Propunerea de directiva a Consiliului de punere in aplicare a unei cooperari consolidate in domeniul taxei pe tranzactiile financiare

 

COM(2013) 71 final – 2013/0045 (CNS)

2013/C 271/06

Raportor: dl Stefano PALMIERI

La 28 februarie 2013, in conformitate cu articolul 113 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, Consiliul a hotarat sa consulte Comitetul Economic si Social European cu privire la Propunerea de directiva a Consiliului de punere in aplicare a unei cooperari consolidate in domeniul taxei pe tranzactiile financiare

COM(2013) 71 final – 2013/0045 (CNS).

Sectiunea pentru uniunea economica si monetara si coeziune economica si sociala, insarcinata cu pregatirea lucrarilor Comitetului pe aceasta tema, si-a adoptat avizul la 24 aprilie 2013.

In cea de-a 490-a sesiune plenara, care a avut loc la 22 si 23 mai 2013 (sedinta din 23 mai 2013), Comitetul Economic si Social European a adoptat prezentul aviz cu 94 de voturi pentru, 38 de voturi impotriva si 9 abtineri.

1. Concluzii si recomandari

1.1 In acord cu pozitiile exprimate de Parlamentul European [1] si de Comitetul Regiunilor [2] si in siajul avizelor sale precedente [3], Comitetul Economic si Social European (CESE) saluta propunerea Comisiei de instituire a primei taxe regionale din lume pe tranzactiile financiare (TTF).

1.2 Reamintind ca pledase pentru aplicarea TTF la nivel global, CESE considera ca aplicarea acesteia la nivel regional (zona UE 11+), cu participarea a 11 state membre (SM) ale Uniunii Europene (UE) [4], poate reprezenta o ocazie exceptionala, care ar putea duce in viitor la extinderea sa la scara mondiala.

1.3 CESE reaminteste importanta metodei de cooperare consolidata, ca instrument ce permite statelor membre – in anumite sectoare prevazute de tratate [5] – sa parvina la un acord cat mai larg posibil, contracarand blocajul determinat de necesitatea unanimitatii, care a condus adesea la un impas politic si economic al UE.

1.4 CESE considera ca unul din atuurile TTF propuse consta in faptul ca este vorba de o taxa cu larga baza de impozitare si cu doua rate scazute de impozitare, reducand astfel efectele negative de denaturare. CESE considera ca introducerea taxei in zona UE 11+ va favoriza realizarea unei piete financiare unice si, ca atare, considera ca se impune aplicarea efectiva a taxei incepand cu 1 ianuarie 2014 si ca formele de introducere treptata a taxei sunt inadecvate.

1.5 CESE considera ca, pentru a maximiza impactul taxei asupra cresterii economice, veniturile colectate din aceasta taxa trebuie alocate finantarii unui program de investitii la nivel national si european, in masura sa asigure relansarea economica si la nivelul ocuparii fortei de munca pe termen scurt.

1.6 CESE saluta faptul ca, pentru a neutraliza sau cel putin pentru a reduce la minim riscul delocalizarii activitatilor financiare, Comisia a grupat in noua propunere de TTF principiile de resedinta si teritorialitate (propuse in versiunea initiala) si cel al locului de emitere (issuance principle), propus de Parlamentul European si sprijinit puternic de CESE in avizul sau anterior [6]. CESE subliniaza ca aplicarea cumulativa a acestor principii ar putea insemna ca, in anumite cazuri, si institutiile financiare ale statelor membre neparticipante vor fi supuse taxarii. Din acest motiv, CESE considera ca, in conformitate cu propunerea Parlamentului European, ar trebui aprofundata aceasta chestiune si ar trebui demarate negocieri corespunzatoare cu tarile terte, pentru facilitarea colectarii TTF.

1.7 In acord cu Parlamentul European, CESE considera oportun ca principiilor resedintei si emiterii sa li se asocieze principiul transferului titlului de proprietate, acest lucru urmand sa faca foarte riscanta si costisitoare sustragerea de la plata TTF si sa asigure o mai buna aplicare a acesteia.

