Regulamentul activitatilor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului

In M. Of. nr. 461 din 25 iulie 2013 a fost republicata Hotararea Parlamentului nr. 4/1992 – Regulamentul activitatilor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului.

Din cuprins:
*) Republicat in temeiul prevederilor art. II din Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 55/2013 privind modificarea si completarea Regulamentului sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, aprobat prin Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 4/1992, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 394 din 1 iulie 2013, dandu-se textelor o noua numerotare, cu identificarea cifrica a alineatelor.
Regulamentul activitatilor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului a fost aprobat prin Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 4/1992, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 34 din 4 martie 1992, iar ulterior a fost modificat si completat prin Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 13/1995 privind modificarea si completarea articolului 7 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 136 din 5 iulie 1995.

CAPITOLUL I
Organizarea structurilor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului

SECTIUNEA 1
Dispozitii generale

ART. 1
(1) Parlamentul este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat.
(2) Camera Deputatilor si Senatul se organizeaza si functioneaza in conformitate cu dispozitiile Constitutiei Romaniei, cu respectarea prevederilor legilor si ale regulamentelor parlamentare in vigoare.
ART. 2
(1) Dupa alegerea unui nou Parlament, acesta se reuneste la convocarea Presedintelui Romaniei, in cel mult 20 de zile de la alegeri.
(2) In sedinte separate, Camera Deputatilor si Senatul isi incep activitatea prin constituirea grupurilor parlamentare si prin organizarea activitatii de validare a mandatelor.
(3) Dupa validarea mandatelor si depunerea de catre parlamentari a juramantului de credinta fata de tara si popor, cele doua Camere isi aleg presedintii, birourile permanente si comisiile permanente.
ART. 3
(1) Camera Deputatilor si Senatul lucreaza in sedinte separate.
(2) Camerele isi organizeaza structuri comune si desfasoara activitati si sedinte comune in conformitate cu prevederile prezentului regulament.

SECTIUNEA a 2-a
Structuri comune ale celor doua Camere

ART. 4
(1) La nivelul Parlamentului se organizeaza comisii comune permanente ale celor doua Camere, grupuri de prietenie cu alte parlamente si delegatiile cu caracter permanent la organizatiile parlamentare internationale.
(2) Cele doua Camere isi pot constitui, in afara comisiilor comune permanente, comisii speciale si comisii de ancheta parlamentara.
(3) Liderii grupurilor parlamentare din Camera Deputatilor si din Senat negociaza componenta numerica si propun componenta nominala a structurilor comune prevazute la alin. (1) si (2) si a conducerilor acestor structuri pentru a asigura respectarea configuratiei politice a celor doua Camere si raportul dintre numarul deputatilor si numarul senatorilor.
ART. 5
(1) La inceputul fiecarei legislaturi, Camera Deputatilor si Senatul constituie Grupul Roman al Uniunii Interparlamentare (GRUI), denumit in continuare GRUI, care este condus de un comitet director. Din GRUI fac parte toti deputatii si senatorii.
(2) Plenul celor doua Camere alege comitetul director si presedintele GRUI, iar comitetul director alege biroul executiv al GRUI, compus din presedinte, 2 vicepresedinti, 2 secretari si un trezorier.
(3) Comitetul director al GRUI propune plenului celor doua Camere constituirea, pe baza de reciprocitate, a grupurilor de prietenie cu alte parlamente, asigura coordonarea activitatii acestor grupuri si propune delegatiile care participa la activitatile Uniunii Interparlamentare.
(4) Fiecare deputat si senator face parte din doua sau mai multe grupuri de prietenie, in functie de optiunile personale, de numarul de grupuri de prietenie si de marimea acestor grupuri.
(5) Componenta numerica, nominala si conducerea grupurilor de prietenie se stabilesc prin hotarare a Parlamentului.
ART. 6
(1) Delegatiile Parlamentului la organizatiile parlamentare internationale se constituie prin adoptarea de hotarari ale Parlamentului care stabilesc componenta numerica, componenta nominala si conducerea delegatiilor. Marimea delegatiilor se stabileste in functie de norma de reprezentare care este stabilita de catre organizatiile internationale si este alocata Parlamentului.
(2) In cazul in care se primesc invitatii in cadrul relatiilor externe bilaterale ale Parlamentului, se vor constitui delegatii externe ad-hoc compuse din deputati si senatori, participarea fiind aprobata, in fiecare caz, de catre Biroul permanent al Camerei Deputatilor pentru deputati si de catre Biroul permanent al Senatului pentru senatori. La constituirea acestor delegatii ad-hoc se vor respecta principiile generale prevazute la art. 4 alin. (3).
(3) La intoarcerea din orice deplasare externa, se vor prezenta informari la Biroul permanent al Camerei Deputatilor si la Biroul permanent al Senatului.
(4) Delegatiile cu caracter permanent ale Parlamentului la organizatiile internationale vor prezenta si anual, la cele doua birouri permanente, la inceputul primei sesiuni parlamentare, o informare asupra activitatii lor in cadrul respectivelor organizatii in anul anterior.
ART. 7
(1) Comisiile comune permanente sunt constituite prin hotarari ale Parlamentului, de regula, la inceputul fiecarei legislaturi.
(2) Hotararile Parlamentului de infiintare a comisiilor comune permanente cuprind obiectul de activitate si atributiile respectivelor comisii, procedurile generale de lucru si alte informatii strict necesare unei bune functionari, iar in anexa sunt cuprinse componenta nominala si conducerea comisiilor.
(3) Personalul de specialitate al comisiilor comune permanente, spatiile necesare si alte elemente ce tin de logistica necesara unei bune desfasurari a activitatii sunt puse la dispozitie atat de Camera Deputatilor, cat si de Senat printr-un acord realizat la nivelul celor doua birouri permanente.
ART. 8
(1) La nivelul Parlamentului se pot constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte normative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri precizate in hotararile de constituire a respectivelor comisii.
(2) Comisiile speciale se pot constitui la initiativa celor doua birouri permanente sau la propunerea a cel putin o patrime din numarul deputatilor si al senatorilor. Pe durata functionarii, comisiile speciale au acelasi statut ca si comisiile permanente.
(3) Prevederile art. 7 alin. (2) si (3) sunt aplicabile si in cazul comisiilor speciale, iar procedurile de lucru sunt similare cu cele ale comisiilor permanente din cadrul Camerei Deputatilor si Senatului.
(4) Propunerile legislative elaborate de comisiile speciale se depun la cele doua birouri permanente, sub semnatura majoritatii sau a tuturor membrilor comisiei. Cele doua birouri permanente solicita, in cel mult 5 zile, avizul Consiliului Legislativ. Propunerile legislative elaborate de catre o comisie speciala nu mai sunt supuse analizei altor comisii.
(5) Dupa primirea avizului Consiliului Legislativ, textul propunerii legislative si avizul respectiv sunt difuzate atat deputatilor si senatorilor, cat si Guvernului care pot formula amendamente in termen de 7 zile. In termen de 5 zile de la expirarea termenului de depunere a amendamentelor, comisia speciala va depune un raport asupra amendamentelor formulate.
(6) Propunerile legislative elaborate de comisiile speciale si rapoartele acestor comisii se inscriu cu prioritate pe ordinea de zi a sedintelor comune ale celor doua Camere de catre birourile permanente.
(7) Prevederile art. 21 – 29 se aplica in mod corespunzator propunerilor legislative elaborate de comisiile speciale.
ART. 9
(1) In conditiile in care se considera necesara clarificarea cauzelor si imprejurarilor in care s-au produs evenimente sau au avut loc actiuni cu efecte negative, precum si pentru stabilirea concluziilor, raspunderilor si masurilor care se impun, la nivelul Parlamentului se pot constitui comisii de ancheta parlamentara.
(2) Comisiile de ancheta parlamentara nu pot avea ca obiect activitatea unor institutii sau persoane care fac parte din puterea judecatoreasca.
(3) Comisiile de ancheta parlamentara se pot constitui la initiativa a cel putin o patrime din numarul deputatilor si al senatorilor.
(4) Prevederile art. 8 alin. (3) si (6) se aplica in mod corespunzator si comisiilor de ancheta parlamentara.
ART. 10
Hotararile Parlamentului prin care se constituie structurile comune ale Camerei Deputatilor si Senatului se adopta cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor prezenti.

