Republicare oficiala. Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasa şi regimul general al cultelor
In M. Of. nr. 201 din 21 martie 2014 a fost republicata Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasa şi regimul general al cultelor.
Din cuprins:
*) Republicata in temeiul art. 248 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, cu modificarile ulterioare, dandu-se textelor o noua numerotare.
Legea nr. 489/2006 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 11 din 8 ianuarie 2007 şi a fost modificata prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, cu modificarile ulterioare.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Statul roman respecta şi garanteaza dreptul fundamental la libertate de gandire, de conştiinţa şi religioasa al oricarei persoane de pe teritoriul Romaniei, potrivit Constituţiei şi tratatelor internaţionale la care Romania este parte.
(2) Nimeni nu poate fi impiedicat sau constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinţa religioasa contrara convingerilor sale şi nici nu poate fi supus vreunei discriminari, urmarit sau pus intr-o situaţie de inferioritate pentru credinţa, apartenenţa ori neapartenenţa sa la o grupare, asociaţie religioasa sau un cult ori pentru exercitarea, in condiţiile prevazute de lege, a libertaţii religioase.
ART. 2
(1) Libertatea religioasa cuprinde dreptul oricarei persoane de a avea sau de a adopta o religie, de a şi-o manifesta in mod individual sau colectiv, in public sau in particular, prin practicile şi ritualurile specifice cultului, inclusiv prin educaţie religioasa, precum şi libertatea de a-şi pastra sau schimba credinţa religioasa.
(2) Libertatea de a-şi manifesta credinţa religioasa nu poate face obiectul altor restrangeri decat al celor care sunt prevazute de lege şi constituie masuri necesare intr-o societate democratica pentru securitatea publica, protecţia ordinii, a sanataţii sau a moralei publice ori pentru protejarea drepturilor şi libertaţilor fundamentale ale omului.
ART. 3
(1) Parinţii sau tutorii au dreptul exclusiv de a opta pentru educaţia religioasa a copiilor minori, conform propriilor convingeri.
(2) Religia copilului care a implinit varsta de 14 ani nu poate fi schimbata fara consimţamantul acestuia; copilul care a implinit varsta de 16 ani are dreptul sa işi aleaga singur religia.
ART. 4
Orice persoana, cult, asociaţie religioasa sau grupare religioasa din Romania este libera de a stabili şi menţine relaţii ecumenice şi fraţeşti cu alte persoane, culte sau grupari religioase şi cu organizaţiile intercreştine şi interreligioase, la nivel naţional şi internaţional.
ART. 5
(1) Orice persoana are dreptul sa işi manifeste credinţa religioasa in mod colectiv, conform propriilor convingeri şi prevederilor prezentei legi, atat in structuri religioase cu personalitate juridica, cat şi in structuri fara personalitate juridica.
(2) Structurile religioase cu personalitate juridica reglementate de prezenta lege sunt cultele şi asociaţiile religioase, iar structurile fara personalitate juridica sunt gruparile religioase.
(3) Comunitaţile religioase işi aleg in mod liber structura asociaţionala in care işi manifesta credinţa religioasa: cult, asociaţie religioasa sau grup religios, in condiţiile prezentei legi.
(4) In activitatea lor, cultele, asociaţiile religioase şi gruparile religioase au obligaţia sa respecte Constituţia şi legile ţarii şi sa nu aduca atingere securitaţii publice, ordinii, sanataţii şi moralei publice, precum şi drepturilor şi libertaţilor fundamentale ale omului.
(5) Este interzisa prelucrarea datelor cu caracter personal legate de convingerile religioase sau de apartenenţa la culte, cu excepţia desfaşurarii lucrarilor de recensamant naţional aprobat prin lege sau in situaţia in care persoana vizata şi-a dat, in mod expres, consimţamantul pentru aceasta.
(6) Este interzisa obligarea persoanelor sa işi menţioneze religia, in orice relaţie cu autoritaţile publice sau cu persoanele juridice de drept privat.