1.8 CESE este de acord cu modificarile introduse de Comisie pentru a imbunatati gestionarea taxei, combaterea evaziunii fiscale si a fraudei. CESE este de acord cu introducerea exceptarii pietei primare de la tranzactiile privind titluri de participare ale organismelor de plasament colectiv in valori mobiliare (OPCVM) (Units of undertakings for collective investments in transferable Securities – UCITS) si fonduri de investitii alternative (FIA) (Alternative investment funds – AIF), cu scopul de a sprijini finantarea intreprinderilor.

1.9 Regretand ca evaluarea impactului micro si macroeconomic al aplicarii TTF este prevazuta abia dupa trei ani de la intrarea in vigoare a legislatiei care face obiectul avizului, CESE solicita sa se efectueze – de catre Comisie – o activitate de control si verificare permanenta (monitorizare anuala). In acest mod, va fi posibil sa se ajunga la o evaluare imediata a efectelor TTF, astfel incat sa se poata propune in timp util eventuale masuri corective privind aplicarea TTF.

1.10 In conditiile in care isi exprimase consideratiile critice cu privire la evaluarea insuficienta care insotea propunerea initiala a TTF, CESE saluta masurile luate de Comisia Europeana pentru a remedia in parte acest neajuns. CESE subliniaza ca, in evaluarea cantitativa a impactului propunerilor, Comisia trebuie sa imbunatateasca actualele modele disponibile, adaptandu-le la evaluarea unor ipotetice solutii alternative. Serviciilor Comisiei li se cere in special sa elaboreze, acolo unde este posibil, estimari legate de caracteristicile reale ale propunerilor concrete facute.

1.11 CESE regreta ca, dat fiind ca TTF nu poate fi aplicata in toate cele 27 de state membre ale UE, bugetului UE ii va lipsi un pilon fundamental al sistemului de resurse proprii. Acest sistem ar fi trebui sa permita in cele din urma asigurarea necesarei autonomii financiare a UE, asa cum stipula la origine art. 201 din Tratatul de la Roma.

1.12 CESE subliniaza ca, la aplicarea TTF, organismele de gestionare trebuie sa reduca la minimum riscurile de evaziune si frauda si costurile administrative pe care le implica gestionarea, prin intermediul necesarei coordonari intre statele membre.

1.13 Reiterand faptul ca trebuie procedat la monitorizarea atenta a impactului taxei asupra fondurilor de pensii si asupra viitorilor pensionari beneficiari, CESE nu cere insa excluderea acestora de la aplicarea TTF.

1.14 In contextul rolului sau de organ consultativ al Comisiei, Parlamentului European si Consiliului, CESE isi reafirma intentia de a proceda la monitorizarea constanta a procesului prin care propunerea Comisiei va fi convertita in text legislativ.

2. Propunerea de directiva a Consiliului, inaintata de Comisie, de punere in aplicare a unei cooperari consolidate in domeniul comun al taxei pe tranzactiile financiare (TTF)

2.1 Directiva Consiliului propusa de Comisia Europeana [7] reflecta propunerea anterioara, formulata in septembrie 2011 [8]. Desi nu a intrunit unanimitatea in cadrul Consiliului, aceasta propunere a mobilizat 11 state membre ale UE, care – la 28 septembrie 2012 – au inaintat Comisiei o cerere oficiala de cooperare consolidata pentru aplicarea TTF.

2.2 Dupa ce a evaluat fezabilitatea solicitarii si stabilind ca o cooperare consolidata in domeniul TTF nu va avea impact negativ asupra pietei interne sau asupra obligatiilor, drepturilor sau competentelor statelor membre care nu participa la acest dispozitiv, Comisia a formulat in octombrie 2012 o decizie de autorizare, inaintata in decembrie 2012 Parlamentului European si aprobata apoi de Consiliul ECOFIN in ianuarie 2013.

2.3 Propunerea Comisiei reia in mare textul initial, anumite modificari fiind inserate cu scopul de: i) a imbunatati claritatea juridica si ii) de a consolida reglementarile contra abuzurilor si evaziunii, in conformitate cu solicitarea celor 11 state membre.

