schimbarea sau, dupa caz, modificarea numelui notarului public;
c) la schimbarea localitatii in care isi are sediul biroul notarial;
d) in vederea inlocuirii celor uzate, pierdute sau sustrase.
(5) La suspendarea din exercitiul functiei, notarului public ii revine obligatia predarii de indata Camerei a sigiliilor notariale si a matritelor timbru sec utilizate in activitatea notariala, in vederea pastrarii acestora pe perioada suspendarii.
(6) La schimbarea sediului biroului notarului public din localitatea in care isi desfasoara activitatea intr-o localitate din cadrul aceleiasi circumscriptii sau din alta circumscriptie judecatoreasca, notarului public ii revine obligatia predarii, de indata, Camerei a sigiliilor notariale si a matritelor timbru sec utilizate in activitatea notariala, in vederea pastrarii acestora.
(7) Sigiliile se scot din uz in situatia in care devin ilizibile sau greu lizibile in urma folosirii indelungate, in cazul pierderii, sustragerii ori deteriorarii. Sigiliile se scot din uz, dupa caz, si in urmatoarele situatii:
a) schimbarea numelui notarului public;
b) schimbarea denumirii biroului notarial, daca se impune inlocuirea/modificarea;
c) schimbarea localitatii in care isi are sediul biroul notarial.
(8) In cazul incetarii calitatii notarului public, sigiliile notariale si matritele timbru sec se conserva pe o perioada de 6 luni la Camera, in vederea finalizarii formalitatilor financiar-contabile si de resurse umane, dupa care se caseaza conform dispozitiilor legale.
(9) In cazul pierderii sau al sustragerii sigiliului cu stema Romaniei, notarii publici au urmatoarele obligatii:
a) sa instiinteze, in scris, imediat, Camera si RNENP;
b) sa publice pierderea si sa declare nulitatea acestora in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, si intr-un ziar de circulatie locala si nationala, in termen de 10 zile;
c) sa inregistreze de indata in RNENP modelul noului sigiliu, care va contine elemente de diferentiere fata de cel pierdut sau disparut;
d) sa incheie un proces-verbal in care sa consemneze imprejurarile pierderii.
(10) O copie a procesului-verbal de constatare privind pierderea, deteriorarea, sustragerea sau scoaterea din uz se inainteaza RNENP, pentru a fi luat in evidenta.
ART. 136
(1) Uniunea si Camerele au sigilii proprii, confectionate din cauciuc, care au format rotund si diametru de 35 mm, cu stema Romaniei, avand inscriptionate denumirea tarii – Romania si denumirea entitatii.
(2) Uniunea, precum si fiecare Camera pot utiliza, in acelasi timp, mai multe sigilii proprii cu stema Romaniei, care se vor confectiona cu amprenta sigilara unicat, numai la Regia Autonoma “Monetaria Statului”. Sigiliile Uniunii, precum si sigiliile fiecarei Camere vor fi diferentiate intre ele prin numarul de stelute din legenda. Numarul sigiliilor care se vor utiliza de catre Uniune, precum si de catre fiecare Camera se stabileste prin regulamentul de organizare si functionare a acestor entitati.
(3) Sigiliile Uniunii si ale Camerelor se inregistreaza, inainte de utilizare, in registrul propriu de evidenta a sigiliilor, in care se vor inscrie si persoanele imputernicite sa le utilizeze.

B. Arhivele de interes notarial
ART. 137
(1) Camera si sediile secundare ale acesteia vor avea arhiva proprie si vor putea detine si conserva atat arhiva fostelor notariate de stat, cat si arhiva birourilor notariale, conform aprobarii Colegiului director al Camerei.
(2) Camerele raspund de depozitarea si conservarea arhivelor proprii in conditiile si termenele stabilite de dispozitiile legale privind Fondul Arhivistic National. Arhiva se afla in pastrarea unui secretar responsabil cu arhiva sau, dupa caz, a arhivarului angajat in acest scop.
(3) Arhivele notariale transferate de catre Camera se organizeaza cu respectarea identitatii si a integritatii fondurilor si/sau a fragmentelor de fonduri arhivistice preluate.
(4) Camerele au obligatia de a conserva si administra arhivele preluate, in conditiile legii, putand elibera copii certificate de pe documentele aflate in arhiva, in conditiile normelor de administrare a arhivelor notariale.
(5) Pentru eliberarea duplicatelor sau a copiilor legalizate de pe actele din arhivele prevazute la alin. (1), pentru indreptarea erorilor materiale sau completarea omisiunilor vadite, precum si pentru reconstituirea actelor notariale, Colegiul director al Camerei va desemna un notar public.
(6) Pentru eliberarea de copii certificate de pe actele din aceste arhive, Colegiul director al Camerei va desemna un angajat cu studii juridice al Camerei.
ART. 138
(1) Orice informatii cu privire la actele notariale pastrate in arhivele Camerei sau ale birourilor notariale se elibereaza numai persoanelor fizice si juridice care au calitatea de parti ale actului juridic, succesorilor si reprezentantilor acestora, precum si acelora care justifica un drept sau un interes legitim, denumite in continuare persoane interesate.
(2) Informatii cu privire la existenta testamentului se elibereaza persoanelor interesate numai dupa decesul testatorului, dovedit cu certificatul de deces, cu exceptia cazurilor in care cererea este formulata de testator insusi.
ART. 139
(1) Camera poate elibera certificate si copii de pe documentele pe care le detine, la cererea formulata in nume propriu de catre persoanele interesate, fizice sau juridice, de drept public ori privat.
(2) Persoanele interesate pot fi reprezentate in relatia cu Camera de reprezentantul legal, de o persoana imputernicita prin procura autentica ori de avocat, in baza imputernicirii avocatiale.
ART. 140
(1) Tarifele pentru eliberarea copiilor certificate si a copiilor simple, precum si scutirile sau reducerile de la plata acestui tarif se stabilesc prin hotarare a Consiliului Uniunii.
(2) Tariful perceput pentru eliberarea copiilor reprezinta venit din activitatea Camerei.
(3) La solicitarea institutiilor statului, Camerele vor elibera acestora, gratuit, copii certificate de pe documentele aflate in arhiva.
ART. 141
(1) Arhivele fostelor notariate de stat, create in perioada 1950 – 1995, detinute de judecatorii sau de alte institutii, cu exceptia celor detinute de Arhivele Nationale ale Romaniei, se predau Camerei din circumscriptia curtii de apel in care se afla judecatoria sau institutia detinatoare.
(2) Camerele vor proceda la preluarea si prelucrarea arhivelor prevazute la alin. (1) in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a Legii nr. 77/2012 pentru modificarea si completarea Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995.
(3) Preluarea arhivelor se face pe baza de procese-verbale de predare-preluare, insotite de inventare arhivistice semnate de notarii publici desemnati de Camere si de conducatorul institutiei care detine arhiva.
(4) Cheltuielile de inventariere si de preluare sunt suportate de Camere.
(5) La solicitarea institutiilor statului, Camerele vor elibera acestora, gratuit, copii certificate de pe documentele aflate in arhiva.
ART. 142
Arhiva Uniunii si a entitatilor subordonate se pastreaza in conditiile si pe duratele stabilite de dispozitiile legale privind Fondul Arhivistic National.

SECTIUNEA a 9-a
Camera Notarilor Publici

ART. 143
(1) Fiecare Camera are un regulament de organizare si functionare, aprobat de Adunarea generala a Camerei pe baza regulamentului-cadru de organizare si functionare a Camerelor, aprobat de Consiliul Uniunii.
(2) In indeplinirea scopului pentru care a fost constituita si pentru serviciile prestate, Camera poate desfasura, in conditiile stabilite de catre Colegiul director al Camerei si cu respectarea legislatiei in vigoare, activitati generatoare de venituri proprii.
ART. 144
Sediile secundare ale Camerei nu au personalitate juridica si utilizeaza si detin sigilii si evidente proprii.
ART. 145
Fiecare Camera are pagina de internet, care cuprinde, cel putin, urmatoarele informatii publice:
a) adresele de contact ale tuturor sediilor Camerei si programul de lucru al fiecaruia dintre acestea;
b) programul de audiente;
c) tabloul notarilor publici care isi desfasoara activitatea in Camera respectiva, care cuprinde datele de contact ale notarilor publici si programul de lucru al biroului notarial;
d) modificarile intervenite in modul de desfasurare a activitatii notarilor publici (concediu de odihna sau medical, suspendare, incetarea calitatii etc.);
e) lista facultativa a arbitrilor aprobati de Colegiul director al Camerei;
f) lista expertilor evaluatori autorizati in conditiile legii, care evalueaza bunurile scoase la licitatie;
g) informatii privind organizarea si desfasurarea licitatiilor;
h) informatii privind locul pastrarii si gestionarul arhivelor notariale;
i) informatii cu privire la organizarea examenelor si concursurilor de notar stagiar, de notar public sau de schimbare a sediilor birourilor notariale;
j) alte informatii apreciate de Colegiul director al Camerei ca fiind de interes public.
ART. 146
(1) Modul de organizare si functionare a Curtii de arbitraj de pe langa fiecare Camera, precum si organele de conducere ale acesteia se stabilesc prin Regulamentul de organizare si functionare a Curtii de arbitraj, aprobat de Camere, pe baza regulamentului-cadru de organizare si functionare a Curtii de arbitraj, aprobat de Consiliul Uniunii.
(2) Modul de organizare si functionare a activitatii de arbitraj si licitatii de la nivelul Camerei se stabileste prin regulamente proprii, aprobate de colegiile directoare ale Camerelor pe baza regulamentului-cadru aprobat de Consiliul Uniunii cu privire la aceste activitati.
ART. 147
Procedura alegerii organelor de conducere ale Camerei si Uniunii se face in conditiile stabilite prin Regulamentul-cadru de organizare si functionare a Camerelor, aprobat de Consiliul Uniunii.
ART. 148
(1) Adunarea generala a Camerei se intruneste de cel putin doua ori pe an, la convocarea presedintelui Colegiului director al Camerei. In anul in care se organizeaza alegerea organelor de conducere ale Camerei si Uniunii, Adunarea generala a Camerei se intruneste in sedinte de cel putin 3 ori pe an, una dintre acestea fiind destinata alegerilor.
(2) In cazul in care presedintele refuza convocarea sedintei, Colegiul director al Camerei poate convoca Adunarea generala ordinara sau extraordinara, dupa caz.
(3) Adunarea generala a Camerei se convoaca de catre presedinte sau de Colegiul director al Camerei la solicitarea scrisa a Biroului executiv al Consiliului Uniunii sau a cel putin unei treimi din numarul notarilor publici cu drept de vot in Adunarea generala a Camerei, in conditiile stabilite prin statut.
(4) In indeplinirea atributiilor sale, Adunarea generala a Camerei adopta, cu majoritatea simpla a membrilor prezenti, hotarari obligatorii pentru toti notarii publici.
(5) Impotriva hotararii Adunarii generale a Camerei se poate formula plangere la Consiliul Uniunii in termen de 15 zile de la adoptare. Hotararea Consiliului Uniunii poate fi atacata la instanta de judecata competenta in conditiile legii.
ART. 149
Prezenta notarilor publici la adunarile generale este obligatorie.
ART. 150
(1) Adunarea generala a Camerei este legal constituita in prezenta majoritatii membrilor sai cu drept de vot.
(2) Notarul public suspendat nu poate participa, cu drept de vot, la Adunarea generala a Camerei.
(3) In cazul in care nu este legal constituita din lipsa cvorumului, se convoaca o noua Adunare generala a Camerei in conditiile stabilite prin statut. Adunarea generala a Camerei astfel convocata este legal constituita in prezenta a cel putin unei treimi din numarul membrilor sai.
ART. 151
(1) Colegiul director al Camerei se intruneste in sedinte ordinare cel putin o data pe luna, la convocarea presedintelui Colegiului sau, in lipsa acestuia, a vicepresedintelui.
(2) In caz de refuz al presedintelui sau vicepresedintelui, Colegiul director al Camerei se poate convoca de catre majoritatea membrilor acestuia. Colegiul director al Camerei se poate convoca si la solicitarea scrisa a Biroului executiv al Consiliului Uniunii.
(3) Convocarea Colegiului director al Camerei se face, in toate cazurile, in conditiile stabilite prin statut.
(4) In indeplinirea atributiilor sale, Colegiul director al Camerei adopta decizii, obligatorii pentru toti notarii publici din Camera, cu majoritatea simpla a membrilor sai. In situatii urgente, Colegiul director al Camerei poate adopta decizii prin exprimarea votului, in scris si, dupa caz, pe baza materialelor si proiectelor de decizii transmise de catre presedintele Colegiului director al Camerei. Transmiterea materialelor si, ulterior, a votului exprimat se face prin mijloace conventionale de comunicare, ce asigura dovada transmiterii si, respectiv, a primirii.
(5) Impotriva deciziei Colegiului director al Camerei se poate formula plangere la Adunarea generala a Camerei in termen de 15 zile de la adoptare. Hotararea Adunarii generale a Camerei poate fi atacata la instanta de judecata competenta, in conditiile legii.
(6) Prezenta membrilor la sedintele Colegiului director al Camerei este obligatorie.
ART. 152
(1) Colegiul director al Camerei este legal constituit in prezenta a doua treimi din numarul membrilor sai.
(2) In cazul in care Colegiul director al Camerei nu este legal constituit din lipsa cvorumului necesar, se face o noua convocare a Colegiului director al Camerei in conditiile stabilite prin statut. Colegiul director al Camerei astfel convocat este legal constituit in prezenta a cel putin jumatate din numarul membrilor sai.
ART. 153
(1) La sedintele Colegiului director al Camerei se convoaca si reprezentantul sau, dupa caz, reprezentantii Camerei in Consiliul Uniunii.
(2) Presedintele, prim-vicepresedintele si vicepresedintii Uniunii pot sa convoace Colegiul director al Camerei si pot participa la orice sedinta a Colegiului director al Camerei.
(3) La sedintele Colegiului director al Camerei este obligatorie prezenta reprezentantilor acesteia in Consiliul Uniunii.
ART. 154
La sedintele Colegiului director al Camerei, pe langa personalul de specialitate al Camerei desemnat in acest sens, pot participa, ca urmare a solicitarii sau convocarii de catre presedintele Colegiului, ori de cate ori considera necesar, si alti notari publici sau specialisti.
ART. 155
La inceputul fiecarui an, Colegiul director al Camerei inainteaza Consiliului Uniunii o informare cu privire la activitatea desfasurata in anul precedent.
ART. 156
(1) In indeplinirea atributiilor sale, presedintele Colegiului director al Camerei emite dispozitii obligatorii pentru toti notarii publici din Camera.
(2) Impotriva dispozitiei presedintelui Colegiului director al Camerei se poate formula plangere la Biroul executiv al Consiliului Uniunii in termen de 15 zile de la comunicare. Decizia Biroului executiv al Consiliului Uniunii poate fi atacata la instanta de judecata competenta, in conditiile legii.
ART. 157
In lipsa presedintelui Colegiului director al Camerei, situatie adusa la cunostinta Colegiului, atributiile presedintelui sunt preluate, de drept, de catre vicepresedintele Colegiului director al Camerei, pana la incetarea situatiei care a determinat absenta.
ART. 158
(1) Pentru solutionarea petitiilor, presedintele Colegiului director al Camerei poate solicita note explicative notarilor publici sau notarilor stagiari impotriva carora au fost formulate plangeri si, in functie de cele constatate, in limita atributiilor stabilite de lege, dispune masurile corespunzatoare.
(2) Presedintele poate delega atributia de solutionare a plangerilor formulate impotriva notarilor publici sau a notarilor stagiari vicepresedintelui ori unui alt membru al Colegiului director al Camerei.