ART. 6
(1) Gruparea religioasa este forma de asociere fara personalitate juridica a unor persoane fizice care, fara nicio procedura prealabila şi in mod liber, adopta, impartaşesc şi practica o credinţa religioasa.
(2) Asociaţia religioasa este persoana juridica de drept privat, constituita in condiţiile prezentei legi, formata din persoane fizice care adopta, impartaşesc şi practica aceeaşi credinţa religioasa.
(3) O asociaţie religioasa poate deveni cult in condiţiile prezentei legi.
CAPITOLUL II
Cultele
SECŢIUNEA 1
Relaţiile dintre stat şi culte
ART. 7
(1) Statul roman recunoaşte cultelor rolul spiritual, educaţional, social-caritabil, cultural şi de parteneriat social, precum şi statutul lor de factori ai pacii sociale.
(2) Statul roman recunoaşte rolul important al Bisericii Ortodoxe Romane şi al celorlalte biserici şi culte recunoscute in istoria naţionala a Romaniei şi in viaţa societaţii romaneşti.
ART. 8
(1) Cultele recunoscute sunt persoane juridice de utilitate publica. Ele se organizeaza şi funcţioneaza in baza prevederilor constituţionale şi ale prezentei legi, in mod autonom, potrivit propriilor statute sau coduri canonice.
(2) De asemenea, sunt persoane juridice şi parţile componente ale cultelor, aşa cum sunt menţionate in statutele sau codurile canonice proprii, daca indeplinesc cerinţele prevazute in acestea.
(3) Cultele funcţioneaza cu respectarea prevederilor legale şi in conformitate cu propriile statute sau coduri canonice, ale caror prevederi sunt aplicabile propriilor credincioşi.
(4) Denumirea unui cult nu poate fi identica cu cea a altui cult recunoscut in Romania.
ART. 9
(1) In Romania nu exista religie de stat; statul este neutru faţa de orice credinţa religioasa sau ideologie atee.
(2) Cultele sunt egale in faţa legii şi a autoritaţilor publice. Statul, prin autoritaţile sale, nu va promova şi nu va favoriza acordarea de privilegii sau crearea de discriminari faţa de vreun cult.
(3) Autoritaţile publice coopereaza cu cultele in domeniile de interes comun şi sprijina activitatea acestora.
(4) Statul roman, prin autoritaţile publice abilitate, sprijina activitatea spiritual-culturala şi sociala in strainatate a cultelor recunoscute in Romania.
(5) Autoritaţile publice centrale pot incheia cu cultele recunoscute atat parteneriate in domeniile de interes comun, cat şi acorduri pentru reglementarea unor aspecte specifice tradiţiei cultelor, care se supun aprobarii prin lege.
ART. 10
(1) Cheltuielile pentru intreţinerea cultelor şi desfaşurarea activitaţilor lor se vor acoperi, in primul rand, din veniturile proprii ale cultelor, create şi administrate in conformitate cu statutele lor.
(2) Cultele pot stabili contribuţii din partea credincioşilor lor pentru susţinerea activitaţilor pe care le desfaşoara.
(3) Statul promoveaza sprijinul acordat de cetaţeni cultelor prin deduceri din impozitul pe venit şi incurajeaza sponsorizarile catre culte, in condiţiile legii.
(4) Statul sprijina, la cerere, prin contribuţii, in raport cu numarul credincioşilor cetaţeni romani şi cu nevoile reale de subzistenţa şi activitate, salarizarea personalului clerical şi neclerical aparţinand cultelor recunoscute. Statul sprijina cu contribuţii in cuantum mai mare salarizarea personalului de cult al unitaţilor de cult cu venituri reduse, in condiţiile stabilite prin lege.
(5) Nimeni nu poate fi constrans prin acte administrative sau prin alte metode sa contribuie la cheltuielile unui cult religios.
(6) Cultele recunoscute pot beneficia, la cerere, de sprijin material din partea statului, pentru cheltuielile privind funcţionarea unitaţilor de cult, pentru reparaţii şi construcţii noi, in raport cu numarul credincioşilor, conform ultimului recensamant, şi cu nevoile reale.