2.3.1 Sunt confirmate si consolidate cele trei obiective initiale: i) consolidarea pietei unice, prin neutralizarea divergentelor dintre sistemele nationale de impozitare; ii) garantarea unei contributii echitabile din partea sectorului financiar la finantele publice, in mod similar cu celelalte sectoare; iii) promovarea investitiilor sistemului financiar in economia reala.

2.3.2 Ca si in propunerea initiala, baza de impozitare este larga, iar ratele de impozitare minime sunt scazute: 0,1 % pentru tranzactiile financiare legate de actiuni, obligatii, participatii la organisme de plasament colectiv, instrumente de piata monetara, contracte repo pe valori imobiliare, acorduri de imprumuturi de titluri si 0,01 % pentru tranzactiile financiare privind contractele derivate.

2.3.3 Pentru a nu impiedica functionarea reala a economiei reale, taxa nu se va aplica: i) activitatilor financiare cotidiene ale cetatenilor si intreprinderilor (imprumuturi, plati, asigurari, depozite etc.); ii) activitatilor bancare traditionale de investitii din cadrul colectelor de capital sau al operatiilor financiare realizate in cadrul structurarilor; iii) activitatilor de refinantare, de politica monetara si gestionarii datoriei publice; iv) tranzactiilor de pe piata primara cu actiuni OPCVM si FIA. Ca atare, vor fi scutite activitatile realizate cu Banca Centrala Europeana, cu bancile centrale, cu Fondul european de stabilitate financiara (European Financial Stability Facility), cu Mecanismul european de stabilitate (European Stability Mechanism) si operatiile cu UE.

2.3.4 Propunerea confirma principiul resedintei sau teritorialitatii, in virtutea caruia, daca o institutie financiara participanta la o operatie isi are resedinta in zona de aplicare a TTF sau actioneaza in numele unui organism care isi are resedinta in zona respectiva, tranzactia este supusa taxei indiferent de regiunea geografica in care a intervenit.

2.3.5 Pentru a descuraja tentativele de delocalizare in afara zonei de aplicare a TTF, este introdus principiul locului de emitere, in conformitate cu solicitarea Parlamentului European, sprijinita de CESE. In virtutea acestui principiu, tranzactia este supusa TTF daca produsul financiar care face obiectul tranzactiei este emis de unul dintre cele 11 state membre participante la cooperarea consolidata, chiar daca partile la tranzactie isi au resedinta in afara zonei de aplicare a TTF si indiferent de locul in care se desfasoara tranzactia.

2.3.6 Actiunea simultana a celor doua principii (principiul resedintei si cel al locului de emitere) neutralizeaza sau cel putin reduce considerabil tendinta de delocalizare in afara zonei TTF pentru a eluda aplicarea acestei taxe. Intr-adevar, pentru a se sustrage taxei, institutia financiara ar trebui sa renunte la clientii sai rezidenti in zona de aplicabilitate a TTF si la efectuarea de operatii cu toate produsele financiare emise in acea zona. Trebuie reamintit ca tocmai in aceasta zona sunt create doua treimi din PIB-ul Uniunii Europene si 90 % din PIB-ul zonei euro. Acest aspect face ca nicio strategie de neangajare pe aceasta piata – in care omogenitatea taxarii pietelor financiare va ramane un element important al realizarii pietei unice – sa nu fie considerata oportuna.

2.3.7 Pe baza calculelor efectuate de Comisie, veniturile rezultate din aplicarea taxei ar trebui sa atinga 30-35 de miliarde EUR/an. Suma corespunde unei cote de 60 % din veniturile estimate anterior, in ipoteza aplicarii taxei tuturor statelor membre ale UE (reamintim ca suma se ridica la 57 de miliarde EUR). Veniturile ar fi defalcate astfel: 13 miliarde EUR ar proveni din actiuni si obligatii, iar 21 de miliarde EUR – din produse derivate.

3. Observatii generale

3.1 In cursul ultimilor ani, diverse state membre ale UE au adoptat diverse forme de aplicare a TTF, sporind astfel riscurile unei disparitati fiscale nocive pentru piata interna (baze de impozitare scazute, diverse forme de exonerare). Introducerea unei TTF regionale va favoriza constituirea unei piete financiare cu adevarat unice, fara denaturari ale concurentei, cauzate de sisteme de impozitare ineficiente.

