Educatia, formarea si Europa 2020

Rezolutia Parlamentului European din 11 septembrie 2012 referitoare la educatie si formare in contextul strategiei Europa 2020 (2012/2045(INI))

2013/C 353 E/07

Parlamentul European,

– avand in vedere articolele 165 si 166 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE),

– avand in vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, in special articolul 14,

– avand in vedere Comunicarea Comisiei din 23 noiembrie 2011 intitulata “Analiza anuala a cresterii 2012” (COM(2011)0815),

– avand in vedere Comunicarea Comisiei din 20 decembrie 2011 intitulata “Educatia si formarea intr-o Europa inteligenta, durabila si favorabila incluziunii” (COM(2011)0902),

– avand in vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 referitoare la “Europa 2020: O strategie europeana pentru o crestere inteligenta, ecologica si favorabila incluziunii” (COM(2010)2020),

– avand in vedere concluziile Consiliului din 11 mai 2010 privind dimensiunile sociale ale educatiei si formarii [1],

– avand in vedere concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeana in domeniul educatiei si formarii profesionale (“ET 2020”) [2],

– avand in vedere Recomandarea Consiliului din 28 iunie 2011 intitulata “Tineretul in miscare – promovarea mobilitatii tinerilor in scop educational” [3],

– avand in vedere Rezolutia sa din 1 decembrie 2011 referitoare la combaterea abandonului scolar timpuriu [4],

– avand in vedere rezolutia sa din 12 mai 2011 referitoare la invatarea in primii ani de viata in Uniunea Europeana [5],

– avand in vedere Rezolutia sa din 18 mai 2010 referitoare la competentele-cheie pentru o lume in curs de schimbare: implementarea programului de lucru “Educatie si formare profesionala 2010” [6],

– avand in vedere Rezolutia Parlamentului European din 18 decembrie 2008 privind invatarea de-a lungul vietii in serviciul cunostintelor, creativitatii si inovatiei – punerea in aplicare a programului de lucru “Educatie si formare profesionala 2010” [7],

– avand in vedere articolul 48 din Regulamentul sau de procedura,

– avand in vedere raportul Comisiei pentru cultura si educatie si avizul Comisiei pentru ocuparea fortei de munca si afaceri sociale (A7-0247/2012),

A. intrucat, in pofida unei imbunatatiri a educatiei si a formarii, pentru majoritatea populatiei UE invatarea pe tot parcursul vietii (LLL) inca nu este o realitate, iar unii indicatori sunt de fapt ingrijoratori; intrucat este necesar ca educatia adultilor si invatarea informala sa fie consolidate, in paralel cu educatia adultilor si cu formarea profesionala informala;

B. intrucat strategiile LLL sunt departe de a fi puse in aplicare in mod corespunzator in multe state membre, desi acestea sunt o parte esentiala a strategiei UE 2020;

C. intrucat politicile in domeniul educatiei si formarii trebuie sa asigure oportunitati LLL pentru toata lumea, indiferent de varsta, handicap, sex, rasa sau origine etnica, religie sau credinta, orientare sexuala si mediu lingvistic si socio-economic;

D. intrucat pentru persoanele din diferite grupuri inca persista oportunitatile limitate si prea putin adaptate; intrucat atat populatiile autohtone, cat si grupurile lingvistice si culturale minoritare ar trebui sa poata beneficia de invatamant in limba materna;

E. intrucat cresterea economica trebuie sa se bazeze prioritar pe educatie, cunoastere, inovare si politici sociale adecvate pentru ca UE sa iasa din actuala criza, si este important sa se implementeze in mod adecvat si in intregime politicile din acest domeniu in cadrul Strategiei UE 2020, pentru a depasi cu succes aceasta perioada cruciala;

F. intrucat elaborarea politicilor privind educatia si formarea profesionala reprezinta o responsabilitate publica a statelor membre si intrucat aceste domenii au nevoie de fonduri adecvate pentru a asigura un acces egal la educatie, fara discriminare sociala, economica, culturala, rasiala sau politica;

G. intrucat masurile de austeritate si reducerile bugetare suplimentare din sistemele de educatie si de formare profesionala din UE pun in pericol unul din principalele motoare ale coeziunii si cresterii si submineaza obiectivul de creare a unei economii bazate pe cunoastere in Europa;

H. intrucat statele membre trebuie sa continue sa conlucreze si sa faca schimburi de bune practici pentru ca sistemele lor nationale de invatamant si formare sa poata progresa;