(7) Statul sprijina activitatea cultelor recunoscute şi in calitate de furnizori de servicii sociale.
(8) Autoritaţile publice asigura oricarei persoane, la cerere, dreptul de a fi consiliata potrivit propriilor convingeri religioase prin inlesnirea asistenţei religioase.
ART. 11
Sprijinul statului consta şi in acordarea de facilitaţi fiscale, in condiţiile legii.
ART. 12
Utilizarea fondurilor baneşti primite de la bugetul de stat sau bugetele locale, precum şi respectarea destinaţiei bunurilor primite in proprietate sau folosinţa de la autoritaţile publice locale ori centrale se supun controlului statului.
ART. 13
(1) Raporturile dintre culte, precum şi cele dintre asociaţii şi grupuri religioase se desfaşoara pe baza inţelegerii şi a respectului reciproc.
(2) In Romania sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de defaimare şi invrajbire religioasa, precum şi ofensa publica adusa simbolurilor religioase.
ART. 14
(1) Fiecare cult trebuie sa aiba un organism naţional de conducere sau de reprezentare.
(2) Unitaţile de cult, inclusiv filialele lor fara personalitate juridica, se infiinţeaza şi se organizeaza de catre culte potrivit propriilor statute, regulamente şi coduri canonice.
(3) Infiinţarea unitaţii de cult trebuie sa fie comunicata, spre evidenţa, Ministerului Culturii.
(4) Unitaţile de cult nou-infiinţate ca persoane juridice pot solicita şi primi sprijin financiar, in condiţiile legii.
ART. 15
Sigiliile şi ştampilele folosite de catre un cult sau de catre o unitate locala de cult trebuie sa conţina şi denumirea oficiala sub care cultul a fost recunoscut ori iniţialele acestuia.
ART. 16
(1) Cultele recunoscute pot folosi, in desfaşurarea activitaţilor lor, orice limba considera de cuviinţa. Evidenţa financiar-contabila se va ţine şi in limba romana.
(2) In relaţiile oficiale cu autoritaţile statului, cultele recunoscute folosesc limba romana.
SECŢIUNEA a 2-a
Recunoaşterea calitaţii de cult
ART. 17
(1) Calitatea de cult recunoscut de stat se dobandeşte prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Culturii, de catre asociaţiile religioase care, prin activitatea şi numarul lor de membri, ofera garanţii de durabilitate, stabilitate şi interes public.
(2) Recunoaşterea statutelor şi a codurilor canonice se acorda in masura in care acestea nu aduc atingere, prin conţinutul lor, securitaţii publice, ordinii, sanataţii şi moralei publice sau drepturilor şi libertaţilor fundamentale ale omului.
ART. 18
Asociaţia religioasa care solicita recunoaşterea calitaţii de cult va formula o cerere in acest sens la Ministerul Culturii, insoţita de urmatoarea documentaţie:
a) dovada ca este constituita legal şi funcţioneaza neintrerupt pe teritoriul Romaniei ca asociaţie religioasa de cel puţin 12 ani;
b) listele originale cuprinzand adeziunile unui numar de membri cetaţeni romani cu domiciliul in Romania cel puţin egal cu 0,1% din populaţia Romaniei, conform ultimului recensamant;
c) marturisirea de credinţa proprie şi statutul de organizare şi funcţionare, care sa cuprinda: denumirea cultului, structura sa de organizare centrala şi locala, modul de conducere, administrare şi control, organele de reprezentare, modul de infiinţare şi desfiinţare a unitaţilor de cult, statutul personalului propriu, precum şi prevederile specifice cultului respectiv.
ART. 19
(1) In termen de 60 de zile de la data depunerii cererii, Ministerul Culturii inainteaza Guvernului documentaţia de recunoaştere a cultului, insoţita de avizul sau consultativ, intocmit pe baza documentaţiei depuse.
(2) Daca documentaţia este incompleta sau statutele conţin prevederi contrare legii, acestea se restituie motivat spre completare sau modificare, iar termenul de soluţionare se prelungeşte corespunzator.