SECTIUNEA a 3-a
Activitati comune ale celor doua Camere

ART. 11
Activitatile comune desfasurate de catre parlamentari sunt:
a) sedinte comune ale celor doua birouri permanente;
b) sedinte ale organelor de conducere ale structurilor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului;
c) sedinte ale comisiilor comune permanente;
d) sedinte ale comisiilor permanente reunite din Camera Deputatilor si din Senat;
e) sedinte ale comisiilor comune speciale sau ale comisiilor comune de ancheta;
f) activitati desfasurate de grupurile parlamentare de prietenie cu alte parlamente;
g) activitati desfasurate de catre delegatiile Parlamentului la organizatiile si organismele internationale;
h) sedinte comune ale Camerei Deputatilor si Senatului.
ART. 12
Activitatile comune ale Camerei Deputatilor si Senatului se desfasoara la convocarea celor doua birouri permanente reunite sau la convocarea conducerii structurilor comune ale celor doua Camere prevazute la art. 4 alin. (1) si (2).

CAPITOLUL II
Organizarea si desfasurarea sedintelor comune

SECTIUNEA 1
Competenta; convocarea sedintelor comune

ART. 13
Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc in sedinte comune pentru:
1. primirea mesajului Presedintelui Romaniei;
2. aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat, a legilor rectificative si a contului de executie bugetara;
3. declararea mobilizarii totale sau partiale;
4. declararea starii de razboi;
5. suspendarea sau incetarea ostilitatilor militare;
6. aprobarea strategiei nationale de aparare a tarii;
7. examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si ale Curtii de Conturi;
8. numirea, la propunerea Presedintelui Romaniei, a directorilor serviciilor de informatii si exercitarea controlului asupra activitatii acestor servicii;
9. numirea Avocatului Poporului;
10. stabilirea statutului deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale acestora;
11. reexaminarea Legii bugetului de stat si a Legii bugetului asigurarilor sociale de stat, precum si reexaminarea legii adoptate in sedinta comuna, prin angajarea raspunderii Guvernului;
12. adoptarea proiectelor sau propunerilor de revizuire a Constitutiei in cazul in care, prin procedura de mediere, Camerele nu ajung la un acord;
13. depunerea juramantului de catre Presedintele Romaniei;
14. punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei pentru inalta tradare;
15. suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei sau a persoanei care asigura interimatul in exercitarea acestei functii, in cazul in care a savarsit fapte grave prin care se incalca prevederile Constitutiei;
16. incuviintarea starii de asediu sau a starii de urgenta, in intreaga tara ori in unele unitati administrativ-teritoriale, instituita de Presedintele Romaniei;
17. dezbaterea programului si a listei Guvernului si acordarea votului de incredere;
18. retragerea increderii acordate Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura;
19. desfasurarea procedurii privitoare la angajarea raspunderii Guvernului asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege;
20. numirea si revocarea membrilor Curtii de Conturi;
21. efectuarea altor numiri in functii care, potrivit legii, intra in competenta Parlamentului;
22. adoptarea legilor de aderare a Romaniei la tratatele constitutive ale Uniunii Europene si la Tratatul Atlanticului de Nord;
23. adoptarea unor declaratii, mesaje sau a altor acte cu caracter exclusiv politic;
24. prezentarea hotararii Curtii Constitutionale privind rezultatele referendumului national;
25. primirea unor reprezentanti ai altor state sau ai unor organisme internationale;
26. celebrarea unor sarbatori nationale sau a unor comemorari;
27. constituirea unor comisii comune de ancheta sau a altor comisii speciale;
28. adoptarea Codului de conduita al deputatilor si al senatorilor;
29. dezbaterea textelor legislative aflate in divergenta ca urmare a neajungerii la un acord in comisia de mediere sau a neaprobarii, in tot sau in parte, a raportului comisiei de mediere de catre una dintre Camere, precum si adoptarea unui text definitiv in problemele divergente, in cazul proiectelor de acte normative neadoptate inaintea intrarii in vigoare a Legii de revizuire a Constitutiei Romaniei nr. 429/2003;
30. alte situatii in care birourile permanente ale celor doua Camere considera necesara convocarea lor in sedinta comuna.
ART. 14
(1) Convocarea Camerelor in sedinta comuna se face de presedintii acestora, de comun acord.
(2) Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, convocarea in sedinta comuna se face de drept in cazurile prevazute la art. 92 alin. (2) si (3) si art. 93 din Constitutia Romaniei, republicata, iar in celelalte cazuri prevazute la art. 13 din prezentul regulament, convocarea se face in conditiile alin. (1).