I. intrucat cunoasterea insuficienta a limbilor straine continua sa constituie un obstacol enorm in calea mobilitatii pentru educatie si formare;

J. intrucat o strategie de succes in domeniul educatiei si formarii profesionale ar trebui, de asemenea, sa urmareasca sa garanteze, pentru persoanele care studiaza, aptitudinile si competentele necesare pentru dezvoltarea personala, precum si dezvoltarea unui spirit cetatenesc activ;

K. intrucat LLL ar trebui sa insemne realmente invatare pe tot parcursul vietii in actualul context demografic si intrucat ar trebui acordata mai multa atentie potentialului cunostintelor acumulate de catre persoanele in varsta;

L. intrucat competentele in domeniul noilor tehnologii faciliteaza in mod considerabil indeplinirea obiectivelor propuse de Programul pentru LLL;

M. intrucat LLL este un proces continuu de invatare si ar trebui sa dureze de-a lungul intregii vieti a unei persoane, de la un invatamant prescolar de calitate, pana la formarile destinate pensionarilor;

N. intrucat oferirea unor facilitati si a unui invatamant prescolar de calitate pentru toti copiii este o investitie in viitor si aduce un beneficiu major atat pentru populatie, cat si pentru societate;

O. intrucat abandonul scolar timpuriu (AST) are consecinte grave asupra populatiei si asupra dezvoltarii sociale si economice a UE;

P. intrucat un plus de inovatie in domeniul subventiilor pentru studenti in etapa preuniversitara ar trebui considerat;

Q. intrucat accesibilitatea educatiei si a formarii profesionale este o provocare majora, contribuind printre altele la incluziune sociala, la coeziune si la combaterea saraciei;

R. intrucat autoritatile europene, nationale, regionale si locale trebuie sa coopereze pentru a aborda cu succes provocarile cu care se confrunta Europa in prezent,

1. ia act de Comunicarea Comisiei intitulata “Educatia si formarea intr-o Europa inteligenta, durabila si favorabila incluziunii”;

2. reaminteste ca inainte de criza actuala, performanta statelor membre in termeni de participare a tuturor grupurilor de varsta la educatie, formare si LLL puternic diversificata si media generala a UE s-a incadrat sub mediile internationale;

3. constata ca unele state membre au continuat reducerile bugetare in domeniul educatiei si formarii profesionale din cauza situatiei economice actuale, dar considera ca investitiile in aceste domenii, cu o valoare strategica maxima, ar trebui mentinute si chiar majorate; subliniaza ca Cadrul financiar multianual al Uniunii anticipeaza ca educatia si sectoarele adiacente vor beneficia de cresterea procentuala cea mai mare in bugetul pe termen lung al UE;

4. subliniaza necesitatea aprobarii cresterii bugetului alocat educatiei si sectoarelor adiacente in Cadrul financiar multianual; solicita statelor membre sa adopte strategii nationale de LLL, dotate cu resurse financiare adecvate, acesta fiind instrumentul optim pentru atingerea obiectivelor stipulate in Strategia EF 2020;

5. subliniaza faptul ca costurile economice ale consecintelor deficientelor educationale, inclusiv abandonul scolar si inegalitatile sociale din cadrul sistemelor de educatie si formare si impactul acestora asupra dezvoltarii a statelor membre, sunt semnificativ mai mari decat costurile crizei financiare, iar statele membre platesc deja pretul an de an;

6. solicita statelor membre sa prioritizeze cheltuielile pentru educatie, formare profesionala pe tot parcursul vietii, cercetare, inovare si diversitate lingvistica si culturala, care sunt considerate investitii pentru cresterea viitoare, asigurand in acelasi timp valoarea adaugata a acestei investitii; reitereaza, in acest sens, solicitarea de a stabili ca obiectiv investitii totale de cel putin 2 % din PIB in invatamantul superior, nivel recomandat de Comisie in Analiza anuala a cresterii si ocuparii fortei de munca ca fiind un minim necesar pentru economiile bazate pe cunoastere;

7. reaminteste ca, pentru a fi competitive in viitor cu noile puteri globale, statele membre sunt trebuie sa indeplineasca obiectivele de baza ale strategiei Europa 2020, care, in domeniul educatiei, inseamna sa se atinga un nivel de 3 % in investitiile pentru cercetare, sa se creasca la 40 % numarul tinerilor cu studii universitare si sa se reduca abandonului scolar timpuriu la sub 10 %;