ART. 20
(1) In termen de 60 de zile de la primirea avizului, Guvernul se pronunţa asupra cererii, prin hotarare de recunoaştere sau de respingere motivata.
(2) Hotararea Guvernului se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, şi poate fi atacata in justiţie, conform legii.
(3) In caz de respingere a cererii, asociaţia religioasa poate solicita reluarea procedurii de recunoaştere a calitaţii de cult, numai daca prezinta dovezi din care sa rezulte ca au incetat temeiurile care au dus la soluţia de respingere.
(4) Drepturile şi obligaţiile aferente calitaţii de cult recunoscut se pot exercita de la data intrarii in vigoare a hotararii Guvernului de recunoaştere a acestuia.
ART. 21
Guvernul, prin hotarare, la propunerea Ministerului Culturii, poate retrage calitatea de cult recunoscut atunci cand, prin activitatea sa, cultul aduce atingeri grave securitaţii publice, ordinii, sanataţii sau moralei publice ori drepturilor şi libertaţilor fundamentale ale omului.
ART. 22
(1) Modificarea şi completarea statutelor de organizare şi funcţionare sau codurilor canonice ale cultelor se comunica, spre recunoaştere, Ministerului Culturii.
(2) Actele administrative emise in temeiul prevederilor prezentei secţiuni, precum şi neemiterea acestora in termenele prevazute pot fi atacate in justiţie, in condiţiile legii.
SECŢIUNEA a 3-a
Personalul cultelor
ART. 23
(1) Cultele işi aleg, numesc, angajeaza sau revoca personalul potrivit propriilor statute, coduri canonice sau reglementari.
(2) Personalul cultelor poate fi sancţionat disciplinar pentru incalcarea principiilor doctrinare sau morale ale cultului, potrivit propriilor statute, coduri canonice sau reglementari.
(3) Personalul clerical şi cel asimilat al cultelor recunoscute nu poate fi obligat sa dezvaluie faptele incredinţate sau de care a luat cunoştinţa in considerarea statutului lor.
(4) Exercitarea fara drept a atribuţiilor de preot constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit Codului penal.
ART. 24
(1) Salariaţii şi asiguraţii cultelor ale caror case de pensii sunt integrate in sistemul asigurarilor sociale de stat vor fi supuşi prevederilor legislaţiei privind asigurarile sociale de stat.
(2) Salariaţii şi asiguraţii cultelor care dispun de case de pensii sau fonduri de pensii proprii se supun regulamentelor adoptate de catre organele de conducere ale cultelor, in conformitate cu statutele acestora şi in acord cu principiile generale ale legislaţiei privind asigurarile sociale de stat.
ART. 25
Personalul clerical şi cel asimilat, precum şi personalul monahal aparţinand cultelor recunoscute este scutit de indeplinirea serviciului militar.
ART. 26
(1) Cultele pot avea organe proprii de judecata religioasa pentru problemele de disciplina interna, conform statutelor şi reglementarilor proprii.
(2) Pentru problemele de disciplina interna sunt aplicabile in mod exclusiv prevederile statutare şi canonice.
(3) Existenţa organelor proprii de judecata nu inlatura aplicarea legislaţiei cu privire la contravenţii şi infracţiuni in sistemul jurisdicţional.
SECŢIUNEA a 4-a
Patrimoniul cultelor
ART. 27
(1) Cultele recunoscute şi unitaţile lor de cult pot avea şi dobandi, in proprietate sau in administrare, bunuri mobile şi imobile, asupra carora pot dispune in conformitate cu statutele proprii.
(2) Bunurile sacre, respectiv cele afectate direct şi exclusiv cultului, stabilite conform statutelor proprii in conformitate cu tradiţia şi practicile fiecarui cult, dobandite cu titlu, sunt insesizabile şi imprescriptibile şi pot fi instrainate doar in condiţiile statutare specifice fiecarui cult.
