DCC nr. 330/2013 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 alin. (2) si (3) din Codul fiscal

In M. Of. nr. 483 din 1 august 2013 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 330/2013 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 alin. (2) si (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Din cuprins:
Cu participarea in sedinta publica din 13 iunie 2013 a reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri financiar-fiscale, exceptie ridicata de Societatea Comerciala Samismod – S.R.L. din Targu Mures in Dosarul nr. 23/102/2012 al Tribunalului Mures – Sectia de contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 181D/2013.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 13 iunie 2013, in prezenta reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, cand Curtea, in temeiul art. 57 si art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a dispus amanarea pronuntarii pentru data de 25 iunie 2013, data la care a pronuntat prezenta decizie.

CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 6 decembrie 2012, pronuntata in Dosarul nr. 23/102/2012, Tribunalul Mures – Sectia de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri financiar-fiscale.
Exceptia a fost invocata de Societatea Comerciala Samismod – S.R.L. din Targu Mures intr-o cauza avand ca obiect solutionarea contestatiei formulate impotriva unor decizii de impunere din oficiu ale Directiei Generale a Finantelor Publice Mures.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea acesteia sustine, in esenta, ca dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale, intrucat stabilesc obligatii fiscale determinate in baza unei situatii anterioare propriei sale intrari in vigoare, aplicandu-se, astfel, retroactiv.
Tribunalul Mures – Sectia de contencios administrativ si fiscal apreciaza exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata. In opinia instantei, in cazul de fata se pune o problema de aplicare a legii, si nu una de constitutionalitate. De asemenea, nu se poate pune problema retroactivitatii legii, deoarece impozitul este stabilit numai pentru perioada de dupa intrarea in vigoare a ordonantei, si nu retroactiv, pentru perioada anterioara.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Guvernul considera ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat, il constituie prevederile art. 32 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri financiar-fiscale. In realitate, Curtea constata ca dispozitiile legale criticate sunt cele ale art. 18 alin. (2) si (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, astfel cum au fost modificate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri financiar-fiscale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 249 din 14 aprilie 2009, dispozitii ce au urmatoarea redactare: “(2) Contribuabilii, cu exceptia celor prevazuti la alin. (1), la art. 13 lit. c) – e), art. 15 si 38, in cazul carora impozitul pe profit este mai mic decat suma impozitului minim pentru transa de venituri totale corespunzatoare, prevazute la alin. (3), sunt obligati la plata impozitului la nivelul acestei sume.
(3) Pentru aplicarea prevederilor alin. (2), sumele corespunzatoare impozitului minim, stabilite in functie de veniturile totale inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, sunt urmatoarele:
________________________________________________
|  Venituri totale anuale  | Impozit minim anual |
|  (lei)   |(lei)|
|__________________________|_____________________|
| 0 – 52.000   |   2.200 |
|__________________________|_____________________|
| 52.001 – 215.000 |   4.300 |
|__________________________|_____________________|
| 215.001 – 430.000|   6.500 |
|__________________________|_____________________|
| 430.001 – 4.300.000  |   8.600 |
|__________________________|_____________________|
| 4.300.001 – 21.500.000   |  11.000 |
|__________________________|_____________________|
| 21.500.001 – 129.000.000 |  22.000 |
|__________________________|_____________________|
| Peste 129.000.001|  43.000″|
|__________________________|_____________________|