SECTIUNEA a 2-a
Atributiile birourilor permanente; ordinea de zi si programul de lucru

ART. 15
(1) Birourile permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului se intrunesc in sedinta comuna, la convocarea presedintilor acestora, pentru:
a) adoptarea proiectului ordinii de zi si a proiectului programului de lucru ale sedintelor comune ale Parlamentului;
b) stabilirea datei si locului desfasurarii sedintelor comune;
c) pregatirea si asigurarea desfasurarii in bune conditii a lucrarilor sedintelor comune;
d) indeplinirea oricaror altor atributii prevazute de Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, republicata, si de celelalte acte normative in vigoare incidente.
(2) Lucrarile sedintelor comune ale birourilor permanente ale celor doua Camere sunt conduse, prin rotatie, de presedintii acestora sau, in absenta lor, de catre unul dintre vicepresedinti, desemnat de catre presedintele respectivei Camere.
ART. 16
La sedintele comune ale birourilor permanente participa cate un reprezentant al grupurilor parlamentare, precum si, la invitatia celor 2 presedinti, alte persoane a caror prezenta este utila pentru discutarea problemelor aflate in dezbatere.
ART. 17
Materialele ce urmeaza a fi inscrise pe ordinea de zi se transmit birourilor permanente cu cel putin 10 zile inainte de dezbaterea acestora in plen, in afara de cazurile in care, potrivit Constitutiei si prezentului regulament, este necesara dezbaterea cu procedura de urgenta in plenul Camerelor reunite.
ART. 18
Proiectele de legi se inscriu pe ordinea de zi in cel mult 10 zile de la primirea raportului comun al comisiilor sesizate in fond.
ART. 19
(1) La solicitarea Presedintelui Romaniei, primirea mesajului adresat Parlamentului se inscrie cu prioritate pe ordinea de zi sau, dupa caz, la data solicitata.
(2) Dupa primirea mesajului, Parlamentul poate hotari dezbaterea acestuia.
(3) In acelasi mod se va proceda si cu alte cereri ale Presedintelui Romaniei formulate in exercitarea atributiilor sale.
ART. 20
(1) Proiectul ordinii de zi si al programului de lucru este supus aprobarii Parlamentului in ziua stabilita pentru sedinta comuna.
(2) Ordinea de zi si programul de lucru se adopta cu votul deschis a cel putin jumatate plus unu din numarul deputatilor si senatorilor prezenti.
(3) In mod exceptional, in orice sedinta comuna, presedintele Camerei Deputatilor sau presedintele Senatului poate propune, pentru motive temeinice, modificarea ordinii de zi si/sau a programului de lucru, la cererea unuia dintre birourile permanente sau a unui grup parlamentar din oricare Camera, ori, dupa caz, la cererea Guvernului.
(4) Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi si/sau a programului de lucru se face printr-o singura luare de cuvant, limitata in timp. In cazul in care exista opinii contrare, se va da cuvantul cate unui singur vorbitor de la fiecare grup parlamentar, dupa care se vor supune votarii propunerile formulate.
(5) Modificarea ordinii de zi si/sau a programului de lucru se efectueaza in aceleasi conditii ca si aprobarea acestora.

SECTIUNEA a 3-a
Lucrarile in comisiile permanente

ART. 21
(1) Biroul permanent al fiecarei Camere inainteaza proiectele de legi, spre dezbatere si avizare in fond, comisiei permanente a fiecarei Camere in competenta careia intra materia reglementata prin proiect, putand sesiza si alte comisii permanente pentru a-si da avizul. In acelasi mod se va proceda si in cazul cererilor de reexaminare formulate de Presedintele Romaniei, a reexaminarilor care trebuie facute ca urmare a deciziilor Curtii Constitutionale sau pentru alte materiale care, potrivit art. 13, se dezbat in sedinta comuna a Camerelor Parlamentului, pentru care birourile permanente reunite au stabilit ca sunt necesare dezbaterea si avizarea in comisii permanente.
(2) Propunerile legislative se transmit Consiliului Legislativ pentru obtinerea avizului cerut de lege inaintea sesizarii comisiilor permanente.
(3) Cererile de reexaminare a legilor adoptate in sedinte comune se trimit spre dezbatere si avizare comisiilor sesizate initial in fond. Cererile de reexaminare a legilor pentru care Guvernul si-a angajat raspunderea se trimit spre dezbatere si avizare comisiilor in a caror competenta intra materia reglementata de respectivele legi.
ART. 22
(1) Proiectele de legi si materialele prevazute la art. 21 se dezbat in sedinta comuna de comisiile permanente ale celor doua Camere, sesizate in fond, care intocmesc un raport comun.
(2) Convocarea sedintei comune se face de catre presedintii comisiilor permanente sesizate in fond, cu cel putin 48 de ore inainte de data sedintei, daca, potrivit procedurii de urgenta, nu este necesar un termen mai scurt.
(3) Participarea deputatilor si senatorilor la sedinta comuna a comisiilor permanente sesizate in fond este obligatorie.
ART. 23
(1) Sedintele comune ale comisiilor sunt publice, cu exceptia cazurilor in care plenul acestora decide altfel. Lucrarile pot fi transmise sau difuzate de institutiile mass-media, daca acest lucru este aprobat de majoritatea parlamentarilor prezenti.
(2) Membrii Guvernului au acces la lucrarile comisiilor. Comisiile pot solicita participarea la lucrarile lor a unor membri ai Guvernului sau a secretarilor de stat, situatie in care prezenta acestora este obligatorie.
(3) La sedintele comune ale comisiilor permanente au dreptul sa participe deputatii si senatorii, din alte comisii, care au facut propuneri sau amendamente, precum si reprezentanti ai departamentelor legislative din cele doua Camere. La solicitarea presedintilor comisiilor pot participa specialisti ai comisiilor permanente respective si specialisti ai Guvernului.
(4) Comisiile pot invita sa participe la lucrari persoane interesate, reprezentanti ai unor organizatii neguvernamentale si specialisti din partea unor autoritati publice sau a altor institutii specializate. Reprezentantii organizatiilor neguvernamentale si specialistii invitati pot sa isi prezinte opiniile cu privire la problemele discutate in comisie sau pot inmana presedintelui comisiei documentatii ce vizeaza tematica pusa in discutie.
(5) Persoanele care nu sunt membre ale comisiilor permanente sesizate in fond nu pot participa la vot.
ART. 24
(1) Comisiile permanente sesizate lucreaza legal, in sedinte comune, in prezenta a cel putin jumatate plus unu din numarul parlamentarilor care le compun; hotararile se adopta cu votul a cel putin jumatate plus unu din numarul membrilor prezenti.
(2) In situatia in care comisiile permanente nu se pot reuni in sedinta comuna cu respectarea prevederilor alin. (1) si nu se poate depune raportul in termenul stabilit, cele doua birouri permanente pot aproba inscrierea pe ordinea de zi a sedintei comune a proiectului de lege sau a propunerii legislative in vederea dezbaterii si adoptarii respectivului act normativ, fara raport.
ART. 25
Votul in comisie este, de regula, deschis. Comisia poate decide ca anumite hotarari sa fie luate prin vot secret.
ART. 26
(1) Lucrarile sedintelor comune sunt conduse de presedintele uneia dintre comisiile permanente sesizate, conform acordului celor 2 presedinti.
(2) Cu privire la desfasurarea sedintelor comisiilor se incheie procese-verbale. La solicitarea presedintilor comisiilor se pot realiza stenograme sau inregistrari, care pot fi consultate de deputati si senatori.
(3) Prin grija birourilor comisiilor se redacteaza sinteza lucrarilor comisiilor reunite, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a.
ART. 27
(1) Presedintii comisiilor permanente sesizate in fond stabilesc, de comun acord, un termen in care sa le fie remise avizele celorlalte comisii care examineaza proiectul de lege sau alte propuneri.
(2) In cazul nerespectarii acestui termen, comisiile reunite, sesizate in fond, vor putea redacta raportul fara a mai astepta avizele celorlalte comisii.
ART. 28
(1) Dupa examinarea proiectului de lege sau a propunerilor legislative, a avizelor si a amendamentelor scrise primite, unu sau mai multi raportori desemnati de comisiile permanente reunite, la propunerea presedintilor acestora, vor intocmi un raport comun, care va fi supus aprobarii prin vot.
(2) In raportul comisiilor permanente reunite sesizate in fond se va face referire la toate avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea respectiva, la toate amendamentele primite, admise ori respinse, la avizul Consiliului Legislativ si la avizele altor autoritati publice, daca s-au primit asemenea avize.
(3) Raportul va cuprinde propuneri motivate privind adoptarea fara modificari a initiativei legislative, respingerea acesteia sau adoptarea acesteia cu modificari si/ori completari si se inainteaza birourilor permanente.
(4) Rapoartele se semneaza de presedintii comisiilor reunite si de secretarii respectivi.
(5) In cazul in care comisiile reunite examineaza in fond mai multe proiecte de legi si propuneri legislative care au acelasi obiect de reglementare se intocmeste un singur raport, cu respectarea prevederilor alin. (2) si (3).
ART. 29
Raportul comun, insotit de avize, se transmite biroului permanent al fiecarei Camere, care va asigura multiplicarea si difuzarea acestuia la deputati si senatori si, dupa caz, Guvernului ori altor autoritati publice indreptatite, cu 3 zile inainte de dezbaterea in plen. Difuzarea catre Guvern sau alte autoritati publice indreptatite se face de Biroul permanent al Camerei Deputatilor.