SECTIUNEA a 10-a
Organizarea si functionarea Uniunii Nationale a Notarilor Publici

SUBSECTIUNEA 1
Uniunea Nationala a Notarilor Publici

ART. 159
In indeplinirea scopului pentru care a fost constituita si pentru serviciile prestate, Uniunea poate desfasura, in conditiile stabilite de catre Consiliul Uniunii si cu respectarea legislatiei in vigoare, activitati generatoare de venituri proprii.
ART. 160
Uniunea are pagina proprie de internet, care va cuprinde, cel putin, urmatoarele informatii publice:
a) adresele de contact ale tuturor sediilor Camerelor si programul de lucru;
b) programul de audiente;
c) tabloul notarilor publici, datele de contact ale acestora, precum si programul de lucru al birourilor notariale;
d) lista facultativa a arbitrilor aprobati de colegiile directoare ale Camerelor;
e) lista cu expertii evaluatori autorizati in conditiile legii, care evalueaza bunurile scoase la licitatie;
f) date privind organizarea si desfasurarea licitatiilor;
g) date cu privire la locul pastrarii si gestionarul arhivelor notariale;
h) date cu privire la organizarea examenelor si concursurilor de notar stagiar sau notar public, precum si a concursurilor de schimbari de sedii;
i) alte date apreciate de Biroul executiv al Consiliului Uniunii ca fiind de interes public.
ART. 161
Organele de conducere ale Uniunii sunt:
a) Congresul;
b) Consiliul Uniunii;
c) Biroul executiv al Consiliului Uniunii;
d) presedintele Uniunii.
ART. 162
(1) Delegati cu drept de vot la Congres sunt notarii publici alesi intr-o functie eligibila la nivelul Camerei si al Uniunii, la care se adauga reprezentantii alesi de Adunarea generala a Camerei pe durata unui mandat, in limita normei de reprezentare prevazute de lege. Prezenta delegatilor la Congres este obligatorie.
(2) La calculul normei de reprezentare pentru alegerea reprezentantilor Camerelor la Congres, precum si in Consiliul Uniunii se va avea in vedere numarul notarilor publici in functie la sfarsitul lunii anterioare organizarii alegerilor, potrivit procedurii stabilite prin regulament aprobat de Consiliul Uniunii.
ART. 163
Impotriva hotararilor Congresului se poate formula plangere la instanta de judecata competenta in conditiile legii.
ART. 164
Procedura alegerii organelor de conducere ale Uniunii se stabileste prin regulamentul aprobat de Consiliul Uniunii.
ART. 165
Reprezentantii Camerelor in Consiliul Uniunii isi exprima votul avand in vedere respectarea intereselor legitime ale profesiei.
ART. 166
Prezenta membrilor la sedintele Consiliului Uniunii este obligatorie.
ART. 167
Reprezentantii Camerelor in Consiliului Uniunii au obligatia consultarii si informarii permanente a Colegiului director al Camerei reprezentate cu privire la activitatea desfasurata sau care urmeaza sa se desfasoare la fiecare sedinta a Consiliului Uniunii.
ART. 168
Membrii Consiliului Uniunii raspund individual pentru votul exprimat in aceasta calitate.
ART. 169
Reprezentantii Camerelor in Consiliului Uniunii au obligatia informarii anuale a Adunarii generale a Camerei cu privire la activitatea desfasurata in Consiliului Uniunii.
ART. 170
(1) In indeplinirea atributiilor sale, Consiliul Uniunii adopta hotarari care sunt obligatorii pentru Camere si notari publici.
(2) Impotriva hotararii Consiliului Uniunii se poate formula plangere la instanta de judecata in conditiile legii.
ART. 171
In situatii urgente, Consiliul Uniunii poate adopta hotarari prin intrunirea in sedinta prin intermediul sistemului de videoconferinta sau, fara a fi intrunit in sedinta, prin vot exprimat prin corespondenta. In acest din urma caz, fiecare membru isi va exprima votul in scris pe baza materialelor si proiectelor de hotarari transmise de catre presedintele Uniunii. Transmiterea materialelor si, ulterior, a votului exprimat se face prin unul dintre mijloacele conventionale de comunicare, care face dovada transmiterii si, respectiv, primirii acestora.
ART. 172
La sedintele Consiliului Uniunii participa personalul de specialitate al Uniunii, desemnat in acest sens, si, ori de cate ori este necesar, alti notari publici sau specialisti, convocati de catre presedintele Consiliului.
ART. 173
Consiliul Uniunii inainteaza ministrului justitiei, la inceputul fiecarui an, o informare detaliata cu privire la activitatea notariala desfasurata in anul precedent, care cuprinde date statistice, aspecte rezultate din verificarile efectuate, masurile luate pentru inlaturarea deficientelor constatate, precum si, daca este cazul, propuneri de imbunatatire a activitatii sub aspect legislativ si administrativ.
ART. 174
(1) Biroul executiv al Consiliului Uniunii se intruneste in sedinte ordinare cel putin o data pe luna, la convocarea presedintelui Uniunii sau, in lipsa acestuia, a prim-vicepresedintelui ori, dupa caz, a unuia dintre vicepresedinti, in conditiile stabilite prin statut.
(2) Biroul executiv al Consiliului Uniunii functioneaza legal in prezenta majoritatii membrilor sai si adopta decizii cu majoritatea simpla a voturilor celor prezenti.
(3) In cazul in care Biroul executiv al Consiliului Uniunii nu este legal constituit din lipsa cvorumului necesar, se convoaca o noua sedinta in conditiile stabilite prin statut.
(4) In indeplinirea atributiilor legale, Biroul executiv al Consiliului Uniunii adopta, in conditiile prevazute de art. 58 alin. (5) din lege, decizii obligatorii pentru Camere si notarii publici. In caz de egalitate de voturi, votul se reia.
(5) Prezenta membrilor la sedintele Biroului executiv al Consiliului Uniunii este obligatorie.
(6) La sedintele Biroului executiv al Consiliului Uniunii participa personalul de specialitate al Uniunii, desemnat in acest sens, si, ori de cate ori este necesar, si alti notari publici sau specialisti, convocati de catre presedinte.
ART. 175
Pentru situatii urgente, Biroul executiv al Consiliului Uniunii poate adopta hotarari prin intrunirea in sedinta prin intermediul sistemului de videoconferinta sau, fara a fi intrunit in sedinta, prin vot exprimat prin corespondenta. In acest din urma caz, fiecare membru isi va exprima votul in scris pe baza materialelor si proiectelor de decizii transmise de catre presedintele Uniunii. Transmiterea materialelor si, ulterior, a votului exprimat se va face prin unul dintre mijloacele conventionale de comunicare care fac dovada transmiterii si, respectiv, primirii.
ART. 176
(1) In indeplinirea atributiilor legale, presedintele Uniunii emite dispozitii obligatorii.
(2) Impotriva dispozitiei presedintelui se poate formula plangere, in termen de 15 zile de la comunicare, la Biroul executiv al Consiliului Uniunii. Decizia Biroului executiv al Consiliului Uniunii poate fi atacata la instanta de judecata competenta, in conditiile legii.
ART. 177
(1) In lipsa presedintelui, situatie adusa la cunostinta Consiliului Uniunii, atributiile acestuia sunt preluate, de drept, de catre prim-vicepresedintele Uniunii, pana la incetarea acestei situatii. In cazul in care prim-vicepresedintele se afla in imposibilitatea exercitarii atributiilor, atributiile presedintelui sunt preluate de catre unul dintre vicepresedinti, delegat in acest sens de catre presedinte.
(2) Ori de cate ori presedintele, prim-vicepresedintele sau vicepresedintii se afla in imposibilitate de a-si exercita atributiile, acestora le revine obligatia de a comunica Uniunii motivele si durata pentru care nu isi pot exercita atributiile.
(3) Pentru solutionarea petitiilor, presedintele poate solicita note explicative notarilor publici sau notarilor stagiari impotriva carora au fost formulate plangerile si, in functie de cele constatate, dispune masurile corespunzatoare.
(4) Presedintele poate delega atributia prevazuta la alin. (3), precum si alte atributii prim-vicepresedintelui, vicepresedintilor sau unui alt membru al Consiliului Uniunii.
ART. 178
Organizarea si functionarea redactiei Buletinul Notarilor Publici, a comisiilor de specialitate ale Consiliului Uniunii, a aparatului de specialitate si administrativ al Uniunii, a RNENP si a altor entitati care se infiinteaza la nivelul Uniunii se stabilesc prin regulamente aprobate prin hotarare a Consiliului Uniunii.

SUBSECTIUNEA a 2-a
Casa de Asigurari a Notarilor Publici

ART. 179
(1) Casa de Asigurari se organizeaza si functioneaza pe baza statutului acesteia, aprobat in conditiile legii de catre Consiliul Uniunii.
(2) Casa de Asigurari este condusa de un consiliu de administratie numit de catre Consiliul Uniunii dintre notarii publici propusi de catre Camere. Consiliul de administratie este condus de un presedinte, desemnat dintre membrii acestuia de catre Consiliul Uniunii.
(3) Numarul membrilor consiliului de administratie, precum si modul de desemnare a acestora si a presedintelui se stabilesc prin statutul Casei de Asigurari.
(4) La sedintele consiliului de administratie participa personalul de specialitate al Casei de Asigurari, desemnat in acest sens, si, ori de cate ori este necesar, si alti notari publici sau specialisti, convocati de catre presedinte.
ART. 180
(1) Inainte de inceperea activitatii, notarul public este obligat, sub sanctiunea neemiterii licentei de functionare, sa incheie contractul de asigurare cu Casa de Asigurari, devenind astfel membru al acesteia.
(2) Pe perioada exercitarii functiei, notarul public este obligat, sub sanctiunea retragerii licentei de functionare, sa achite anual costul politei de asigurare, in conditiile stabilite prin contractul de asigurare.
(3) La data retragerii licentei de functionare, contractul de asigurare inceteaza sau se suspenda, dupa caz, in functie de incetarea sau, respectiv, suspendarea calitatii de notar public.
ART. 181
Anual, la emiterea politei de asigurare, Casa de Asigurari va solicita Uniunii informatii cu privire la conduita profesionala a notarului public, iar in functie si de aceasta, se va intocmi fisa de evaluare de risc profesional a notarului public, pe baza careia se vor stabili, in conditiile statutului, de catre consiliul de administratie, cuantumul anual al primei de asigurare, suma asigurata obligatorie, obligativitatea reintregirii sumei maxime asigurate si, corelativ, plata primei de asigurare, precum si felul politei de asigurare.
ART. 182
Nu intra in categoria riscurilor asigurate de Casa de Asigurari activitatile desfasurate de notarii publici in calitate de fiduciari si/sau lichidatori desemnati de parti.
ART. 183
(1) La nivelul Casei de Asigurari se tin, in format electronic sau pe suport hartie, urmatoarele registre si evidente:
a) registrul general de corespondenta si mapele cuprinzand documentele inregistrate in acesta, in care se inregistreaza toate documentele care nu se regasesc in celelalte registre;
b) registrul de asigurare profesionala obligatorie, in care se inregistreaza contractele de asigurare ale notarilor publici si se mentioneaza cuantumul politei, riscul asigurat, despagubirile platite in numele notarului public asigurat, mapele cuprinzand documentele inregistrate in acestea, precum si fisa de evaluare a riscului profesional;
c) registrul de evidenta a litigiilor in care este parte Casa de Asigurari si solutiile pronuntate;
d) registrul de evidenta a hotararilor consiliului de administratie;
e) registrul de evidenta a dispozitiilor presedintelui Casei de Asigurari;
f) registrul de evidenta a stenogramelor sedintelor consiliului de administratie;
g) registrul de control, in care se inregistreaza controalele efectuate de Uniune, precum si mapele cu actele de control aferente acestora;
h) registrul de audiente;
i) registrul de evidenta a contractelor incheiate de Casa de Asigurari si a facturilor emise de furnizori;
j) registrele pentru evidenta activitatii financiar-contabile si de personal prevazute de lege si mapele aferente acestora;
k) registrele pentru evidenta activitatii arhivistice prevazute de lege;
l) orice alte registre necesare desfasurarii activitatii.
(2) Procedura si metodologia de gestionare a registrelor si evidentelor prevazute la alin. (1) se aproba de catre Consiliul Uniunii, prin regulament.

SUBSECTIUNEA a 3-a
Institutul Notarial Roman

ART. 184
INR se organizeaza si functioneaza pe baza statutului si regulamentului propriu, aprobate, in conditiile legii, de catre Consiliul Uniunii.
ART. 185
(1) INR este condus de un Consiliu director. Membrii Consiliului director sunt numiti in conditiile stabilite prin statutul si regulamentul INR-ului.
(2) In subordinea presedintelui INR functioneaza un Consiliu stiintific in conditiile stabilite prin statutul si regulamentul INR-ului.
(3) Numarul membrilor Consiliului director, ai Consiliului stiintific, precum si modul de desemnare a acestora se stabilesc prin statutul si regulamentul INR-ului.
(4) La sedintele Consiliului director sau ale Consiliului stiintific participa personalul de specialitate al INR, desemnat in acest sens, si, ori de cate ori este necesar, si alti notari publici sau specialisti, convocati de catre presedinte.
ART. 186
(1) Formarea profesionala initiala a notarilor stagiari, formarea profesionala continua a notarilor publici, precum si pregatirea celorlalti beneficiari prevazuti de lege se fac in conditiile stabilite de Consiliul Uniunii, la propunerea Consiliului stiintific, avizata de Consiliul director al INR.
(2) Notarii publici in functie si personalul de specialitate al birourilor notariale, al Camerelor si al Uniunii au obligatia sa participe, cel putin o data la 3 ani, la cursurile de formare profesionala organizate de INR.
(3) Cheltuielile cu participarea notarilor publici in functie si a personalului de specialitate al birourilor notariale la cursurile organizate de INR se suporta de catre biroul notarial si sunt deductibile.
(4) Pentru personalul de specialitate al Uniunii si al Camerelor, costul cursurilor organizate de INR se suporta de catre Uniune, respectiv de catre fiecare Camera, din bugetele acestora.
ART. 187
(1) La nivelul INR se tin, in format electronic sau pe suport hartie, urmatoarele registre si evidente:
a) registrul general de corespondenta, in care se inregistreaza documentele care nu se regasesc in celelalte registre, si mapele cuprinzand documentele inregistrate in acesta;
b) registrul cursantilor, cuprinzand evidenta notarilor stagiari, a notarilor publici si a celorlalte persoane care au urmat cursurile de formare initiala sau formare profesionala continua, precum si mapele cuprinzand documentele inregistrate in acesta;
c) registrul de evidenta a hotararilor Consiliului director;
d) registrul de evidenta a deciziilor Consiliului stiintific;
e) registrul de evidenta a dispozitiilor presedintelui INR;
f) registrul de evidenta a stenogramelor sedintelor Consiliului director si ale Consiliului stiintific;
g) registrul de control in care se inregistreaza controalele efectuate de Uniune, precum si mapele cu actele de control aferente acestora;
h) registrul de audiente;
i) registrul de evidenta a contractelor incheiate de INR si a facturilor emise de INR sau furnizori;
j) registrele pentru evidenta activitatii financiar-contabile si de personal prevazute de lege si mapele aferente acestora;
k) registrele pentru evidenta activitatii arhivistice prevazute de lege;
l) orice alte registre necesare desfasurarii activitatii.
(2) Procedura si metodologia de gestionare a registrelor si evidentelor se aproba de catre Consiliul Uniunii prin regulament.

SUBSECTIUNEA a 4-a
Casa de Pensii a Notarilor Publici

ART. 188
(1) Casa de Pensii a Notarilor Publici, denumita in continuare Casa de Pensii, se organizeaza si functioneaza pe baza statutului si regulamentului acesteia, aprobate in conditiile legii de catre Consiliul Uniunii.
(2) Casa de Pensii este condusa de un consiliu de administratie.
(3) Numarul membrilor consiliului de administratie, modul de desemnare a acestora, precum si a presedintelui se stabilesc prin statutul si regulamentul Casei de Pensii.
(4) La sedintele consiliului de administratie, pe langa personalul de specialitate al Casei de Pensii, desemnat in acest sens, vor participa, ori de cate ori este necesar, si alti notari publici sau specialisti, ca urmare a convocarii sau solicitarii facute de catre presedinte.
ART. 189
La nivelul Casei de Pensii se tin, in format electronic sau pe suport hartie, urmatoarele registre si evidente:
a) registrul general de corespondenta, in care se inregistreaza documentele care nu se regasesc in celelalte registre si mapele cuprinzand documentele inregistrate in acesta;
b) registrul national al asiguratilor si mapele cuprinzand documentele inregistrate in acesta;
c) registrul de evidenta a hotararilor consiliului de administratie;
d) registrul de evidenta a dispozitiilor presedintelui Casei de Pensii;
e) registrul de evidenta a stenogramelor sedintelor consiliului de administratie;
f) registrul de control in care se inregistreaza controalele efectuate de Uniune, precum si mapele cu actele de control aferente acestora;
g) registrul de audiente;
h) registrul de evidenta a contractelor incheiate de Casa de Pensii si a facturilor emise de furnizori;
i) registrele pentru evidenta activitatii financiar-contabile si de personal prevazute de lege si mapele aferente acestora;
j) registrele pentru evidenta activitatii arhivistice prevazute de lege;
k) orice alte registre necesare desfasurarii activitatii.
ART. 190
Procedura si metodologia de gestionare a registrelor si evidentelor se aproba de catre Consiliul Uniunii prin regulament.

SUBSECTIUNEA a 5-a
Centrul National de Administrare a Registrelor Nationale Notariale

ART. 191
CNARNN se organizeaza si functioneaza in conditiile stabilite de regulamentul acestuia, aprobat in conditiile legii, de catre Biroul executiv al Consiliului Uniunii.
ART. 192
(1) CNARNN este condus de o Comisie de experti, formata din notari publici si specialisti. Membrii Comisiei de experti sunt numiti de catre Biroul executiv al Consiliului Uniunii. Comisia de experti este condusa de un presedinte, desemnat dintre membrii sai de catre Biroul executiv al Consiliului Uniunii.
(2) Numarul membrilor Comisiei de experti, modul de desemnare a acestora, precum si a presedintelui comisiei se stabilesc prin regulamentul CNARNN.
(3) La sedintele Comisiei de experti participa personalul de specialitate al CNARNN desemnat in acest sens si, ori de cate ori este necesar, alti notari publici sau specialisti, convocati de catre presedinte.
ART. 193
(1) Pentru serviciile prestate, CNARNN se inregistreaza cu activitate economica la organul fiscal competent.
(2) La data intrarii in vigoare a prezentului regulament, activitatea Societatii Comerciale “Infonot Systems” – S.R.L. este preluata integral de catre CNARNN in conditiile stabilite prin regulamentul acestuia.
ART. 194
(1) La nivelul CNARNN se tin, in format electronic sau pe suport hartie, registrele nationale notariale prevazute la art. 163 din lege, precum si urmatoarele registre si evidente:
a) registrul general de corespondenta, in care se inregistreaza toate documentele care nu se inregistreaza in celelalte registre, si mapele cuprinzand documentele inregistrate in acesta;
b) registrul de evidenta a hotararilor Comisiei de experti;
c) registrul de evidenta a dispozitiilor presedintelui Comisiei de experti;
d) registrul de evidenta a stenogramelor sau proceselor-verbale ale sedintelor Comisiei de experti;
e) registrul de control, in care se inregistreaza controalele efectuate de Uniune, precum si mapele cu actele de control aferente acestora;
f) registrul de audiente;
g) registrul de evidenta a contractelor incheiate de CNARNN si a facturilor emise de centru si de furnizori;
h) registrele pentru evidenta activitatii financiar-contabile si de personal prevazute de lege si mapele aferente acestora;
i) registrele pentru evidenta activitatii arhivistice prevazute de lege;
j) orice alte registre necesare desfasurarii activitatii.
(2) Procedura si metodologia de gestionare a registrelor si evidentelor se aproba de catre Biroul executiv al Consiliului Uniunii prin regulament.

SECTIUNEA a 11-a
Raspunderea civila si disciplinara a notarilor publici

SUBSECTIUNEA 1
Raspunderea civila

ART. 195
(1) Raspunderea civila a notarului public poate fi angajata in conditiile legii civile, pentru incalcarea obligatiilor sale profesionale, atunci cand acesta a cauzat, cu vinovatie, sub forma relei-credinte, un prejudiciu, stabilit prin hotarare judecatoreasca definitiva.
(2) Asigurarea de raspundere civila a notarilor publici garanteaza plata prejudiciului in limita sumei asigurate stabilite prin contractul incheiat de notarul public, in conditiile legii, cu Casa de Asigurari.
(3) Procedura prin care Casa de Asigurari acorda despagubirile se stabileste prin statutul si regulamentul acesteia, aprobate de Consiliul Uniunii.

