2014 – intre optimism electoral si pesimism agricol*

feature photo








Dragos Cabat
Managing partner RisCo.ro

Curierul fiscal nr. 1/2014

In functie de orientarea politica sau macar ideologica a analistilor care isi exprima parerea, anul 2014 este caracterizat, din punct de vedere economic, de la unul foarte bun (pentru simpatizantii partidelor aflate la guvernare in acest moment, deci pentru social-democrat-liberalii damboviteni), la unul care nu mai poate egala performantele din 2013, din cauza unui an agricol care nu poate fi la fel de bun precum cel precedent (pentru cei care au o antipatie profunda, ori moderata, pentru aceiasi social-democrat-liberali).

In randurile urmatoare voi ignora complet optiunile mele politice si voi trece pur si simplu in revista „punctele tari” si „punctele slabe” ale anului economic 2014; iar dumneavoastra puteti alege de partea cui va situati si, in consecinta, ce scenariu vi se pare corect si care imposibil. Trebuie precizat ca, in realitate, o parte dintre evenimentele posibile descrise mai jos nu au nimic in comun si nu pot fi atribuite politicienilor; cu toate acestea, politicienii nu vor ezita sa le foloseasca in campaniile electorale in folosul lor ori pentru a le motiva esecul – sau in defavoarea opozantilor, dupa caz – daca vor putea; asadar, sa incepem:

Agricultura

Anul agricol 2013 a fost unul foarte bun, venit dupa un 2011 de asemenea foarte bun si un 2012 modest. Agricultura romaneasca este inca la un stadiu rudimentar (desigur, nu chiar ca in tarile africane si unele din tarile Americii Latine sau Asiei, dar nici departe de ele si oricum mult in urma tarilor din UE), asa cum se precizeaza si in Programul National de Dezvoltare a Mediului Rural 2014-2020; asadar, performantele din agricultura sunt profund dependente de conditiile meteorologice din fiecare an si sunt tributare punctelor slabe evidentiate in Program: lipsa tractoarelor si combinelor, lipsa sau slaba pregatire a managerilor – toate acestea ducand la o productivitate scazuta in sectorul agricol – accesul redus la finantari, lipsa silozurilor, lipsa alternativelor la locurile de munca din agricultura in zonele rurale, slaba dezvoltare a agriculturii de tip bio. Vestea buna este ca, fiind la un nivel atat de scazut, aproape orice bani absorbiti de la UE si orice masuri luate la nivel guvernamental inseamna un impact pozitiv asupra sectorului si implicit majorarea PIB; vestea proasta este ca de 25 de ani lucrurile nu s-au imbunatatit prea mult si sunt slabe sperante ca anul 2014 va reprezenta „momentul de cotitura” in domeniul agriculturii din Romania. Asadar, sansele sunt mai degraba ca agricultura sa aiba o contributie negativa (in procente, fata de 2013) la formarea PIB in anul 2014.

Anul electoral

2014 este an electoral. La sfarsitul lui mai, in perioada 22-25 vor avea loc alegeri pentru Parlamentul European. Mai important insa, in noiembrie cel mai probabil, vom avea alegeri prezidentiale. Ambele evenimente vor prilejui campanii electorale intense, cheltuirea unor fonduri impresionante de catre participanti si partidele care ii sustin. In general, alocarile bugetare – in principal prin bugetele locale, caci alegerile se castiga in teritoriu, nu la televizor – sunt importante in anii electorali. Banii veniti de la buget sub diverse forme, dar si bani privati sub forma de „sponsorizari” de tot felul – si care probabil ca altfel nu s-ar fi vazut in PIB si ar fi alimentat „economia gri” – sunt scosi la suprafata cu ocazia alegerilor. Asadar, campania electorala aduce cam 0,75% – 1% crestere in PIB-ul anului respectiv si de obicei provoaca o „ajustare” negativa – prin inflatie sau depreciere a monedei nationale – pe final de an sau in prima parte din anul urmator (in cazul nostru, in 2015) prin care lucrurile reintra in normal.

