Reforma structurala a sectorului bancar al UE

feature photo

 

Comisia Europeana a propus noi norme menite sa impiedice cele mai mari si mai complexe banci sa se implice in activitatea riscanta de tranzactionare in cont propriu. De asemenea, noile norme ar conferi autoritatilor de supraveghere competenta de a solicita acestor banci sa separe anumite activitati de tranzactionare potential riscante de activitatile de atragere de depozite,in cazul in care desfasurarea unor astfel de activitati le poate afecta stabilitatea financiara.

Impreuna cu aceasta propunere, Comisia a adoptat masuri de insotire menite sa creasca transparenta anumitor tranzactii din sectorul bancar paralel. Aceste masuri completeaza reformele cuprinzatoare deja intreprinse pentru consolidarea sectorului financiar al UE.
In elaborarea propunerilor sale, Comisia a luat in considerare raportul util al Grupului la nivel inalt condus de Erkki Liikanen, guvernatorul Bancii Finlandei (IP/12/1048), precum si normele nationale existente in unele state membre, opinia globala privind aceasta chestiune (principiile Consiliului pentru Stabilitate Financiara) si evolutiile inregistrare in alte jurisdictii.

 Michel Barnier, comisarul pentru piata interna si servicii, a declarat: „Propunerile de astazi sunt ultimele elemente necesare pentru a completa revizuirea cadrului de reglementare a sistemului bancar european. Aceste acte legislative vizeaza un numar mic de banci de dimensiuni foarte mari care, altfel, ar putea fi in continuare prea mari pentru a se prabusi, a caror salvare ar fi prea costisitoare si a caror rezolutie ar fi prea complexa. Masurile propuse vor consolida si mai mult stabilitatea financiara si vor asigura faptul ca nu se ajunge la situatia in care contribuabilii platesc pentru erorile bancilor. Propunerile de astazi vor furniza un cadru comun la nivelul UE, necesar pentru a garanta faptul ca diferitele solutii nationale nu creeaza divergente in Uniunea bancara si nu submineaza functionarea pietei unice. Propunerile sunt atent calibrate pentru a se asigura un echilibru delicat intre stabilitatea financiara si crearea unor conditii propice pentru acordarea de imprumuturi in favoarea economiei reale, lucru deosebit de important pentru competitivitate si cresterea economica.”   

De la declansarea crizei financiare, Uniunea Europeana si statele sale membre s-au angajat intr-o revizuire fundamentala a reglementarii si supravegherii bancare. UE a introdus reforme menite sa reduca impactul unor eventuale falimente bancare, cu obiectivul de a crea un sistem financiar mai sigur, mai solid, mai transparent si mai responsabil care sa deserveasca economia si societatea in ansamblu. Pentru a spori rezilienta bancilor si a reduce impactul unor eventuale falimente bancare, au fost adoptate noi norme privind cerintele de capital pentru banci (MEMO/13/690) si redresarea si rezolutia institutiilor bancare (MEMO/13/1140). Uniunea bancara a fost lansata.

Cu toate acestea, unele banci din UE pot ramane in continuare prea mari pentru a se prabusi, salvarea acestora fiind prea costisitoare si rezolutia lor prea complexa. Prin urmare, sunt necesare masuri suplimentare, in special o separare structurala a riscurilor asociate activitatilor de tranzactionare ale bancilor de functia acestora de atragere de depozite. Propunerile vizeaza consolidarea rezilientei sectorului bancar din UE, asigurand, in acelasi timp, faptul ca bancile continua sa finanteze activitatea si cresterea economica.
Propunerea privind reforma structurala a bancilor din UE nu se va aplica decat in cazul celor mai mari si mai complexe banci din UE, care au un volum semnificativ de activitati de tranzactionare. Propunerea:
1. va interzice tranzactionarea in cont propriu a unor instrumente financiare si marfuri, adica tranzactionarea in nume propriu cu unicul scop de a aduce profit bancii. Aceasta activitate implica multe riscuri, dar nu aduce beneficii concrete clientilor bancii sau economiei in sens mai larg;
2. va conferi autoritatilor de supraveghere competenta si, in anumite cazuri, obligatia de a solicita transferul altor activitati de tranzactionare cu grad ridicat de risc (cum ar fi formarea pietei, produsele derivate complexe si operatiunile de securitizare) in scopul de a separa entitatile juridice care efectueaza tranzactii din cadrul grupului („crearea de filiale”). Prin aceasta se urmareste evitarea riscului ca bancile sa eludeze interdictia desfasurarii anumitor activitati de tranzactionare angajandu-se in tranzactionari in cont propriu ascunse care devin prea importante sau au un efect de levier prea mare si au potentialul de a supune riscurilor intreaga banca si sistemul financiar in ansamblu. Bancile vor avea posibilitatea de a nu-si separa activitatile in cazul in care pot demonstra in mod satisfacator autoritatii care asigura supravegherea lor ca riscurile generate sunt reduse prin alte mijloace;
3. va furniza norme privind legaturile economice, juridice, de guvernanta si operationale intre entitatea separata care efectueaza tranzactii si restul grupului bancar.
Pentru a evita situatia in care bancile incearca sa eludeze aceste norme prin transferarea unor parti ale activitatilor lor catre sectorul bancar paralel mai putin reglementat, masurile de separare structurala trebuie sa fie insotite de dispozitii care sa imbunatateasca transparenta sistemului bancar paralel. Propunerea insotitoare privind transparenta va prevedea asadar un set de masuri menite sa amelioreze modul in care autoritatile de reglementare si investitorii inteleg operatiunile de finantare prin instrumente financiare (STF). Aceste operatiuni au fost o sursa de contagiune, au avut un efect de levier si un caracter prociclic in cursul crizei financiare. O mai buna monitorizare a acestor operatiuni este necesara pentru a preveni riscul sistemic inerent utilizarii lor.
 Context
In contextul initiativelor nationale si al unei dezbateri mondiale tot mai intense cu privire la avantajele reformei bancare structurale, in luna noiembrie 2011, comisarul Barnier a anuntat crearea unui grup de experti la nivel inalt, prezidat de Erkki Liikanen, guvernatorul Bancii Finlandei, avand drept mandat evaluarea necesitatii de a efectua o reforma structurala a sectorului bancar din UE. Grupul si-a prezentat raportul  in luna octombrie 2012, recomandand separarea obligatorie a anumitor activitati de tranzactionare cu grad ridicat de risc in cazul bancilor ale caror activitati de tranzactionare depasesc anumite praguri (IP/12/1048).
In ceea ce priveste activitatile bancare paralele, Consiliul pentru Stabilitate Financiara a propus in 2013 o serie de recomandari pentru a reglementa sectorul. Aceste recomandari au fost aprobate la summitul G 20 din Sankt Petersburg, care a avut loc in luna septembrie 2013.
A se vedea si MEMO/14/63 si MEMO/14/64

Sursa: Comisia Europeana

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close