Republicare oficiala. Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor

04 apr. 2014 • Articole conexe • Detalii articol •

In M. Of. nr. 220 din 28 martie 2014 a fost republicata Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor.

Din cuprins:

*) Republicata in temeiul art. 248 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, dandu-se textelor o noua numerotare.

Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 837 din 25 noiembrie 2011.

& 1. Dispoziţii generale

ART. 1

Prezenta lege stabileşte masurile necesare pentru protecţia mediului şi a sanataţii populaţiei, prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse determinate de generarea şi gestionarea deşeurilor şi prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor şi creşterea eficienţei folosirii acestora.

& 2. Domeniul de aplicare

ART. 2

(1) Se exclud din domeniul de aplicare al prezentei legi urmatoarele:

a) efluenţii gazoşi emişi in atmosfera şi dioxidul de carbon captat şi transportat in scopul stocarii geologice şi stocat geologic potrivit prevederilor Directivei 2009/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologica a dioxidului de carbon şi de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum şi a directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE şi a Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, cu modificarile ulterioare, sau excluşi din domeniul de aplicare al respectivei directive potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din aceasta;

b) solurile (in situ), inclusiv solurile contaminate neexcavate şi cladiri legate permanent de sol;

c) solurile necontaminate şi alte materiale geologice naturale excavate in timpul activitaţilor de construcţie, in cazul in care este cert ca respectivul material va fi utilizat pentru construcţii in starea sa naturala şi pe locul de unde a fost excavat;

d) deşeurile radioactive;

e) explozibilii declasaţi;

f) materiile fecale, in cazul in care acestea nu intra sub incidenţa alin. (2) lit. b), paiele şi alte resturi vegetale nepericuloase provenite din agricultura sau silvicultura şi care sunt folosite in agricultura ori silvicultura sau pentru producerea de energie din biomasa prin procese ori metode care nu dauneaza mediului şi nu pun in pericol sanatatea populaţiei.

(2) Se exclud din domeniul de aplicare al prezentei legi, in masura in care sunt reglementate prin alte acte normative, urmatoarele:

a) apele uzate;

b) subprodusele de origine animala, inclusiv produse transformate care intra sub incidenţa Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 3 octombrie 2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animala care nu sunt destinate consumului uman, cu modificarile ulterioare, cu excepţia produselor care urmeaza sa fie incinerate, depozitate sau utilizate intr-o instalaţie de producere a biogazului ori a compostului;

c) carcasele de la animalele care au decedat in orice alt mod decat prin sacrificare, inclusiv animale care au fost sacrificate pentru eradicarea unei epizootii şi care sunt eliminate potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002, cu modificarile ulterioare;

d) deşeurile rezultate in urma activitaţilor de prospectare, extracţie, tratare şi stocare a resurselor minerale, precum şi a exploatarii carierelor, care intra sub incidenţa Hotararii Guvernului nr. 856/2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive.

(3) Fara a aduce atingere obligaţiilor prevazute de alte acte normative aplicabile, sedimentele depuse in apele de suprafaţa in scopul gestionarii apelor şi a cailor navigabile sau al prevenirii inundaţiilor, al atenuarii efectelor inundaţiilor şi secetei ori asanarii terenurilor nu se supun prevederilor prezentei legi, in cazul in care se face dovada ca respectivele sedimente sunt nepericuloase.

(4) Actele normative care transpun directive individuale pot stabili pentru gestionarea anumitor categorii de deşeuri reguli speciale pentru cazuri individuale sau reguli care vin in completarea dispoziţiilor prezentei legi.

& 3. Definiţii

ART. 3

Semnificaţia termenilor specifici utilizaţi in prezenta lege este prevazuta in anexa nr. 1.

& 4. Ierarhia deşeurilor

ART. 4

(1) Ierarhia deşeurilor se aplica in funcţie de ordinea prioritaţilor in cadrul legislaţiei şi al politicii in materie de prevenire a generarii şi de gestionare a deşeurilor, dupa cum urmeaza:

a) prevenirea;

b) pregatirea pentru reutilizare;

c) reciclarea;

d) alte operaţiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetica;

e) eliminarea.

(2) Aplicarea ierarhiei deşeurilor menţionata la alin. (1) are ca scop incurajarea acţiunii in materie de prevenire a generarii şi gestionarii eficiente şi eficace a deşeurilor, astfel incat sa se reduca efectele negative ale acestora asupra mediului.

(3) In acest sens, pentru anumite fluxuri de deşeuri specifice, aplicarea ierarhiei deşeurilor poate suferi modificari in baza evaluarii de tip analiza ciclului de viaţa privind efectele globale ale generarii şi gestionarii acestor deşeuri.

(4) Autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului asigura un proces transparent de elaborare a actelor normative şi a politicii in domeniul gestionarii deşeurilor, cu respectarea prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizionala in administraţia publica, republicata.

(5) Autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului ia in considerare principiile generale ale protecţiei mediului, precauţiei şi durabilitaţii, fezabilitaţii tehnice şi viabilitaţii economice, protecţiei resurselor, precum şi impactul global asupra mediului, sanataţii populaţiei, economiei şi societaţii, potrivit prevederilor art. 1 şi 20.

& 5. Subproduse

ART. 5

Este considerat subprodus, şi nu deşeu potrivit definiţiei de la pct. 9 din anexa nr. 1, o substanţa sau un obiect care rezulta in urma unui proces de producţie al carui obiectiv principal nu este producerea acestuia şi care indeplineşte, cumulativ, urmatoarele condiţii:

a) utilizarea ulterioara a substanţei sau a obiectului este certa;

b) substanţa sau obiectul poate fi utilizat direct, fara a fi supus unei alte prelucrari suplimentare celei prevazute de practica industriala obişnuita;

c) substanţa sau obiectul este produs ca parte integranta a unui proces de producţie;

d) utilizarea ulterioara este legala, in sensul ca substanţa sau obiectul indeplineşte toate cerinţele relevante referitoare la produs, la protecţia mediului şi protecţia sanataţii pentru utilizarea specifica şi nu va produce efecte globale nocive asupra mediului sau a sanataţii populaţiei.

& 6. Incetarea statutului de deşeu

ART. 6

(1) In cazul in care anumite categorii de deşeuri au trecut printr-o operaţiune prevazuta in anexa nr. 3 şi daca indeplinesc criteriile specifice stabilite de Comisia Europeana, acestea inceteaza sa mai fie considerate deşeuri, in sensul prezentei legi.

(2) Deşeurile care inceteaza sa mai fie considerate deşeuri, potrivit prevederilor alin. (1), inceteaza sa mai fie considerate deşeuri in scopul atingerii obiectivelor de valorificare şi reciclare prevazute de Hotararea Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificarile şi completarile ulterioare, Hotararea Guvernului nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor şi a vehiculelor scoase din uz, cu modificarile şi completarile ulterioare, Hotararea Guvernului nr. 1.037/2010 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, Hotararea Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori, cu modificarile şi completarile ulterioare, precum şi de alte acte normative.

(3) In lipsa criteriilor stabilite la nivel comunitar menţionate la alin. (1), autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului poate decide, prin ordin al ministrului, pentru fiecare caz, daca un anumit deşeu a incetat sa fie considerat ca atare, pe baza unor studii de evaluare a impactului social/economic şi asupra mediului, realizate de aceasta sau de orice alta autoritate/instituţie de la nivel naţional ori european, cu respectarea urmatoarelor condiţii:

a) substanţa sau obiectul este utilizat in mod curent pentru indeplinirea unor scopuri specifice;

b) exista o piaţa sau cerere pentru substanţa ori obiectul in cauza;

c) substanţa sau obiectul indeplineşte cerinţele tehnice pentru indeplinirea scopurilor specifice şi respecta legislaţia şi normele aplicabile produselor;

d) utilizarea substanţei sau a obiectului nu va produce efecte nocive asupra mediului sau sanataţii populaţiei.

(4) Ordinele prevazute la alin. (3) sunt notificate statelor membre ale Uniunii Europene şi Comisiei Europene, potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1.016/2004 privind masurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii in domeniul standardelor şi reglementarilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societaţii informaţionale intre Romania şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeana, cu modificarile şi completarile ulterioare.

& 7. Lista deşeurilor

ART. 7

(1) Lista deşeurilor aprobata de catre Comisia Europeana se preia in legislaţia naţionala prin hotarare a Guvernului*).

(2) Lista deşeurilor este obligatorie pentru a determina daca un deşeu trebuie considerat deşeu periculos.

(3) Includerea unui obiect sau a unei substanţe pe lista nu inseamna ca respectivul obiect ori respectiva substanţa se considera ca fiind deşeu in orice imprejurare.

(4) O substanţa sau un obiect este considerat deşeu numai in cazul in care corespunde definiţiei prevazute la pct. 9 din anexa nr. 1.

————

*) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzand deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 659 din 5 septembrie 2002, cu completarile ulterioare.

ART. 8

(1) Producatorii şi deţinatorii de deşeuri persoane juridice sunt obligaţi sa incadreze fiecare tip de deşeu generat din propria activitate in lista deşeurilor prevazuta la art. 7 alin. (1).

(2) In cazul unui tip de deşeu care se incadreaza potrivit listei deşeurilor prevazute la art. 7 alin. (1) sub doua coduri diferite in funcţie de posibila prezenţa a unor caracteristici periculoase – codurile marcate cu asterisc, incadrarea ca deşeu nepericulos se realizeaza de catre producatorii şi deţinatorii de astfel de deşeuri numai in baza unei analize a originii, testelor, buletinelor de analiza şi a altor documente relevante.