SECTIUNEA a 4-a
Desfasurarea sedintelor comune

ART. 30
Lucrarile sedintelor comune sunt conduse, alternativ, de presedintele Camerei Deputatilor si de presedintele Senatului, asistati de 2 secretari, cate unul de la fiecare Camera.
ART. 31
Sedintele comune ale celor doua Camere sunt publice, in afara cazurilor in care, la cererea presedintelui care conduce sedinta sau a unui grup parlamentar, se hotaraste, cu cel putin jumatate plus unu din voturile deputatilor si senatorilor prezenti, ca acestea sa fie secrete.
ART. 32
(1) La sedintele publice ale celor doua Camere pot asista diplomati, reprezentanti ai presei, radioului si televiziunii, precum si cetateni, pe baza autorizatiei sau invitatiei emise de secretarii generali ai aparatelor celor doua Camere, in conditiile stabilite de birourile permanente si in limita locurilor disponibile.
(2) Membrii Guvernului sau reprezentantii acestora pot lua parte la lucrarile sedintei comune pe banca ministeriala.
(3) Persoanele care asista la sedinta trebuie sa pastreze linistea si sa se abtina de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, in caz contrar fiind evacuate din sala.
(4) Presedintele care conduce sedinta comuna are dreptul sa atraga atentia ziarelor si celorlalte mijloace de informare in masa asupra informatiilor vadit inexacte difuzate de acestea privind lucrarile sedintelor comune.
(5) La cererea presedintelui, mijloacele de informare in masa sunt obligate sa dea publicitatii cele aratate de acesta. Daca abaterea se repeta, presedintele va putea, consultand Camerele reunite, sa retraga, pe un anumit timp, autorizatia de participare la lucrari a reprezentantilor mijloacelor de informare in masa aflati in culpa.
ART. 33
(1) Deputatii si senatorii sunt obligati sa fie prezenti la lucrarile comune ale Camerei Deputatilor si Senatului si sa se inscrie pe lista de prezenta a sedintei comune, tinuta de secretari.
(2) Deputatul sau senatorul poate solicita in scris liderului grupului parlamentar din care face parte permisiunea de a absenta de la lucrarile comune pentru rezolvarea unor probleme legate de exercitarea mandatului sau pentru rezolvarea unor probleme personale.
(3) In situatia in care deputatul sau senatorul absenteaza de la lucrarile comune datorita aparitiei unor situatii neprevazute, acesta se poate adresa in scris Biroului permanent pentru a solicita motivarea respectivelor absente.
(4) Neparticiparea la cel putin o activitate parlamentara desfasurata in sediul Camerei Deputatilor sau Senatului, dupa caz, se considera absenta nemotivata si are drept consecinta retinerea a 1% din indemnizatia lunara bruta a deputatului sau a senatorului, cu exceptia motivarii absentelor in conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputatilor si ale Regulamentului Senatului.
ART. 34
Presedintele care conduce sedinta comuna este obligat sa anunte prezenta, ordinea de zi si programul de lucru.
ART. 35
Presedintele sau vicepresedintele care il inlocuieste si care conduce dezbaterile vegheaza la respectarea regulamentului si mentinerea ordinii in sala de sedinta.
ART. 36
(1) Deputatii si senatorii iau cuvantul in ordinea inscrierii pe lista, cu incuviintarea presedintelui.
(2) Ministrilor prezenti in sedinta comuna li se poate da cuvantul in orice faza a dezbaterii si ori de cate ori il solicita.
ART. 37
Nimeni nu poate lua cuvantul decat daca ii este dat de presedinte. Persoanele care iau cuvantul vorbesc de la tribuna sau de la locuri special amenajate in acest scop.
ART. 38
(1) Presedintele are dreptul sa limiteze durata luarilor de cuvant, in functie de obiectul dezbaterilor.
(2) Vorbitorii sunt obligati ca in cuvantul lor sa se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea careia s-au inscris la cuvant. In caz contrar, presedintele le atrage atentia si, daca nu se conformeaza, le retrage cuvantul.
ART. 39
(1) Presedintele sau liderul unui grup parlamentar poate cere incheierea dezbaterii unei probleme puse in discutie.
(2) Cererea de incheiere a dezbaterii se adopta cu votul a cel putin jumatate plus unu din numarul deputatilor si senatorilor prezenti.
(3) Presedintele este obligat sa acorde pauza de consultari la solicitarea unui lider sau a unui vicelider de grup parlamentar.
(4) Pauza de consultari nu poate depasi 30 de minute.
ART. 40
(1) Este interzisa proferarea de insulte sau calomnii atat de la tribuna, cat si din sala de sedinte.
(2) Se interzice dialogul intre vorbitorii aflati la tribuna si persoanele aflate in sala.
ART. 41
Presedintele cheama la ordine deputatii sau senatorii care tulbura dezbaterile sau creeaza agitatie. El poate intrerupe sedinta cand tulburarea persista si poate dispune evacuarea din sala a persoanelor care impiedica in orice mod desfasurarea normala a lucrarilor sedintei comune.
ART. 42
(1) In afara dezbaterilor legislative sau politice care se desfasoara in plenul celor doua Camere, conform ordinii de zi, un deputat sau un senator poate solicita sa i se dea cuvantul pentru probleme de procedura, pentru un drept la replica sau pentru a comunica plenului probleme de ordin personal.
(2) Cand un parlamentar solicita cuvantul pentru probleme de procedura sau pentru dreptul la replica, presedintele este obligat sa-i acorde cuvantul imediat.
(3) Un deputat sau un senator poate solicita cuvantul pentru probleme de procedura numai in cazul in care considera ca in acel moment al dezbaterilor au fost incalcate anumite prevederi ale regulamentului, prevederi la care va face referire in interventia sa.
(4) Un deputat sau un senator poate cere dreptul la replica in situatia in care, de la microfonul Parlamentului, in acel moment al dezbaterilor, s-au facut la adresa sa afirmatii pe care le considera incorecte sau ofensatoare. Dreptul la replica va fi formulat intr-un mod care sa nu genereze un nou drept la replica.
(5) Un deputat sau un senator poate solicita cuvantul pentru a expune o problema cu caracter personal, care are legatura cu calitatea sa de parlamentar, iar presedintele ii va acorda cuvantul la inceputul sau la sfarsitul sedintei in plen.
(6) Luarile de cuvant, pentru situatiile prevazute in prezentul articol, nu vor depasi doua minute.
ART. 43
(1) Dezbaterile se inregistreaza pe banda magnetica si se stenografiaza.
(2) Stenogramele se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a, cu exceptia celor privitoare la sedintele secrete, in cel mult 15 zile, dar nu mai devreme de 5 zile de la data sedintei.
(3) Deputatii si senatorii au dreptul de a examina exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetica in cel mult 5 zile de la data sedintei, inainte de publicarea textului in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a.