(3) Prevederile alin. (2) nu afecteaza redobandirea bunurilor sacre confiscate in mod abuziv de stat in perioada 1940 – 1989, precum şi a celor preluate fara titlu.
ART. 28
(1) Unitaţile locale ale cultelor pot avea şi intreţine, singure sau in asociere cu alte culte, cimitire confesionale pentru credincioşii lor. Cimitirele confesionale se administreaza potrivit regulamentelor cultului deţinator. Identitatea confesionala a cimitirelor istorice este protejata de lege.
(2) In localitaţile in care nu exista cimitire comunale şi unele culte nu au cimitire proprii, persoanele decedate care aparţineau cultelor respective pot fi inhumate potrivit ritului propriu, in cimitirele existente in funcţiune.
(3) Prevederile alin. (2) nu se aplica cimitirelor aparţinand cultelor mozaic şi musulman.
(4) Autoritaţile administraţiei publice locale au obligaţia de a infiinţa cimitire comunale şi oraşeneşti in fiecare localitate.
(5) Cimitirele comunale sau oraşeneşti se organizeaza astfel incat sa aiba sectoare corespunzatoare pentru fiecare cult recunoscut, la cererea cultelor ce funcţioneaza in localitatea respectiva.
ART. 29
(1) Cultele au dreptul exclusiv de a produce şi valorifica obiectele şi bunurile necesare activitaţii de cult, in condiţiile legii.
(2) Utilizarea operelor muzicale in activitatea cultelor recunoscute se face fara plata taxelor catre organele de gestiune colectiva a drepturilor de autor.
ART. 30
Bunurile bisericeşti sau similare din strainatate, proprietate a statului roman ori a cultelor din Romania, pot constitui obiectul unor acorduri bilaterale semnate de statul roman, la solicitarea celor interesaţi.
ART. 31
(1) Bunurile care fac obiectul aporturilor de orice fel – contribuţii, donaţii, succesiuni -, precum şi orice alte bunuri intrate in mod legal in patrimoniul unui cult nu pot face obiectul revendicarii lor ulterioare.
(2) Persoanele care parasesc un cult recunoscut nu pot emite pretenţii asupra patrimoniului cultului respectiv.
(3) Disputele patrimoniale dintre cultele recunoscute se soluţioneaza pe cale amiabila, iar, in caz contrar, potrivit dreptului comun.
(4) In cazul retragerii calitaţii de cult recunoscut potrivit prevederilor prezentei legi sau al dizolvarii, destinaţia patrimoniului este cea stabilita prin statutul acestuia.
SECŢIUNEA a 5-a
Invaţamantul organizat de culte
ART. 32
(1) In invaţamantul de stat şi particular, predarea religiei este asigurata prin lege cultelor recunoscute.
(2) Personalul didactic care preda religia in şcolile de stat se numeşte cu acordul cultului pe care il reprezinta, in condiţiile legii.
(3) In cazul in care un cadru didactic savarşeşte abateri grave de la doctrina sau morala cultului, cultul ii poate retrage acordul de a preda religia, fapt ce duce la desfacerea contractului individual de munca.
(4) La cerere, in situaţia in care conducerea şcolii nu poate asigura profesori de religie aparţinand cultului din care fac parte elevii, aceştia pot face dovada studierii religiei proprii cu atestat din partea cultului caruia ii aparţin.
ART. 33
(1) Cultele au dreptul sa infiinţeze şi sa administreze unitaţi de invaţamant pentru pregatirea personalului de cult, a profesorilor de religie, precum şi a altor specialişti necesari activitaţii religioase a fiecarui cult, in condiţiile prevazute de lege.
(2) Fiecare cult este liber sa işi stabileasca forma, nivelul, numarul şi planul de şcolarizare pentru instituţiile de invaţamant proprii, in condiţiile prevazute de lege.
ART. 34
(1) Cultele işi elaboreaza planurile şi programele de invaţamant pentru invaţamantul teologic preuniversitar şi programele pentru predarea religiei. Acestea se avizeaza de catre Ministerul Culturii şi se aproba de catre Ministerul Educaţiei Naţionale.