(3) Laboratorul de referinţa din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, denumita in continuare ANPM, analizeaza cazurile de incertitudine referitoare la caracterizarea şi incadrarea deşeurilor.

(4) Producatorii şi deţinatorii de deşeuri persoane juridice sunt obligaţi sa efectueze şi sa deţina o caracterizare a deşeurilor periculoase generate din propria activitate şi a deşeurilor care pot fi considerate periculoase din cauza originii sau compoziţiei, in scopul determinarii posibilitaţilor de amestecare, a metodelor de tratare şi eliminare a acestora.

(5) Producatorii şi deţinatorii de deşeuri autoritaţi publice de aparare, ordine publica şi siguranţa naţionala sunt obligaţi sa incadreze in codurile prevazute in anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzand deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu completarile ulterioare, fiecare tip de deşeu generat de propria activitate, pe baza reglementarilor specifice pentru gestionarea deşeurilor.

ART. 9

(1) Pe baza originii, testelor, buletinelor de analiza şi a altor documente relevante puse la dispoziţie de producatorii şi deţinatorii de deşeuri prevazuţi la art. 8 alin. (4) şi (5), autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului considera ca un deşeu este periculos chiar daca acesta nu figureaza ca atare pe lista deşeurilor prevazuta la art. 7 alin. (1), daca acesta prezinta una sau mai multe dintre proprietaţile prevazute in anexa nr. 4.

(2) Autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului notifica Comisiei Europene, cu celeritate, deşeurile considerate ca fiind periculoase şi care nu figureaza ca atare pe lista deşeurilor prevazuta la art. 7 alin. (1) şi le consemneaza in raportul prevazut la art. 48 alin. (3), furnizand Comisiei Europene toate informaţiile relevante.

ART. 10

(1) In cazul in care autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului deţine dovezi care arata ca un deşeu care figureaza pe lista deşeurilor prevazuta la art. 7 alin. (1) ca fiind periculos nu prezinta niciuna dintre proprietaţile prevazute in anexa nr. 4 poate considera acest deşeu ca fiind nepericulos.

(2) Autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului notifica Comisiei Europene, cu celeritate, cazurile prevazute la alin. (1), furnizand toate informaţiile relevante in vederea revizuirii listei deşeurilor.

ART. 11

Reclasificarea deşeurilor periculoase ca deşeuri nepericuloase nu se poate realiza prin diluarea sau amestecarea acestora in scopul de a diminua concentraţiile iniţiale de substanţe periculoase pana la un nivel mai mic decat nivelul prevazut pentru ca un deşeu sa fie definit ca fiind periculos.

& 8. Raspunderea extinsa a producatorului

ART. 12

(1) In vederea prevenirii, reutilizarii, reciclarii şi a altor tipuri de valorificare a deşeurilor, autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului promoveaza sau, dupa caz, propune masuri cu caracter legislativ ori nelegislativ prin care producatorul produsului, persoana fizica autorizata sau persoana juridica ce, cu titlu profesional, proiecteaza, produce, prelucreaza, trateaza, vinde ori importa produse este supus unui regim de raspundere extinsa a producatorului.

(2) Masurile prevazute la alin. (1) includ, fara a se limita la acestea, urmatoarele:

a) incurajarea adoptarii, inca din faza de proiectare a produselor, a unor soluţii care sa reduca impactul asupra mediului şi generarea de deşeuri in procesul de fabricaţie şi pe perioada de utilizare a produselor şi care sa asigure respectarea prevederilor art. 4 alin. (1) – (3), atunci cand acestea devin deşeuri;

b) incurajarea producţiei şi comercializarii de produse cu utilizari multiple, durabile din punct de vedere tehnic şi care, dupa ce devin deşeuri, pot fi valorificate in mod corespunzator şi a caror eliminare este compatibila cu principiile de protecţie a mediului;

c) acceptarea produselor returnate şi a deşeurilor rezultate dupa ce produsele nu mai sunt folosite şi asigurarea gestionarii ulterioare a acestora fara a crea prejudicii asupra mediului sau sanataţii populaţiei, precum şi asumarea raspunderii financiare;

d) punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor disponibile cu privire la caracterul reutilizabil şi reciclabil al produselor.

(3) In vederea aplicarii raspunderii extinse a producatorului se iau in considerare fezabilitatea tehnica şi viabilitatea economica, efectele globale asupra mediului şi sanataţii populaţiei, precum şi impactul social, cu respectarea necesitaţii de a asigura buna funcţionare a pieţei interne.

(4) Raspunderea extinsa a producatorilor se aplica fara a aduce atingere responsabilitaţilor prevazute la art. 22 alin. (1) şi art. 23 şi legislaţiei specifice privind fluxurile de deşeuri şi a celei privind produsele.

& 9. Valorificarea deşeurilor

ART. 13

Producatorii de deşeuri şi deţinatorii de deşeuri au obligaţia valorificarii acestora, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1) – (3) şi art. 20.

ART. 14

(1) Pentru asigurarea unui grad inalt de valorificare, producatorii de deşeuri şi deţinatorii de deşeuri sunt obligaţi sa colecteze separat cel puţin urmatoarele categorii de deşeuri: hartie, metal, plastic şi sticla.

(2) Operatorii economici care asigura colectarea şi transportul deşeurilor prevazute la alin. (1) au obligaţia de a asigura colectarea separata a deşeurilor prevazute la alin. (1) şi de a nu amesteca aceste deşeuri.

ART. 15

(1) Unitaţile şi intreprinderile care valorifica deşeurile au urmatoarele obligaţii:

a) sa deţina spaţii special amenajate pentru stocarea deşeurilor in condiţii care sa garanteze reducerea riscului pentru sanatatea umana şi deteriorarii calitaţii mediului;

b) sa evite formarea de stocuri de deşeuri care urmeaza sa fie valorificate, precum şi de produse rezultate in urma valorificarii care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau care sa prezinte riscuri asupra sanataţii populaţiei;

c) sa adopte cele mai bune tehnici disponibile in domeniul valorificarii deşeurilor, in momentul achiziţiei.

(2) Operatorii economici care desfaşoara operaţiuni de valorificare a deşeurilor, prevazute in anexa nr. 3, se inscriu la Ministerul Economiei.

(3) Procedura de inscriere pentru operatorii economici prevazuţi la alin. (2) se stabileşte prin ordin al ministrului economiei, cu avizul ministrului mediului şi schimbarilor climatice, in termen de 120 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

& 10. Reutilizarea şi reciclarea

ART. 16

(1) Autoritaţile administraţiei publice centrale cu atribuţii in domeniul protecţiei mediului adopta sau, dupa caz, propun masuri adecvate pentru promovarea reutilizarii produselor şi activitaţilor de pregatire a acestora pentru reutilizare in special prin:

a) stimularea realizarii unor reţele pentru repararea şi reutilizarea produselor;

b) utilizarea instrumentelor economice;

c) introducerea unor criterii referitoare la achiziţiile publice;

d) stabilirea de obiective cantitative sau alte masuri.

(2) Autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului promoveaza reciclarea de inalta calitate prin aplicarea colectarii separate a deşeurilor, in masura in care este fezabila din punct de vedere tehnic, economic şi de mediu şi se conformeaza cu standardele de calitate in sectorul de reciclare respectiv, prin acte normative care se supun aprobarii Guvernului.

ART. 17

(1) Autoritaţile administraţiei publice locale au obligaţia ca incepand cu anul 2012 sa asigure colectarea separata pentru cel puţin urmatoarele tipuri de deşeuri: hartie, metal, plastic şi sticla.

(2) Producatorii de deşeuri şi autoritaţile administraţiei publice locale au urmatoarele indatoriri:

a) sa atinga, pana in anul 2020, un nivel de pregatire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totala a cantitaţilor de deşeuri, cum ar fi hartie, metal, plastic şi sticla provenind din deşeurile menajere şi, dupa caz, provenind din alte surse, in masura in care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din deşeurile menajere;

b) sa atinga, pana in anul 2020, un nivel de pregatire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materiala, inclusiv operaţiuni de umplere rambleiere care utilizeaza deşeuri pentru a inlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantitaţilor de deşeuri nepericuloase provenite din activitaţi de construcţie şi demolari, cu excepţia materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din Hotararea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare.

ART. 18

(1) Autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului consemneaza stadiul indeplinirii obiectivelor prevazute la art. 17 alin. (2) in raportul prevazut la art. 48 alin. (3).

(2) In cazul neindeplinirii obiectivelor, in raport se includ motivele eşecului respectiv şi masurile pe care toţi factorii implicaţi intenţioneaza sa le ia in vederea indeplinirii obiectivelor respective.

& 11. Eliminarea

ART. 19

(1) Producatorii de deşeuri şi deţinatorii de deşeuri au obligaţia sa supuna deşeurile care nu au fost valorificate unei operaţiuni de eliminare in condiţii de siguranţa, care indeplineşte cerinţele art. 20.