SECTIUNEA a 5-a
Procedura de vot

ART. 44
(1) Votul deputatilor si al senatorilor este personal. El poate fi deschis sau secret.
(2) Votul deschis se exprima public prin ridicare de maini, electronic ori prin apel nominal, iar rezultatul votarii se comunica de catre presedintele care conduce sedinta.
(3) Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot, cu bile sau electronic.
(4) Rezultatul votului secret exprimat prin buletine de vot sau cu bile se constata de catre birourile permanente ale celor doua Camere si se consemneaza intr-un proces-verbal care se prezinta plenului.
ART. 45
Camera Deputatilor si Senatul, intrunite in sedinta comuna, vor stabili de fiecare data ce procedura de vot vor utiliza, in afara cazurilor in care prin prezentul regulament se stabileste o procedura de vot obligatorie.
ART. 46
Acordarea votului de incredere Guvernului si retragerea increderii acordate Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura sunt supuse procedurii votului secret cu bile.
ART. 47
Votarea prin apel nominal se face in modul urmator: presedintele explica obiectul votarii si sensul cuvintelor “pentru” si “contra”; unul dintre secretari da citire numelui si prenumelui deputatilor si senatorilor; fiecare deputat si senator raspunde “pentru” sau “contra”.
ART. 48
Votul cu bile se desfasoara astfel: in fata presedintelui care conduce lucrarile sedintei comune se asaza o urna alba si una neagra. Deputatii si senatorii vin pe rand la urne, dupa ce primesc de la chestori cate doua bile, una alba si una neagra, si le introduc in cele doua urne. Bila alba introdusa in urna alba si bila neagra introdusa in urna neagra inseamna vot “pentru”, iar bila neagra introdusa in urna alba si bila alba introdusa in urna neagra inseamna vot “contra”.
ART. 49
(1) In cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numele si prenumele candidatului, functia pentru care acesta candideaza si, dupa caz, grupul parlamentar din care face parte.
(2) Deputatul si senatorul voteaza “pentru” lasand neatinse pe buletinul de vot numele si prenumele persoanei propuse; ei voteaza “contra” stergand numele si prenumele persoanei propuse.
(3) Buletinele de vot se introduc in urne.
ART. 50
In cazul votului cu bile, prin apel nominal si cu buletine de vot, dupa terminarea apelului se repeta numele si prenumele deputatilor si senatorilor care nu au raspuns.
ART. 51
(1) Aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat se face cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor prezenti.
(2) Textele aflate in divergenta din proiectele sau propunerile de revizuire a Constitutiei, in cazul in care prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, se adopta cu votul a cel putin trei patrimi din numarul deputatilor si senatorilor.
(3) Adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate in divergenta din legile organice aflate in curs de legiferare anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 429/2003 si care nu au fost solutionate prin procedura de mediere, precum si a Regulamentului activitatilor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului se face cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.
(4) Adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate in divergenta din legile ordinare aflate in curs de legiferare anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 429/2003 si care nu au fost solutionate prin procedura de mediere, precum si a celorlalte hotarari care se iau in sedintele comune este supusa regulii majoritatii simple, ele putand fi aprobate cu majoritatea de voturi a deputatilor si senatorilor prezenti la lucrarile sedintei comune.
(5) Punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei pentru inalta tradare se hotaraste cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor.
(6) Suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei sau a persoanei care asigura interimatul functiei se hotaraste cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.
(7) Acordarea increderii Guvernului si retragerea increderii acordate se hotarasc cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. Celelalte alegeri si numiri in functii se hotarasc cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor prezenti.
(8) Aprobarea actelor cu caracter exclusiv politic se face cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor prezenti la sedinta comuna a celor doua Camere.
ART. 52
(1) In toate cazurile in care Camera Deputatilor si Senatul, in sedinte comune, adopta legi, hotarari sau motiuni de cenzura, trebuie sa fie prezenti cel putin jumatate plus unu din membrii care compun cele doua Camere ale Parlamentului.
(2) Inaintea votului final, ce va fi exprimat asupra initiativelor legislative, hotararilor sau asupra motiunii de cenzura, presedintele de sedinta va verifica, prin apel nominal, intrunirea cvorumului legal, daca un lider de grup solicita acest lucru.
(3) Daca in sala nu sunt prezenti cel putin jumatate plus unu din numarul deputatilor si senatorilor, presedintele care conduce sedinta comuna a celor doua Camere amana votarea pana la intrunirea cvorumului legal.
ART. 53
In caz de paritate de voturi, votul se repeta.
ART. 54
In cursul votarii nu se poate acorda deputatilor sau senatorilor dreptul de a lua cuvantul.
ART. 55
(1) Legile adoptate in sedinta comuna se semneaza de presedintii celor doua Camere, se comunica, cu 5 zile inainte de a fi trimise spre promulgare, Guvernului, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si Avocatului Poporului si se depun la secretarul general al Camerei Deputatilor si la secretarul general al Senatului, in vederea exercitarii dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale. Daca legile sunt adoptate in procedura de urgenta, termenul este de doua zile.
(2) Data la care legile adoptate au fost depuse la secretarii generali ai Camerelor se comunica deputatilor si senatorilor, in sedinta publica, in termen de 24 de ore de la depunere.
(3) Dupa implinirea termenului de 5 zile si, respectiv, de doua zile, dupa caz, legile se trimit de presedintele Camerei Deputatilor Presedintelui Romaniei, in vederea promulgarii.
ART. 56
(1) Presedintele Romaniei are dreptul, inainte de a promulga legea, sa solicite ambelor Camere, printr-o cerere motivata, o noua deliberare asupra legii sau a unor articole din lege adoptate in sedinta comuna a celor doua Camere. Cererile de reexaminare a legii adoptate in sedinte comune se trimit spre dezbatere comisiilor sesizate initial in fond. Cererile de reexaminare a legilor pentru care Guvernul si-a angajat raspunderea se trimit, spre dezbatere, comisiilor in a caror competenta intra materia reglementata de respectivele legi. Dupa reexaminarea legii sau a articolelor in cauza, potrivit procedurii legislative, cele doua Camere ale Parlamentului, in sedinta comuna, se pronunta asupra obiectiilor cuprinse in cererea Presedintelui Romaniei; ele se adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor in cazul legilor constitutionale, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor in cazul legilor organice si cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor prezenti in cazul legilor ordinare.
(2) In cazul in care obiectiile cuprinse in cererea de reexaminare formulata de Presedintele Romaniei sunt adoptate, partial sau in totalitate, legea, dupa votarea sa in ansamblu, se trimite spre promulgare in noua sa redactare.
(3) Daca obiectiile cuprinse in cerere sunt respinse, legea, dupa votarea sa in ansamblu, se trimite spre promulgare in redactarea initiala.
ART. 57
In cazul in care Curtea Constitutionala constata ca unul sau mai multe articole dintr-o lege adoptata in plenul celor doua Camere nu sunt constitutionale, birourile permanente vor sesiza in fond cele doua comisii juridice si, pentru avize, comisiile in a caror competenta intra materia reglementata de respectiva lege.