(2) Pentru invaţamantul superior, planurile şi programele de invaţamant se elaboreaza de instituţiile de invaţamant, cu acordul cultului respectiv, şi se aproba de senatele universitare.
ART. 35
(1) Personalul didactic din unitaţile de invaţamant teologic integrate in invaţamantul de stat se recunoaşte de catre Ministerul Educaţiei Naţionale, in condiţiile prevazute de lege, cu acordul prealabil al organelor statutare ale cultelor religioase in cauza.
(2) Personalul didactic din unitaţile de invaţamant teologic neintegrate in invaţamantul de stat se numeşte de catre organele statutare ale cultelor, in conformitate cu statutele acestora. Personalul didactic care preda religia in şcoli trebuie sa indeplineasca prevederile Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic*), cu modificarile şi completarile ulterioare.
————
*) Legea nr. 128/1997 a fost abrogata prin art. 361 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificarile şi completarile ulterioare.
ART. 36
(1) In centrele de plasament organizate de instituţiile publice, particulare sau aparţinand cultelor, educaţia religioasa a copiilor se face conform apartenenţei lor religioase.
(2) In centrele de plasament, indiferent de finanţator, educaţia religioasa a copiilor carora nu li se cunoaşte religia se face doar cu acordul persoanelor stabilite prin actele normative incidente in acest domeniu.
ART. 37
Salarizarea personalului didactic şi administrativ din unitaţile de invaţamant teologic neintegrate in invaţamantul de stat se asigura de catre culte. La cererea cultelor, statul, prin Ministerul Culturii, poate asigura o contribuţie la salariu, proporţional, in raport cu numarul membrilor acestora.
ART. 38
Echivalarea şi recunoaşterea diplomelor şi a certificatelor de studii teologice obţinute in strainatate se fac in condiţiile prevazute de lege.
ART. 39
(1) Cultele recunoscute au dreptul de a infiinţa şi administra forme de invaţamant confesional de toate nivelurile, profilurile şi specializarile, in condiţiile legii.
(2) Diplomele pentru absolvenţii unitaţilor şi instituţiilor de invaţamant particular, confesional, organizate de cultele religioase se elibereaza potrivit legislaţiei in vigoare.
(3) Statul va susţine financiar invaţamantul confesional, in condiţiile legii.
(4) Unitaţile de invaţamant confesional dispun de autonomie organizatorica şi funcţionala, potrivit statutelor şi canoanelor lor, in concordanţa cu prevederile legale ale sistemului naţional de invaţamant.
(5) In invaţamantul confesional se pot inscrie elevi sau studenţi, indiferent de religie sau confesiune, garantandu-se libertatea educaţiei religioase a acestora, corespunzatoare propriei religii sau confesiuni.
CAPITOLUL III
Asociaţiile religioase
ART. 40
(1) Libertatea religioasa se poate exercita şi in cadrul asociaţiilor religioase, care sunt persoane juridice alcatuite din cel puţin 300 de persoane, cetaţeni romani sau rezidenţi in Romania, care se asociaza in vederea manifestarii unei credinţe religioase.
(2) Asociaţia religioasa dobandeşte personalitate juridica prin inscrierea in Registrul asociaţiilor religioase, care se instituie la grefa judecatoriei in a carei circumscripţie teritoriala işi are sediul.
ART. 41
(1) Oricare dintre asociaţi, pe baza imputernicirii date de ceilalţi, poate formula o cerere de inscriere a asociaţiei in Registrul asociaţiilor religioase.