(2) Operatorii economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru activitatea de eliminare a deşeurilor au urmatoarele obligaţii:

a) sa asigure eliminarea in totalitate a deşeurilor care le sunt incredinţate;

b) sa foloseasca cele mai bune tehnici disponibile şi care nu implica costuri excesive pentru eliminarea deşeurilor;

c) sa amplaseze şi sa amenajeze instalaţia de eliminare a deşeurilor intr-un spaţiu şi in condiţii stabilite de autoritaţile teritoriale pentru protecţia mediului competente;

d) sa introduca in instalaţia de eliminare numai deşeurile menţionate in autorizaţia emisa de autoritaţile competente şi sa respecte tehnologia de eliminare aprobata de acestea.

(3) Abandonarea deşeurilor este interzisa.

(4) Eliminarea deşeurilor in afara spaţiilor autorizate in acest scop este interzisa.

& 12. Protecţia sanataţii populaţiei şi a mediului

ART. 20

Gestionarea deşeurilor trebuie sa se realizeze fara a pune in pericol sanatatea umana şi fara a dauna mediului, in special:

a) fara a genera riscuri pentru aer, apa, sol, fauna sau flora;

b) fara a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;

c) fara a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.

& 13. Costurile

ART. 21

(1) In conformitate cu principiul “poluatorul plateşte”, costurile operaţiunilor de gestionare a deşeurilor se suporta de catre producatorul de deşeuri sau, dupa caz, de deţinatorul actual ori anterior al deşeurilor.

(2) La propunerea autoritaţii publice centrale pentru protecţia mediului, prin actul normativ care reglementeaza categoria de deşeuri se stabilesc cazurile in care costurile gestionarii deşeurilor urmeaza sa fie suportate in intregime sau parţial de catre producatorul produsului din care deriva deşeul respectiv şi eventuala participare a distribuitorilor unui asemenea produs la aceste costuri.

(3) In cazul deşeurilor abandonate şi in cazul in care producatorul/deţinatorul de deşeuri este necunoscut, cheltuielile legate de curaţarea şi refacerea mediului, precum şi cele de transport, valorificare, recuperare/reciclare, eliminare sunt suportate de catre autoritatea administraţiei publice locale.

(4) Dupa identificarea producatorului/deţinatorului de deşeuri, acesta este obligat sa suporte atat cheltuielile prevazute la alin. (3), efectuate de autoritatea administraţiei publice locale, cat şi pe cele legate de acţiunile intreprinse pentru identificare.

& 14. Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor

ART. 22

(1) Producatorul de deşeuri sau, dupa caz, orice deţinator de deşeuri are obligaţia de a efectua operaţiunile de tratare in conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) – (3) şi art. 20 sau de a transfera aceste operaţiuni unui operator economic autorizat care desfaşoara activitaţi de tratare a deşeurilor sau unui operator public ori privat de colectare a deşeurilor in conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) – (3) şi art. 20.

(2) Operatorii economici autorizaţi din punct de vedere al protecţiei mediului pentru efectuarea operaţiunilor de colectare şi transport au obligaţia sa transporte deşeurile numai la instalaţii autorizate pentru efectuarea operaţiunilor de tratare.

(3) Deţinatorii/Producatorii de deşeuri persoane juridice, comercianţii, precum şi operatorii economici prevazuţi la alin. (2) au obligaţia sa desemneze o persoana din randul angajaţilor proprii care sa urmareasca şi sa asigure indeplinirea obligaţiilor prevazute de prezenta lege sau sa delege aceasta obligaţie unei terţe persoane.

(4) Persoanele desemnate, prevazute la alin. (3), trebuie sa fie instruite in domeniul gestiunii deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase, ca urmare a absolvirii unor cursuri de specialitate.

ART. 23

(1) Producatorul sau deţinatorul care transfera deşeuri catre una dintre persoanele fizice ori juridice prevazute la art. 22 alin. (1) in vederea efectuarii unor operaţiuni de tratare preliminara operaţiunilor de valorificare sau de eliminare completa nu este scutit de responsabilitatea pentru realizarea operaţiunilor de valorificare ori de eliminare completa.

(2) La propunerea autoritaţii publice centrale pentru protecţia mediului, prin actul normativ care reglementeaza categoria de deşeuri se stabilesc condiţiile cu privire la responsabilitatea gestionarii deşeurilor şi cazurile in care producatorului iniţial de deşeuri ii revine responsabilitatea pentru intregul lanţ al procesului de tratare sau cazurile in care responsabilitatea producatorului şi a deţinatorului de deşeuri se poate imparţi ori delega intre factorii implicaţi in lanţul procesului de tratare.

(3) La propunerea autoritaţii publice centrale pentru protecţia mediului, prin actul normativ care reglementeaza categoria de deşeuri, in conformitate cu prevederile art. 12, se stabileşte daca organizarea activitaţilor de gestionare a deşeurilor revine parţial sau in totalitate producatorului produsului din care deriva deşeul respectiv şi masura in care distribuitorul produsului respectiv participa la aceasta responsabilitate.

(4) Prevederile alin. (2) şi (3) se aplica in masura in care studiile de evaluare efectuate la solicitarea autoritaţii publice centrale pentru protecţia mediului stabilesc oportunitatea imparţirii responsabilitaţii privind gestionarea deşeurilor.

(5) In cazul in care imparţirea responsabilitaţii privind tratarea deşeurilor implica transportul deşeurilor peste frontiera Romaniei, acesta se poate realiza numai cu respectarea prevederilor comunitare referitoare la transferurile de deşeuri.

(6) La controlul şi supravegherea transporturilor deşeurilor peste frontiera Romaniei se iau in considerare perioadele de tranziţie prevazute in Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, precum şi cele prevazute prin Hotararea Guvernului nr. 788/2007 privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deşeuri, cu modificarile şi completarile ulterioare.

& 15. Principiile autonomiei şi proximitaţii

ART. 24

(1) Autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului colaboreaza cu celelalte autoritaţi publice cu atribuţii in domeniul gestionarii deşeurilor şi cu autoritaţile competente din alte state membre pentru crearea unei reţele integrate adecvate de unitaţi de eliminare a deşeurilor şi de instalaţii de valorificare a deşeurilor municipale mixte colectate din gospodariile populaţiei, inclusiv in cazul in care aceasta colectare vizeaza şi astfel de deşeuri provenite de la alţi producatori, ţinand seama de cele mai bune tehnici disponibile, care nu implica costuri excesive, cu respectarea cerinţelor prevazute in Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana.

(2) Reţeaua este conceputa astfel incat sa permita Uniunii Europene sa asigure prin mijloace proprii eliminarea deşeurilor, precum şi valorificarea deşeurilor menţionate la alin. (1), şi pentru a permite Romaniei sa acţioneze individual in acest scop, ţinand cont de condiţiile geografice sau de necesitatea de instalaţii specializate pentru anumite tipuri de deşeuri.

(3) Reţeaua prevazuta la alin. (1) şi (2) trebuie sa permita eliminarea şi valorificarea deşeurilor in cele mai apropiate instalaţii adecvate, prin cele mai potrivite metode şi tehnici, pentru a asigura un inalt nivel de protecţie pentru mediu şi pentru sanatatea publica.

(4) Prin derogare de la prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deşeuri, cu modificarile ulterioare, Romania poate limita, in vederea protejarii reţelei naţionale, intrarile transporturilor de deşeuri destinate incineratoarelor clasificate ca instalaţii de valorificare, in cazul in care autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului a stabilit ca asemenea transporturi ar duce la necesitatea eliminarii deşeurilor naţionale sau ar presupune tratarea respectivelor deşeuri intr-un mod care nu este consecvent cu planul naţional de gestionare a deşeurilor.

(5) In cazul in care autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului aplica prevederile alin. (4), aceasta notifica decizia Comisiei Europene.

(6) Aplicarea principiilor autonomiei şi proximitaţii nu semnifica obligaţia de a deţine la nivel naţional toate tipurile de instalaţii pentru valorificarea şi eliminarea deşeurilor.

ART. 25

Agenţiile pentru protecţia mediului şi autoritaţile publice locale iau in considerare la elaborarea documentelor strategice locale şi la aprobarea investiţiilor in domeniul gestiunii deşeurilor principiul autonomiei şi proximitaţii, fara a aduce atingere planului naţional de gestionare a deşeurilor şi strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor.

& 16. Controlul deşeurilor periculoase

ART. 26

(1) Producatorii/Deţinatorii de deşeuri periculoase, precum şi operatorii economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului sa desfaşoare activitaţi de colectare, transport, stocare, tratare sau valorificare a deşeurilor periculoase sunt obligaţi sa colecteze, sa transporte şi sa stocheze separat diferitele categorii de deşeuri periculoase, in funcţie de proprietaţile fizico-chimice, de compatibilitaţi şi de natura substanţelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deşeuri in caz de incendiu, astfel incat sa se poata asigura un grad ridicat de protecţie a mediului şi a sanataţii populaţiei potrivit prevederilor art. 20, incluzand asigurarea trasabilitaţii de la locul de generare la destinaţia finala, potrivit prevederilor art. 49 şi 60.

(2) Controlul privind generarea, colectarea, operaţiunile de transport, stocarea temporara şi tratarea in cazul deşeurilor periculoase se efectueaza de catre instituţiile abilitate prin lege şi are in vedere, in mod deosebit, originea, destinaţia, precum şi masurile luate de producatorul de deşeuri pentru ambalarea şi etichetarea unor astfel de deşeuri.

(3) Transportul deşeurilor periculoase pe teritoriul Romaniei este reglementat prin hotarare a Guvernului*).