CAPITOLUL III
Proceduri speciale

SECTIUNEA 1
Aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat

ART. 58
(1) Proiectul Legii bugetului de stat si proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale de stat se intocmesc anual de catre Guvern si se supun aprobarii sedintei comune a Camerei Deputatilor si Senatului.
(2) Proiectul Legii bugetului de stat si proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale de stat se trimit de catre Guvern birourilor permanente ale celor doua Camere, care vor asigura difuzarea acestora catre deputati si senatori si vor intocmi programul de dezbatere si adoptare a respectivelor proiecte, cu consultarea liderilor grupurilor parlamentare.
ART. 59
Proiectul Legii bugetului de stat si proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale de stat se trimit de catre birourile permanente, spre dezbatere si avizare, comisiilor pentru probleme de buget si de finante. Celelalte comisii avizeaza aceste proiecte in legatura cu acele capitole care intra sub incidenta obiectului lor de activitate.
ART. 60
Grupurile parlamentare, deputatii si senatorii pot prezenta comisiilor amendamente scrise si motivate, in cel mult 5 zile de la data primirii proiectului.
ART. 61
(1) Comisiile sesizate in fond pentru examinarea proiectelor de buget intocmesc cate un raport comun asupra fiecarui proiect, in care vor fi prezentate amendamentele admise si cele respinse, cu o scurta motivare a solutiei adoptate.
(2) Rapoartele comune se intocmesc in cel mult 30 de zile de la sesizare.
ART. 62
Dezbaterea proiectelor de buget in sedinta comuna este precedata de prezentarea de catre initiator a elementelor de fundamentare a proiectelor, precum si a raportului comun. Raportul este prezentat de catre unul dintre presedintii comisiilor permanente sesizate in fond sau de catre un raportor desemnat de acestia.
ART. 63
(1) La dezbaterea generala a proiectelor de buget poate lua cuvantul numai cate un reprezentant al grupurilor parlamentare din cele doua Camere, precum si un reprezentant al parlamentarilor care nu fac parte din asemenea grupuri.
(2) Reprezentantul Guvernului are dreptul sa ia cuvantul inainte de incheierea dezbaterii generale.
(3) In faza dezbaterii generale nu pot fi propuse amendamente.
ART. 64
(1) Dupa incheierea dezbaterii generale se trece la dezbaterea pe articole a proiectului legii fiecarui buget.
(2) La discutarea fiecarui articol, deputatii si senatorii pot lua cuvantul.
(3) In cursul luarilor de cuvant pot fi prezentate numai amendamente privind probleme de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemei discutate.
(4) Presedintele care conduce lucrarile poate supune aprobarii sedintei comune sistarea discutiilor la articolul dezbatut.
ART. 65
(1) Discutarea articolelor incepe cu amendamentele depuse la comisii, admise si respinse.
(2) In cursul dezbaterilor, deputatii si senatorii, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune in discutie amendamentele respinse de comisia sesizata in fond sau amendamentele depuse la comisie, in conformitate cu prevederile prezentului regulament.
(3) In plenul celor doua Camere se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativa, gramaticale sau lingvistice. Amendamentele se depun in scris la presedintele de sedinta.
ART. 66
Amendamentele si articolele sunt adoptate daca intrunesc majoritatea de voturi a deputatilor si senatorilor prezenti la lucrarile sedintei comune.
ART. 67
Dupa incheierea dezbaterilor pe articole, proiectele de legi se supun in ansamblu votului final al deputatilor si senatorilor.