8. reaminteste importanta cercetarii in cadrul unei strategii ambitioase de educatie si formare; solicita, prin urmare, Comisiei si statelor membre sa-si intensifice actiunile in directia cresterii numarului de tineri care integreaza acest domeniu;

9. reaminteste ca trebuie acordata o atentie speciala tinerilor, avand in vedere ca rata somajului din UE a crescut la peste 20 %, cu niveluri de peste de 50 % in unele state membre si regiuni, si ca tinerii, in special cei mai putin calificati, sunt deosebit de afectati de criza actuala; subliniaza in special efectele negative ale programelor de austeritate asupra somajului in randul tinerilor din anumite state membre ale Uniunii Europene, cu precadere in statele din sud, contribuind la un exod semnificativ de creiere catre alte state, inclusiv catre tari terte; reaminteste, de asemenea, ca unul din sapte elevi de azi (14,4 %) abandoneaza sistemul de invatamant, terminand cel mult un nivel de invatamant secundar inferior si neparticipand la niciun program de educare sau formare ulterior;

10. atrage atentia asupra sistemelor alternative de formare profesionala din anumite state membre, care garanteaza o legatura intre teorie si practica si care permit un acces mai usor la piata muncii decat sistemele de formare pur scolare;

11. propune statelor membre sa deduca investitiile in domeniul educatiei si al formarii profesionale din calculul deficitului national prevazut de pactul fiscal, deoarece acestea sunt considerate motoare esentiale ale unei redresari economice sanatoase, in conformitate cu obiectivele strategiei Europa 2020;

12. solicita institutiilor UE sa depuna eforturi suplimentare pentru a elabora, la nivelul UE, politici mai clare, mai orientate catre tineri si adaptate la noile provocari ale societatii; generatia actuala de tineri nu are incredere nu va putea sa obtina acelasi succes ca generatia anterioara;

13. solicita, in special, statelor membre sa puna in aplicare masuri orientate in favoarea tinerilor in pericol sa abandoneze scoala timpuriu sau care nu sunt scolarizati, integrati intr-un program de formare sau angajati, pentru a le oferi programe de formare si sisteme de garantii pentru tineret, astfel incat sa poata dobandi cunostintele si experienta necesare pentru angajare, precum si pentru a facilita reintegrarea unora dintre acestia in sistemul educational; solicita totodata sa se acorde o atentie speciala invatamantului profesional si tehnic in cadrul invatamantului tertiar, tinand cont de diversitatea sistemelor educationale nationale; solicita statelor membre sa-si intensifice eforturile pentru ca tinerii sa poata castiga o experienta profesionala veritabila si sa intre rapid pe piata muncii; subliniaza ca stagiile trebuie sa fie relevante pentru studii si sa fie parte a programului de invatamant,

14. subliniaza ca posibilitatile de angajare ale tinerilor sunt cu precadere expuse riscului in perioadele de criza; subliniaza importanta monitorizarii rapiditatii cu care tinerii absolventi obtin locuri de munca corespunzatoare educatiei si cunostintelor lor dupa incheierea studiilor, si a evaluarii, pe baza acestor informatii, a calitatii sistemelor de educatie si formare profesionala si a necesitatii si posibilitatilor de a efectua ajustari;

15. invita Comisia si statele membre sa ia masuri decisive cu privire la introducerea, punerea in aplicare si dezvoltarea ulterioara a ECVET (sistemul european de credite pentru educatie si formare profesionala), a Europass (cadrul comunitar unic pentru transparenta calificarilor si competentelor) si a cadrului european al calificarilor;

16. subliniaza ca tinerii au un rol-cheie in atingerea obiectivelor principale pentru 2020 in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca, cercetarea si inovarea, climatul si energia, educatia si combaterea saraciei;

17. subliniaza importanta educatiei informale si non-formale pentru dezvoltarea de valori, aptitudini si competente, in special in randul tinerilor, precum si pentru dobandirea unui simt al cetateniei si al participarii democratice; solicita Comisiei sa asigure sustinerea, inclusiv la nivel financiar, a educatiei informale si non-formale in cadrul noilor programe in materie de educatie, tineret si cetatenie;