3.1.1 Din acest motiv, CESE considera ca TTF trebuie sa intre in vigoare in conformitate cu calendarul prevazut de Comisie, si anume la 1 ianuarie 2014, fara a prevedea forme de introducere progresiva care, tinand seama de reglementarile existente la nivel national in statele membre ale UE 11+, ar putea genera intarzieri si probleme tehnice.

3.2 Desi de dorit, introducerea TTF in toate cele 27 state membre nu poate fi realizata. Ca atare, aplicarea sa sub forma cooperarii consolidate – care nu produce efecte negative pentru statele membre neparticipante – reprezinta calea de urmat pentru a asigura aplicarea sa viitoare la nivel european sau mondial.

3.3 Neaplicarea taxei in statele membre ale UE ar putea duce – in unele cazuri – la un fenomen de dubla taxare in tarile neparticipante. Acest aspect priveste o mica parte a tranzactiilor, chestiunea putand fi remediata prin incheierea unor acorduri bilaterale de compensare.

4. Observatii specifice

4.1 CESE subliniaza ca estimarea initiala a efectelor macroeconomice pe termen lung (40 de ani) ale TTF asupra economiei europene a fost modificata considerabil de serviciile Comisiei, trecand de la o estimare negativa de aproximativ – 1,76 %, la o estimare pozitiva, cifrata la circa + 1 %.

4.1.1 Estimarea ce insotea propunerea initiala a fost modificata prin introducerea in evaluare atat a efectelor provenite din ratele efective propuse, cat si a efectelor de atenuare. Acest demers a permis scaderea efectului negativ de la – 1,76 % la – 0,53 % din PIB [9].

4.1.2 Ca atare, Comisia a modificat apoi aceasta estimare, considerand ca nu lua in considerare caracteristicile specifice ale propunerii si ca, mai mult, se baza pe ipoteze de lucru nerealiste (de exemplu, ca toate noile investitii ale intreprinderilor ar putea fi finantate prin instrumente carora li se aplica TTF). Prin aceasta corectie, impactul efectiv pe termen lung asupra PIB-ului s-a redus si mai mult si a fost estimat la – 0,28 %. In cadrul acestei analize, Comisia a efectuat o alta evaluare a impactului, luand in considerare si efectele legate de utilizarea veniturilor provenite din TTF, atat ca alternativa la alte forme de impozitare, cat si ca posibil instrument de investitii publice. Prin aceasta evaluare, presupunand un venit egal cu 0,16 % din PIB, impactul TTF asupra PIB-ului ar deveni pozitiv si s-ar situa intre 0,2 % si 0,4 % [10].

4.1.3 Aceasta ultima ipoteza trebuie insa considerata si ca dezavantaj, pentru ca – in cadrul veniturilor globale – nu tine seama de componenta provenita din taxa pe produsele derivate. Dar aceasta componenta este inclusa in propunerea Comisiei si ar determina o crestere a veniturilor totale de la 0,16 % la 0,4 % din PIB, astfel incat efectul pozitiv al TTF asupra PIB-ului s-ar cifra la 1 % [11].

4.2 Pe baza analizelor efectuate de Comisie, introducerea TTF poate avea o eficienta maxima pentru economia UE daca se utilizeaza veniturile din aceasta taxa – atat la nivel european, cat si national – pentru finantarea unui program de investitii publice care sa poata asigura consolidarea cresterii economice si a ocuparii fortei de munca.

4.3 In cursul ultimilor cinci ani, care au coincis cu criza, CESE a elaborat o serie de avize in care sublinia necesitatea reechilibrarii politicilor macroeconomice europene, prin sprijinirea politicilor investitionale in favoarea cresterii si a ocuparii fortei de munca [12]. Daca s-ar urma recomandarea CESE, veniturile provenite din aplicarea TTF ar putea asigura o eficienta maxima tocmai daca ar fi utilizate pentru finantarea unui program major de investitii la nivel national si european.