————

*) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 1.061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul Romaniei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 672 din 30 septembrie 2008.

& 17. Interzicerea amestecarii deşeurilor periculoase

ART. 27

(1) Producatorii şi deţinatorii de deşeuri periculoase, inclusiv comercianţii şi brokerii care pot intra fizic in posesia deşeurilor au obligaţia sa nu amestece diferitele categorii de deşeuri periculoase cu alte categorii de deşeuri periculoase sau cu alte deşeuri, substanţe ori materiale.

(2) Amestecarea include diluarea substanţelor periculoase.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), autoritaţile publice teritoriale pentru protecţia mediului pot autoriza amestecarea daca:

a) operaţiunea de amestecare este efectuata de un operator economic autorizat, potrivit prevederilor art. 32;

b) sunt respectate condiţiile prevazute la art. 20, iar efectele nocive ale gestionarii deşeurilor asupra sanataţii populaţiei şi asupra mediului nu sunt agravate;

c) operaţiunea de amestecare se realizeaza in conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile;

d) caracterizarea deşeurilor prevazuta la art. 8 alin. (4) permite acest proces.

(4) In situaţiile in care deşeurile periculoase sunt deja amestecate cu alte deşeuri, substanţe sau materiale, fara a fi cazul celor prevazute la alin. (3), separarea trebuie sa fie efectuata numai daca este fezabila din punct de vedere tehnic şi economic şi daca este necesara pentru respectarea prevederilor art. 20.

& 18. Etichetarea deşeurilor periculoase

ART. 28

(1) Producatorii de deşeuri sunt obligaţi sa se asigure ca pe durata efectuarii operaţiunilor de colectare, transport şi stocare a deşeurilor periculoase acestea sunt ambalate şi etichetate potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, cu modificarile ulterioare, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006, cu modificarile ulterioare, ale Hotararii Guvernului nr. 1.408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase şi ale Hotararii Guvernului nr. 937/2010 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea la introducerea pe piaţa a preparatelor periculoase.

(2) Transferul deşeurilor periculoase pe teritoriul naţional trebuie sa fie insoţit de documentul de identificare prevazut in anexa IB la Regulamentul (CE) nr. 1.013/2006, cu modificarile şi completarile ulterioare.

& 19. Deşeurile periculoase rezultate din gospodarii

ART. 29

(1) Prevederile art. 26 – 28 şi 49 nu se aplica deşeurilor municipale amestecate, provenite din gospodariile populaţiei.

(2) Prevederile art. 28 şi 49 nu se aplica fracţiunilor separate de deşeuri periculoase provenind din gospodariile populaţiei pana cand acestea nu sunt acceptate pentru colectare, eliminare sau valorificare de catre o unitate ori intreprindere care a obţinut o autorizaţie sau a fost inregistrata potrivit prevederilor art. 32 sau 36.

& 20. Uleiurile uzate

ART. 30

(1) Fara a aduce atingere obligaţiilor privind gestionarea deşeurilor periculoase prevazute la art. 27 şi 28, producatorii şi deţinatorii de deşeuri periculoase trebuie sa respecte prevederile art. 4 alin. (1) – (3) şi ale art. 20 in gestionarea uleiurilor uzate.

(2) Activitatea de gestionare a uleiurilor uzate se reglementeaza prin hotarare a Guvernului**).

(3) Pentru a acorda prioritate regenerarii uleiurilor uzate se respecta prevederile art. 11 sau 12 din Regulamentul (CE) nr. 1.013/2006, cu modificarile şi completarile ulterioare, in cazul transferului de uleiuri uzate dinspre Romania catre instalaţii de incinerare sau coincinerare aflate pe teritoriul altor state membre ori ţari terţe.

————

**) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 199 din 22 martie 2007.

& 21. Biodeşeurile

ART. 31

(1) Autoritaţile administraţiei publice locale, potrivit prevederilor art. 4 alin. (1) – (3) şi art. 20, au urmatoarele responsabilitaţi:

a) sa colecteze separat biodeşeurile, in vederea compostarii şi fermentarii acestora;

b) sa trateze biodeşeurile intr-un mod care asigura un inalt nivel de protecţie a mediului;

c) sa foloseasca materiale sigure pentru mediu, produse din biodeşeuri;

d) sa incurajeze compostarea individuala in gospodarii.

(2) Deşeurile biodegradabile provenite din parcuri şi gradini trebuie sa fie colectate separat şi transportate la staţiile de compostare sau pe platforme individuale de compostare.

(3) In cazul in care biodeşeurile colectate separat conţin substanţe periculoase, se interzice tratarea acestora in staţii de compostare.

& 22. Autorizari şi inregistrari

ART. 32

(1) Toate unitaţile sau intreprinderile care desfaşoara activitaţi de tratare a deşeurilor sunt obligate sa obţina o autorizaţie/autorizaţie integrata de mediu emisa de catre autoritaţile competente pentru protecţia mediului.

(2) Autorizaţia/Autorizaţia integrata de mediu trebuie sa conţina cel puţin urmatoarele:

a) tipurile şi cantitaţile de deşeuri care pot fi tratate;

b) cerinţele tehnice şi de orice alta natura aplicabile amplasamentului in cauza pentru fiecare tip de operaţiune autorizata;

c) masurile de siguranţa şi de prevenire care trebuie luate;

d) metoda care trebuie aplicata pentru fiecare tip de operaţiune;

e) monitorizarea şi controlul operaţiunilor, dupa caz;

f) masurile de inchidere şi de intreţinere ulterioara, dupa caz.

(3) Autorizaţia/Autorizaţia integrata de mediu se emite şi se revizuieşte in conformitate cu prevederile art. 16 alin. (2) şi (4) din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile şi completarile ulterioare.

ART. 33

(1) In cazul in care autoritatea publica teritoriala pentru protecţia mediului considera ca metoda de tratare propusa nu este acceptabila din punctul de vedere al protecţiei mediului, in special atunci cand metoda nu este conforma cu prevederile art. 20, aceasta refuza emiterea autorizaţiei/autorizaţiei integrate.

(2) Autorizaţiile/Autorizaţiile integrate pentru operaţiuni de incinerare sau coincinerare cu recuperare de energie a deşeurilor municipale solide se emit daca valorificarea energiei se realizeaza cu eficienţa energetica mai mare sau egala cu cea prevazuta in anexa nr. 3 pentru operaţiunea R1.

& 23. Derogari de la obligaţia de autorizare

ART. 34

Autoritatea publica teritoriala pentru protecţia mediului poate acorda, in baza normelor generale stabilite de autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului, unitaţilor sau intreprinderilor derogari de la obligaţia prevazuta la art. 32 alin. (1) pentru urmatoarele operaţiuni:

a) eliminarea propriilor deşeuri nepericuloase la locul de producţie;

b) valorificarea deşeurilor.

& 24. Condiţii pentru derogari

ART. 35

(1) Pentru acordarea derogarilor potrivit prevederilor art. 34 autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului stabileşte, pentru fiecare tip de activitate, norme generale care sa prevada:

a) tipurile şi cantitaţile de deşeuri care pot face obiectul unei derogari;

b) metoda de tratare care trebuie aplicata.

(2) Aceste norme se stabilesc astfel incat sa se asigure ca deşeurile sunt tratate potrivit prevederilor art. 20.

(3) In cazul operaţiilor de eliminare prevazute la art. 34 lit. a), normele trebuie sa ia in considerare cele mai bune tehnici disponibile.

(4) Pe langa normele generale prevazute la alin. (1), autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului stabileşte condiţii speciale pentru derogarile acordate in cazul deşeurilor periculoase, inclusiv pe tipuri de activitaţi, precum şi alte eventuale cerinţe necesare pentru efectuarea diferitelor forme de valorificare şi, unde este cazul, valori-limita pentru conţinutul de substanţe periculoase al deşeurilor şi valori-limita de emisie, fara a excede insa derogarile prevazute la art. 34.

(5) Autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului informeaza Comisia Europeana in legatura cu normele prevazute la alin. (1) – (3).

& 25. Inregistrarea

ART. 36

(1) In cazul in care structurile enumerate nu fac obiectul cerinţelor privind autorizarea, ANPM menţine un registru cu:

a) operatorii economici care colecteaza şi transporta deşeuri in sistem profesional;

b) comercianţii sau brokerii;

c) operatorii economici care fac obiectul derogarilor de la cerinţele de autorizare potrivit prevederilor art. 34.

(2) Persoanele fizice autorizate şi persoanele juridice prevazute la alin. (1) sunt obligate sa informeze, pana la data de 31 decembrie a fiecarui an, autoritatea publica teritoriala pentru protecţia mediului asupra activitaţii desfaşurate.

(3) In vederea reducerii sarcinii administrative asociate procesului de inregistrare, agenţiile pentru protecţia mediului comunica ANPM informaţii relevante cu privire la persoanele fizice şi juridice prevazute la alin. (1).

(4) ANPM elaboreaza procedura de inregistrare in registrul prevazut la alin. (1), in termen de 120 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, care va fi aprobata prin ordin al conducatorului autoritaţii publice centrale pentru protecţia mediului.

(5) Instituţiile care desfaşoara activitaţi care privesc apararea ţarii şi securitatea naţionala nu se inregistreaza in registrul prevazut la alin. (1).