SUBSECTIUNEA a 2-a
Raspunderea disciplinara

ART. 196
Raspunderea disciplinara a notarului public intervine numai pentru savarsirea unei fapte care constituie abatere disciplinara, in conditiile legii si ale prezentului regulament, constatata de catre Consiliul de disciplina.
ART. 197
(1) Consiliul de disciplina este compus din cate un reprezentant al fiecarei Camere.
(2) Consiliul de disciplina are un presedinte si un vicepresedinte, alesi cu votul majoritatii membrilor sai.
(3) Membrii Consiliului de disciplina pot fi numai notarii publici in functie, care, la data validarii de catre Congres a alegerii lor, au implinit minimum 10 ani vechime intr-o functie de specialitate juridica, dar nu mai putin de 5 ani in functia de notar public.
(4) Notarul public care, in unul dintre ultimii 5 ani, a fost sanctionat disciplinar sau nu se bucura de o buna reputatie morala si profesionala nu poate dobandi si detine calitatea de membru al Consiliului de disciplina.
ART. 198
(1) Consiliul de disciplina are urmatoarele atributii:
a) judecarea actiunilor disciplinare exercitate impotriva notarilor publici;
b) constatarea indeplinirii sau neindeplinirii de catre notarul public a conditiei bunei reputatii si, dupa caz, formularea propunerii de incetare a calitatii de notar public.
(2) In indeplinirea atributiilor, Consiliul de disciplina este independent.
ART. 199
Actiunea disciplinara se exercita de catre ministrul justitiei, presedintele Uniunii sau Colegiul director al Camerei si se judeca de catre Consiliul de disciplina, in conditiile legii, ale prezentului regulament, precum si ale regulamentului propriu, aprobat de Consiliul Uniunii.
ART. 200
Atat in cadrul cercetarii prealabile, cat si in procedura de judecare a actiunii disciplinare de catre Consiliul de disciplina, termenele acordate nu pot fi mai mari de 15 zile, cu exceptiile prevazute de lege.
ART. 201
Incadrarea faptei savarsite de notarul public ca fiind abatere disciplinara, precum si individualizarea sanctiunii disciplinare sunt de competenta exclusiva a organului care solutioneaza actiunea disciplinara.
ART. 202
(1) In vederea exercitarii actiunii disciplinare, cercetarea prealabila este obligatorie.
(2) In cadrul cercetarii prealabile se stabilesc faptele si urmarile acestora, imprejurarile in care au fost savarsite, precum si orice alte date concludente din care se poate aprecia asupra existentei sau inexistentei vinovatiei care atrage raspunderea disciplinara. Ascultarea si verificarea apararilor notarului public cercetat sunt obligatorii. Refuzul notarului public cercetat de a face declaratii ori de a se prezenta la cercetari se constata prin proces-verbal si nu impiedica incheierea cercetarii. Notarul public cercetat are dreptul sa cunoasca toate actele cercetarii si sa solicite probe in aparare.
(3) Dupa efectuarea cercetarii prealabile, ministrul justitiei sau, dupa caz, presedintele Uniunii ori Colegiul director al Camerei dispune cu privire la exercitarea actiunii disciplinare.
ART. 203
(1) Cererea prin care se promoveaza actiunea disciplinara cuprinde: elementele de identificare ale partilor, descrierea faptei savarsite de catre notarul public, aratarea dovezilor pe care se intemeiaza actiunea, mentiunea cu privire la efectuarea cercetarii prealabile, motivarea in drept, propunerea sanctiunii disciplinare, semnatura titularului actiunii, precum si alte elemente relevante in solutionarea cauzei.
(2) La actiunea disciplinara se ataseaza dovada efectuarii cercetarii prealabile si, dupa caz, actul de control, precum si, daca este cazul, sesizarea pe baza careia s-a declansat actiunea disciplinara.
ART. 204
In caile de atac formulate impotriva hotararilor Consiliului de disciplina au calitate procesuala titularul actiunii si notarul public.
ART. 205
Consiliul de disciplina suspenda actiunea disciplinara in cazul in care exista o cauza penala in curs de solutionare pentru aceeasi fapta pentru care s-a exercitat actiunea disciplinara. Notarul public este obligat sa informeze, de indata, Consiliul de disciplina ca a fost solutionat definitiv procesul penal, in vederea repunerii pe rol si solutionarii actiunii disciplinare.
ART. 206
(1) Exercitarea actiunii disciplinare impotriva unui notar public care este ales sau numit intr-o functie administrativa, de executie sau de conducere, in cadrul organizatiei profesionale, atrage suspendarea de drept din exercitiul functiilor detinute la nivelul organizatiei profesionale, pana la solutionarea actiunii disciplinare. Consiliul Uniunii constata ca a intervenit suspendarea.
(2) In situatia in care hotararea de sanctionare a ramas definitiva, notarul public este revocat din functiile administrative in care a fost numit si ii inceteaza de drept mandatul din functia in care a fost ales. Consiliul Uniunii constata incetarea mandatului.
(3) Hotararea ramasa definitiva se inainteaza de catre Consiliul de disciplina organului competent sa dispuna revocarea.
ART. 207
(1) Verificarile referitoare la buna reputatie a notarilor publici in functie se efectueaza din oficiu sau ca urmare a unei sesizari scrise depuse la Ministerul Justitiei, Uniune sau Camera din care face parte notarul public. Sesizarea cuprinde elementele de identificare ale notarului public, descrierea faptelor de natura a afecta buna reputatie a acestuia, dovezile pe care se sprijina sesizarea, precum si datele de identificare ale petentului si semnatura acestuia.
(2) In vederea intocmirii raportului de inspectie, inspectorii din cadrul Ministerului Justitiei sau al Uniunii procedeaza la verificarea sesizarii din cel putin 3 surse credibile, altele decat autorul sesizarii, care sa fi cunoscut nemijlocit faptele imputate notarului public. Colectarea si verificarea dovezilor se opresc atunci cand acestea sunt suficiente pentru a constata, mai presus de orice indoiala rezonabila, ca cele aratate in sesizare sunt adevarate sau, dimpotriva, nu se confirma.
(3) Verificarile referitoare la buna reputatie a notarilor publici in functie se vor face numai de catre inspectorii din cadrul Ministerului Justitiei sau din cadrul Uniunii. Raportul de inspectie intocmit in urma verificarilor privind buna reputatie se comunica notarului public care face obiectul sesizarii, in termen de 15 zile de la intocmire, in vederea formularii de obiectiuni.
(4) Raportul de inspectie si, daca exista, obiectiunile formulate de notarul public se inainteaza Consiliului de disciplina.
(5) Consiliul de disciplina citeaza notarul public si entitatea din care fac parte inspectorii care au intocmit raportul si dispune administrarea probelor necesare. Notarul public poate depune note explicative si declaratii cu privire la faptele care i se imputa si poate solicita administrarea probelor pe care le considera necesare in apararea lui.
(6) Hotararea Consiliului de disciplina, ramasa definitiva, se publica in una dintre revistele de specialitate ale Uniunii, fara a se dezvalui date care sa poata duce la identificarea celui supus controlului.
(7) Impotriva hotararii Consiliului de disciplina pot face contestatie la Consiliul Uniunii notarul public si entitatea care a dispus efectuarea inspectiei.
ART. 208
La nivelul Consiliului de disciplina se tin, in format electronic si pe suport hartie, urmatoarele registre si evidente:
a) registrul de corespondenta, in care se inregistreaza toate documentele, si mapele cuprinzand documentele inregistrate in acesta;
b) registrul de evidenta a actiunilor disciplinare;
c) opisul registrului de evidenta a cauzelor;
d) registrul de evidenta a hotararilor;
e) registrul de evidenta a dispozitiilor presedintelui Consiliului de disciplina.
ART. 209
(1) Cate un exemplar al hotararilor pronuntate in caile de atac se depune la dosarul cauzei aflat la Consiliul de disciplina, de catre titularul actiunii disciplinare, in vederea arhivarii si certificarii faptului ca hotararea Consiliului de disciplina a ramas definitiva.
(2) Arhiva creata de Consiliul de disciplina face parte din arhiva Uniunii.
ART. 210
Modul de organizare si functionare a Consiliului de disciplina, precum si procedura de solutionare a cauzelor aflate in competenta sa se stabilesc prin regulamentul acestuia, aprobat de Consiliul Uniunii.

CAPITOLUL IV
Procedura actelor notariale

SECTIUNEA 1
Dispozitii generale

ART. 211
(1) Actele notariale se intocmesc la cererea persoanelor care justifica un interes si a autoritatilor competente, in cazurile prevazute de lege.
(2) Cererile pot fi formulate si prin mandatar, avocat imputernicit in acest sens sau prin reprezentant legal, potrivit legii, cu exceptia cazului in care, prin dispozitii speciale, se prevede altfel. Imputernicirea avocatiala nu constituie mandat de reprezentare pentru incheierea unui act sau a unei proceduri notariale.
ART. 212
In vederea indeplinirii unui act sau a unei proceduri notariale, notarul public solicita, daca este cazul, din arhiva altor birouri notariale sau a Camerei documentatia necesara. Documentatia solicitata de catre notarul public se comunica in mod obligatoriu si de indata, dar nu in original, prin orice mijloc de comunicare care confirma trimiterea si, respectiv, primirea.
ART. 213
(1) Documentele justificative, autorizatiile si informatiile necesare pentru indeplinirea actelor si procedurilor notariale, precum si lucrarile de publicitate vor fi obtinute de catre notarul public direct sau printr-un angajat cu contract de munca al biroului, delegat de notarul public in acest scop.
(2) Notarul public poate solicita partilor sau, la cererea acestora, poate obtine el insusi, pe cheltuiala partilor, prin orice mijloc de comunicare, certificatul de atestare fiscala, extrase de carte funciara, precum si alte documente din care rezulta indeplinirea conditiilor prevazute de lege pentru instrumentarea actului sau procedurii notariale. Cererea notarului public, precum si documentele solicitate pot fi transmise autoritatii competente, respectiv pot fi transmise notarului public prin orice mijloc de comunicare ce confirma trimiterea si, respectiv, primirea.
(3) In aplicarea prevederilor art. 80 alin. (3) si (4) din lege, se pot incheia de catre Uniune protocoale de colaborare cu institutiile care detin registrele si evidentele publice.
ART. 214
Identificarea partilor si, dupa caz, a avocatului care le asista ori a reprezentantilor acestora se face in conditiile art. 85 din lege.
ART. 215
(1) Actele notariale in care una dintre parti este o persoana privata de libertate se instrumenteaza la locul unde acea persoana se afla pe perioada privarii de libertate.
(2) Administratia locului de detinere are obligatia de a lua toate masurile necesare pentru identificarea de catre notarul public a persoanei private de libertate, parte in actul notarial, precum si pentru asigurarea conditiilor adecvate, necesare incheierii actului.
(3) In cazul in care persoana privata de libertate nu poate sa semneze, actul notarial se va incheia in prezenta a 2 martori asistenti, care pot fi si functionari ai penitenciarului.
(4) In cazul in care persoana privata de libertate nu cunoaste limba romana sau este surdomut nestiutor de carte, consimtamantul se va lua in prezenta unui interpret si traducator autorizat, respectiv a unui interpret mimico-gestual autorizat.
ART. 216
(1) Daca apreciaza ca fiind necesar, notarul public intocmeste o rezolutie de incuviintare a efectuarii actului, rezolutie care se pune pe cerere si cuprinde, pe scurt, datele esentiale necesare incheierii actului notarial.
(2) Indeplinirea actului sau a procedurii notariale se constata prin incheiere care poarta numar si data din registrul corespunzator, prevazut de lege. In cazurile anume prevazute de lege, in baza incheierii de indeplinire a actului sau procedurii se elibereaza un certificat, care va avea data incheierii si numar din registrul corespunzator.
(3) La instrumentarea actului in afara biroului notarial, notarul public poate fi insotit de un secretar delegat. In acest caz, datele de identificare ale secretarului delegat se mentioneaza in cuprinsul incheierii, care va fi semnata si de acesta, alaturi de notarul public.
(4) Daca actul sau procedura notariala este indeplinita la sediul secundar al notarului public, despre aceasta se va face mentiune in incheiere, potrivit art. 84 lit. e) din lege.
ART. 217
In cazul actelor notariale supuse publicitatii, daca legea prevede in mod expres, notarul public este obligat sa intreprinda, de indata, demersurile necesare pentru efectuarea publicitatii, in numele si pe cheltuiala titularilor drepturilor care rezulta din act, direct ori prin angajatii sai, la registrele prevazute de lege, si sa inmaneze partilor dovezile referitoare la inscrierea drepturilor.
ART. 218
(1) Erorile materiale sau omisiunile vadite din actele si procedurile notariale pot fi indreptate prin incheiere de rectificare. Nu sunt admise corecturi direct in cuprinsul actelor notariale.
(2) Erorile materiale sau omisiunile vadite pot privi numele si calitatea partilor, erori de calcul, precum si orice alte asemenea erori materiale cuprinse in actele notariale, care nu privesc aspecte ce pot afecta natura, obiectul actului sau continutul raporturilor juridice dintre parti. Nu se pot indrepta prin aceasta procedura erorile de rationament juridic si nici alte erori sau omisiuni care nu pot fi calificate drept omisiuni sau erori materiale, acestea putand fi remediate doar cu acordul partilor si doar prin intocmirea unui alt inscris.
(3) La cerere, indreptarea erorilor materiale si completarea omisiunilor vadite se fac numai dupa prezentarea de catre parti a exemplarelor originale sau, dupa caz, a duplicatelor actului, detinute de acestea.
(4) Indreptarea erorilor materiale si completarea omisiunilor vadite, din oficiu, se fac pe baza exemplarului din arhiva biroului notarial sau a Camerei, comunicandu-se partilor si registrelor de publicitate cate un exemplar al incheierii.
(5) Incheierea prevazuta la alin. (1) se ataseaza la exemplarele originale ale actului si, dupa caz, la duplicatele actului aflate in arhiva sau prezentate de parti.
(6) Despre existenta incheierii de rectificare se face mentiune pe toate exemplarele originale si duplicatele actului, atat cele aflate in arhiva biroului, cat si cele prezentate de parti.
(7) In cazul in care aceeasi eroare materiala sau omisiune vadita este identificata in mai multe acte sau proceduri notariale aflate in raport de interdependenta, se admite indreptarea sau completarea lor prin aceeasi incheiere.
(8) Cererea se inregistreaza in registrul general, fixandu-se prin rezolutie termenul de solutionare. Partea care depune cererea are termenul in cunostinta. Prin citatie se aduc la cunostinta celorlalte parti data, ora si locul solutionarii cererii, precum si obiectul rectificarii. Daca s-a indeplinit procedura de citare, la termenul stabilit, notarul public procedeaza la rectificare chiar si in lipsa celor citati; acordul acestora se prezuma daca nu au facut obiectiuni sau opuneri.
(9) Citarea partilor se face potrivit art. 145 din lege.
ART. 219
In indeplinirea unei proceduri notariale, notarul public instrumentator sau cel care a luat, in orice mod, cunostinta de indreptarea unei erori materiale sau completarea unei omisiuni vadite, anularea sau revocarea unui act notarial, care nu sunt aduse la cunostinta celor care gestioneaza arhivele notariale sau registre publice, are obligatia de a le instiinta pe acestea.
ART. 220
Notarul public comunica celor interesati copia inscrisului care rectifica, anuleaza sau revoca actul notarial sau copia respectivului act purtand mentiunea corespunzatoare.
ART. 221
(1) Daca refuza indeplinirea actului notarial, notarul public, la staruinta partilor, redacteaza o incheiere de respingere care va cuprinde elementele prevazute la art. 84 lit. a) – d) si f) din lege, precum si motivele de fapt si de drept care justifica refuzul.
(2) Notarul public poate reveni asupra respingerii, daca motivele solutiei nu mai subzista.

SECTIUNEA a 2-a
Redactarea inscrisurilor

ART. 222
Actele si procedurile notariale, cu exceptia actelor autentice, se redacteaza in numarul de exemplare originale cerut de parti, plus unul pentru arhiva notarului public si, dupa caz, unul pentru efectuarea lucrarilor de publicitate.
ART. 223
(1) Documentatia necesara incheierii actului sau procedurii notariale se retine la dosarul actului sau procedurii, impreuna cu exemplarul original al actului notarial ramas in arhiva notarului.
(2) Inscrisurile ce constituie anexe ale actului notarial care se indeplineste fac parte integranta din act, se semneaza, in conditiile legii, de catre parti si se vizeaza de catre notarul public. In cuprinsul actului se va face mentiune despre faptul ca anexele fac parte integranta din acesta.
(3) Inscrisul notarial alcatuit din mai multe file va fi cusut, capsat sau brosat, aplicandu-se sigiliul notarului public pe marginile alaturate a doua file, astfel incat sigiliul de legatura sa fie aplicat pe toate filele inscrisului.
ART. 224
(1) Inscrisul va fi redactat citet si fara stersaturi, intr-un format care sa permita citirea tuturor datelor din cuprinsul acestuia. Mentiunile in cifre se vor preciza si in litere.
(2) Denumirea persoanelor juridice se redacteaza fara prescurtari.
(3) Incheierea notariala se tehnoredacteaza in continuarea actului notarial, astfel incat sa nu poata fi detasata de cuprinsul actului, notarul public avand obligatia de a se asigura ca este intr-un format care sa permita citirea tuturor datelor din cuprinsul acesteia.
(4) Daca cetateanul strain ii declara notarului public ca stie limba romana suficient de bine pentru ca actul sau procedura notariala sa se indeplineasca numai in limba romana, fara a mai fi necesara prezenta unui interpret si traducator autorizat, pe cererea de indeplinire a actului sau procedurii notariale cetateanul strain va scrie olograf ca nu solicita prezenta unui interpret si traducator autorizat la instrumentarea actului sau procedurii notariale intrucat cunoaste limba romana. Notarul public va face mentiunea corespunzatoare in incheierea de indeplinire a actului sau procedurii notariale.