4.4 CESE considera ca unul din atuurile TTF consta in faptul ca este vorba de o taxa cu baza larga de impozitare si cu doua rate scazute de impozitare. Aceasta trasatura ar putea determina reducerea la minimum a efectelor negative ale taxelor care, prin restrangerea zonei in care se aplica taxa si prin sporirea ratei de impozitare, ar provoca importante denaturari ale pietelor. Din acest motiv, CESE considera, pe de o parte, ca trebuie limitate la maximum excluderile de la baza de impozitare si excluderile persoanelor impozabile si, pe de alta parte, incurajeaza cele 11 state membre participante sa adopte o abordare care, prin aplicarea ratelor de impozitare propuse, sa urmareasca realizarea unei piete unice efective.

4.5 CESE considera oportuna introducerea principiului transferului titlului de proprietate, in virtutea caruia o tranzactie financiara pentru care nu a fost perceputa o TTF este considerata nula de drept si nu are ca rezultat un transfer al titlului de proprietate asupra instrumentului financiar respectiv.

4.6 CESE isi insuseste ideea excluderii de la baza impozabila a tranzactiilor privind participatiile la OPCVM si FIA, ca instrumente legate direct de finantarea intreprinderilor si in scopul conformarii la dispozitiile Directivei 2008/7/CE. Comitetul subliniaza ca, urmare a acestei excluderi, se prevede reducerea veniturilor cu 4 miliarde EUR.

4.7 Ținand seama de necesitatea tinerii sub control a eventualelor presiuni asupra ratelor dobanzii datoriei publice, CESE isi insuseste propunerea de a se pastra scutirea fiscala pentru titlurile de stat emise pe piata primara si de a impozita operatiile cu titluri de stat schimbate pe piata secundara. In acest context, este considerata potrivita scutirea pe piata secundara doar pentru institutiile delegate de autoritatile publice sa intervina cu tranzactii legate de gestionarea datoriei publice.

4.8 In ceea ce priveste fondurile de pensii, CESE mentionase deja necesitatea ca efectele TTF asupra acestor fonduri sa fie monitorizate in mod corespunzator. Excluderea participatiilor la OPCVM si FIA din baza de impozitare, ca si neimpozitarea pe piata primara a titlurilor datoriei publice reprezinta un element cat se poate de pozitiv pentru fondurile de pensii, data fiind structura portofoliului acestora.

4.9 Reiterand faptul ca trebuie procedat la monitorizarea atenta a impactului taxei asupra fondurilor de pensii si asupra viitorilor pensionari beneficiari, CESE nu cere insa excluderea acestora din aplicarea TTF.

4.10 Fara a aduce atingere lichiditatii sistemului, introducerea TTF favorizeaza investitiile fondurilor de pensii, prin utilizarea unor strategii pe termen lung, reducand astfel elementele destabilizatoare, precum tranzactiile financiare de mare frecventa [13].

4.11 La aplicarea noii taxe, trebuie acordata o atentie speciala procedurilor de gestionare administrativa, pentru a reduce la minimum atat riscurile de evaziune si frauda fiscala, cat si costurile administrative pentru statele membre si entitatile impozabile. In acest scop, se cuvine ca, la elaborarea actelor de executie legate de modalitatile de plata si de verificare a taxei, atat statele membre, cat si Comisia sa se asigure ca costurile administrative sunt minime si ca evolutia acestora este atent urmarita. Dat fiind efectele propunerii, CESE invita de asemenea Comisia sa propuna modalitati de cooperare intre institutiile financiare din statele membre neparticipante si cele din statele membre care beneficiaza de taxa.

4.12 Dat fiind ca exprimase consideratii critice cu privire la evaluarea insuficienta care insotise propunerea initiala privind TTF, CESE saluta masurile luate de Comisia Europeana pentru a remedia in parte acest neajuns prin introducerea a sapte note explicative la analiza de impact – in textul propunerii anterioare [14] –, la care trebuie adaugata evaluarea impactului ce insoteste actuala propunere [15]. In ciuda acestui lucru, CESE evidentiaza ca inca este manifesta o lipsa de documentare analitica, care sa prezinte actuala situatie a taxarii pietelor financiare si veniturile in diverse tari, in special in statele UE 11+. Ar fi nevoie mai ales de o evaluare mai extinsa a posibilelor efecte asupra depunatorilor si asupra viitorilor pensionari, tinand seama de diversele posibilitati de repercutare a impozitului.