18. solicita universitatilor sa extinda accesul la invatare si sa isi modernizeze programele de invatamant pentru a face fata noilor provocari, in vederea imbunatatirii abilitatilor populatiei europene, fara ca aceste masuri sa pericliteze misiunile lor academice in ceea ce priveste transmiterea de cunostinte si tinand seama de faptul ca schimbarile demografice sunt o realitate incontestabila in Europa; subliniaza, in acest context, importanta sustinerii si recunoasterii educatiei neformale si a invatarii informale;

19. incurajeaza dialogul intre actorii privati, in special IMM-urile, autoritatile locale si regionale, precum si actorii societatii civile, cu universitatile/institutiile de invatamant superior, pentru ca studentii sa poata dobandi mai usor cunostinte si abilitati care sa ii ajute la integrarea lor pe piata muncii; le reaminteste angajatorilor importanta initierii in munca, avand in vedere ca aceasta favorizeaza adaptarea tinerilor la viata profesionala;

20. reaminteste ca creativitatea este un element esential al noii economii bazate pe cunoastere; subliniaza faptul ca sectorul creativ contribuie in mod semnificativ si tot mai mult la economie si corespunde unui procent de 4,5 % din PIB-ul Uniunii Europene si unui numar de 8,5 milioane de locuri de munca;

21. considera ca sinergia dintre oferta de forta de munca si capacitatea pietei de munca de a o absorbi este esentiala;

22. subliniaza rolul esential al serviciilor publice de ocupare a fortei de munca in implementarea politicilor de sprijinire si consiliere a celor care cauta un loc de munca, in special in ceea ce priveste asistenta in cautarea unui loc de munca sau a unui program de formare; insista asupra faptului ca un numar din ce in ce mai mare de solicitanti trebuie sa beneficieze de o formare profesionala adecvata care sa le faciliteze introducerea pe piata fortei de munca si, prin urmare, invita statele membre sa aloce resursele necesare;

23. subliniaza importanta decisiva a facilitarii accesului persoanelor cu dizabilitati la LLL, nu doar prin elaborarea si implementarea unor programe precis orientate, ci si prin integrarea problematicii persoanelor cu dizabilitati in toate programele destinate publicului larg; considera ca aceasta atentie speciala acordata legaturii intre dizabilitati si LLL este esentiala pentru combaterea fenomenelor de excluziune sociala si consolidarea reala a pozitiei persoanelor cu handicap pe piata muncii, avand in vedere faptul ca, potrivit tuturor studiilor in acest domeniu, nivelul de educatie al persoanelor cu handicap este inferior mediei si ca participarea acestora la programele in cauza este deosebit de scazuta;

24. reaminteste ca angajatorii au o responsabilitate esentiala in a transforma LLL in realitate pentru toata lumea, acordand atentia cuvenita egalitatii de gen; incurajeaza angajatorii sa faciliteze formarea continua pe tot parcursul carierei lucratorilor, oferind mai multa vizibilitate dreptului la formare, asigurandu-se ca formarea este disponibila pentru toti lucratorii si punand in valoare rezultatele obtinute in urma formarii continue, facand astfel posibila specializarea si creand oportunitati pentru avansare in cariera;

25. solicita intensificarea eforturilor pentru stabilirea si punerea in aplicare a unui sistem european de certificare si de recunoastere a calificarilor, de invatare formala si non-formala, incluzand voluntariatul, astfel incat sa fie consolidate legaturile vitale dintre educatia non-formala si educatia formala, precum si pentru a imbunatati mobilitatea nationala si transfrontaliera in privinta educatiei si al pietei de munca;

26. ia act de diferentele mari intre sistemele nationale de educatie si de formare profesionala si, in conformitate cu principiul subsidiaritatii, recomanda ca raportul privind progresele inregistrate sa fie insotit de un compendiu pentru fiecare stat membru, care sa contina recomandari cu privire la modul in care ar putea fi imbunatatite politicile existente si in care ar putea fi dezvoltate sistemele nationale de invatamant;

27. solicita consolidarea dimensiunii externe a politicilor UE printr-un dialog politic intensificat si prin cooperare in domeniul educatiei si formarii profesionale intre Uniunea Europeana si partenerii sai internationali si tarile vecine, pentru: (a) a reflecta interdependentele economice, sociale si politice, (b) a contribui la punerea in aplicare a dimensiunii externe a Strategiei Europa 2020 si (c) a sustine stabilitatea, prosperitatea si imbunatatirea oportunitatilor de angajare pentru cetatenii tarilor partenere, si dezvoltand, in acelasi timp, instrumente mai bune pentru gestionarea si facilitarea migratiei fortei de munca calificate in Europa, echilibrand astfel deficitele si lacunele in materie de competente determinate de evolutia demografica din Europa;