SECTIUNEA a 3-a
Autentificarea actelor

ART. 225
(1) In cazul in care actul notarial se incheie in forma autentica de catre notarul public, acesta se intocmeste, potrivit legii, intr-un singur exemplar original, care se pastreaza in arhiva biroului notarial.
(2) Fiecarei persoane parte in act i se elibereaza, la cerere, in numarul solicitat, duplicate de pe actul original, care au aceeasi forta probanta ca si originalul si, daca actul constata o creanta certa, lichida si exigibila, constituie, ca si originalul, titlu executoriu.
(3) Dupa identificarea partilor, a mandatarilor acestora sau a reprezentantilor legali ori conventionali, notarul public aduce la cunostinta acestora continutul actului supus autentificarii, ii intreaba daca i-au inteles continutul si consecintele juridice si daca cele cuprinse in act reprezinta vointa partilor.
(4) Luarea consimtamantului se face prin semnarea actului de catre parti, de reprezentantii acestora, de cei chemati a incuviinta actele pe care partile le intocmesc si, dupa caz, de martorii-asistenti. Partile declara ca au citit actul sau ca acesta le-a fost citit in intregime, i-au inteles continutul si consecintele juridice si ca cele cuprinse in act reprezinta vointa partilor.
(5) La luarea consimtamantului prin interpret, actul notarial va fi semnat si de catre acesta.
(6) Duplicatul eliberat la autentificarea actului reprezinta redarea fidela a continutului actului notarial si a incheierii de autentificare originale, cu exceptia semnaturii partilor si a notarului public. In locul semnaturilor originale ale partilor si notarului public se mentioneaza numele si prenumele fiecarui semnatar. Pe prima pagina a duplicatului se va aplica o parafa cu mentiunea “DUPLICAT”. La finalul duplicatului eliberat la autentificarea actului notarial indeplinit, dupa incheierea de autentificare, se introduce formula de duplicat cu urmatorul cuprins, sub care notarul public semneaza si aplica sigiliul: “Prezentul duplicat s-a intocmit in ….. exemplare, de …………, notar public, astazi, data autentificarii actului, si are aceeasi forta probanta ca originalul.” In cazul inscrisurilor prevazute la art. 101 din lege, formula de duplicat va avea urmatorul continut: “Prezentul duplicat s-a intocmit in ….. exemplare, de …………, notar public, astazi, data autentificarii actului, are aceeasi forta probanta ca originalul si constituie titlu executoriu in conditiile legii.”
(7) Un exemplar al duplicatului eliberat la autentificare se arhiveaza impreuna cu originalul actului pastrat in arhiva notarului public.
(8) In vederea indeplinirii operatiunilor de publicitate a actului juridic incheiat in forma autentica, notarul public comunica fiecarui registru de publicitate cate un duplicat eliberat la autentificarea actului. Duplicatele eliberate partilor la autentificarea actului si cele comunicate registrelor de publicitate au numarul actului autentic incheiat intr-un singur exemplar original.
(9) In cazul in care actul notarial se incheie in afara sediului biroului notarial, in incheiere se va mentiona locul in care s-au luat consimtamantul si semnatura fiecarei parti.
ART. 226
(1) In cazul in care se autentifica o procura pentru incheierea unui contract de vanzare, iar cumparatorul sau sotul acestuia are el insusi calitatea de mandatar al vanzatorului, notarul public va cere partilor sa inscrie in cuprinsul procurii toate clauzele contractului, inclusiv pretul.
(2) Dupa autentificarea procurilor, notarul public va proceda la inscrierea acestora in RNNEPR, in conditiile stabilite prin normele metodologice.
(3) Actul autentic de revocare a oricarui mandat incheiat in forma autentica se va inscrie de indata in RNNEPR in conditiile stabilite prin normele metodologice.
(4) Procurile folosite la autentificarea actelor notariale vor fi verificate in RNNEPR, in ziua autentificarii actului notarial, cu privire la existenta, autentificarea si nerevocarea lor.
(5) Procurile folosite la autentificarea actelor autentice raman la dosar in original sau in copie legalizata.
ART. 227
(1) La autentificarea actelor juridice cu continut patrimonial incheiate de o persoana privata de libertate, notarul public verifica daca s-au luat masuri de indisponibilizare cu privire la bunurile acesteia ori daca, prin hotararea definitiva de condamnare, nu i s-a restrans capacitatea de exercitiu.
(2) Cu sprijinul organului de urmarire care a emis mandatul de arestare, verificarea prevazuta la alin. (1) se efectueaza pe tot parcursul procesului penal, pana la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare, cu privire la persoana aflata in detentie preventiva.
ART. 228
(1) In vederea autentificarii actelor juridice constitutive sau translative de drepturi reale imobiliare, notarul public este obligat sa verifice situatia juridica a bunului imobil, sarcinile bunului si, dupa caz, regimul matrimonial al partilor. Notarul public raspunde pentru nementionarea in actul notarial intocmit a sarcinilor si masurilor de indisponibilizare a bunurilor, inscrise in registrele de publicitate si comunicate acestuia in scris, la cererea lui, de catre registrele respective, registre pe care are obligatia legala sa le verifice la data incheierii actului notarial.
(2) In aplicarea alin. (1), notarul public va solicita partilor prezentarea titlurilor de proprietate ale instrainatorului si, dupa caz, va obtine in numele si pe cheltuiala acestuia certificatul de sarcini sau extrasul de carte funciara de autentificare ori, dupa caz, de informare si certificatul sau adeverinta eliberata de RNNRM. Notarul public va putea obtine, in numele si pe cheltuiala partilor, certificatul de atestare fiscala, precum si documentatia ceruta de alte legi speciale.
(3) In cazul unui teren, in actul notarial se va mentiona daca acesta se afla in intravilanul sau extravilanul localitatii pe baza mentiunilor existente in titlul de proprietate sau, in lipsa acestor mentiuni in titlul de proprietate, pe baza dovezilor eliberate de autoritatile administrative competente.
(4) Declaratia creditorului cuprinsa intr-un act autentic ca a primit prestatia care i se datoreaza face dovada executarii obligatiei, pana la proba contrara, atat intre parti, cat si fata de oricare alte persoane.
(5) La intocmirea sau/si autentificarea oricarui act juridic in care una dintre parti declara ca a platit celeilalte o suma de bani sau bunuri fungibile, notarul public va intreba partile si va consemna in act data la care a avut loc operatiunea si daca banii au fost inmanati in numerar, prin virament bancar sau in orice alta modalitate de plata.
(6) Daca partile convin ca plata unor sume de bani se va efectua in viitor, notarul public va mentiona in mod expres in continutul actului daca sumele care se vor plati sunt sau nu purtatoare de dobanzi, iar, in caz afirmativ, se va mentiona cuantumul acestora.
(7) Daca plata s-a efectuat in numerar anterior intocmirii si/sau autentificarii actului, notarul public va mentiona in cuprinsul actului declaratia persoanei ca a primit anterior suma de bani si, respectiv, ca cealalta parte si-a executat obligatia de plata, declaratie ce constituie chitanta liberatorie pentru executarea obligatiei de plata.
(8) Daca plata se efectueaza in numerar in ziua autentificarii, notarul public va consemna in act declaratia persoanei ca a primit in acea zi suma de bani si, respectiv, ca cealalta parte si-a executat obligatia de plata, declaratie ce constituie chitanta liberatorie pentru executarea obligatiei de plata.
(9) Notarul public raspunde de efectuarea platii sumelor de bani daca plata se face, la solicitarea expresa a partilor, prin contul bancar special al biroului notarial, deschis in scopul consemnarii sumelor, nepurtator de dobanzi. Suma virata cuprinde atat suma necesara platii, cat si suma necesara pentru plata spezelor si comisioanelor bancare datorate pentru viramentul catre cealalta parte.
ART. 229
(1) In incheierea de autentificare a unui testament, codicil sau a actului de revocare a acestora, notarul public mentioneaza ora si minutul la care a autentificat actul.
(2) Notarul public este obligat ca, in cel mult 10 zile de la autentificarea unui testament sau a altui inscris prin care se recunoaste un copil din afara casatoriei, sa comunice oficiului de stare civila de la locul nasterii copilului un exemplar al inscrisului sau, dupa caz, partea de testament, in extras, referitoare la recunoastere.
ART. 230
(1) Dupa autentificarea testamentelor, a contractelor de donatie si a revocarii acestora, notarul public are obligatia de a proceda, de indata, la inscrierea actelor in RNNEL.
(2) In conditiile art. 1.046 din Codul civil, RNNEL poate da informatii cu privire la existenta unui testament numai dupa decesul testatorului, dovedit cu actul de deces. Testatorului i se pot elibera aceste informatii numai daca le solicita personal.
ART. 231
Dupa autentificarea conventiilor matrimoniale, notarul public procedeaza la inscrierea acestora in RNNRM si la comunicarea catre registrul de stare civila si, daca este cazul, in functie de natura bunurilor, la alte registre de publicitate prevazute de lege.
ART. 232
(1) La autentificarea, potrivit legii, a unui acord de mediere, partile din acord se prezinta in fata notarului public, personal sau prin reprezentant legal ori prin reprezentant conventional in baza unui mandat autentic. Partile vor prezenta, in original, procesul-verbal incheiat de mediator, care ramane la documentatia actului.
(2) In cazul in care acordul de mediere incheiat sub semnatura privata este invocat de parti in vederea indeplinirii unei proceduri notariale succesorale sau de autentificare pentru care legea impune indeplinirea acestei forme, notarul public il va avea in vedere la indeplinirea procedurii notariale solicitate numai in masura in care acesta nu contravine legii.
(3) Redactarea inscrisului notarial solicitat in baza acordului de mediere se face de catre notarul public, in conditiile legii. In cazul in care acordul de mediere contravine legii, iar partile nu convin ca actul sa fie redactat de catre notar cu respectarea dispozitiilor legale, notarul public va da incheiere de respingere.