Se observa ca dispozitiile legale criticate au fost abrogate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 669 din 30 septembrie 2010. Avand in vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmeaza sa se pronunte asupra dispozitiilor legale criticate.
In opinia autoarei exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse in art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivitatii legii civile.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine urmatoarele:
In dosarul in care s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, Societatea Comerciala Samismod – S.R.L. din Targu Mures nu isi indeplinise la termen obligatia de declarare a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume prevazute de lege, pentru perioada 1 mai 2009 – 30 septembrie 2010. Administratia Finantelor Publice Mures a emis, pe baza prevederilor art. 83 alin. (4) din Codul de procedura fiscala, mai multe decizii de impunere din oficiu. Dispozitiile legale mentionate aveau la acel moment urmatoarea redactare: “Nedepunerea declaratiei fiscale da dreptul organului fiscal sa procedeze la stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat. Stabilirea din oficiu a obligatiilor fiscale nu se poate face inainte de implinirea unui termen de 15 zile de la instiintarea contribuabilului privind depasirea termenului legal de depunere a declaratiei fiscale. In cazul contribuabililor care au obligatia declararii bunurilor sau veniturilor impozabile, stabilirea din oficiu a obligatiei fiscale se face prin estimarea bazei de impunere, potrivit art. 67. Impunerea din oficiu nu se face in cazul contribuabililor inactivi sau al celor din evidenta speciala, atat timp cat se gasesc in aceasta situatie.”
Art. 34 alin. (1) din Codul fiscal stabilea pentru perioada de referinta in sarcina contribuabilului obligatia de a declara si plati impozitul pe profit trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul, cu exceptia cazului in care legea prevedea altfel.
Potrivit art. 67 alin. (1) din Codul de procedura fiscala, organul fiscal stabileste baza de impunere si obligatia de plata aferenta printr-o estimare rezonabila a bazei de impunere, folosind orice proba sau mijloc de proba, ori de cate ori acesta nu poate determina situatia fiscala corecta. Or, estimarea bazei de impunere, intr-o asemenea situatie, se face prin raportare la o perioada anterioara.
Potrivit punctului 11^5 din Titlul II – “Impozitul pe profit” din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, astfel cum au fost completate prin Hotararea Guvernului nr. 488/2009 pentru completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 286 din 30 aprilie 2009, “Prevederile art. 18 alin. (2) din Codul fiscal nu se aplica societatilor in inactivitate temporara inscrisa in registrul comertului, conform prevederilor art. 237 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. In situatia in care contribuabilii intra in inactivitate temporara in cursul anului, prevederile art. 18 alin. (2) se aplica pentru perioada cuprinsa intre inceputul anului si data cand societatea inregistreaza la oficiul registrului comertului cererea de inscriere de mentiuni. Daca perioada de inactivitate temporara inceteaza in cursul anului, contribuabilii aplica prevederile art. 18 alin. (2) de la data incetarii inactivitatii temporare, corespunzator cu perioada din an ramasa pana la 31 decembrie.”
Asadar, societatea comerciala respectiva nu era in stare de inactivitate, astfel incat prevederile legale criticate i s-au aplicat.
Autoarea critica insa modul in care era calculat impozitul datorat, potrivit art. 18 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, adica faptul ca legiuitorul se raporteaza la data de 31 decembrie a anului precedent, an in care respectiva societate comerciala a declarat si platit impozite.
Curtea constata ca legiuitorul nu a adoptat prevederi legale cu aplicare retroactiva, ci doar a luat in considerare profitul realizat de respectiva societate comerciala in anul precedent, ca un element obiectiv de estimare in calculul taxelor si impozitelor datorate statului. De altfel, cu privire la dispozitiile art. 18 alin. (3) din Codul fiscal, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 850 din 23 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 649 din 12 septembrie 2011, si Decizia nr. 991 din 14 iulie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 652 din 13 septembrie 2011, statuand ca aceste prevederi iau in considerare veniturile totale anuale care se incadreaza intre anumite marje si doar aplicarea impozitarii urmeaza sa se faca cu 1 mai 2009, respectiv de la o data ulterioara publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2009.
In conditiile in care o societate comerciala nu isi indeplineste obligatiile legale de declarare si plata a taxelor si impozitelor si nici nu inregistreaza la organele competente starea sa de inactivitate, optiunea legiuitorului este justificata, atat pentru estimarea bazei de impozitare, cat si in scopul combaterii evaziunii fiscale.

Pentru motivele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:

Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Societatea Comerciala Samismod – S.R.L. din Targu Mures in Dosarul nr. 23/102/2012 al Tribunalului Mures – Sectia de contencios administrativ si fiscal si constata ca dispozitiile art. 18 alin. (2) si (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal sunt constitutionale in raport de criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica Tribunalului Mures – Sectia de contencios administrativ si fiscal si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Pronuntata in sedinta din data de 25 iunie 2013.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close