28. reaminteste ca, in calitatea lor de actori ai pietei globale a educatiei, sistemele nationale de educatie si formare profesionala (EFP) trebuie sa fie conectate la contextul mondial, pentru a fi adaptate actualitatii si competitive, si trebuie sa-si creasca capacitatea de a atrage studenti din alte state europene si din tari terte, oferindu-le educatie, formare profesionala, dar si o recunoastere mai facila a competentelor lor; subliniaza ca schimbarile demografice si migratia internationala fac ca aceste aspecte sa fie si mai relevante;

29. subliniaza ca, desi este in curs de aparitie un spatiu european al educatiei si formarii, obiectivul inlaturarii obstacolelor in calea mobilitatii nu a fost inca atins, iar mobilitatea persoanelor care invata in cadrul sistemului EFP ramane redusa; subliniaza faptul ca intensificarea mobilitatii transnationale a elevilor si profesorilor din VET, care tine cont de cunostintele, abilitatile si competentele pe care acestia le-au dobandit in strainatate va reprezenta o provocare importanta in viitor si ca este necesara o mai buna orientare a informatiilor si orientarilor care sa vizeze in mod specific atragerea unui numar mai mare de elevi straini in sistemele VET.

30. regreta ca in Comunicarea Comisiei intitulata “Educatia si formarea intr-o Europa inteligenta, durabila si favorabila incluziunii” nu se acopera in mod adecvat problema dezvoltarii prescolare, in special dimensiunea sa lingvistica, in ciuda faptului ca aceasta corespunde unui obiectiv fundamental al strategiei Europa 2020; considera ca aceasta etapa educationala ar trebui sa fie considerata cea mai importanta pentru realizarea si dezvoltarea educationala, individuala si sociala viitoare a indivizilor; considera ca educatia prescolara va aduce beneficii copiilor, prin aceasta urmarindu-se imbunatatirea aptitudinilor motorii si sociale, precum si promovarea unei dezvoltari emotionale echilibrate si stimularea curiozitatii intelectuale;

31. solicita Comisiei sa stimuleze si sa sprijine statele membre in aplicarea unor masuri in favoarea copiilor de-a lungul unor adevarate parcursuri educationale, inca de la varste foarte fragede;

32. este ferm convins ca investitiile in serviciile de educatie destinate copiilor de varsta mica (ECEC), concepute in concordanta cu nivelul corespunzator de sensibilitate si de maturitate al fiecarui grup-tinta, aduc profituri mai mari decat investitiile in orice alt ciclu educational; subliniaza ca investitiile in primii ani de invatamant reduc cu certitudine costurile ulterioare; considera, de asemenea, ca succesul educatiei la toate nivelurile depinde de calitatea formarii profesorilor si de evolutia lor profesionala continua si, prin urmare, sunt necesare investitii suficiente pentru instruirea profesorilor;

33. subliniaza necesitatea unei educatii de inalta calitate profesionala pentru copii, care sa se ocupe de dezvoltarea lor sociala, in special in cazul familiilor care se confrunta cu dificultati sociale;

34. subliniaza necesitatea universala a dobandirii unor competente lingvistice excelente inca din copilarie, atat in privinta limbilor oficiale ale UE, cat si in limbile regionale si ale minoritatilor, intrucat acest lucru permite o mai mare mobilitate, un acces mai bun la piata muncii si ofera oportunitati mult mai mari de studiu, contribuind totodata la promovarea schimburilor interculturale si la o mai mare coeziune europeana;

35. subliniaza ca este necesara incurajarea mobilitatii pentru invatarea limbilor straine, in vederea atingerii obiectivului ca toti cetatenii Uniunii Europene sa cunoasca cel putin doua limbi in afara limbii lor materne;

36. subliniaza necesitatea de a incepe invatarea limbilor straine inca din perioada prescolara si saluta initiativele care le permit elevilor sa invete limba de origine, scris si oral, ca materie facultativa la scoala si sa acumuleze astfel si competente suplimentare;

37. considera ca este indispensabila promovarea mobilitatii prin programe comunitare ambitioase de educatie si cultura, in special prin schimburi de profesori, elevi si studenti care predau, respectiv studiaza limbi straine, pentru a promova un spirit cetatenesc activ si valorile europene, precum si competentele lingvistice si de alte tipuri de competente utile;