SECTIUNEA a 2-a
Dezbaterea textelor legislative aflate in divergenta

ART. 68
In cazul in care un proiect de lege aflat in curs de legiferare anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 429/2003 sau o initiativa legislativa de revizuire a Constitutiei Romaniei este adoptata in redactari diferite de catre cele doua Camere, iar comisia de mediere nu ajunge la un acord, ori daca una dintre Camere nu aproba, in tot sau in parte, raportul comisiei de mediere, textele aflate in divergenta se supun dezbaterii Camerei Deputatilor si Senatului in sedinta comuna, cu respectarea regulilor procedurii legislative stabilite in sectiunea precedenta si la art. 51 alin. (2) – (4), dupa caz.
ART. 69
Legile adoptate se trimit spre promulgare Presedintelui Romaniei, sub semnatura presedintelui Camerei Deputatilor, in termen de cel mult 10 zile de la votarea acestora.

SECTIUNEA a 3-a
Raporturile Parlamentului cu Presedintele Romaniei

ART. 70
(1) In termen de 24 de ore de la validarea rezultatului alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei de catre Curtea Constitutionala, presedintii celor doua Camere ale Parlamentului convoaca deputatii si senatorii in sedinta comuna, pentru depunerea juramantului de catre candidatul a carui alegere a fost validata.
(2) Daca alegerile parlamentare si cele prezidentiale au loc la aceeasi data, convocarea Camerelor in sedinta comuna pentru depunerea juramantului se face in cel mult 24 de ore de la constituirea legala a Camerelor nou-alese.
ART. 71
(1) Sedinta comuna este prezidata de presedintii Camerelor Parlamentului. Unul dintre acestia, dupa anuntarea scopului sedintei, da cuvantul presedintelui Curtii Constitutionale sau reprezentantului acestuia in cazul in care presedintele nu poate fi prezent pentru a prezenta raportul privind validarea rezultatului alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei si invita candidatul a carui alegere a fost validata sa depuna juramantul.
(2) Depunerea juramantului se consemneaza intr-o declaratie a Parlamentului, prin care acesta ia act de inceperea exercitarii mandatului Presedintelui Romaniei.
(3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplica si in cazul interimatului functiei de Presedinte, dupa primirea confirmarii Curtii Constitutionale cu privire la existenta imprejurarilor care justifica interimatul.
ART. 72
In cazul in care Presedintele Romaniei sesizeaza Parlamentul cu una dintre situatiile prevazute la art. 13 pct. 3 – 5 si 16, birourile permanente ale Camerelor stabilesc intrunirea Parlamentului in sedinta comuna in termen de cel mult 24 de ore sau, dupa caz, de 48 de ore.
ART. 73
Dupa examinarea, in cadrul dezbaterilor, a cererii Presedintelui Romaniei, deputatii si senatorii, intruniti in sedinta comuna, aproba sau incuviinteaza masurile luate de Presedinte in exercitarea atributiilor sale, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor prezenti.
ART. 74
Procedura de punere sub acuzare a Presedintelui Romaniei se declanseaza pe baza unei cereri semnate de majoritatea deputatilor si senatorilor. Cererea trebuie sa cuprinda descrierea faptelor care ii sunt imputate si incadrarea lor juridica. Dupa primirea cererii de catre birourile permanente, acestea vor informa neintarziat Presedintele Romaniei asupra cererii de punere sub acuzare.
ART. 75
In cadrul sedintei comune a celor doua Camere, presedintele care conduce sedinta aduce la cunostinta deputatilor si senatorilor continutul cererii de punere sub acuzare si procedeaza la constituirea unei comisii de ancheta, care, in termenul hotarat in sedinta comuna, prezinta un raport asupra celor constatate.
ART. 76
In termen de 48 de ore de la depunerea raportului comisiei de ancheta la birourile permanente, Camerele Parlamentului se intrunesc in sedinta comuna pentru examinarea si dezbaterea acestuia.
ART. 77
Dupa incheierea dezbaterilor, propunerea comisiei de ancheta se supune votului secret prin bile.
ART. 78
Daca se hotaraste punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei, Parlamentul, sub semnatura presedintilor celor doua Camere, solicita de indata procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sa sesizeze, potrivit legii, Inalta Curte de Casatie si Justitie.
ART. 79
In tot cursul procedurii de punere sub acuzare, Presedintele Romaniei este in drept sa se apere.
ART. 80
(1) Propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei in cazul savarsirii de catre acesta a unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei, facuta de cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor, se depune concomitent la birourile permanente ale Camerelor Parlamentului.
(2) Birourile permanente, sub semnatura presedintilor, comunica neintarziat aceasta propunere Presedintelui Romaniei, precizandu-se totodata data si locul sedintei comune a Camerelor.
ART. 81
(1) Presedintele care conduce sedinta comuna, dupa prezentarea propunerii de suspendare din functie si ascultarea explicatiilor Presedintelui Romaniei, consulta deputatii si senatorii daca datele existente sunt suficiente pentru a fi sesizata Curtea Constitutionala sau daca este necesara constituirea unei comisii comune de ancheta. Hotararea se ia cu majoritatea voturilor din numarul total al deputatilor si senatorilor.
(2) In cazul in care s-a apreciat ca datele sunt suficiente, propunerea de suspendare, insotita de informatiile necesare, se trimite de indata de catre presedintele care a condus sedinta comuna Curtii Constitutionale spre consultare, mentionandu-se si termenul pana la care aceasta trebuie sa se pronunte.
(3) In termen de 24 de ore de la primirea avizului Curtii Constitutionale, Camerele Parlamentului se intrunesc in sedinta comuna pentru a hotari asupra propunerii de suspendare din functie.
(4) La dezbateri este invitat si Presedintele Romaniei, caruia i se va da cuvantul, la cererea sa, oricand in timpul dezbaterilor, pentru a da explicatii asupra faptelor ce i se imputa.
(5) Hotararea se adopta cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. Votul este secret, cu bile.
ART. 82
In cazul in care s-a hotarat constituirea unei comisii comune de ancheta, raportul intocmit de aceasta in termenul stabilit in hotararea prevazuta la art. 81 alin. (1) se trimite, prin grija presedintilor celor doua Camere, Curtii Constitutionale spre consultare, in termen de 3 zile de la data depunerii raportului.
ART. 83
(1) Hotararea adoptata de Parlament in cadrul procedurii de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei se comunica acestuia, in termen de 48 de ore, sub semnatura presedintilor celor doua Camere.
(2) Daca propunerea de suspendare din functie a fost aprobata, hotararea se trimite si Guvernului in vederea initierii proiectului de lege privind organizarea si desfasurarea referendumului pentru demiterea Presedintelui.
ART. 84
Prevederile art. 80 – 83 se aplica, in mod corespunzator, si in cazul propunerii de suspendare a persoanei care asigura interimatul functiei de Presedinte.