SECTIUNEA a 4-a
Procedura succesorala

ART. 233
In functie de natura sa litigioasa sau nelitigioasa, procedura succesorala este numai de competenta instantei de judecata sau a notarului public.
ART. 234
(1) La cererea mostenitorilor sau a altor persoane interesate, notarul public deschide procedura succesorala notariala, instrumenteaza si solutioneaza cauza succesorala si elibereaza certificatul de mostenitor.
(2) Certificatul de mostenitor eliberat de notarul public face dovada cu privire la:
a) calitatea de mostenitor legal si/sau testamentar;
b) drepturile de proprietate sau alte drepturi prevazute de lege ale mostenitorilor legali sau testamentari asupra bunurilor din patrimoniul autorului, mentionate in certificatul de mostenitor, si intinderea acestora;
c) intrarea in stapanirea de fapt asupra bunurilor succesorale de catre mostenitorii nesezinari.
ART. 235
La primirea cererii de deschidere a procedurii succesorale, notarul public verifica daca aceasta cuprinde toate elementele mentionate la art. 103 din lege, in caz contrar indicand solicitantilor sa o completeze.
ART. 236
(1) Dovada decesului si a ultimului domiciliu se face cu certificatul de deces. In cazul hotararilor judecatoresti declarative de moarte, ramase definitive, dovada se face cu certificatul de deces eliberat in conditiile Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila, republicata.
(2) Certificatul de deces al unui cetatean roman, eliberat de o autoritate straina, necesar la dezbaterea procedurii succesorale, va fi transcris in registrul de stare civila din Romania in conditiile Legii nr. 119/1996, republicata.
(3) Certificatul de deces eliberat de o autoritate straina se apostileaza sau, dupa caz, se supralegalizeaza, cu exceptia cazurilor in care a fost emis de autoritatea competenta a unui stat cu care Romania are conventie sau tratat de recunoastere reciproca a actelor de stare civila.
(4) Pentru a fi inregistrat in evidentele succesorale ale Camerei si Uniunii, certificatul de deces trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele mentiuni: numele si prenumele defunctului, data decesului, zi/luna/an, codul numeric personal sau data nasterii, ultimul domiciliu ori, dupa caz, resedinta obisnuita a defunctului.
(5) Daca la rubrica ultimul domiciliu sau ultima resedinta obisnuita a defunctului este mentionat numai numele tarii, fara a se preciza si localitatea, in aplicarea art. 954 alin. (3) din Codul civil, cauza succesorala se inscrie in RNNES si, ulterior, in Registrul de evidenta a procedurilor succesorale tinut de Camera in a carei circumscriptie isi desfasoara activitatea notarul public care solutioneaza succesiunea.
ART. 237
(1) Notarul public procedeaza la inregistrarea cererii de deschidere a procedurii succesorale in registrul de evidenta succesorala al biroului si la acordarea termenului pentru dezbaterea succesiunii numai dupa obtinerea certificatului eliberat de Camera cu privire la verificarea Registrului de evidenta a procedurilor succesorale, tinut de aceasta, care atesta neinregistrarea cauzei la alt birou notarial.
(2) Toate actele de procedura pentru solutionarea unei cauze succesorale se indeplinesc numai dupa inregistrarea si punerea pe rol a dosarului succesoral.
(3) Notarul public este obligat sa inregistreze dosarul succesoral in registrul de succesiuni, opisul succesoral si registrul de termene succesorale in aceeasi zi in care a obtinut certificatul de la Registrul de evidenta a procedurilor succesorale al Camerei.
ART. 238
Pana la termenul stabilit pentru dezbateri, notarul public are obligatia de a solicita si a obtine documentatia necesara cu privire la:
a) optiunile succesorale ale succesibililor, inscrise in RNNEOS;
b) liberalitatile inscrise in RNNEL;
c) regimul matrimonial inscris in RNNRM;
d) datoriile si creantele autorului succesiunii, inscrise in RNNEC;
e) situatia juridica si fiscala a bunurilor care fac obiectul masei succesorale, rezultata din titluri de proprietate, extrase de carte funciara de informare pentru bunurile intabulate, certificate de atestare fiscala si alte acte referitoare la situatia bunurilor defunctului;
f) acte de stare civila pe care le apreciaza ca fiind necesare dezbaterii succesiunii.
ART. 239
(1) In procedura succesorala se administreaza proba cu inscrisuri prevazuta de lege, acte de stare civila, testamente, precum si depozitiile a cel putin 2 martori, inclusiv in cazul conexarii dosarelor succesorale.
(2) Din depozitiile martorilor trebuie sa rezulte ca acestia:
a) cunosc date personale referitoare la defunct;
b) au cunostinta de numarul si calitatea persoanelor cu vocatie la succesiunea defunctului.
ART. 240
(1) Cauzele care fac obiectul succesiunilor succesive se verifica si se inregistreaza in registrele de evidenta a procedurilor succesorale ale Camerelor in a caror circumscriptie autorii au avut ultimul domiciliu, mentionandu-se si notarul public care, potrivit legii, are competenta de a solutiona succesiunile succesive.
(2) Cererile de deschidere a procedurii succesorale pentru fiecare dintre autori se inregistreaza, in mod distinct, in registrul de succesiuni, cauzele succesorale urmand sa fie conexate in vederea emiterii certificatului de mostenitor in succesiunea succesiva.
(3) Dispozitiile art. 239 alin. (1) se aplica in mod corespunzator si in cazul succesiunilor succesive.
ART. 241
(1) Sunt comorienti persoanele care au decedat in acelasi timp, daca nu se poate face dovada ca unul a supravietuit celuilalt.
(2) Dezbaterea succesiunilor sotilor comorienti, desi acestia nu se mostenesc unul pe altul, se va face deodata de acelasi notar public, iar dosarele se vor conexa si se va elibera un singur certificat de mostenitor.
(3) In mod similar se poate proceda si pentru alti comorienti intre care ar fi existat vocatie succesorala reciproca.
(4) Competenta teritoriala a dezbaterii cauzelor succesorale ale comorientilor apartine primului notar public sesizat, competent cu dezbaterea succesiunii oricaruia dintre decedati.
(5) La stabilirea masei succesorale a fiecarui comorient vor participa mostenitorii tuturor persoanelor decedate, iar in succesiunea fiecarui decedat se vor stabili cele aratate la art. 253.
ART. 242
In aplicarea art. 108 din lege, notarul public are in vedere urmatoarele:
a) in cazurile de repunere pe rol a cauzelor suspendate potrivit art. 108 alin. (1) lit. a) din lege, notarul public stabileste daca toti succesibilii cu vocatie la mostenire si-au exercitat dreptul de optiune succesorala si se prezinta la dezbateri in vederea eliberarii certificatului de mostenitor;
b) in cazurile de suspendare prevazute de art. 108 alin. (1) lit. b) din lege, notarul public suspenda procedura succesorala, cauza urmand a fi repusa pe rol daca a incetat cauza care a determinat suspendarea. Notarul public poate indruma succesibilii care isi contesta unii altora calitatea sau nu se inteleg cu privire la compunerea masei succesorale si la intinderea drepturilor care li se cuvin sa se adreseze unui mediator;
c) in cazul prevazut de art. 108 alin. (1) lit. c) din lege, notarul public suspenda procedura succesorala numai dupa prezentarea de catre mostenitori a unei dovezi din care sa rezulte ca s-au adresat instantei de judecata;
d) raportat la dispozitia din art. 108 alin. (1) lit. d) din lege, notarul public dispune suspendarea cauzei succesorale in cazurile prevazute de legislatia in vigoare, cum ar fi: repunerea in termenul de optiune succesorala, reducerea si prorogarea acestuia, opozitia la inventarul succesoral, opozitia la desemnarea custodelui bunurilor gasite cu ocazia inventarului, opozitia la desemnarea lichidatorului.
ART. 243
(1) In aplicarea art. 102 din lege, secretarii consiliilor locale transmit sesizarile pentru deschiderea procedurii succesorale Camerei care tine registrul de evidenta a procedurilor succesorale, care le inscrie in acest registru.
(2) Modul de repartizare a cauzelor succesorale transmise potrivit alin. (1) se stabileste de catre presedintele Camerei, astfel incat acestea sa fie repartizate in mod echitabil fiecaruia dintre notarii publici competenti.
ART. 244
(1) La cererea persoanelor interesate, se va proceda la inventarierea bunurilor succesorale, in conditiile prevazute de lege.
(2) In cuprinsul procesului-verbal de inventariere se mentioneaza bunurile gasite in posesia defunctului. Cu privire la bunurile despre care se sustine ca sunt proprietatea altei persoane, se va mentiona motivul pentru care se aflau in detinerea defunctului la data decesului, iar cu privire la bunurile defunctului care se afla in detinerea unei alte persoane, se precizeaza locul unde se afla si motivele pentru care se gasesc acolo.
(3) In procesul-verbal de inventariere se inscriu si mentiuni cu privire la pasivul succesoral, in masura in care acesta este cunoscut.
(4) In cazuri urgente, la cererea oricarei persoane care justifica un interes, punerea sigiliilor asupra bunurilor succesorale se poate face si inainte de intocmirea inventarului, exceptandu-se bunurile necesare membrilor familiei defunctului care au locuit cu acesta.
(5) Notarul public il poate numi in calitate de custode sau de curator special pe unul dintre succesibili.
(6) Inventarul succesoral se intocmeste in mod obligatoriu in cazurile in care este cerut de oricare dintre parti, de creditori sau daca se solicita lichidarea pasivului succesoral. Daca bunurile inscrise in procesul-verbal de inventariere sunt afectate garantarii unor creante, acestea se vor inscrie ca atare, cu mentionarea creditorilor.
(7) Daca unul dintre succesibili sau alta persoana care are in posesie bunuri din patrimoniul defunctului se opune la efectuarea inventarului, notarul public ii indruma sa se adreseze instantei de judecata de la locul deschiderii mostenirii.
(8) Punerea sigiliilor, ca masura de conservare a bunurilor, fie inainte de inventarierea acestora, fie la finalizarea operatiunii de inventariere, se face numai de catre notarul public, dupa care acesta le va preda unui custode sau curator special stabilit potrivit Codului civil.
(9) Daca la efectuarea inventarului se gasesc arme, munitii, materiale explozibile sau alte substante interzise, notarul public solicita de indata interventia organului de politie, urmand ca acesta sa le ridice pe baza de proces-verbal care va fi atasat la procesul-verbal de inventariere.
(10) Pentru efectuarea inventarierii bunurilor succesorale aflate in circumscriptia altei judecatorii se desemneaza un notar public din circumscriptia judecatoriei in raza careia se afla bunurile sau un imputernicit al acestuia. Notarul public va fi desemnat de catre notarul care instrumenteaza cauza succesorala prin cererea adresata si cu acordul acestuia.
ART. 245
(1) Instiintarea succesibililor si, dupa caz, a legatarilor despre deces si masurile de conservare se face de catre notarul public prin citatie, potrivit Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (Codul de procedura civila), procesul-verbal de indeplinire a procedurii citarii facand dovada despre instiintare.
(2) In succesiunile care urmeaza sa fie declarate vacante, notarul public ia masurile corespunzatoare de conservare si de administrare prevazute de lege si solicita autoritatii administrative competente desemnarea custodelui sau, dupa caz, a curatorului ce va fi numit in acest scop pana la incheierea procedurii succesorale.
(3) In cazul succesiunilor vacante, notarul public dispune expertizarea bunurilor mobile de arta sau confectionate din metale pretioase, pe cheltuiala succesiunii. Valorile astfel stabilite se inscriu in activul succesoral.
ART. 246
(1) Notarul public citeaza persoanele cu vocatie la mostenirea legala si, dupa caz, legatarii si executorul testamentar instituit, in conditiile legii, iar in caz de vacanta succesorala, autoritatea administratiei publice locale competente. Pentru bunurile de pe teritoriul municipiului Bucuresti se citeaza reprezentantul Primariei Municipiului Bucuresti. Neprezentarea autoritatii administratiei publice locale, legal citata, la dezbaterea procedurii nu impiedica eliberarea certificatului de vacanta succesorala si comunicarea acestuia.
(2) Citarea mostenitorilor si, dupa caz, a legatarilor nu este obligatorie daca certificatul de mostenitor sau de legatar se intocmeste la cerere, ca urmare a unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, in afara de cazurile in care notarul public o considera necesara pentru anumite lamuriri.
ART. 247
(1) Declaratiile de optiune succesorala se inscriu in RNNEOS de catre notarul public instrumentator la data autentificarii acestora. Transmiterea declaratiilor catre registru se va face pe suport electronic, in conditiile stabilite de catre administratorul registrelor nationale notariale.
(2) Acceptarea succesiunii de catre mostenitorii prezenti se consemneaza intr-o incheiere si nu se comunica la RNNEOS in vederea inscrierii.
(3) Renuntarea la succesiune se face numai in forma autentica si se comunica in RNNEOS in vederea inscrierii.
ART. 248
In cadrul procedurii succesorale, notarul public va verifica in RNNEOS existenta optiunilor succesorale inscrise in acesta, va lua act de inscrisurile de optiune succesorala prezentate de parti si va consemna optiunile succesorale ale mostenitorilor prezenti.
ART. 249
In cadrul procedurii succesorale, notarul public stabileste, pe baza declaratiilor partilor, a documentelor prezentate si a dovezilor eliberate de RNNEOS, daca succesorii au acceptat in termen, in mod expres sau tacit, mostenirea ori, dupa caz, legatul.
ART. 250
(1) In cadrul dezbaterilor succesorale, succesibilii sau, dupa caz, legatarii prezenti declara in fata notarului public numarul si calitatea persoanelor cu vocatie succesorala, precum si componenta masei succesorale. Aceste declaratii se consemneaza in incheierea intocmita cu ocazia dezbaterilor succesorale, incheiere care se semneaza si de catre acestia.
(2) In cazul in care bunurile care au apartinut defunctului au fost detinute in cota-parte sau in devalmasie, notarul public va stabili, anterior emiterii certificatului de mostenitor, cota care a apartinut defunctului.
ART. 251
(1) Legatarul cu titlu particular este obligat sa raspunda de pasivul succesoral alaturi de mostenitorii legali sau testamentari cu vocatie universala, in cazurile expres prevazute de Codul civil, in limita valorii bunului care constituie obiect al legatului.
(2) In lipsa mostenitorilor cu vocatie universala tinuti sa raspunda de pasivul succesoral, notarul public va elibera certificatul de mostenitor testamentar, facand mentiune in incheierea finala ca a informat legatarul de prevederile art. 1.114 alin. (3) din Codul civil.
ART. 252
In aplicarea art. 1.049 din Codul civil, coroborat cu art. 106 alin. (2) din lege, in cazul dispozitiilor testamentare privind sumele de bani, valorile sau titlurile de valoare depuse de testator la institutiile de credit, notarul public va proceda la intocmirea procesului-verbal de constatare a starii materiale a inscrisului, respectiv la intocmirea procesului-verbal de validare a dispozitiei testamentare, in baza inscrisului original care cuprinde clauza testamentara, prezentat notarului public de catre institutia de credit.
ART. 253
(1) In cursul procedurii succesorale, notarul public intocmeste o incheiere motivata pentru fiecare termen acordat, in care mentioneaza partile si martorii care s-au prezentat, inscrisurile depuse, precum si masurile luate in vederea solutionarii cauzei, care va fi semnata de catre notarul public si, dupa caz, de cei prezenti.
(2) Incheierea finala care constata indeplinirea procedurii succesorale se redacteaza in prezenta mostenitorilor si cuprinde doua parti:
a) in prima parte se consemneaza: apelul nominal al mostenitorilor prezenti si al altor persoane participante la dezbaterea succesorala; indeplinirea procedurii citarii pentru mostenitorii absenti; declaratiile celor prezenti cu privire la numarul si calitatea mostenitorilor, existenta unor testamente, precum si componenta masei succesorale, a pasivului succesiunii si intinderea drepturilor succesorilor si ale legatarilor universali, cu titlu universal si cu titlu particular, dupa caz. Daca in masa succesorala se includ bunuri detinute in proprietate comuna, notarul public va stabili cota-parte din drept ce a apartinut autorului si care urmeaza a fi inclusa in masa succesorala;
b) in partea a doua se consemneaza constatarile notarului public cu privire la declaratiile mostenitorilor inserate in prima parte a incheierii, se stabilesc de catre acesta valoarea activului si a pasivului succesiunii, valoarea activului net al succesiunii, mostenitorii si intinderea drepturilor lor, precum si onorariul perceput, tariful de publicitate imobiliara si, dupa caz, impozitul.
(3) In cazul in care in masa succesorala exista bunuri mobile, acestea vor fi evaluate de mostenitori printr-o declaratie inserata in incheierea finala sau, dupa caz, pe baza unei expertize intocmite de un expert autorizat in conditiile legii.
(4) Notarul public nu poate elibera copie legalizata de pe incheierea finala.
(5) Se pot elibera copii legalizate de pe orice inscris aflat in original la dosarul cauzei, inclusiv de pe procesul-verbal de constatare a starii materiale a testamentului olograf si de pe cel de validare a acestuia.
ART. 254
In cazul succesiunilor succesive care se dezbat deodata se intocmeste un singur certificat de mostenitor pentru toti defunctii, stabilindu-se pentru fiecare dintre acestia, in ordinea decesului lor, masa succesorala, precum si calitatea si drepturile fiecarui mostenitor sau legatar. Fiecare cauza succesorala va face obiectul unui dosar distinct, iar certificatul de mostenitor pentru succesiuni succesive va primi un singur numar, dat in dosarul aceluia dintre defuncti care a decedat primul, celelalte dosare conexandu-se la acesta.
ART. 255
(1) Certificatul de mostenitor face dovada calitatii de mostenitor, legal sau testamentar, precum si dovada dreptului de proprietate al mostenitorilor acceptanti asupra bunurilor din masa succesorala, in cota care se cuvine fiecaruia. Mostenitorii sezinari fac dovada proprietatii asupra bunurilor mostenite cu certificatul de mostenitor. Certificatul de legatar, eliberat in conditiile legii, face dovada deplina a dreptului de proprietate al legatarilor particulari care au acceptat legatul.
(2) Certificatul de mostenitor sau de legatar care cuprinde mentiuni privind bunuri imobile inscrise in cartea funciara se comunica, impreuna cu o copie a extrasului de informare, biroului de cadastru si publicitate imobiliara competent, pentru a fi inscris in registrul de carte funciara.
(3) In cazul in care din declaratia mostenitorilor rezulta ca bunurile imobile din patrimoniul succesoral nu au fost inscrise in cartea funciara, notarul public va pune in vedere acestora sa ceara indeplinirea formalitatilor de publicitate imobiliara.
ART. 256
In cazul eliberarii unui certificat de executor testamentar, notarul public va constata in cuprinsul acestuia calitatea executorului testamentar, intinderea drepturilor si obligatiilor cu care a fost investit de catre testator, modalitatile de predare a legatelor si, dupa caz, de lichidare a pasivului succesoral.
ART. 257
(1) Certificatul de mostenitor suplimentar se elibereaza de notarul public care a eliberat primul certificat de mostenitor. Daca notarul public nu mai este in functie sau partile nu mai vor sa se adreseze acestuia, certificatul se va elibera, la cerere, de un alt notar public din aceeasi circumscriptie a judecatoriei. In acest caz, dosarul initial al cauzei se va transmite, prin intermediul Camerei, de la biroul notarial in arhiva caruia se afla sau, dupa caz, din arhiva Camerei la notarul public care va instrumenta certificatul de mostenitor suplimentar, facandu-se mentiunile corespunzatoare in registrele de succesiuni.
(2) In toate cazurile de repunere pe rol a unui dosar succesoral, notarul public va atasa la dosarul nou-inregistrat dosarul anterior, cu exceptia cazului in care pentru acesta s-a implinit termenul de pastrare si a fost predat potrivit legii. In acest din urma caz, la dosarul nou-inregistrat se va atasa in copie, dupa caz, incheierea finala si certificatul de mostenitor initial.
ART. 258
Daca in masa succesorala sunt cuprinse parti sociale, parti de interes sau actiuni, in scopul determinarii valorii acestora, valoarea care se va include in masa succesorala este valoarea rezultata din evidentele financiar-contabile ale societatii sau, in cazul societatilor listate la bursa, ale entitatilor care tin evidenta in registrul actionarilor.
ART. 259
(1) Erorile materiale constatate in lucrarile dosarului succesoral sau in certificatul de mostenitor ori legatar, care nu impieteaza asupra drepturilor si calitatii mostenitorilor si legatarilor, se pot indrepta prin incheiere de rectificare.
(2) Dispozitiile privind indreptarea erorilor materiale din actele si procedurile notariale se aplica in mod corespunzator.

SECTIUNEA a 5-a
Procedura lichidarii pasivului succesoral

ART. 260
(1) La cererea si cu acordul tuturor mostenitorilor, notarul public declanseaza procedura lichidarii pasivului succesoral.
(2) In cazul in care exista date din care rezulta ca succesiunea este vacanta, lichidarea pasivului succesoral se face la cererea oricarui creditor, cu acordul unitatii administrativ-teritoriale care urmeaza sa culeaga mostenirea vacanta.
ART. 261
(1) Pentru stabilirea intinderii masei succesorale, atat sub aspectul drepturilor, cat si al obligatiilor, notarul public procedeaza la inventarierea bunurilor defunctului. Nu fac obiectul lichidarii bunurile care constituie amintiri de familie, precum si orice alte bunuri exceptate, in acest scop, de legislatia in vigoare.
(2) Dupa efectuarea inventarului, notarul public intocmeste, in conditiile legii, tabloul creditorilor.
(3) Tabloul creditorilor se comunica la Camera in care notarul public isi are sediul biroului notarial, in vederea publicarii pe pagina de internet a acesteia, si se completeaza, daca este cazul, si cu alti creditori, in termen de 3 luni de la deschiderea procedurii succesorale notariale.
(4) Tabloul creditorilor cuprinde:
a) numele si prenumele creditorilor si datele de identificare ale acestora;
b) cuantumul creantelor si garantiile afectate acestora, precum si inscrisurile doveditoare.
ART. 262
(1) Dupa definitivarea tabloului creditorilor, notarul public procedeaza la eliberarea certificatului succesoral de lichidare.
(2) Certificatul succesoral de lichidare se elibereaza cu respectarea procedurii prevazute de lege si de prezentul regulament pentru eliberarea certificatului de mostenitor. Certificatul cuprinde numarul, calitatea si intinderea drepturilor mostenitorilor si legatarilor, compunerea masei succesorale prin evidentierea activului si pasivului, acordul mostenitorilor privind modul de lichidare a pasivului succesoral, numirea lichidatorului si termenul de finalizare a procedurii.
(3) In certificatul succesoral de lichidare eliberat de notarul public se mentioneaza si ordinea de preferinta a creditorilor, stabilita de lege, la plata datoriilor.
(4) Notarul public solicita inregistrarea certificatului succesoral de lichidare in RNNEC si, dupa caz, in cartea funciara, AEGRM si in alte registre de publicitate. Inceperea procedurii de lichidare a pasivului succesoral se face publica si pe pagina de internet a Camerei.
ART. 263
(1) Lichidarea pasivului succesoral se face de catre lichidatorul desemnat in conditiile legii si mentionat in certificatul succesoral de lichidare.
(2) Conventia de lichidare reprezinta acordul mostenitorilor cu privire la modul de lichidare a pasivului succesoral, se incheie in forma autentica si are valoarea unui mandat special.
(3) Conventia de lichidare cuprinde: numele si prenumele lichidatorului, puterile acestuia si conditiile in care se vor vinde bunurile succesorale; daca obligatiile mostenitorilor se sting in alt mod decat vanzarea prin buna invoiala sau licitatie publica, prin conventie se va stabili natura juridica a actului, dare in plata, cesiune de creanta sau orice alta modalitate prevazuta de lege sau convenita de parti; modul in care se vor stinge drepturile reale ce greveaza bunurile succesorale; sumele rezultate din lichidare se vor consemna intr-un cont bancar deschis pe numele lichidatorului, destinat platii tuturor datoriilor succesiunii; data la care se va face lichidarea, daca partile au stipulat un termen, sau conditia de a ramane temporar in coproprietate.
(4) Lichidatorul procedeaza la valorificarea bunurilor potrivit conventiei de lichidare sau, dupa caz, sesizeaza Camera, in vederea organizarii vanzarii la licitatie publica a bunurilor succesorale in conditiile stabilite prin regulamentul privind procedura de organizare a licitatiilor, aprobat de Consiliul Uniunii.
(5) Sumele rezultate din valorificarea bunurilor lichidate se depun intr-un cont bancar nepurtator de dobanzi, cont deschis de biroul notarial in scopul consemnarii acestor sume.
ART. 264
(1) Dupa indeplinirea de catre lichidator a obligatiei prevazute de art. 131 din lege, notarul public elibereaza certificatul de mostenitor, care va evidentia in masa succesorala produsul net al lichidarii.
(2) Daca activul nu acopera intregul pasiv al mostenirii, in certificatul de mostenitor se vor mentiona mostenitorii, cotele ce revin acestora, precum si pasivul succesoral ramas neacoperit dupa lichidare.
(3) In cazul in care se constata existenta unor bunuri si/sau debite care au fost omise la stabilirea masei succesorale, notarul public reia procedura succesorala si, dupa caz, valorificarea bunurilor in vederea indestularii creditorilor ale caror creante nu au fost stinse, inscrisi in tabloul creditorilor.
(4) In limita remuneratiei stabilite si a cheltuielilor efectuate in cadrul procedurii de lichidare, inclusiv cheltuieli cu spezele si comisioanele bancare pentru plata sumelor rezultate in urma lichidarii, costurile generate de procedura lichidarii succesorale se acopera cu preferinta fata de alte creante, creditorii succesiunii si mostenitorii avand posibilitatea sa le plateasca anticipat, dupa care si le vor recupera din sumele aflate la dispozitia lichidatorului.

SECTIUNEA a 6-a
Procedura organizarii licitatiilor si a certificarii rezultatului acestora in vederea lichidarii pasivului succesoral

ART. 265
(1) In vederea finalizarii procedurii lichidarii pasivului succesoral, Camerele organizeaza, la cererea notarului public instrumentator al dosarului succesoral, licitatii publice de bunuri mobile sau imobile.
(2) Licitatia prevazuta la alin. (1) se organizeaza si se desfasoara conform prevederilor Codului de procedura civila privind vanzarea la licitatie publica a bunurilor mobile si imobile in cadrul procedurii executarii silite, care se aplica in mod corespunzator.
(3) Fiecare etapa procedurala a licitatiei organizate de catre Camera pentru lichidarea pasivului succesoral, precum si rezultatul acesteia se certifica de catre notarul public instrumentator al dosarului succesoral.
ART. 266
(1) Licitatia se finalizeaza prin intocmirea unei incheieri de certificare a rezultatului licitatiei, care se semneaza de catre notarul public care instrumenteaza procedura succesorala, de catre lichidator si de dobanditorul bunului.
(2) Pe baza incheierii de certificare a rezultatului licitatiei, notarul public care instrumenteaza procedura succesorala intocmeste, cu respectarea formelor prevazute de lege, actul prin care se transmite dreptul de proprietate asupra bunului catre dobanditor.
(3) Actul notarial se va incheia intre lichidator si dobanditor. In cuprinsul actului notarial se vor arata sarcinile care greveaza bunul si, daca este cazul, conditiile in care acestea se vor stinge si radia din registrele de publicitate.
(4) Sumele de bani rezultate in urma vanzarii la licitatie se consemneaza intr-un cont bancar separat, deschis pe numele lichidatorului, acesta urmand sa efectueze platile in ordinea stabilita de lege, dispozitiile art. 1.155, 2.333 si 2.342 din Codul civil fiind aplicabile corespunzator.