(2) Cererea de inscriere va fi insoţita de urmatoarele documente:
a) actul constitutiv, in forma autentica, in care se vor arata obligatoriu denumirea asociaţiei religioase, care nu poate fi identica sau asemanatoare cu cea a unui cult sau a altei asociaţii religioase recunoscute, datele de identificare şi semnaturile asociaţilor, sediul, patrimoniul iniţial, de cel puţin doua salarii brute pe economie, alcatuit din aportul in natura sau in bani al asociaţilor, precum şi primele organe de conducere;
b) marturisirea de credinţa proprie şi statutul asociaţiei religioase, care trebuie sa cuprinda: structura sa de organizare centrala şi locala, modul de conducere, administrare şi control, modul de infiinţare şi desfiinţare a unitaţilor locale, drepturile şi obligaţiile membrilor, principalele activitaţi pe care asociaţia religioasa inţelege sa le desfaşoare in vederea atingerii scopurilor sale spirituale, alte prevederi specifice asociaţiei religioase respective;
c) actele doveditoare ale sediului şi patrimoniului iniţial;
d) avizul consultativ al Ministerului Culturii;
e) dovada privind disponibilitatea denumirii, eliberata de Ministerul Justiţiei.
ART. 42
(1) In termen de 3 zile de la depunerea cererii de inscriere şi a documentelor prevazute la art. 41 alin. (2), judecatorul desemnat de preşedintele instanţei verifica legalitatea acestora şi dispune, prin incheiere, inscrierea asociaţiei in Registrul asociaţiilor religioase.
(2) Odata cu efectuarea inscrierii, incheierea prin care s-a dispus inscrierea se comunica, din oficiu, organului financiar local in a carui raza teritoriala se afla sediul asociaţiei religioase, pentru evidenţa fiscala, cu menţionarea numarului de inscriere in Registrul asociaţiilor religioase.
ART. 43
Asociaţiile religioase pot infiinţa filiale cu personalitate juridica, in conformitate cu statutele lor, potrivit procedurii prevazute la art. 41 şi 42.
ART. 44
(1) Asociaţiile religioase beneficiaza de facilitaţi fiscale legate de activitatea lor religioasa, in conformitate cu Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile şi completarile ulterioare.
(2) Asociaţiilor religioase li se aplica in mod corespunzator şi prevederile art. 10 alin. (2) şi ale art. 15, 16 şi 28.
ART. 45
Dizolvarea asociaţiei religioase se pronunţa de instanţa competenta atunci cand, prin activitatea sa, asociaţia religioasa aduce atingeri grave securitaţii publice, ordinii, sanataţii sau moralei publice, drepturilor şi libertaţilor fundamentale ale omului ori cand asociaţia religioasa urmareşte alt scop decat cel pentru care s-a constituit.
ART. 46
Prevederile prezentului capitol se completeaza cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 246/2005, cu modificarile şi completarile ulterioare.
ART. 47
(1) Asociaţiile existente, constituite in conformitate cu reglementarile legale privind asociaţiile şi fundaţiile, care au ca obiect de activitate principal exercitarea unei credinţe religioase şi care doresc sa dobandeasca statutul de asociaţie religioasa vor depune la judecatoria unde sunt inregistrate o cerere de transformare a asociaţiei şi de radiere a ei din Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor şi de inregistrare in Registrul asociaţiilor religioase ţinut de grefa aceleiaşi judecatorii, insoţita de documentaţia prevazuta la art. 41.
(2) Cererea va fi semnata de organele statutare de conducere ale asociaţiei, aratandu-se expres dorinţa transformarii asociaţiei iniţiale in asociaţie religioasa.
(3) Judecatorul-delegat se va pronunţa atat asupra transformarii asociaţiei, cat şi asupra inregistrarii asociaţiei religioase, stabilind şi perioada in care asociaţia a avut ca obiect de activitate exercitarea unei credinţe religioase.
(4) Perioada stabilita de instanţa va fi luata in considerare şi se va adauga perioadei de funcţionare a asociaţiei religioase, in vederea dobandirii calitaţii de cult recunoscut.
ART. 48
(1) In toate cererile şi acţiunile in justiţie privitoare la dobandirea sau pierderea calitaţii de asociaţie religioasa, judecata se face cu prezenţa procurorului şi cu citarea reprezentantului Ministerului Culturii.
(2) Incheierile sau hotararile pronunţate de catre instanţa in cauzele privitoare la asociaţiile religioase pot fi atacate numai cu apel, in termen de 15 zile de la pronunţare, la tribunal.