& 26. Planurile de gestionare a deşeurilor

ART. 37

(1) Pentru indeplinirea obiectivelor prezentei legi se elaboreaza planuri de gestionare a deşeurilor la nivel naţional, regional, judeţean, inclusiv al municipiului Bucureşti.

(2) Planul naţional de gestionare a deşeurilor, denumit in continuare PNGD, se elaboreaza de catre autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi acopera intregul teritoriu geografic al Romaniei.

(3) Planul prevazut la alin. (2) se aproba prin hotarare a Guvernului şi se notifica Comisiei Europene.

ART. 38

(1) In baza principiilor şi obiectivelor prevazute in PNGD şi a cadrului general stabilit prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltarii durabile nr. 951/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor se elaboreaza/realizeaza/revizuiesc planurile regionale de gestionare a deşeurilor, denumite in continuare PRGD, de catre Agenţia Regionala pentru Protecţia Mediului, denumita in continuare ARPM, impreuna cu toate consiliile judeţene aparţinand regiunii respective.

(2) PRGD se aproba prin ordin al conducatorului autoritaţii publice centrale pentru protecţia mediului.

ART. 39

(1) In baza principiilor şi obiectivelor din PNGD şi a cadrului general din Ordinul ministrului mediului şi dezvoltarii durabile nr. 951/2007 se elaboreaza/realizeaza/revizuiesc planurile judeţene de gestionare a deşeurilor, denumite in continuare PJGD, de catre consiliul judeţean, in colaborare cu agenţia judeţeana pentru protecţia mediului, denumita in continuare APM, şi planul de gestionare a deşeurilor pentru municipiul Bucureşti, denumit in continuare PMGD, de catre Consiliul General al Municipiului Bucureşti in colaborare cu autoritatea publica teritoriala pentru protecţia mediului Bucureşti.

(2) PJGD se aproba prin hotarare a consiliului judeţean, iar PMGD, prin hotarare a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, cu avizul APM sau ARPM, dupa caz.

ART. 40

(1) Realizarea studiilor, expertizelor şi proiectelor necesare pentru elaborarea planurilor de gestionare a deşeurilor poate fi incredinţata cu respectarea prevederilor legale privind achiziţiile publice.

(2) Elaborarea şi avizarea planurilor de gestionare a deşeurilor se fac cu respectarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe.

(3) Autoritaţile publice şi operatorii economici au obligaţia furnizarii datelor necesare elaborarii planurilor, potrivit prevederilor legale.

ART. 41

(1) Planurile de gestionare a deşeurilor cuprind o analiza a situaţiei actuale in domeniul gestionarii tuturor categoriilor de deşeuri, precum şi masurile care trebuie luate pentru imbunataţirea condiţiilor de mediu in cazul pregatirii pentru reutilizare, reciclare, valorificare şi eliminare, precum şi o evaluare a modului in care planurile vor ajuta la punerea in aplicare a obiectivelor şi dispoziţiilor prezentei legi.

(2) Planurile prevazute la alin. (1), luand in considerare nivelul geografic şi acoperirea zonei de planificare, trebuie sa conţina cel puţin urmatoarele:

a) obiectivele şi prioritaţile autoritaţilor administraţiei publice locale in vederea indeplinirii obligaţiilor din domeniul gestionarii deşeurilor;

b) tipul, cantitatea şi sursa deşeurilor generate in teritoriu, deşeurile care ar putea fi expediate de pe sau pe teritoriul naţional, precum şi o evaluare a evoluţiei viitoare a fluxurilor de deşeuri;

c) schemele existente de colectare a deşeurilor şi principalele instalaţii de eliminare şi valorificare, inclusiv orice aranjamente speciale pentru uleiurile uzate, deşeurile periculoase sau fluxurile de deşeuri abordate de legislaţia specifica;

d) o evaluare a necesarului de noi scheme de colectare, inchiderea instalaţiilor de deşeuri existente, infrastructura suplimentara pentru instalaţiile de deşeuri potrivit prevederilor art. 24 şi, daca este cazul, investiţiile legate de acestea;

e) informaţii suficiente cu privire la criteriile de identificare a amplasamentului şi la capacitatea viitoare de eliminare sau de operare a instalaţiilor majore de valorificare, daca este cazul;

f) politici generale de gestionare a deşeurilor, inclusiv tehnologii şi metode planificate de gestionare a deşeurilor sau politici privind deşeurile care ridica probleme specifice de gestionare;

g) estimarea costurilor pentru investiţiile privind operaţiile de valorificare şi eliminare;

h) etapele care trebuie urmarite de autoritaţile responsabile pentru indeplinirea prevederilor prezentei legi;

i) modul de implementare a planurilor de gestionare a deşeurilor;

j) orice alte informaţii relevante necesare pentru asigurarea indeplinirii obiectivelor prezentei legi.

(3) Luand in considerare nivelul geografic şi acoperirea zonei de planificare, planurile prevazute la alin. (1) pot conţine:

a) aspectele organizaţionale legate de gestionarea deşeurilor, inclusiv o descriere a alocarii responsabilitaţilor intre actorii publici şi privaţi care se ocupa cu gestionarea deşeurilor;

b) o analiza a utilitaţii şi a adecvarii utilizarii instrumentelor economice şi de alta natura pentru rezolvarea diverselor probleme legate de deşeuri, luand in considerare necesitatea menţinerii unei bune funcţionari a pieţei interne;

c) utilizarea unor campanii de sensibilizare şi de informare adresate publicului larg sau unor categorii speciale de consumatori;

d) siturile contaminate istoric de eliminare a deşeurilor şi masuri pentru reabilitarea acestora.

(4) Planurile de gestionare a deşeurilor respecta cerinţele privind gestionarea deşeurilor stabilite prin art. 23 din Hotararea Guvernului nr. 621/2005, cu modificarile şi completarile ulterioare, şi prin art. 6 alin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificarile şi completarile ulterioare.

& 27. Programe de prevenire a generarii deşeurilor

ART. 42

(1) Autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului, potrivit prevederilor art. 1 şi 4, adopta, pana la data de 12 decembrie 2013, programe de prevenire a generarii deşeurilor la nivel naţional.

(2) Programele de prevenire a generarii deşeurilor pot sa faca parte din planurile de gestionare a deşeurilor prevazute la art. 37, din alte programe de politici de mediu sau sa fie elaborate ca programe distincte.

(3) In cazul in care programele prevazute la alin. (1) sunt integrate in planurile de gestionare a deşeurilor sau in alte programe, masurile de prevenire a generarii deşeurilor trebuie identificate clar.

(4) Programele prevazute la alin. (1) stabilesc obiective de prevenire a generarii deşeurilor.

(5) Autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului descrie masurile de prevenire existente şi evalueaza utilitatea exemplelor de masuri prevazute in anexa nr. 5 sau a altor masuri corespunzatoare.

(6) Scopul obiectivelor şi masurilor prevazute la alin. (4) şi (5) este eliminarea legaturii dintre creşterea economica şi impactul asupra mediului asociat cu generarea de deşeuri.

(7) Autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului stabileşte valorile de referinţa calitative sau cantitative specifice, adecvate pentru masurile de prevenire a generarii deşeurilor, adoptate pentru a monitoriza şi evalua progresul masurilor, şi poate stabili şi alte obiective calitative ori cantitative şi indicatori specifici pe langa cele prevazute de legislaţia comunitara, pe baza unor studii de evaluare.

ART. 43

(1) Persoana juridica ce exercita o activitate de natura comerciala sau industriala, avand in vedere rezultatele unui audit de deşeuri, este obligata sa intocmeasca şi sa implementeze, incepand cu anul 2012, un program de prevenire şi reducere a cantitaţilor de deşeuri generate din activitatea proprie sau, dupa caz, de la orice produs fabricat, inclusiv masuri care respecta un anumit design al produselor, şi sa adopte masuri de reducere a periculozitaţii deşeurilor.

(2) Programul prevazut la alin. (1) se poate elabora şi de catre o terţa persoana/asociaţie profesionala.

& 28. Evaluarea/Monitorizarea şi revizuirea planurilor şi a programelor

ART. 44

(1) PNGD se monitorizeaza anual de catre autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului prin ANPM, se evalueaza cel puţin o data la 6 ani şi se revizuieşte, dupa caz.

(2) PJGD se monitorizeaza anual, se evalueaza de catre APM o data la 2 ani şi se revizuiesc, dupa caz.

(3) Revizuirea PJGD se realizeaza de catre consiliul judeţean, in baza recomandarilor raportului de monitorizare/evaluare intocmit de APM.

(4) Revizuirea PRGD se realizeaza de catre ARPM impreuna cu toate consiliile judeţene din regiunea respectiva, in baza recomandarilor raportului de monitorizare/evaluare intocmit de ARPM.

(5) Revizuirea PNGD se realizeaza de catre autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului, in baza recomandarilor raportului de monitorizare/evaluare intocmit de ANPM.

ART. 45

PRGD se monitorizeaza anual, se evalueaza o data la 2 ani şi se revizuiesc, dupa caz, de catre ARPM impreuna cu toate consiliile judeţene din regiunea respectiva.

& 29. Participarea publicului

ART. 46

(1) Autoritaţile publice teritoriale pentru protecţia mediului care elaboreaza şi promoveaza planurile de gestionare a deşeurilor şi programele de prevenire a generarii deşeurilor afişeaza pe site-ul propriu planurile şi programele, astfel incat parţile interesate, autoritaţile relevante, precum şi publicul sa aiba:

a) posibilitatea de a participa la elaborarea lor;

b) acces la acestea, odata elaborate.