Un cutremur major

De cativa ani ne este prezentat ca amenintare din punct de vedere statistic; mai mult, cu cat trece timpul, cu atat probabilitatea producerii unui cutremur major creste. Daca ne luam dupa datele – probabil usor alarmiste, dar nu sunt specialist in acest domeniu ca sa pot oferi o judecata de valoare – oferite de Institutul de specialitate, de Comisia de Supraveghere in Asigurari, Primaria Bucurestiului si alte oficialitati, rezulta ca in urma pierderilor materiale si umane care ar rezulta, impactul asupra economiei va fi de aproximativ 3 – 4% din PIB. Cand acest eveniment nefast va aparea – iar anul 2014 are sanse sa fie acel an, economia va fi in recesiune, iar apoi – efect pervers al calamitatilor, razboaielor si altor evenimente tragice asupra economiei – va creste in anii urmatori, atunci cand se va reconstrui ceea ce s-a distrus… De cele mai multe ori, catastrofele naturale „joaca” de partea guvernantilor, daca acestia stiu ce carti au in mana: masurile de ajutorare a sinistratilor, aparitiile publice in locurile cele mai afectate, ajutoarele financiare, chiar solidaritatea umana renascuta, toate acestea ofera oficialitatilor o expunere media si simpatie populara pe care o pot folosi… ca sa nu mai vorbim despre cea mai buna scuza pentru nerealizarile din plan economic.

Fondurile europene

Au devenit un subiect atat de uzitat, incat imi este greu sa scriu – din nou – despre acesta (am facut-o in cateva articole precedente din aceasta publicatie). Datele oficiale publicate recent indica faptul ca suntem beneficiari neti de fonduri europene in cei 7 ani de la aderare, cu un surplus de 11 miliarde de euro (in plus fata de contributiile de 9,2 miliarde). Cine doreste, poate citi acest anunt in cheie pozitiva; mai mult, faptul ca in 2013 am atras sume mult mai mari decat in anii anteriori pe diverse programe (in special pe fonduri structurale) este motiv de „lauda” pentru actuala putere. Realist vorbind, mai sunt inca multe de facut pentru a avea un nivel decent de accesare al fondurilor europene. Sa tinem minte ca daca am lua toti banii pe care ii putem teoretic accesa de la UE in fiecare an, fara sa tinem cont de vreun coeficient de multiplicare in economie, am asigura o crestere economica de 2,5-3% pe an – acesta este de fapt „scenariul de baza” de la care ar trebui sa plecam; iar orice rezultat mai slab decat atat, reprezinta o nerealizare.

Fiscalitatea

Anul 2014 pare sa inceapa nefast din acest punct de vedere. Controversele privind acciza la benzina, veniturile insuficiente – ca intotdeauna – din cauza unui grad de colectare nesatisfacator, toate duc la presiune pe cheltuieli. Si cum inflatia va exploda in primele luni ale anului, iar incepand cu al doilea trimestru, asa cum am spus, va fi nevoie de bani pentru campaniile electorale, mentinerea in deficitul agreat cu FMI se va face prin stoparea investitiilor, asa cum suntem obisnuiti, de fapt. Daca adaugam la aceasta si colapsul investitiilor straine – inclusiv banii veniti in tara de la romanii care lucreaza in strainatate – motoarele cresterii economice se imputineaza si mai mult.

Situatia internationala

In principiu, aceasta pare sa arate bine in 2014. Economia SUA creste mai repede decat se prevedea, nu se intrevad crize majore in tarile emergente sau la nivel mondial, iar economia UE pare sa isi revina incet. Daca asa vor sta lucrurile, Romania va fi un beneficiar net al cererii de consum din UE si probabil ca romanii din strainatate vor avea ceva mai multi bani – macar atat cat sa iti sustina singuri nevoile, fara ajutorul familiilor din Romania.

Una peste alta, acesta este peisajul anului 2014. Cate dintre cele prezentate se vor adeveri, vom vedea. In scenariul optimist, o crestere economica de 2-2,5% pare posibila; daca evenimentele vor fi mai putin placute, putem incheia anul cu o crestere de 0,5–1%, sau chiar cu o usoara recesiune. Politicul, mediul international si chiar Dumnezeu sunt parte din ecuatie…

* Erata

Dintr-o eroare regretabila, in numarul 1/2014 al revistei, articolul intitulat „2014 – intre optimism electoral si pesimism agricol”(pagina 35) a fost publicat sub numele dlui. Adrian Benta. Autorul articolului este dl. Dragoș Cabat (managing partner RisCo.ro). 

.

Puteti citi revista integral achizitionand revista tiparita pe


sau abonandu-va la revista in format electronic pe

 

.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close