SECTIUNEA a 7-a
Procedura divortului pe cale notariala

ART. 267
(1) Procedura divortului prin acordul sotilor este de competenta notarului public cu sediul biroului in circumscriptia judecatoriei sau a Tribunalului Bucuresti, in a carei raza teritoriala s-a incheiat casatoria sau se afla ultima locuinta comuna a sotilor.
(2) La primirea cererii, notarul public are obligatia de a verifica, in prealabil, competenta teritoriala, potrivit legii. Daca partile insista sa inregistreze cererea cu incalcarea competentei, notarul public procedeaza la inregistrarea cererii si pronunta o incheiere de respingere a acesteia.
(3) Cererea de divort primeste si un numar de inregistrare unic la nivel national din Registrul national de evidenta a certificatelor de divort (RNECD).
(4) In cazul in care stabileste ca divortul prin acordul sotilor este de competenta altui birou notarial, notarul public indruma partile sa se adreseze notarului public competent.
(5) In cazul in care competente sunt mai multe birouri notariale, competenta de indeplinire a procedurii divortului prin acordul partilor apartine biroului notarial care a inregistrat primul cererea la RNECD.
ART. 268
Prin ultima locuinta comuna se intelege ultima locuinta in care au convietuit sotii. Dovada ultimei locuinte comune se face, dupa caz, cu actele de identitate ale sotilor, din care rezulta domiciliul comun sau resedinta comuna a acestora, ori, daca nu se poate face dovada in acest fel, prin declaratie autentica pe propria raspundere a fiecaruia dintre soti, din care sa rezulte care a fost ultima locuinta comuna a acestora. Declaratia se va consemna in cererea de divort si in incheierea de admitere a cererii de divort.
ART. 269
Sotii se vor prezenta personal in fata notarului public pentru depunerea cererii de divort, precum si ulterior, in cadrul procedurii, pentru staruinta in cererea de divort si exprimarea consimtamantului liber si neviciat cu privire la desfacerea casatoriei. Prin exceptie, cererea de divort se poate depune la notarul public si prin mandatar cu procura autentica, aceasta cuprinzand toate mentiunile necesare, potrivit legii, la depunerea cererii.
ART. 270
(1) Cererea de divort se face in scris si se semneaza personal de catre soti sau prin mandatar, in fata notarului public la care se depune cererea.
(2) Cererea de divort va cuprinde declaratia sotilor ca au ori nu copii minori nascuti din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati, acordul de principiu al ambilor parinti cu privire la copiii minori, precum si invoiala acestora asupra numelui de familie pe care il va purta fiecare dintre soti dupa divort.
(3) Cererea de divort va fi insotita de fotocopii de pe certificatele de nastere ale sotilor, precum si de pe actele de identitate ale acestora si, dupa caz, ale copiilor minori. Odata cu depunerea cererii de divort, sotii vor prezenta notarului public originalul certificatului de casatorie emis de autoritatile romane, de pe care se va face copie legalizata, care va fi anexata la cererea de divort.
(4) Originalul certificatului de casatorie se retine de catre notarul public pana la eliberarea certificatului de divort.
(5) La primirea cererii de divort, notarul public verifica identitatea sotilor si daca datele inscrise in cererea de divort corespund cu datele inscrise in actele anexate cererii.
ART. 271
(1) In ziua primirii cererii, notarul public inregistreaza cererea in registrul de divorturi, dupa ce a verificat daca este competent si daca a fost platit onorariul.
(2) Dupa inregistrarea cererii, pentru a putea continua procedura de divort, notarul public verifica in RNECD sa nu mai fie inregistrata de catre aceiasi soti o alta cerere de divort.
(3) Notarul public, dupa ce efectueaza operatiunile prevazute la alin. (1) si (2), acorda sotilor un termen de reflectie de 30 de zile si ii informeaza despre aceasta la momentul inregistrarii cererii.
(4) La expirarea termenului prevazut la alin. (3), in caz de neprezentare a sotilor si in lipsa unei cereri de amanare a acestora, notarul public respinge cererea de divort prin incheiere.
(5) Notarul public respinge cererea de divort daca sotii nu se inteleg cu privire la exercitarea drepturilor parintesti sau la purtarea numelui de familie dupa divort.
ART. 272
In vederea admiterii cererii de divort in cazul in care exista copii minori, notarul public sesizeaza autoritatea competenta, atasand cererii proiectul acordului sotilor cu privire la exercitarea autoritatii parintesti, locuinta copiilor, modalitatea de pastrare a legaturilor personale si stabilirea contributiei fiecaruia dintre parinti la cresterea, educarea, invatatura si pregatirea profesionala a copiilor dupa divort. La dosarul cauzei se depune raportul de ancheta sociala, in vederea solutionarii procedurii de divort pe cale notariala.
ART. 273
Daca sotii staruie in cererea de divort si daca, in acest sens, consimtamantul lor este liber si neviciat, dupa autentificarea acordului parintilor cu privire la copiii minori, notarul public intocmeste o incheiere de admitere a cererii de divort prin acordul partilor, incheiere prin care constata ca acestia isi exprima consimtamantul liber si neviciat si sunt indeplinite, cumulativ, si celelalte conditii legale prevazute de Codul civil pentru desfacerea casatoriei.
ART. 274
(1) Dupa admiterea cererii de divort, notarul public elibereaza certificatul de divort prin care constata desfacuta casatoria prin acordul partilor.
(2) Certificatul de divort se intocmeste in 6 exemplare originale, din care: cate un exemplar pentru fiecare dintre soti, un exemplar pentru dosarul de divort, un exemplar pentru mapa de divorturi de la sediul biroului notarial, un exemplar pentru registrul starii civile de la locul in care s-a incheiat casatoria sau unde s-a transcris certificatul de casatorie eliberat intr-un alt stat si un exemplar pentru registrul starii civile detinut de directia judeteana de evidenta a persoanelor.
ART. 275
(1) In vederea eliberarii certificatului de divort, notarul public va solicita, prin intermediul administratorului registrelor unice ale Uniunii, alocarea numarului pentru certificatul de divort din Registrul unic al certificatelor de divort, tinut de Ministerul Afacerilor Interne. Numarul alocat de acest registru se inscrie de catre notarul public pe certificatul de divort.
(2) Procedura prin care notarul public cere alocarea numarului certificatului de divort din Registrul unic al certificatelor de divort se stabileste prin protocol incheiat intre Ministerul Afacerilor Interne si Uniune.
ART. 276
(1) Certificatul de divort face dovada desfacerii casatoriei prin acordul sotilor, precum si a numelui de familie pe care fiecare dintre soti il va purta dupa divort.
(2) Dupa eliberarea certificatului de divort, notarul public comunica, de indata, un exemplar al acestuia la primaria locului in care s-a incheiat casatoria sau unde s-a transcris certificatul de casatorie eliberat intr-un alt stat, spre a se face mentiune despre divort in actul de casatorie, si un exemplar la registrul starii civile tinut de directia judeteana de evidenta a persoanelor.
(3) Odata cu eliberarea certificatului de divort, notarul public restituie sotilor certificatul de casatorie, pe care va inscrie mentiunea: “Desfacut casatoria prin certificatul de divort nr. …/…”, urmata de semnatura si sigiliul notarului public instrumentator.
(4) In cazul admiterii cererii de divort, notarul public comunica de indata, in format electronic, solutia, in vederea inchiderii pozitiei respective din RNECD.
ART. 277
Notarul public emite o incheiere de respingere a cererii de divort in urmatoarele cazuri in care nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru desfacerea casatoriei prin acordul partilor:
a) nu are competenta sa solutioneze cererea de divort;
b) unul dintre soti este pus sub interdictie;
c) unul dintre soti nu isi poate exprima consimtamantul liber si neviciat;
d) la depunerea cererii de divort nu sunt prezenti ambii soti personal sau prin mandatar;
e) unul dintre soti sau mandatarul refuza sa semneze cererea personal, in fata notarului public;
f) sotii refuza sa dea declaratiile prevazute de prezentul regulament;
g) sotii nu se inteleg cu privire la numele de familie care urmeaza a fi purtat dupa divort de catre fiecare dintre ei;
h) sotii nu prezinta, la depunerea cererii de divort, actul de casatorie in original;
i) unul dintre soti se prezinta in fata notarului public la termenul de 30 de zile acordat si declara ca nu mai staruie in cererea de divort;
j) unul dintre soti nu mai staruie in cererea de divort, intrucat nu s-a prezentat in fata notarului public la termenul stabilit pentru a declara ca staruie in cererea de divort;
k) cererea a ramas fara obiect, intrucat casatoria dintre soti a fost desfacuta de catre o alta autoritate competenta;
l) sotii se impaca;
m) sotii isi retrag cererea de divort;
n) sotii nu se inteleg cu privire la obligatiile pe care le au in legatura cu copiii minori sau cu privire la numele ce urmeaza sa il poarte dupa divort;
o) inainte de finalizarea procedurii de divort unul dintre soti a decedat, casatoria incetand in acest mod.
ART. 278
(1) In cazul respingerii cererii de divort, notarul public comunica de indata, in format electronic, solutia pronuntata, in vederea inchiderii pozitiei respective in RNECD.
(2) Rectificarea erorilor materiale din certificatul de divort se solutioneaza potrivit dispozitiilor in materie de stare civila.

SECTIUNEA a 8-a
Procedura apostilei si supralegalizarii actelor notariale

ART. 279
(1) Pentru valabilitatea in strainatate a actului notarial este necesara supralegalizarea semnaturii si a sigiliului sau apostilarea acestora de catre Camere, in conditiile legii, ale prezentului regulament si ale metodologiei aprobate de Consiliul Uniunii.
(2) Actele notariale care pot fi supuse procedurii apostilarii sau supralegalizarii in conditiile stabilite de prezentul regulament sunt actele indeplinite de catre notarii publici, cu respectarea dispozitiilor legii.
(3) Apostila aplicata de Camere atesta faptul ca actul a fost supus unei proceduri notariale, veracitatea semnaturii, calitatea in care a actionat semnatarul procedurii sau, dupa caz, identitatea sigiliului sau a stampilei de pe act. Apostila se aplica de catre Camere numai pe actele notariale prevazute de prezentul regulament, care urmeaza a fi folosite pe teritoriul statelor parti la Conventia privind suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga la 5 octombrie 1961 si denumita in continuare Conventia de la Haga, care au aderat la aceasta sau au ratificat-o.
(4) Prin supralegalizare se atesta, pentru statele care nu sunt semnatare ale Conventiei de la Haga sau cu care Romania nu a incheiat tratate care contin dispozitii privind scutirea de legalizare sau de orice alta formalitate echivalenta pentru recunoasterea reciproca a valabilitatii actelor, ca actul notarial supus acestei proceduri este un act oficial, veracitatea semnaturii si calitatea in care a actionat autoritatea care a indeplinit actul, precum si identitatea sigiliului sau a stampilei de pe acest act. Supralegalizarea de catre Camere se face numai pe actele notariale.
(5) Modelul incheierii de supralegalizare a actului notarial este prevazut in anexa la metodologia aprobata de Consiliul Uniunii.
(6) Stampila pentru apostila, precum si cea pentru supralegalizare au diametrul de 35 mm si cuprind cel putin denumirea Camerei si denumirea procedurii: “apostila” si, respectiv, “supralegalizare”. Pentru stampilele sediului principal al Camerei se va preciza denumirea localitatii in care functioneaza sediul principal, iar pentru stampilele sediilor secundare, denumirea judetului in care functioneaza acestea. Modelele stampilelor pentru apostila si supralegalizare sunt prevazute in anexa la metodologia aprobata de Consiliul Uniunii.
(7) Pe fiecare act pe care se aplica apostila sau supralegalizarea se inscrie, sub incheierea care certifica aplicarea procedurii, urmatoarea mentiune, dupa caz: “Aceasta apostila/supralegalizare certifica veracitatea semnaturii, calitatea in care a actionat autoritatea care a indeplinit procedura sau, dupa caz, identitatea sigiliului ori a stampilei de pe act. Aceasta apostila/supralegalizare nu certifica continutul documentului”. Pentru fiecare procedura, Camerele vor realiza, prin intermediul Uniunii, parafe care vor avea inscrise textul mentionat si care vor fi aplicate pe fiecare document de catre persoana desemnata, in functie de procedura solicitata.
(8) Procedura de supralegalizare se realizeaza in urmatoarele etape succesive:
a) atestarea efectuata de catre Camera in conditiile mai sus aratate;
b) atestarea efectuata de catre Ministerul Afacerilor Externe;
c) atestarea efectuata de catre misiunea diplomatica sau oficiul consular al statului in care actul urmeaza a fi folosit.
(9) Daca inscrisul emis de autoritatile straine a fost supralegalizat in statul de origine, documentul atestat de autoritatile statului emitent va fi atestat, in vederea folosirii in Romania, si de misiunea diplomatica sau consulara romana aflata pe teritoriul statului unde a fost emis documentul sau, dupa caz, de Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei.
ART. 280
(1) Fac exceptie de la aplicarea apostilei sau supralegalizarii actele notariale care urmeaza sa fie folosite in state cu care Romania are incheiate tratate care contin dispozitii privind scutirea de legalizare sau de orice alta formalitate echivalenta pentru recunoasterea reciproca a valabilitatii acestor acte. In situatia in care, desi solicitantului actului i se aduce la cunostinta acest fapt, acesta staruie sa ii fie aplicata procedura solicitata, iar actele depuse indeplinesc conditiile prevazute de prezentul regulament, Camera va intocmi procedura solicitata pentru statul respectiv.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu sunt aplicabile in cazul in care se solicita aplicarea apostilei pe acte care urmeaza a fi folosite in state nemembre ale Conventiei de la Haga.
ART. 281
(1) Activitatea de aplicare a apostilei sau a supralegalizarii pe actele notariale se desfasoara de catre Camere, prin intermediul birourilor apostila si supralegalizare, birouri care functioneaza la sediul principal si la sediile secundare ale Camerei.
(2) In cadrul fiecaruia dintre aceste birouri va functiona cel putin o persoana cu studii superioare juridice, numita in continuare “persoana desemnata”, careia ii revine in competenta aplicarea apostilei sau supralegalizarea actelor notariale.
(3) Inainte de inceperea activitatii, persoana desemnata va depune specimenul de semnatura la Uniune, in Registrul unic de evidenta a specimenelor de semnatura ale persoanelor desemnate si a specimenelor sigiliilor pentru apostila si supralegalizare ale camerelor notarilor publici, denumit in continuare Registrul unic de apostila si supralegalizare.
(4) Apostila sau supralegalizarea se aplica numai de catre persoana desemnata, al carei specimen de semnatura se afla in registrul tinut de Uniune.
(5) Pentru fiecare procedura indeplinita, Camera foloseste sigilii distincte, inregistrate in prealabil in Registrul unic de apostila si supralegalizare, puse la dispozitie de catre Uniune.
ART. 282
(1) Apostilarea sau supralegalizarea actelor notariale poate fi solicitata de titularul actului sau de orice alt detinator al acestuia.
(2) Apostila sau supralegalizarea se aplica fie direct pe actul original sau pe copia legalizata a actului, fie pe o prelungire a acestora, care va face corp comun cu actul apostilat sau supralegalizat si care va fi brosata cu acesta. Intre actul apostilat sau supralegalizat si prelungirea pe care se inscrie apostila sau supralegalizarea se vor aplica cel putin doua stampile de legatura ale biroului apostila si supralegalizare, precum si semnatura persoanei desemnate, pe fiecare dintre stampile.
ART. 283
(1) Se pot apostila sau supralegaliza si traduceri legalizate de catre notarul public sau, dupa caz, traduceri efectuate de catre interpretul si traducatorul autorizat, daca semnatura acestuia, aflata pe traducerea respectiva, a fost legalizata de catre notarul public in conditiile art. 152 din lege. Pentru a fi apostilate sau supralegalizate, la traduceri se anexeaza copii ale actelor care au fost traduse, acestea facand corp comun cu actul apostilat sau supralegalizat.
(2) Nu se pot apostila sau supralegaliza traducerile prevazute la alin. (1) ale unor inscrisuri sub semnatura privata, cu exceptia celor care au fost supuse unei proceduri notariale cum sunt: data certa, legalizare de semnatura, copie legalizata etc.
ART. 284
(1) In cazul in care se solicita apostilarea sau supralegalizarea unor traduceri legalizate de catre notarul public, aceasta operatiune se poate realiza numai daca actul tradus si legalizat este un act emis, certificat ori confirmat de autoritatile romane sau de catre o alta persoana autorizata de acestea, o copie a acestuia urmand a fi atasata traducerii legalizate a carei apostilare sau supralegalizate este solicitata.
(2) In cazul in care se solicita apostilarea sau supralegalizarea unei copii legalizate de catre notarul public, aceasta operatiune se poate realiza numai daca actul de pe care a fost facuta copia legalizata este un act oficial emis, certificat ori confirmat de autoritatile romane sau de catre o alta persoana autorizata de acestea.
ART. 285
Aplicarea apostilei sau supralegalizarii poate fi refuzata daca:
a) actul a carui apostilare se solicita este destinat folosirii pe teritoriul unui stat care nu este parte la Conventia de la Haga sau actul a carui supralegalizare se solicita este destinat folosirii pe teritoriul unui stat parte la Conventia de la Haga;
b) textul actului nu este lizibil din cauza deteriorarii;
c) actul este completat sau semnat cu creion;
d) actul contine adaugiri sau corecturi neconfirmate oficial;
e) actul nu e susceptibil a fi apostilat sau supralegalizat;
f) Camera nu detine specimenele semnaturilor persoanelor semnatare ale actului supus procedurii apostilarii sau supralegalizarii;
g) actul nu a fost supus unei proceduri notariale.
ART. 286
Tariful perceput pentru aplicarea procedurii pe fiecare exemplar al actului apostilat sau supralegalizat se stabileste, prin hotarare, de catre Consiliul Uniunii.
ART. 287
(1) Arhivarea actelor apostilate sau supralegalizate se va face in mape distincte pentru fiecare procedura, in conformitate cu prevederile nomenclatorului arhivistic aprobat de Uniune si avizat de Arhivele Nationale ale Romaniei.
(2) Cererile impreuna cu copiile anexate se vor pastra de catre Camere in mape, potrivit alin. (1), precum si in format electronic.
ART. 288
Consiliul Uniunii aproba, prin hotarare, metodologia de aplicare a apostilei si a supralegalizarii de catre Camere, precum si modul de organizare si desfasurare a acestei activitati.