(2) Participarea parţilor interesate, a autoritaţilor relevante şi a publicului la elaborarea planurilor şi programelor promovate se realizeaza in cadrul procedurii de evaluare de mediu pentru acele planuri şi programe care sunt supuse acestei proceduri, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe, cu modificarile ulterioare.

& 30. Cooperarea

ART. 47

Autoritaţile publice coopereaza, daca este cazul, cu alte state membre interesate şi cu Comisia Europeana la elaborarea planurilor de gestionare a deşeurilor şi a programelor de prevenire a generarii deşeurilor prevazute la art. 37 şi 42.

& 31. Raportari

ART. 48

(1) Autoritaţile publice teritoriale pentru protecţia mediului informeaza autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului cu privire la adoptarea sau revizuirea planurilor şi programelor elaborate la nivel local/regional prevazute la art. 38 şi 39.

(2) Autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului informeaza Comisia Europeana cu privire la adoptarea sau modificarea planurilor şi programelor prevazute la art. 37 şi 42.

(3) La fiecare 3 ani, autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului informeaza Comisia Europeana, prin prezentarea unor rapoarte sectoriale in format electronic, cu privire la implementarea prevederilor prezentei legi.

(4) Aceste rapoarte conţin informaţii cu privire la gestionarea uleiurilor uzate şi la progresele inregistrate in punerea in aplicare a programelor de prevenire a generarii deşeurilor şi, dupa caz,

informaţii despre masurile aplicabile, aşa cum este prevazut la art. 12, privind responsabilitatea producatorului.

(5) Raportul prevazut la alin. (3) se transmite Comisiei Europene de catre autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului, in termen de 9 luni de la incheierea perioadei de 3 ani pentru care se intocmeşte.

& 32. Pastrarea evidenţei

ART. 49

(1) Producatorii de deşeuri, deţinatorii de deşeuri, comercianţii şi brokerii, aşa cum sunt definiţi in anexa nr. 1, precum şi operatorii economici care desfaşoara activitaţi de tratare a deşeurilor sunt obligaţi sa asigure evidenţa gestiunii deşeurilor pentru fiecare tip de deşeu, in conformitate cu modelul prevazut in anexa nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare, şi sa o transmita anual agenţiei judeţene pentru protecţia mediului.

(2) Producatorii şi deţinatorii de deşeuri persoane juridice, pe langa evidenţa prevazuta la alin. (1), trebuie sa pastreze buletinele de analiza care caracterizeaza deşeurile periculoase generate din propria activitate şi sa le transmita, la cerere, autoritaţilor competente pentru protecţia mediului.

(3) Agenţia pentru protecţia mediului pastreaza pentru scopuri statistice, cel puţin 5 ani, evidenţele prevazute la alin. (1).

(4) Persoanele juridice/Persoanele fizice autorizate, precum şi producatorii de deşeuri periculoase, operatorii economici care sunt autorizaţi pentru colectarea şi transportul deşeurilor periculoase sau care acţioneaza in calitate de comercianţi ori brokeri sunt obligaţi sa ţina o evidenţa cronologica a cantitaţii, naturii, originii şi, dupa caz, a destinaţiei, a frecvenţei, a mijlocului de transport, a metodei de tratare, precum şi a operaţiunilor prevazute in anexele nr. 2 şi 3 şi sa o puna la dispoziţia autoritaţilor competente, la cererea acestora.

(5) Operatorii economici prevazuţi la alin. (1) sunt obligaţi sa pastreze evidenţa gestiunii deşeurilor cel puţin 3 ani, cu excepţia operatorilor economici care desfaşoara activitaţi de transport, care trebuie sa pastreze evidenţa timp de cel puţin 12 luni.

(6) La cererea autoritaţilor competente sau a unui deţinator anterior sunt furnizate documentele justificative conform carora operaţiunile de gestionare au fost efectuate.

(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), instituţiile care desfaşoara activitaţi care privesc apararea ţarii şi securitatea naţionala transmit evidenţa gestiunii deşeurilor anual, centralizat, la autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului.

(8) ANPM centralizeaza informaţiile prevazute in anexa nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare, colectate de agenţiile pentru protecţia mediului.

& 33. Atribuţii şi raspunderi ale autoritaţilor competente ale administraţiei publice centrale şi locale

ART. 50

(1) Autoritatea competenta de decizie şi control in domeniul gestionarii deşeurilor este Ministerul Mediului şi Schimbarilor Climatice.

(2) Alte autoritaţi publice cu atribuţii in domeniul gestionarii deşeurilor sunt: Ministerul Sanataţii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltarii Rurale, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Varstnice, Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltarii Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Apararii Naţionale, instituţiile de ordine publica şi siguranţa naţionala şi autoritaţile administraţiei publice locale.

ART. 51

Ministerul Mediului şi Schimbarilor Climatice are urmatoarele atribuţii:

a) elaboreaza Strategia naţionala de gestionare a deşeurilor şi PNGD;

b) iniţiaza şi propune spre adoptare proiecte de acte normative care privesc gestionarea deşeurilor;

c) avizeaza reglementarile specifice in domeniul gestionarii deşeurilor, elaborate de celelalte autoritaţi publice;

d) monitorizeaza impactul activitaţilor de producere şi gestionare a deşeurilor asupra factorilor de mediu;

e) controleaza şi reglementeaza, prin unitaţile subordonate, activitaţile de gestionare a deşeurilor, in conformitate cu atribuţiile şi competenţele stabilite prin lege;

f) autorizeaza, prin unitaţile sale subordonate, operaţiunile prevazute in anexele nr. 2 şi 3;

g) prezinta anual Guvernului rapoarte privind gestionarea deşeurilor;

h) organizeaza impreuna cu celelalte autoritaţi publice centrale şi locale şi cu organizaţiile neguvernamentale programe de instruire şi educare a populaţiei in domeniul gestionarii deşeurilor;

i) gestioneaza asistenţa financiara din fonduri externe nerambursabile acordate Romaniei pentru domeniul gestiunii deşeurilor, in limita domeniului sau de activitate;

j) indeplineşte funcţia de autoritate de management in sectorul gestiunii deşeurilor pentru proiectele finanţate de asistenţa financiara din fonduri externe nerambursabile acordate Romaniei.

ART. 52

Ministerul Sanataţii are urmatoarele atribuţii:

a) evalueaza, prin structurile competente, posibilul impact asupra sanataţii populaţiei determinat de funcţionarea obiectivelor generatoare de deşeuri de orice fel şi/sau a obiectivelor care proceseaza deşeuri;

b) elaboreaza strategia şi programul de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicala şi orice alte activitaţi care genereaza deşeurile prevazute la pct. 18 din anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare, la nivel naţional, şi asigura condiţiile de ducere la indeplinire a acestora;

c) elaboreaza reglementari specifice pentru gestionarea deşeurilor provenite din activitaţile medicale şi orice alte activitaţi care genereaza deşeurile prevazute la pct. 18 din anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare, cu avizul autoritaţii publice centrale pentru protecţia mediului;

d) monitorizeaza şi controleaza activitaţile de gestionare a deşeurilor, in conformitate cu atribuţiile şi competenţele stabilite prin lege;

e) coordoneaza implementarea prevederilor legislative in domeniul gestionarii deşeurilor rezultate din activitatea medicala şi orice alte activitaţi care genereaza deşeurile prevazute la pct. 18 din anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare;

f) aproba fonduri autoritaţilor de sanatate publica judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru monitorizarea şi controlul activitaţilor legate de gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicala la nivel local;

g) gestioneaza baza de date a deşeurilor rezultate din activitatea medicala şi orice alte activitaţi care genereaza deşeurile prevazute la pct. 18 din anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare;

h) asigura, la nivelul fiecarei unitaţi sanitare, prin Casa Naţionala de Asigurari de Sanatate, fondurile necesare pentru gestionarea deşeurilor.

ART. 53

Ministerul Economiei are urmatoarele atribuţii:

a) elaboreaza strategii, programe şi politici sectoriale de dezvoltare a activitaţilor industriale, cu includerea aspectelor legate de gestionarea deşeurilor industriale de reconstrucţie ecologica, şi urmareşte implementarea acestora;

b) iniţiaza reglementari specifice pentru gestionarea diferitelor tipuri de deşeuri industriale, precum şi pentru operaţiunile de reciclare şi de valorificare a acestor deşeuri, cu avizul autoritaţii publice centrale pentru protecţia mediului;

c) coordoneaza şi supravegheaza activitatea de reciclare a deşeurilor industriale.

ART. 54

Ministerul Transporturilor are urmatoarele atribuţii:

a) participa la elaborarea planurilor sectoriale de gestionare a deşeurilor provenite din activitaţile de transport şi auxiliare şi urmareşte realizarea acestora de catre operatorii economici aflaţi in subordinea sau in coordonarea sa;

b) participa la elaborarea reglementarilor specifice privind gestionarea deşeurilor provenite din activitaţile de transport şi auxiliare;

c) participa la elaborarea de reglementari specifice pentru controlarea activitaţii de transport al deşeurilor.