4.13 CESE subliniaza ca, in evaluarea cantitativa a impactului propunerilor, Comisia trebuie sa imbunatateasca actualele modele disponibile, adaptandu-le la evaluarea unor eventuale solutii politice alternative. Ca atare, Comitetul cere serviciilor Comisiei sa elaboreze, acolo unde este posibil, estimari legate de caracteristicile reale ale propunerilor concrete facute.

Bruxelles, 23 mai 2013

Presedintele Comitetului Economic si Social European

Henri Malosse

 

 

[1] 2010/2105 (INI).

[2] JO C 113, 18.4.2012, pag. 7–10

[3] JO C 44, 11.2.2011, p. 81-89, JO C 248, 25.8.2011, p. 64–67, JO C 248, 25.8.2011, p. 75–80, JO C 181, 21.6.2012, p. 55–63.

[4] Belgia, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franta, Italia, Austria, Portugalia, Slovenia si Slovacia.

[5] Aplicarea cooperarii consolidate este reglementata de art. 20 din TUE si de art. 326-334 din TFUE.

[6] JO C 181, 21.6.2012, p. 55–63

[7] COM(2013) 71 final.

[8] COM(2011) 594 final.

[9] SEC(2011) 1102 final, volumul 1, p. 52.

[10] CE, 2012, Fisa tehnica: efectele macroeconomice.

[11] Evaluare efectuata pe baza analizei publicate in documentul Comisiei Europene intitulat Raport trimestrial privind zona euro (Quarterly Report on the Euro Area), vol. 11, nr.3 (2012).

[12] Pentru a cita doar cateva: JO C 133, 9.5.2013, p. 44, JO C 299, 4.10.2012, p. 60-71, JO C 181, 21.6.2012, p. 45-51, JO C 248, 25.8.2011, p. 8-15, JO C 143, 22.5.2012, p. 10-16.

[13] Network for Sustainable Financial Markets (Reteaua pentru piete financiare durabile), No Exemption – The Financial Transaction Tax and Pension Funds (Fara exceptii – Taxa pe tranzactiile financiare si fondurile de pensii), decembrie, DIW, 2012, Financial Transaction Tax Contributes to More Sustainability in Financial Markets (Taxa pe tranzactiile financiare contribuie la sporirea sustenabilitatii pietelor financiare), Discussion Papers 1198.

[14] Publicate la data de 4 mai 2012 pe site-ul web respectiv.

[15] SWD(2013) 28 final.

————————————————–

ANEXA

la avizul Comitetului Economic si Social European

Amendamentele urmatoare, care au primit cel putin un sfert dintre voturile exprimate, au fost respinse in cursul dezbaterii [articolul 54 alineatul (3) din Regulamentul de procedura]:

Punct nou 4.7

Se introduce dupa punctul 4.6:

4.7 Avand in vedere concluziile contradictorii ale studiilor privind efectele introducerii unei TTF, CESE recomanda: monitorizarea atenta a impactului in tarile care au adoptat deja aceasta masura; luarea in considerare a efectului reducerii lichiditatii asupra volatilitatii pietei sub aspectul costurilor pentru anumite produse utilizate pentru a garanta serviciile de asigurare si fondurile de pensii, precum si evaluarea realista a existentei unui echilibru adecvat intre veniturile efective obtinute prin colectarea taxei si cresterea costurilor serviciilor financiare, atat pentru intreprinderi, cat si pentru depunatori, in aceste vremuri de criza. In opinia CESE, rezultatele monitorizarii trebuie analizate atent, iar masurile viitoare trebuie adaptate rapid, daca este cazul, in functie de eventualele concluzii noi.

Rezultatul votului

Pentru : 64

Impotriva : 94

Abtineri : 25

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close