SECTIUNEA a 9-a
Procedura medierii si arbitrajului pentru solutionarea litigiilor interprofesionale

SUBSECTIUNEA 1
Dispozitii comune

ART. 289
(1) Anterior sesizarii instantei de judecata, litigiile dintre notarii publici, dintre notari si organele profesionale, precum si dintre organele profesionale, cu exceptia acelor litigii care sunt de competenta Consiliului de disciplina, sunt supuse procedurii medierii sau, dupa caz, arbitrajului. In indeplinirea acestor proceduri, partile pot solicita solutionarea litigiului pe calea medierii sau, dupa caz, a arbitrajului.
(2) Cererea prin care se solicita medierea sau, dupa caz, arbitrajul cuprinde cel putin urmatoarele mentiuni: identificarea partilor, descrierea aspectelor litigioase care urmeaza a fi solutionate pe aceasta cale, mentiuni cu privire la o eventuala clauza compromisorie, aratarea dovezilor pe care se intemeiaza cererea, procedura aleasa pentru solutionarea litigiului, precum si semnatura solicitantului.
ART. 290
Primind cererea, presedintele Camerei sau, dupa caz, presedintele Uniunii, dispune convocarea Colegiului director al Camerei sau, dupa caz, a Consiliului Uniunii si citarea partilor.

SUBSECTIUNEA a 2-a
Procedura medierii

ART. 291
(1) Partile aflate in litigiu se prezinta la termenul stabilit prin citatie, la organul competent sa solutioneze procedura de mediere.
(2) In cazul imposibilitatii de prezentare a uneia dintre partile convocate, partea in cauza va instiinta, in timp util, organul competent despre aceasta imprejurare. La cererea acesteia si cu acordul celeilalte parti se stabileste un nou termen pentru care se va relua procedura citarii.
ART. 292
(1) Procesul de mediere are loc la sediul Colegiului director al Camerei care a primit sesizarea cu privire la existenta litigiului sau la sediul Consiliului Uniunii.
(2) Procedura de mediere se inchide, dupa caz, prin incheierea unei intelegeri intre parti in urma solutionarii totale sau partiale a conflictului sau prin constatarea de catre organul competent a esuarii medierii.
(3) La inchiderea procedurii de mediere se intocmeste un proces-verbal care se semneaza de catre parti si de organul competent.
(4) Cand partile aflate in disputa au ajuns la o intelegere, se redacteaza de catre organul competent un acord scris, care va cuprinde toate clauzele consimtite de parti.

SUBSECTIUNEA a 3-a
Procedura arbitrajului

ART. 293
(1) Primind cererea, presedintele Camerei sau, dupa caz, presedintele Uniunii dispune masurile necesare in vederea solutionarii acesteia prin procedura arbitrajului.
(2) Partile aflate in litigiu se prezinta la termenul stabilit prin citatie la organul competent sa solutioneze procedura de arbitraj.
(3) Litigiul se solutioneaza printr-o hotarare motivata. Hotararea pronuntata este obligatorie pentru parti.
ART. 294
Modul de organizare si desfasurare a procedurii arbitrajului se stabileste prin metodologie aprobata de catre Consiliul Uniunii.

SECTIUNEA a 10-a
Procedura citarii, comunicarii si notificarii in materie notariala

ART. 295
Citarea si notificarea partilor, precum si comunicarea actelor de procedura in materie notariala se fac cu respectarea metodologiei adoptate de Consiliul Uniunii.
ART. 296
Modelul citatiei si cel al notificarii, precum si dovada de indeplinire a acestor proceduri sunt prevazute in anexele nr. 37 si 38.

SECTIUNEA a 11-a
Alte proceduri notariale

SUBSECTIUNEA 1
Legalizarea semnaturilor si a sigiliilor

ART. 297
(1) Notarul public poate legaliza semnatura partilor numai pe inscrisurile pentru care legea nu cere ca forma autentica sa fie o conditie de valabilitate a actului.
(2) Pentru legalizarea semnaturii lor, partile se prezinta personal in fata notarului public.
(3) Exemplarele inscrisului se prezinta notarului public nesemnate, urmand a fi semnate in fata acestuia.
(4) Legalizarea semnaturii partilor de catre notarul public face dovada deplina a prezentei acestora, a semnarii inscrisului in fata notarului public, precum si a datei acestuia.
(5) Notarul public nu este raspunzator de continutul inscrisului, verificand doar ca acesta sa nu fie contrar legii si bunelor moravuri.
ART. 298
(1) Pentru legalizarea amprentei sigiliului, acesta se aplica, in prezenta notarului public, pe suportul material prezentat in acest scop de catre partea interesata, care va fi identificata in incheierea de legalizare a sigiliului.
(2) Pentru legalizarea amprentei dispozitivului silvic special de marcat, acesta se va aplica pe un singur suport de hartie corespunzator, care se pastreaza in depozit notarial. Incheierea de legalizare se intocmeste in numarul de exemplare cerut de parti, plus cate unul pentru fiecare dintre procedurile notariale indeplinite, partilor eliberandu-li-se numai incheierea de legalizare a sigiliului si cea de primire in depozit.
(3) La cererea partilor, notarul public poate legaliza si amprenta stampilei persoanei juridice, a unui profesionist sau a oricarei entitati fara personalitate juridica, reglementata de lege.
ART. 299
Incheierea de legalizare a specimenului de semnatura si/sau a amprentei sigiliului ori stampilei cuprinde mentiunile prevazute de art. 147 alin. (4) din lege, privind indeplinirea conditiilor esentiale ale legalizarii semnaturii.

SUBSECTIUNEA a 2-a
Darea de data certa inscrisurilor

ART. 300
(1) Darea de data certa pe inscrisurile prezentate de parti se indeplineste in conditiile prevazute de lege.
(2) Notarul public nu este raspunzator de continutul inscrisului, verificand doar ca acesta sa nu fie contrar legii si bunelor moravuri.
(3) O copie a inscrisului purtand incheierea de data certa se opreste in arhiva biroului notarial.

SUBSECTIUNEA a 3-a
Certificarea unor fapte

ART. 301
In vederea certificarii faptelor prevazute de lege, notarul public va intocmi incheierea corespunzatoare, in cuprinsul careia va identifica persoana care solicita certificarea si va constata faptul certificat. Incheierea se intocmeste in numarul de exemplare solicitat, plus unul pentru arhiva.
ART. 302
(1) Certificarea faptului ca o persoana este in viata se constata de catre notarul public prin perceptia acestuia in baza simturilor proprii, asupra persoanei prezente in fata sa.
(2) Incheierea de certificare a faptului ca persoana se afla in viata va cuprinde elementele de identificare ale persoanei si modul in care i s-a stabilit identitatea potrivit art. 85 din lege, data identificarii in format an, luna, zi, ora constatarii, precum si semnatura solicitantului.
ART. 303
Notarul public certifica, prin incheiere, faptul ca o persoana s-a prezentat la sediul biroului notarial sau ca aceasta s-a aflat intr-un anumit loc. In acest din urma caz, notarul public se deplaseaza in acel loc, dar numai in limita circumscriptiei sale teritoriale, pentru a constata cele solicitate.
ART. 304
(1) Pentru certificarea faptului ca persoana din fotografie este aceeasi cu persoana care cere certificarea, aceasta depune o fotografie de data recenta, in numarul de exemplare cate se solicita sa fie certificate, plus unul pentru arhiva. Identificarea persoanei se face in conditiile legii.
(2) Incheierea de certificare se intocmeste in numarul de exemplare solicitat, plus unul pentru arhiva. Fotografia se aplica pe fiecare exemplar al incheierii, iar notarul public va face urmatoarea mentiune pe incheiere: “Persoana din fotografie este …. Notar public, l.s.” Pe marginea fotografiei se aplica matricea timbrului sec al notarului public, fara a se deteriora fotografia.
ART. 305
(1) Pentru certificarea faptului ca o persoana s-a prezentat in urma unei somatii sau notificari la o anumita zi si ora la sediul biroului notarial sau intr-un alt loc, partea interesata depune un exemplar al somatiei sau al notificarii, impreuna cu dovada comunicarii acesteia catre toate persoanele interesate.
(2) Notarul public verifica daca inmanarea sau comunicarea somatiei ori notificarii s-a facut in conditiile legii, iar in caz contrar, va cere repetarea procedurii. Neregularitatile procedurii de citare se considera acoperite in cazul in care persoana somata sau notificata se prezinta in fata notarului public.
(3) La data, ora si locul indicate in somatie sau notificare, notarul public dispune sa se strige de 3 ori la intervale de 5 minute numele si prenumele persoanei somate sau notificate.
(4) In cazul in care notarul public indeplineste procedura de certificare prevazuta la alin. (1) in afara sediului biroului notarial, acesta se poate deplasa numai in limitele circumscriptiei teritoriale in care isi desfasoara activitatea.
(5) Declaratia persoanei somate sau notificate se consemneaza in incheierea de certificare, semnata de notarul public si de partile interesate. In cazul refuzului de a face declaratia sau de a semna, precum si in caz de neprezentare a persoanei somate sau notificate, se va face mentiunea corespunzatoare in incheiere.
(6) Somatia sau notificarea nu este necesara la indeplinirea certificarii de fapte, daca printr-un act autentic partile au convenit anterior asupra tuturor elementelor care le-ar fi fost comunicate prin somatie sau notificare.
(7) Incheierea se va intocmi in numarul de exemplare solicitat de parte, plus unul pentru arhiva.
ART. 306
Certificarea rezultatelor tombolelor, tragerilor la sorti, concursurilor, loteriilor publicitare, licitatiilor si/sau etapelor procedurale ale licitatiilor, solicitata notarului public, se face de catre acesta prin incheiere. Notarul public va intocmi incheieri separate pe care le va inregistra distinct in registrul general, in fiecare zi, in cazul in care evenimentele certificate se desfasoara pe parcursul mai multor zile.
ART. 307
(1) Certificarea site-urilor se face de notarul public, prin incheiere, la cererea celui interesat. Incheierea cuprinde identificarea solicitantului, adresa paginii de internet, numarul de pagini tiparite si data, respectiv anul, luna, ziua, ora si minutul publicarii. La incheiere se ataseaza captura de ecran tiparita pe suport hartie.
(2) In indeplinirea procedurii notarul public poate solicita prezenta unui expert in domeniu.
ART. 308
(1) La incheierea de certificare a programelor informatice solicitata notarului public, indiferent de forma in care programul este prezentat de catre parte, se anexeaza varianta tiparita, integrala sau partiala a programului, dupa caz.
(2) Incheierea cuprinde identificarea solicitantului, numarul de pagini tiparite cu semnatura solicitantului la sfarsitul documentului, data, respectiv anul, luna, ziua, ora si minutul, indicarea suportului electronic pe care a fost prezentat, spre tiparire, programul aflat pe CD, DVD, dispozitiv de memorie sau pe orice alt dispozitiv de stocare, precum si denumirea programului prezentat. Incheierea si documentul anexat se elibereaza partii in numarul de exemplare solicitat.
(3) In indeplinirea procedurii notarul public poate solicita ca programul sa fie atestat de un expert in domeniu.
ART. 309
(1) In cazul in care se solicita certificarea unui anumit produs, acesta se prezinta la sediul biroului notarial sau, dupa caz, este identificat de notarul public in urma deplasarii la locul unde se afla produsul, in limitele circumscriptiei sale teritoriale.
(2) In cuprinsul incheierii de certificare, identificarea produsului se va face prin descrierea elementelor despre care solicitantul pretinde ca il diferentiaza de alte produse similare si prin atasarea fotografiilor acelui produs.
(3) Incheierea de certificare cuprinde identificarea solicitantului, descrierea produsului, data, respectiv anul, luna, ziua, ora si minutul, si locul constatarii.
(4) La incheiere se ataseaza fotografiile produsului a carui certificare s-a solicitat, acestea purtand semnatura solicitantului. Incheierea de certificare, impreuna cu fotografiile atasate, se elibereaza partii in numarul de exemplare solicitat.
ART. 310
Certificarea de catre notarul public a proceselor-verbale si a hotararilor organelor colegiale ale oricaror forme asociative se face la cerere, printr-o incheiere, in conditiile legii. In incheiere, notarul public mentioneaza datele de identificare a solicitantului acestei proceduri si, dupa caz, a semnatarilor, calitatea acestora, data, respectiv anul, luna, ziua, ora, si locul certificarii. La incheiere se anexeaza hotararea sau, dupa caz, procesul-verbal intocmit de semnatari. Incheierea de certificare emisa de notarul public nu atesta legalitatea hotararii sau a procesului-verbal intocmit, ci numai faptele consemnate in incheierea de certificare.

SUBSECTIUNEA a 4-a
Legalizarea copiilor de pe inscrisuri

ART. 311
(1) Cererea pentru legalizarea copiei de pe un inscris cuprinde numele, prenumele si adresa solicitantului, identificarea inscrisului a carui copie se cere a fi legalizata si numarul de exemplare cerut.
(2) Un exemplar al copiei legalizate se retine la dosar.
(3) Nu se pot elibera copii legalizate de pe inscrisurile care contin corecturi, stersaturi, adaugari, cuvinte taiate sau alte particularitati, daca nu sunt confirmate prin semnatura si sigiliul autoritatii care le-a intocmit sau, dupa caz, semnatura partilor.
(4) In cazul in care inscrisul prezinta alte particularitati care nu afecteaza continutul sau forma actului ori acesta este plastifiat, in incheierea de legalizare a copiei se fac mentiunile corespunzatoare acestor particularitati.
(5) Identificarea persoanei care solicita eliberarea copiei legalizate nu este obligatorie.
(6) La cererea partilor, a succesorilor sau reprezentantilor acestora, precum si a altor persoane care justifica un drept sau un interes legitim, notarul public elibereaza copii legalizate de pe actele originale existente in arhiva biroului notarial. Pentru actele notariale intocmite in mai multe exemplare originale, copia legalizata din arhiva se elibereaza de pe exemplarul original aflat in arhiva. Pentru actele notariale intocmite intr-un singur exemplar original, copia legalizata din arhiva se elibereaza de pe duplicatul actului aflat in arhiva.
(7) Copia legalizata din arhiva va cuprinde toate mentiunile facute pe actul notarial original din arhiva in intervalul cuprins intre data intocmirii actului original si data intocmirii copiei legalizate, cum ar fi rectificari, revocari totale sau partiale ori anulari. Daca originalul actului a fost rectificat, copia legalizata cuprinde atat textul actului original, cat si al incheierii de rectificare.
(8) Dispozitiile alin. (7) se aplica in mod corespunzator si in cazul copiilor certificate eliberate de pe actele notariale aflate in arhivele Camerelor.
ART. 312
(1) Se pot legaliza copii atat de pe un inscris in intregime, cat si de pe parti determinate ale acestuia, cu conditia sa nu se denatureze intelesul integral al inscrisului.
(2) Pe copia legalizata si in incheierea de legalizare a acesteia se face mentiunea corespunzatoare.
ART. 313
Daca se elibereaza o copie legalizata de pe un inscris sub semnatura privata, incheierea cuprinde mentiunea ca inscrisul de pe care s-a eliberat copia este sub semnatura privata.
ART. 314
(1) Textul copiei care urmeaza sa fie legalizata trebuie scris in continuare, fara spatii libere, in afara de cazul in care pentru intocmirea copiei se folosesc imprimate tipizate sau fotocopii.
(2) Pentru a se inlatura posibilitatea unor denaturari ulterioare in copiile legalizate, imediat dupa textul inscrisului care se legalizeaza se aplica parafa cu textul: “legalizarea pe verso” sau, dupa caz, “urmeaza in continuare legalizarea”.
ART. 315
(1) Incheierea de legalizare a copiei de pe un inscris intocmit intr-o alta limba decat cea romana se semneaza de notarul public care a facut confruntarea, in cazul in care limba straina este limba sa materna sau pentru care a fost autorizat ca interpret si traducator. In cazul in care confruntarea se face de catre un interpret si traducator autorizat, incheierea se semneaza de acesta in fata notarului public, in afara de cazul in care interpretul si traducatorul autorizat are depus specimenul de semnatura la biroul notarial. La incheiere se anexeaza traducerea in limba romana a inscrisului, certificata de traducatorul autorizat.
(2) Copia inscrisului tradus in limba romana se anexeaza la exemplarul traducerii acestuia, care ramane in arhiva notarului public.
ART. 316
(1) Copia legalizata a unui inscris pentru a carei colationare cu originalul se cere o pregatire de specialitate se elibereaza pe baza colationarii de catre un expert desemnat de notarul public.
(2) In cazul prevazut la alin. (1), incheierea de legalizare se semneaza de notarul public si de expert.

ART. 317
(1) Incheierea de legalizare de pe copiile care se elibereaza partilor se scrie, dupa caz, pe versoul inscrisului care se legalizeaza, daca acesta are o singura fila, sau in continuarea acestuia, in cazul in care textul este scris si pe verso sau pe mai multe file in continuare.
(2) Inscrisul cuprinzand mai multe file va fi cusut, legat sau brosat. In acest caz, precum si daca pentru intocmirea incheierii se foloseste un adaos, sigiliul notarului public se aplica intre filele inscrisului si, respectiv, parte pe fila inscrisului, parte pe adaosul folosit in conditiile prezentului regulament.