ART. 55

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltarii Rurale are urmatoarele atribuţii:

a) elaboreaza strategii şi programe sectoriale de gestionare a deşeurilor rezultate din agricultura şi din industria alimentara şi urmareşte realizarea acestora de catre societaţile reglementate de Legea societaţilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile şi completarile ulterioare, şi alţi operatori economici din aceste sectoare economice;

b) participa la elaborarea de reglementari specifice privind gestionarea deşeurilor provenite din agricultura şi din industria alimentara;

c) avizeaza propunerile de amplasamente pe terenurile cu destinaţie agricola pentru instalaţii pentru gestionarea deşeurilor, depozite de deşeuri etc.;

d) aproba şi controleaza modul de utilizare a deşeurilor pentru fertilizarea sau ameliorarea solurilor in agricultura.

ART. 56

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Varstnice are urmatoarele atribuţii:

a) iniţiaza şi promoveaza, impreuna cu alte autoritaţi competente, acte normative privind securitatea şi protecţia muncii in domeniul gestionarii deşeurilor;

b) controleaza, prin intermediul instituţiilor abilitate din subordine, şi reglementeaza activitaţile de gestionare a deşeurilor, in conformitate cu atribuţiile şi competenţele stabilite prin lege.

ART. 57

(1) Gestionarea deşeurilor care sunt generate in urma operaţiunilor care au loc in sectorul administrativ al Ministerului Apararii Naţionale se supune prevederilor prezentei legi, in masura in care aplicarea acesteia nu pericliteaza pastrarea secretului şi/sau securitatea naţionala.

(2) Pentru alte cazuri decat cele prevazute la alin. (1), Ministerul Apararii Naţionale elaboreaza reglementari specifice pentru gestionarea deşeurilor, avizate de autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului.

(3) Prin ordin comun al ministrului apararii naţionale şi al ministrului mediului şi schimbarilor climatice, controlul respectarii de catre unitaţile din subordinea Ministerului Apararii Naţionale a prevederilor prezentei legi şi ale altor reglementari privind deşeurile se realizeaza de catre Garda Naţionala de Mediu şi personalul cu atribuţii specifice din cadrul Ministerului Apararii Naţionale.

ART. 58

Ministerul Dezvoltarii Regionale şi Administraţiei Publice are urmatoarele atribuţii:

a) participa la elaborarea planurilor de gestionare a deşeurilor in domeniul serviciilor publice de gospodarie comunala şi asigura condiţiile de ducere la indeplinire a acestora;

b) sprijina administraţiile publice locale in indeplinirea atribuţiilor şi raspunderilor ce le revin pentru aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei legi şi a altor prevederi legale referitoare la deşeuri.

ART. 59

(1) Autoritaţile administraţiei publice locale, inclusiv a municipiului Bucureşti, au urmatoarele obligaţii:

A. la nivel de comune, oraşe şi municipii, inclusiv la nivelul municipiului Bucureşti:

a) asigura implementarea la nivel local a obligaţiilor privind gestionarea deşeurilor asumate prin Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana;

b) urmaresc şi asigura indeplinirea prevederilor din PRGD şi PJGD;

c) elaboreaza strategii şi programe proprii pentru gestionarea deşeurilor;

d) hotarasc asocierea sau cooperarea cu alte autoritaţi ale administraţiei publice locale, cu persoane juridice romane sau straine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi parteneri sociali pentru realizarea unor lucrari de interes public privind gestiunea deşeurilor, in condiţiile prevazute de lege;

e) asigura şi raspund pentru colectarea separata, transportul, neutralizarea, valorificarea şi eliminarea finala a deşeurilor, inclusiv a deşeurilor menajere periculoase, potrivit prevederilor legale in vigoare;

f) asigura spaţiile necesare pentru colectarea separata a deşeurilor, dotarea acestora cu containere specifice fiecarui tip de deşeu, precum şi funcţionalitatea acestora;

g) asigura informarea prin mijloace adecvate a locuitorilor asupra sistemului de gestionare a deşeurilor din cadrul localitaţilor;

h) acţioneaza pentru refacerea şi protecţia mediului;

i) asigura şi raspund pentru monitorizarea activitaţilor legate de gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicala;

B. la nivel judeţean şi la nivelul municipiului Bucureşti:

a) elaboreaza, adopta şi revizuiesc PJGD/PMGD şi participa la elaborarea PRGD;

b) coordoneaza activitatea consiliilor locale, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judeţean privind gestionarea deşeurilor;

c) acorda consiliilor locale sprijin şi asistenţa tehnica in implementarea PJGD şi PRGD;

e) analizeaza propunerile facute de consiliile locale, in vederea elaborarii de prognoze pentru refacerea şi protecţia mediului;

f) urmaresc şi asigura respectarea de catre consiliile locale a prevederilor prezentei legi;

g) asigura monitorizarea activitaţilor legate de gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicala.

(2) Autoritaţile administraţiei publice locale a unitaţilor administrativ-teritoriale şi a municipiului Bucureşti aproba, prin hotarari ale consiliului local/judeţean/general, masurile necesare pentru interzicerea abandonarii, aruncarii sau gestionarii necontrolate a deşeurilor.

(3) Pentru deşeurile generate in gospodariile populaţiei, autoritaţile administraţiei publice locale a unitaţilor administrativ-teritoriale şi a municipiului Bucureşti şi, dupa caz, Asociaţia de dezvoltare intercomunitara incheie contracte, parteneriate sau alte forme de colaborare cu persoanele juridice care preiau obligaţiile producatorilor pentru fluxurile de deşeuri reglementate prin acte normative care transpun directive individuale in vederea indeplinirii obiectivelor stabilite de acestea.

& 34. Controlul

ART. 60

(1) Operatorii economici care efectueaza operaţiuni de tratare a deşeurilor, precum şi cei care, cu titlu profesional, asigura colectarea sau transportul deşeurilor, comercianţii, brokerii şi producatorii de deşeuri periculoase fac obiectul unor controale periodice corespunzatoare efectuate de autoritaţile competente.

(2) Controalele privind colectarea, reciclarea, valorificarea, tratarea, eliminarea şi transportul deşeurilor se efectueaza de catre reprezentanţi ai Garzii Naţionale de Mediu şi au in vedere, in mod deosebit, originea, natura, cantitatea şi destinaţia acestora.

(3) Autoritaţile competente pot ţine seama de inregistrarile efectuate in baza Schemei comunitare de management de mediu şi audit (EMAS), in special in ceea ce priveşte frecvenţa şi intensitatea controalelor.

(4) In unitaţile din sistemul de aparare, ordine publica şi securitate naţionala controlul pentru aplicarea prevederilor prezentei legi se realizeaza de catre structurile interne de specialitate din cadrul acestora.

& 35. Sancţiuni

ART. 61

(1) Urmatoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţioneaza dupa cum urmeaza:

a) cu amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, şi de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice, incalcarea dispoziţiilor art. 8 alin. (1), (2) şi (4), art. 13, 14, art. 15 alin. (1) lit. a) şi b), art. 17 alin. (2), art. 19 alin. (2) lit. a), c) şi d), alin. (3) şi (4), art. 22 alin. (1) şi (2), art. 26 alin. (1), art. 27 alin. (1), art. 28 alin. (1), art. 32 alin. (1);

b) cu amenda de la 15.000 lei la 30.000 lei, nerespectarea art. 22 alin. (3), art. 40 alin. (3) şi art. 49 alin. (1), (2), (4) şi (5);

c) cu amenda de la 5.000 lei la 15.000 lei, neindeplinirea obligaţiilor şi responsabilitaţilor ce le revin autoritaţilor administraţiei publice locale, potrivit prevederilor art. 17 alin. (1), art. 31 alin. (1) şi (3) şi art. 59.

(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor prevazute la alin. (1) se realizeaza, dupa caz, de comisari şi persoane imputernicite din cadrul Garzii Naţionale de Mediu, precum şi din cadrul autoritaţilor administraţiei publice locale, conform atribuţiilor stabilite prin lege.

(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor prevazute la alin. (1) in obiectivele, incintele şi zonele aparţinand structurilor componente ale sistemului de aparare, ordine publica şi securitate naţionala se realizeaza de catre personalul specializat din cadrul Garzii Naţionale de Mediu impreuna cu structurile specializate din cadrul Ministerului Apararii Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Roman de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Paza şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

(4) Contravenientul poate achita pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia jumatate din minimul amenzii prevazute la alin. (1), agentul constatator facand menţiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.

(5) Impotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plangere la instanţa competenta, in termen de 15 zile de la data comunicarii procesului-verbal de contravenţie.

ART. 62

Prevederile referitoare la contravenţiile prevazute la art. 61 se completeaza cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile şi completarile ulterioare.

ART. 63

(1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amenda urmatoarele fapte:

a) importul de aparate, instalaţii, echipamente, utilaje, substanţe şi produse folosite şi uzate, din categoria deşeurilor interzise la import;

b) neluarea sau nerespectarea masurilor obligatorii in desfaşurarea activitaţilor de colectare, tratare, transport, valorificare şi eliminare a deşeurilor periculoase;

c) comercializarea, abandonarea şi/sau neasigurarea incarcaturii deşeurilor pe durata şi pe parcursul tranzitarii teritoriului Romaniei;

d) refuzul de returnare in ţara de origine a deşeurilor introduse in ţara in alte scopuri decat cel al eliminarii şi pentru care s-a dispus masura returnarii de catre autoritatea competenta;

e) introducerea in ţara a deşeurilor in scopul eliminarii şi/sau neutilizarea acestora in scopul pentru care au fost introduse;

f) acceptarea de catre operatorii de depozite/incineratoare, in vederea eliminarii, a deşeurilor introduse ilegal in ţara şi/sau a deşeurilor introduse in ţara in alte scopuri decat cel al eliminarii şi care nu au putut fi utilizate in scopul pentru care au fost introduse.