38. incurajeaza Comisia sa sustina dezvoltarea unor solutii inovatoare in domeniul educatiei si formarii profesionale, care ar putea fi usor adaptate in ceea ce priveste limba si aspectele tehnice si care ar permite mobilitatea in sectoarele in care fenomenul multilingvismului este mai putin intalnit;

39. recunoaste contributia importanta a Anului european al imbatranirii si al solidaritatii active intre generatii 2012 si reaminteste ca este important pentru UE ca cetatenilor sai sa li se acorde sansa de a se angaja in procesul de invatare, in toate formele sale, la o varsta inaintata, si de a antrena elevii mai vechi in dialog cu specialistii care lucreaza in cadrul serviciilor care asigura si sprijina procesul de invatare;

40. reaminteste ca programul Grundtvig urmareste sa ajute la dezvoltarea sectorului de invatamant pentru adulti, precum si sa permita mai multor persoane sa participe la experientele de invatare; subliniaza ca acesta se concentreaza pe necesitatile de predare si de cercetare ale elevilor care urmeaza cursuri de educare si cursuri “alternative” de educare, precum si ale organizatiilor care furnizeaza aceste servicii; solicita statelor membre sa amelioreze calitatea invatamantului oferit de – si sa incurajeze cooperarea intre – organismele de invatamant pentru adulti;

41. subliniaza necesitatea de a promova instrumentele europene existente, in special fondurile structurale destinate formarii profesionale;

42. subliniaza faptul ca invatamantul pentru adulti se extinde dincolo de activitatile asociate cu locul de munca si include dezvoltarea competentelor personale, civice si sociale in cadrul sistemelor formale de educatie si formare, pe tot parcursul vietii, astfel cum s-a mentionat in programul LLL;

43. recunoaste beneficiile aduse societatii in general, rezultate din activitatile persoanelor in varsta, situatie favorizata de participarea lor la activitatile de educatie si formare care au ca scop implinirea pe plan personal sau contactul social;

44. subliniaza necesitatea unor statistici LLL care sa acopere grupul de varsta 65 +; subliniaza odata cu cresterea varstei de pensionare in multe tari din UE si a numarului persoanelor care lucreaza pana la o varsta inaintata, este necesar sa se tina seama de evolutia populatiei care nu se incadreaza in aceasta categorie de varsta;

45. recunoaste rolul educativ si formator al sportului si, prin urmare, invita statele membre sa investeasca mai mult in sport si in promovarea activitatilor sportive in scoli, pentru a favoriza integrarea si pentru a contribui la dezvoltarea unor valori pozitive in randul tinerilor europeni;

46. subliniaza faptul ca actorii din domeniul formarii profesionale de la nivel local sunt esentiali pentru dezvoltarea durabila si pentru rolul societal al sportului si isi exprima sprijinul pentru organismele de conducere din sport care incurajeaza cluburile sa investeasca in educatia si formarea profesionala a actorilor tineri locali prin masuri care stabilesc faptul ca o echipa de club trebuie sa includa un numar minim de jucatori formati la nivel local si le incurajeaza sa continue in aceasta directie.

47. incurajeaza statele membre sa examineze posibilitatea introducerii unui sistem mai extins de granturi mici, cu un minimum de birocratie, pentru elevii preuniversitari care se confrunta cu dificultati financiare, astfel incat sa-i incurajeze sa ramana in sistemul educational, contribuind in acest mod la eliminarea inegalitatilor sociale si la asigurarea mai multor oportunitati de invatare pentru toti;

48. considera ca ar trebui facute mai multe pentru a aborda diferentele intre femeile si barbatii care absolva anii de studiu cu diplome in domeniile STEM (stiinta, tehnologie, inginerie si matematica), astfel cum este exemplificat prin faptul ca doar 20 % din absolventii in domeniul ingineriei sunt femei;

49. incredinteaza Presedintelui sarcina de a transmite prezenta rezolutie Consiliului, Comisiei, precum si guvernelor si parlamentelor statelor membre.

[1] JO C 135, 26.5.2010, p. 2.

[2] JO C 119, 28.5.2009, p. 2.

[3] JO C 199, 7.7.2011, p. 1.

[4] Texte adoptate, P7_TA(2011)0531.

[5] Texte adoptate, P7_TA(2011)0231.

[6] JO C 161 E, 31.5.2011, p. 8.

[7] JO C 45 E, 23.2.2010, p. 33.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close