CAPITOLUL IV
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 49
(1) La data intrarii in vigoare a prezentei legi*), in Romania funcţioneaza 18 culte recunoscute, conform anexei care face parte integranta din prezenta lege.
(2) In termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi*), cultele din Romania prevazute in anexa vor prezenta statutele şi codurile canonice Ministerului Culturii, pentru recunoaşterea lor.
(3) Recunoaşterea se realizeaza prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Culturii, şi se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Dispoziţiile art. 17 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.
————
*) Legea nr. 489/2006 a intrat in vigoare la 3 zile de la data de 8 ianuarie 2007, data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
ART. 50
(1) Orice modificare sau completare a prezentei legi se realizeaza cu consultarea prealabila a cultelor recunoscute şi cu respectarea normelor legale privind transparenţa decizionala.
(2) Reprezentanţii cultelor religioase au dreptul de a participa ca invitaţi la dezbaterea in Parlament şi in comisiile acestuia a proiectelor de acte normative privitoare la viaţa religioasa, la activitatea cultelor, de educaţie şi de invaţamant confesional, de asistenţa sociala şi de patrimoniu naţional privind cultele.
ART. 51
La data intrarii in vigoare a prezentei legi*), Decretul nr. 177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 178 din 4 august 1948, cu modificarile şi completarile ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abroga.
————
*) A se vedea nota de subsol de la art. 49 alin. (1).
ANEXA 1
LISTA
cultelor recunoscute in Romania
______________________________________________________________________________
|Nr. | Denumirea cultului |
|crt.| |
|____|_________________________________________________________________________|
| 1.| BISERICA ORTODOXA ROMANA |
|____|_________________________________________________________________________|
| 2.| EPISCOPIA ORTODOXA SARBA DE TIMIŞOARA |
|____|_________________________________________________________________________|
| 3.| BISERICA ROMANO-CATOLICA |
|____|_________________________________________________________________________|
| 4.| BISERICA ROMANA UNITA CU ROMA, GRECO-CATOLICA |
|____|_________________________________________________________________________|
| 5.| ARHIEPISCOPIA BISERICII ARMENE |
|____|_________________________________________________________________________|
| 6.| BISERICA CREŞTINA RUSA DE RIT VECHI DIN ROMANIA |
|____|_________________________________________________________________________|
| 7.| BISERICA REFORMATA DIN ROMANIA |
|____|_________________________________________________________________________|
| 8.| BISERICA EVANGHELICA C.A. DIN ROMANIA |
|____|_________________________________________________________________________|
| 9.| BISERICA EVANGHELICA LUTHERANA DIN ROMANIA |
|____|_________________________________________________________________________|
| 10.| BISERICA UNITARIANA DIN TRANSILVANIA |
|____|_________________________________________________________________________|
| 11.| UNIUNEA BISERICILOR CREŞTINE BAPTISTE DIN ROMANIA |
|____|_________________________________________________________________________|
| 12.| BISERICA CREŞTINA DUPA EVANGHELIE DIN ROMANIA – UNIUNEA BISERICILOR |
| | CREŞTINE DUPA EVANGHELIE DIN ROMANIA |
|____|_________________________________________________________________________|
| 13.| BISERICA EVANGHELICA ROMANA |
|____|_________________________________________________________________________|
| 14.| UNIUNEA PENTICOSTALA – BISERICA LUI DUMNEZEU APOSTOLICA DIN ROMANIA |
|____|_________________________________________________________________________|
| 15.| BISERICA CREŞTINA ADVENTISTA DE ZIUA A ŞAPTEA DIN ROMANIA |
|____|_________________________________________________________________________|
| 16.| FEDERAŢIA COMUNITAŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMANIA |
|____|_________________________________________________________________________|
| 17.| CULTUL MUSULMAN |
|____|_________________________________________________________________________|
| 18.| ORGANIZAŢIA RELIGIOASA MARTORII LUI IEHOVA |
|____|_________________________________________________________________________|