SUBSECTIUNEA a 5-a
Efectuarea si legalizarea traducerilor. Legalizarea semnaturii interpretului si traducatorului autorizat

ART. 318
(1) Legalizarea semnaturii interpretului si traducatorului autorizat se face potrivit procedurii prevazute de lege si prezentei subsectiuni. In actele si procedurile notariale, traducerile se efectueaza de interpreti si traducatori autorizati de Ministerul Justitiei.
(2) Cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European ori ai Confederatiei Elvetiene pot desfasura activitatea de interpret si traducator autorizat in acte si proceduri notariale daca le-au fost recunoscute de Ministerul Justitiei certificatele sau alte documente similare care atesta calitatea de interpret si traducator autorizat in specialitatea stiinte juridice, emise/eliberate de autoritatile competente din statul de origine sau de provenienta.
ART. 319
(1) Inscrisul care se traduce se prezinta notarului public in una dintre urmatoarele forme:
a) in original. Originalul poate fi un inscris sub semnatura privata caruia i s-a dat, dupa caz, data certa, legalizare de semnatura ori certificare sau poate fi un inscris autentic;
b) in copie legalizata ori certificata de autoritatea competenta care detine in arhiva originalul inscrisului.
(2) Interpretul si traducatorul autorizat are obligatia de a traduce complet, fara omisiuni, textul prezentat spre traducere si de a nu ii denatura continutul si sensul. Prin text prezentat spre traducere se intelege fie o parte din textul inscrisului, fie textul inscrisului in intregime. In cazul in care se solicita traducerea doar a unei parti din textul inscrisului se va putea face doar aceasta traducere, nefiind necesara si traducerea textului inscrisului in intregime. La sfarsitul traducerii se va inscrie formula de certificare a traducerii, prin care interpretul si traducatorul autorizat va certifica exactitatea traducerii, faptul ca textul prezentat spre traducere a fost tradus in intregime, fara omisiuni, si ca, prin traducere, inscrisului nu i-au fost denaturate continutul si sensul.
(3) In cazul legalizarii semnaturii interpretului si traducatorului autorizat care a efectuat o traducere din limba romana intr-o limba straina, calificarea de catre notarul public a inscrisului tradus se face pe baza datelor si informatiilor cuprinse in inscrisul in limba romana prezentat de interpretul si traducatorul autorizat in una dintre formele prevazute la alin. (1). In situatia in care din inscrisul prezentat in limba romana nu rezulta date si informatii suficiente pentru calificarea de catre notarul public a actului tradus, acesta respinge cererea de indeplinire a procedurii de legalizare a semnaturii interpretului si traducatorului autorizat.
(4) In cazul legalizarii semnaturii interpretului si traducatorului autorizat care a efectuat o traducere dintr-o limba straina in limba romana, calificarea de catre notarul public a inscrisului tradus se face pe baza datelor si informatiilor cuprinse in traducerea certificata de interpretul si traducatorul autorizat. In situatia in care din traducerea inscrisului nu rezulta date si informatii suficiente pentru calificarea de catre notarul public a actului tradus, acesta respinge cererea de indeplinire a procedurii de legalizare a semnaturii interpretului si traducatorului autorizat.
(5) Copia inscrisului care se traduce se anexeaza traducerii, cu aplicarea stampilei si a semnaturii interpretului si traducatorului autorizat pe marginile alaturate la imbinarea a doua file, astfel incat stampila de legatura sa fie aplicata pe toate filele inscrisului, care se numeroteaza, se capseaza, se cos sau se broseaza.
(6) Nu se poate legaliza semnatura interpretului si traducatorului autorizat daca inscrisul prezentat spre traducere, infatisat notarului public, este in copie simpla.
(7) Incheierea de legalizare a semnaturii interpretului si traducatorului autorizat se intocmeste in urma prezentarii la biroul notarului public a inscrisului care se traduce, precum si a traducerii acestuia, certificata de interpretul si traducatorul autorizat.
ART. 320
(1) Interpretul si traducatorul autorizat care efectueaza traducerea intocmeste formula de certificare, ce are urmatorul cuprins: “Subsemnatul, …………… (nume, prenume astfel cum sunt mentionate in autorizatie), interpret si traducator autorizat pentru limba/limbile straina/straine …, in temeiul Autorizatiei nr. … din data de …………, eliberata de Ministerul Justitiei din Romania, certific exactitatea traducerii efectuate din limba …………….. in limba ………, ca textul prezentat a fost tradus complet, fara omisiuni, si ca, prin traducere, inscrisului nu i-au fost denaturate continutul si sensul.
Inscrisul a carui traducere se solicita in intregime/in extras are, in integralitatea sa, un numar de …. pagini, poarta titlul/denumirea de ……., a fost emis de … si mi-a fost prezentat mie in intregime/in extras.
Traducerea inscrisului prezentat are un numar de …. pagini si a fost efectuata potrivit cererii scrise inregistrate cu nr. ………/zz.ll.aaaa, pastrate in arhiva subsemnatului. S-a incasat onorariul de ……. lei, cu chitanta/bon fiscal/ordin de plata nr. ………./zz.ll.aaaa.
INTERPRET SI TRADUCATOR AUTORIZAT ……………. (semnatura si stampila)”.
(2) Este interzisa modificarea in orice mod a formulei de certificare prevazute la alin. (1), precum si necompletarea uneia sau mai multora dintre mentiunile cuprinse in aceasta.
ART. 321
Notarul public refuza indeplinirea procedurii legalizarii semnaturii interpretului si traducatorului autorizat daca nu sunt indeplinite cerintele prevazute de lege si de prezentul regulament.
ART. 322
(1) In procedura de legalizare a semnaturii interpretului si traducatorului autorizat, notarul public verifica si atesta ca inscrisul prezentat pentru a fi tradus este prezentat in una dintre formele prevazute la art. 319 alin. (1), ca interpretul si traducatorul care a efectuat traducerea este autorizat conform legii, precum si faptul ca acesta a semnat traducerea si a aplicat stampila.
(2) In incheierea de legalizare a semnaturii interpretului si traducatorului autorizat, notarul public arata ca s-au indeplinit conditiile esentiale, respectiv data (anul, luna, ziua), numele si prenumele interpretului si traducatorului autorizat, prezentarea lui in persoana, calificarea actului prezentat spre traducere conform art. 319 alin. (1), precum si constatarea semnarii de catre acesta a traducerii. In situatia in care interpretul si traducatorul autorizat si-a depus specimenul de semnatura la biroul notarial, nu este necesara prezenta acestuia in fata notarului public in vederea indeplinirii procedurii.
ART. 323
(1) Notarul public poate efectua traduceri in conditiile art. 82 alin. (2) din lege.
(2) In cazul in care traducerea se efectueaza de catre notarul public, pe langa mentiunile prevazute la art. 322 alin. (2), in incheierea de legalizare a traducerii, notarul public certifica exactitatea traducerii, faptul ca textul prezentat a fost tradus complet, fara omisiuni, si ca, prin traducere, inscrisului nu i-au fost denaturate continutul si sensul. Incheierea va cuprinde, de asemenea, urmatorul text: “Inscrisul a carui traducere se solicita in intregime/in extras are, in integralitatea sa, un numar de …. pagini, poarta titlul/denumirea de ……., a fost emis de … si mi-a fost prezentat mie in intregime/in extras.
Traducerea inscrisului prezentat are un numar de …. pagini si a fost efectuata potrivit cererii scrise inregistrate cu nr. ……../zz.ll.aaaa, pastrate in arhiva subsemnatului.
S-a incasat onorariul de … lei, cu chitanta/bon fiscal/ordin de plata nr. ………/zz.ll.aaaa.”
ART. 324
Notarul public poate elibera copii legalizate de pe traducerile aflate in arhiva biroului notarial in conditiile prevazute de lege si de prezentul regulament pentru indeplinirea procedurii de legalizare a copiilor de pe inscrisuri.

SUBSECTIUNEA a 6-a
Primirea in depozit

ART. 325
(1) La primirea in depozit a inscrisurilor, documentelor, valorilor, precum si a altor bunuri neperisabile, pe care notarul public are posibilitatea practica si efectiva de a le depozita la biroul notarial in conditii de siguranta si a caror depozitare nu contravine legii si altor dispozitii de ordine publica sau bunelor moravuri, notarul public va proceda la verificarea cuprinsului sau, dupa caz, a continutului acestora.
(2) In vederea primirii in depozit, deponentul declara pe propria raspundere ca bunurile au provenienta legala.
ART. 326
(1) Amprentele/Tiparele dispozitivelor silvice speciale de marcat care au facut obiectul procedurii de certificare de sigiliu se depun in depozitul notarial.
(2) Incheierea de primire in depozit se intocmeste in numarul de exemplare cerut de parte, plus unul pentru arhiva.
(3) Restituirea inscrisurilor, documentelor sau valorilor primite in depozit se face pe baza semnaturii partilor, succesorilor sau, dupa caz, a reprezentantilor acestora, in registrul de depozite.
(4) Eliberarea bunurilor sau inscrisurilor aflate in depozit se face la termenul si in conditiile stabilite in incheierea de primire in depozit.
(5) La inceputul fiecarui an, notarul public procedeaza la reinscrierea in ordine cronologica in registrul de depozite a depozitelor neeliberate, incepand cu inscrierea cea mai veche, care va purta nr. 1 din registru.

SUBSECTIUNEA a 7-a
Acte de protest al cambiilor, cecurilor si al altor titluri la ordin

ART. 327
Actul de protest al cambiei, biletului la ordin sau al cecului se intocmeste, la cererea beneficiarului, de catre notarul public, care are obligatia de a-l inregistra, zilnic si in ordinea datei, in registrul prevazut la art. 102 alin. (1) lit. g) si de a comunica, in prima zi a fiecarei saptamani, camerei de comert si industrie judetene sau, dupa caz, a municipiului Bucuresti tabelul protestelor intocmite in saptamana precedenta, in conditiile prevazute de legile speciale.

SUBSECTIUNEA a 8-a
Eliberarea de duplicate ale inscrisurilor notariale

ART. 328
(1) Eliberarea duplicatelor se face in conditiile art. 155 din lege.
(2) Duplicatul unui inscris notarial se poate elibera la cererea oricareia dintre parti, a reprezentantului legal sau conventional, a succesorilor acestora, precum si a oricarei persoane care justifica un drept sau un interes legitim.
(3) Duplicatul reprezinta redarea fidela a continutului actului si a incheierii notariale, cu exceptia semnaturii partilor si a notarului instrumentator. In locul semnaturilor originale ale partilor si a notarului public instrumentator se mentioneaza numele si prenumele fiecarui semnatar.
(4) Pe prima pagina a duplicatului se aplica o parafa cu mentiunea “DUPLICAT”. Dupa redarea fidela a continutului actului, inclusiv a continutului incheierii notariale, se introduce formula de duplicat, cu urmatorul cuprins, sub care notarul public semneaza si aplica sigiliul: “Prezentul duplicat al actului …, cu nr. …, din data …, incheiat de catre notarul public …, se elibereaza la cererea lui …, in calitate de …, domiciliat in …, identificat cu …, CNP …, intr-un numar de … exemplare, de …, notar public, si are aceeasi forta probanta ca originalul. Onorariul in suma de … lei s-a incasat cu chitanta/bon fiscal/ordin de plata nr. … .” In cazul inscrisurilor prevazute la art. 101 din lege, formula de duplicat va avea urmatorul continut: “Prezentul duplicat al actului …, cu nr. …, din data ………, incheiat de catre notarul public …, se elibereaza la cererea lui …, in calitate de …, domiciliat in …, identificat cu …, CNP …, intr-un numar de … exemplare, de …, notar public, are aceeasi forta probanta ca originalul si constituie titlu executoriu in conditiile legii. Onorariul in suma de … lei s-a incasat cu chitanta/bon fiscal/ordin de plata nr. … .”
(5) Daca originalul actului a fost rectificat, duplicatul cuprinde atat continutul actului, cat si pe cel al incheierii de rectificare.
(6) Daca pe actul original aflat in arhiva notarului public sau a Camerei exista mentiunea revocarii sau a anularii totale ori partiale, nu se poate elibera duplicat de pe acesta. In acest caz, se poate elibera copie legalizata din arhiva, in conditiile din prezentul regulament.
(7) In cazul cererii de eliberare a unui duplicat de pe actele autentice incheiate intr-un singur exemplar original, altul decat cele eliberate la autentificare, incheierea de eliberare a duplicatului va primi numar distinct din registrul general si va purta data eliberarii, pentru fiecare exemplar eliberat.
(8) Eliberarea duplicatului de pe actele autentice intocmite intr-un singur exemplar original se face de pe actul autentic, conform art. 225 alin. (6), pastrat in arhiva notarului public.

SUBSECTIUNEA a 9-a
Reconstituirea actelor originale

ART. 329
(1) Reconstituirea actelor notariale originale se face in conditiile prevazute de art. 156 din lege.
(2) Procedura reconstituirii de catre notarul public a actelor notariale originale se indeplineste si pentru actele intocmite de notariatul de stat, ale carui arhive se preiau de catre Camere, sau inscrisuri care au disparut fara a mai exista un exemplar original. Reconstituirea se face cu acordul partilor sau, dupa caz, al succesorilor acestora.

SUBSECTIUNEA a 10-a
Procedura eliberarii incheierii cu privire la verificarea evidentelor succesorale

ART. 330
Pentru eliberarea incheierii privind verificarea evidentelor succesorale, prevazuta de Codul de procedura civila, notarul public aplica in mod corespunzator dispozitiile legale referitoare la verificarea evidentelor notariale si inregistrarea cauzei succesorale.
ART. 331
(1) Notarul public verifica prezentarea certificatului de deces, dovedirea calitatii de succesibil sau persoana indreptatita, precum si o copie a cererii de chemare in judecata, purtand mentiunea ca a fost sau nu depusa.
(2) Cererea se inregistreaza in evidentele succesorale ale Camerei si notarul public inregistreaza dosarul pe rolul biroului. Eliberarea incheierii revine notarului public competent in conditiile legii sa solutioneze procedura succesorala.
(3) Notarul public elibereaza, in termen de 3 zile lucratoare de la data inregistrarii cererii, o incheiere cu privire la rezultatul verificarilor efectuate in Registrul de evidenta a procedurilor succesorale tinut de Camera, precum si in registrele nationale notariale prevazute de art. 163 alin. (1) lit. a) – c) din lege.
(4) In incheierea mentionata la alin. (3) se vor inscrie rezultatele verificarii mentiunilor cuprinse in certificatele sau adeverintele eliberate din registrele succesorale.
(5) Notarul public procedeaza mai intai la interogarea Registrului de evidenta a procedurilor succesorale tinut de Camera in a carei circumscriptie teritoriala defunctul a avut ultimul domiciliu. In cazul in care, in urma verificarii, se constata ca succesiunea este solutionata, se va face mentiune despre acest fapt in incheiere, fara a se mai proceda la verificarea registrelor unice ale Uniunii prevazute de art. 163 alin. (1) lit. a) – c) din lege.
(6) Daca in urma verificarii registrului tinut de Camera se constata ca succesiunea defunctului nu se afla pe rolul niciunui birou notarial, interogarea Registrului national notarial de evidenta a succesiunilor se va face numai in situatia in care defunctul a avut ultimul domiciliu in strainatate sau nu i se cunoaste domiciliul, dar de pe urma caruia au ramas bunuri pe teritoriul Romaniei.
(7) Daca in urma verificarii prevazute la alin. (3) se constata ca succesiunea se afla pe rolul unui birou notarial, cel interesat va fi indrumat sa obtina incheierea de la notarul public care instrumenteaza dosarul.
(8) Cererea prin care se solicita efectuarea verificarilor, impreuna cu incheierea eliberata de notarul public in urma efectuarii verificarilor, se inregistreaza in Registrul general notarial sau, dupa caz, in registrul de succesiuni.

SECTIUNEA a 12-a
Controlul judecatoresc al actelor si procedurilor notariale

ART. 332
Controlul judecatoresc al actelor si procedurilor notariale se realizeaza, potrivit legii, pe calea actiunii in anulare sau, in cazul refuzului indeplinirii actului notarial, pe calea plangerii impotriva incheierii de respingere pronuntate de notarul public.
ART. 333
(1) Actiunea in anularea actului notarial se exercita de parti sau de orice persoana interesata la instanta competenta potrivit legii.
(2) Pana la ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a pronuntat anularea, actul notarial atacat se socoteste valabil indeplinit.
ART. 334
(1) Plangerea impotriva incheierii de respingere se inregistreaza la biroul notarului public care a refuzat indeplinirea actului notarial, iar acesta este obligat sa o inainteze, in termen de 3 zile lucratoare, judecatoriei in circumscriptia careia isi desfasoara activitatea, impreuna cu dosarul cauzei.
(2) Notarul public cu sediul biroului notarial in municipiul Bucuresti va inainta plangerea judecatoriei in circumscriptia careia se afla sediul biroului.

CAPITOLUL V
Dispozitii tranzitorii si finale

ART. 335
(1) Notarii stagiari care au inceput stagiatura pana la data de 31 decembrie 2012 inclusiv continua desfasurarea stagiului cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare la data inceperii stagiului, cu exceptia celor privind sustinerea examenului de definitivat, care se va organiza incepand de la data de 1 ianuarie 2013 de catre INR.
(2) La data intrarii in vigoare a prezentului regulament, atributiile delegate notarului stagiar de catre notarul public, in conditiile art. 21 alin. (1) din lege, in forma in vigoare la 31 decembrie 2012, inceteaza.
ART. 336
(1) Notarii publici in functie, inregistrati in registrul curtii de apel, se inscriu din oficiu in RNENP si acestora li se vor elibera, gratuit, la propunerea Colegiului director al Camerei, licentele de functionare, indeplinirea conditiilor prevazute la art. 58 fiind prezumata.
(2) Notarilor publici care nu au fost inregistrati in registrul curtii de apel, dar au primit, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentului regulament, avizul de functionare a biroului notarial, li se vor elibera din oficiu, gratuit, la propunerea Colegiului director al Camerei, licentele de functionare.
(3) Notarii publici inregistrati in registrul curtii de apel, inclusiv cei care nu mai sunt in functie sau sunt suspendati, vor fi inscrisi din oficiu in RNENP, cu toate modificarile din registrul curtii de apel.
(4) Pana la data de 31 decembrie 2013, notarii publici au obligatia de a modifica denumirea birourilor notariale potrivit legii si prezentului regulament.
ART. 337
Notarii publici care au fost alesi anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 77/2012 pentru modificarea si completarea Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995 in Colegiul director al Camerei, in mandatul 2010 – 2013, si in Consiliul Uniunii, in mandatul 2013 – 2017, isi vor indeplini mandatele in ambele organe de reprezentare ale profesiei, avand dreptul de a opta la sfarsitul mandatului in Colegiul director al Camerei, daca vor ramane membri in Consiliul Uniunii sau vor dori sa fie alesi pentru un nou mandat in Colegiul director al Camerei.
ART. 338
(1) Curtile de apel vor preda Consiliului Uniunii, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a Legii nr. 77/2012, registrele speciale de evidenta a notarilor publici si birourilor notariale, precum si documentele care au stat la baza inscrierii in acestea.
(2) Curtile de apel pot efectua inregistrari in registrele speciale pana la predarea acestora Consiliului Uniunii.
ART. 339
Anexele nr. 1 – 39 contin modelele incheierilor, registrelor utilizate de notarii publici, precum si ale altor lucrari notariale si fac parte din prezentul regulament.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close