SECTIUNEA a 4-a
Acordarea si retragerea increderii acordate Guvernului

ART. 85
Birourile permanente ale celor doua Camere vor asigura multiplicarea si difuzarea catre deputati si senatori a programului si listei Guvernului, de indata ce acestea au fost primite de la candidatul desemnat pentru functia de prim-ministru.
ART. 86
(1) Birourile permanente, in conditiile art. 15, stabilesc data sedintei comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului si listei Guvernului, luand totodata masuri pentru convocarea deputatilor si senatorilor.
(2) Fiecare candidat pentru functia de ministru, inscris in lista Guvernului, va fi audiat, in sedinta comuna, de catre comisiile permanente ale celor doua Camere al caror obiect de activitate corespunde sferei de competenta a viitorului ministru.
(3) In urma audierii, comisiile vor intocmi un aviz comun consultativ, motivat, pe care il vor prezenta candidatului pentru functia de prim-ministru. Respectivele avize vor fi depuse la cele doua birouri permanente care dispun difuzarea lor deputatilor si senatorilor.
(4) Daca, in urma audierii, un candidat pentru functia de ministru a primit aviz nefavorabil, prim-ministrul desemnat poate prezenta o noua propunere sau poate sa mentina propunerea initiala. Daca prim-ministrul desemnat a nominalizat o alta persoana pentru functia de ministru, respectiva persoana va fi audiata conform alineatelor precedente, iar votul pentru acordarea increderii Guvernului se va da dupa depunerea unui nou aviz.
ART. 87
(1) Presedintele care conduce sedinta comuna a Camerelor Parlamentului, dupa aprobarea ordinii de zi, da cuvantul candidatului desemnat pentru functia de prim-ministru, in vederea prezentarii programului si a listei Guvernului.
(2) In continuare, la cererea reprezentantilor grupurilor parlamentare din Camera Deputatilor si Senat, presedintele le da cuvantul pentru exprimarea punctelor de vedere ale respectivelor grupuri cu privire la programul si lista Guvernului.
ART. 88
Dupa incheierea dezbaterilor se supune la vot propunerea de acordare a increderii Guvernului. Votul este secret si se exprima prin bile.
ART. 89
Dupa numararea voturilor, presedintele anunta rezultatul votarii, consemnat in procesul-verbal incheiat in acest scop.
ART. 90
Hotararea Parlamentului privind acordarea votului de incredere se semneaza de presedintele Camerei Deputatilor si presedintele Senatului si se inainteaza de indata Presedintelui Romaniei spre a proceda la numirea Guvernului.
ART. 91
In cazul neacordarii votului de incredere pentru formarea Guvernului, Parlamentul, sub semnatura presedintilor celor doua Camere, aduce de indata aceasta situatie la cunostinta Presedintelui Romaniei, in vederea desemnarii unui alt candidat pentru functia de prim-ministru.
ART. 92
(1) Motiunea de cenzura initiata de cel putin o patrime din numarul total al deputatilor si senatorilor se prezinta birourilor permanente si se comunica Guvernului de catre presedintele Camerei Deputatilor, in ziua in care aceasta a fost depusa. Motiunea de cenzura se prezinta in sedinta comuna a celor doua Camere in cel mult 5 zile de la data depunerii.
(2) Dezbaterea motiunii de cenzura are loc dupa 3 zile de la data cand a fost prezentata in sedinta comuna a celor doua Camere.
(3) Data si locul sedintei comune, impreuna cu invitatia de participare, se comunica Guvernului de catre presedintele Camerei Deputatilor, cu 24 de ore inainte ca aceasta sa aiba loc.
ART. 93
(1) Dupa prezentarea motiunii de cenzura de catre deputatul sau senatorul desemnat de initiatorii acesteia, presedintele care conduce sedinta comuna da cuvantul prim-ministrului sau, in cazul imposibilitatii participarii acestuia, membrului Guvernului care il reprezinta, pentru prezentarea pozitiei Guvernului.
(2) In continuare, presedintele da cuvantul deputatilor si senatorilor, in ordinea inscrierii lor la cuvant.
ART. 94
Dupa incheierea dezbaterilor se procedeaza la votarea motiunii de cenzura.
ART. 95
Dispozitiile art. 88 – 91 sunt aplicabile, in mod corespunzator, si in cazul adoptarii motiunii de cenzura.
ART. 96
Prevederile prezentei sectiuni sunt aplicabile, in mod corespunzator, si in cazul motiunii de cenzura privitoare la angajarea raspunderii Guvernului asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege, in conditiile prevederilor constitutionale.

SECTIUNEA a 5-a
Numiri si alegeri

ART. 97
Dezbaterea, in sedinta comuna a Camerelor Parlamentului, a propunerilor de numiri si alegeri in functiile prevazute la art. 13 pct. 8, 9, 20 si 21 se face pe baza raportului comun intocmit de comisiile permanente de specialitate ale celor doua Camere.
ART. 98
Votul este secret si se exercita prin buletine de vot.

SECTIUNEA a 6-a
Alte proceduri speciale

ART. 99
(1) Data sedintei comune pentru dezbaterea rapoartelor ce se prezinta Parlamentului de catre autoritatile publice prevazute de Constitutie se stabileste cu respectarea unui termen de cel putin 5 zile de la data difuzarii lor catre deputati si senatori.
(2) Rapoartele se examineaza de comisiile permanente sesizate in fond si raportul comun al acestora se difuzeaza parlamentarilor cu cel putin o zi inainte de prezentarea lui in sedinta comuna a celor doua Camere.
(3) In cazul in care din dezbateri rezulta necesitatea adoptarii unor masuri, hotararea se ia cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor prezenti.
(4) Dezbaterile asupra rapoartelor ce se prezinta Parlamentului de catre autoritatile publice, care au aceasta obligatie legala, trebuie finalizate in cel mult 6 luni de la depunerea lor la cele doua birouri permanente.
ART. 100
Camerele intrunite in sedinta comuna pot hotari, in exercitarea atributiilor de control ale Parlamentului, efectuarea unor verificari sau anchete proprii de catre comisii comune special constituite in acest scop sau de catre comisiile permanente ale Camerelor, care vor prezenta un raport comun.

CAPITOLUL IV
Dispozitii finale

ART. 101
Prezenta la sedintele comune a deputatilor si senatorilor, membri ai Guvernului, este obligatorie la dezbaterea si adoptarea proiectelor de legi din sfera lor de competenta, la dezbaterea investiturii si a motiunii de cenzura, a mesajelor Presedintelui Romaniei si a declaratiilor de politica generala ale Guvernului.
ART. 102
Dispozitiile prezentului regulament se completeaza cu prevederile aplicabile din Regulamentul Camerei Deputatilor si din Regulamentul Senatului.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close