(2) Tentativa se pedepseşte.

& 36. Dispoziţii finale

ART. 64

Administraţiile zonelor libere sunt obligate sa aplice prevederile prezentei legi in zonele pe care le administreaza.

ART. 65

La propunerea autoritaţii publice centrale pentru protecţia mediului, Guvernul va aproba prin hotarare modalitatea de gestionare a categoriilor de deşeuri prevazute in prezenta lege.

ART. 66

Accesul publicului la fundamentarea deciziilor privind realizarea unor proiecte de investiţii, precum şi a planurilor naţionale, judeţene şi sectoriale privind gestionarea deşeurilor se face in condiţiile legii.

ART. 67

(1) Anexele nr. 1 – 5 fac parte integranta din prezenta lege.

(2) Anexele se actualizeaza prin hotarare a Guvernului.

ART. 68

(1) La data intrarii in vigoare a prezentei legi orice trimitere la art. 53 din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 426/2001, cu modificarile şi completarile ulterioare, se considera a fi facuta la art. 63 din prezenta lege.

(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 283 din 22 iunie 2000, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 426/2001, cu modificarile şi completarile ulterioare, precum şi Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 104 din 7 februarie 2002, cu modificarile ulterioare.

(3) Dispoziţiile referitoare la contravenţii intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Prezenta lege transpune in legislaţia naţionala Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L nr. 312 din 22 noiembrie 2008.

ANEXA 1

Semnificaţia unor termeni in sensul prezentei legi

1. audit de deşeuri – o evaluare sistematica, documentata, periodica şi obiectiva a performanţei sistemului de management şi a proceselor de gestiune a deşeurilor cu scopul de a facilita controlul managementului deşeurilor şi al valorificarii deşeurilor generate, precum şi de a evalua respectarea politicii de mediu, inclusiv realizarea obiectivelor, performanţa intreprinderii referitoare la prevenirea şi reducerea producerii de deşeuri din propria activitate şi performanţa intreprinderii referitoare la reducerea nocivitaţii deşeurilor;

2. autoritaţi competente – autoritaţile publice pentru protecţia mediului, respectiv autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului, Agenţia Naţionala pentru Protecţia Mediului, agenţiile pentru protecţia mediului, Administraţia Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunarii”, precum şi alte autoritaţi care potrivit competenţelor legale asigura reglementarea şi controlul activitaţilor in domeniul gestionarii deşeurilor;

3. biodeşeuri – deşeuri biodegradabile provenite din gradini şi parcuri, deşeurile alimentare sau cele provenite din bucatariile gospodariilor private, restaurantelor, firmelor de catering ori din magazine de vanzare cu amanuntul, compatibile cu deşeurile provenite din unitaţile de prelucrare a produselor alimentare;

4. broker – orice intreprindere/operator economic care se ocupa de valorificarea sau eliminarea deşeurilor in numele altor persoane, inclusiv brokerii care nu intra fizic in posesia deşeurilor;

5. cele mai bune tehnici disponibile – cele mai bune tehnici disponibile potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 152/2005*) privind prevenirea şi controlul integrat al poluarii, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 84/2006, cu modificarile şi completarile ulterioare;

————

*) Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluarii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.078 din 30 noiembrie 2005, a fost abrogata prin art. 77 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 671 din 1 noiembrie 2013.

6. colectare – strangerea deşeurilor, inclusiv sortarea şi stocarea preliminara a deşeurilor in vederea transportarii la o instalaţie de tratare;

7. colectare separata – colectarea in cadrul careia un flux de deşeuri este pastrat separat in funcţie de tipul şi natura deşeurilor, cu scopul de a facilita tratarea specifica a acestora;

8. comerciant – orice intreprindere/operator economic care acţioneaza in nume propriu pentru cumpararea şi pentru vanzarea ulterioara a deşeurilor, inclusiv acei comercianţi care nu intra fizic in posesia deşeurilor;

9. deşeu – orice substanţa sau obiect pe care deţinatorul il arunca ori are intenţia sau obligaţia sa il arunce;

10. deţinator de deşeuri – producatorul deşeurilor sau persoana fizica ori juridica ce se afla in posesia acestora;

11. deşeuri periculoase – orice deşeuri care prezinta una sau mai multe din proprietaţile periculoase prevazute in anexa nr. 4 la lege;

12. eliminare – orice operaţiune care nu este o operaţiune de valorificare, chiar şi in cazul in care una dintre consecinţele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de substanţe sau de energie.

Anexa nr. 2 la lege stabileşte o lista a operaţiunilor de eliminare, lista care nu este exhaustiva;

13. evaluarea ciclului de viaţa – in legatura cu un produs, o evaluare a efectelor asupra mediului determinate de producţia, distribuţia, comercializarea şi utilizarea produsului, inclusiv valorificarea şi eliminarea acestuia, inclusiv utilizarea energiei şi materiilor prime şi producţia de deşeuri din oricare dintre activitaţile menţionate;

14. gestionarea deşeurilor – colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea deşeurilor, inclusiv supervizarea acestor operaţiuni şi intreţinerea ulterioara a amplasamentelor de eliminare, inclusiv acţiunile intreprinse de un comerciant sau un broker;

15. pregatirea pentru reutilizare – operaţiunile de verificare, curaţare sau valorificare prin reparare, prin care produsele ori componentele produselor care au devenit deşeuri sunt pregatite pentru a fi reutilizate fara nicio alta operaţiune de pretratare;

16. prevenire – masurile luate inainte ca o substanţa, un material sau un produs sa devina deşeu, care reduc:

a) cantitatea de deşeuri, inclusiv prin reutilizarea produselor sau prelungirea duratei de viaţa a acestora;

b) impactul negativ al deşeurilor generate asupra mediului şi sanataţii populaţiei; sau

c) conţinutul de substanţe nocive al materialelor şi produselor;

17. producator de deşeuri – orice persoana ale carei activitaţi genereaza deşeuri, producator de deşeuri sau orice persoana care efectueaza operaţiuni de pretratare, amestecare ori de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a compoziţiei acestor deşeuri;

18. reciclare – orice operaţiune de valorificare prin care deşeurile sunt transformate in produse, materiale sau substanţe pentru a-şi indeplini funcţia iniţiala ori pentru alte scopuri. Aceasta

include retratarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetica şi conversia in vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operaţiunile de umplere;

19. regenerarea uleiurilor uzate – orice proces de reciclare prin care uleiurile de baza pot fi produse prin rafinarea uleiurilor uzate, in special prin indepartarea contaminanţilor, a produselor de oxidare şi a aditivilor conţinuţi de acestea;

20. reutilizare – orice operaţiune prin care produsele sau componentele care nu au devenit deşeuri sunt utilizate din nou in acelaşi scop pentru care au fost concepute;

21. tratare – operaţiunile de valorificare sau eliminare, inclusiv pregatirea prealabila valorificarii sau eliminarii;

22. trasabilitate – caracteristica unui sistem de a permite regasirea istoricului, a utilizarii sau a localizarii unui deşeu prin identificari inregistrate;

23. uleiuri uzate – toate uleiurile minerale sau lubrifianţii sintetici ori uleiurile industriale care au devenit improprii folosinţei pentru care au fost destinate iniţial, cum ar fi uleiurile utilizate de la motoarele cu combustie şi de la sistemele de transmisie, uleiurile lubrifiante, uleiurile pentru turbine şi cele pentru sistemele hidraulice;

24. valorificare – orice operaţiune care are drept rezultat principal faptul ca deşeurile servesc unui scop util prin inlocuirea altor materiale care ar fi fost utilizate intr-un anumit scop sau faptul ca deşeurile sunt pregatite pentru a putea servi scopului respectiv in intreprinderi ori in economie in general.

Anexa nr. 3 la lege stabileşte o lista a operaţiunilor de valorificare, lista care nu este exhaustiva.

ANEXA 2

Operaţiunile de eliminare

D 1 – depozitarea in sau pe sol, de exemplu, depozite de deşeuri şi altele asemenea;

D 2 – tratarea solului, de exemplu, biodegradarea deşeurilor lichide sau a namolurilor in sol şi altele asemenea;

D 3 – injectarea in adancime, de exemplu, injectarea deşeurilor care pot fi pompate in puţuri, saline sau depozite geologice naturale şi altele asemenea;

D 4 – acumulare la suprafaţa, de exemplu, depunerea de deşeuri lichide sau a namolurilor in bazine, iazuri sau lagune şi altele asemenea;

D 5 – depozite special construite, de exemplu, depunerea in compartimente separate etanşe, care sunt acoperite şi izolate unele faţa de celelalte şi faţa de mediul inconjurator şi altele asemenea;

D 6 – evacuarea intr-o masa de apa, cu excepţia marilor/oceanelor;

D 7 – evacuarea in mari/oceane, inclusiv eliminarea in subsolul marin;

D 8 – tratarea biologica neprevazuta in alta parte in prezenta anexa, care genereaza compuşi sau mixturi finale eliminate prin intermediul uneia dintre operaţiunile numerotate de la D 1 la D 12;

D 9 – tratarea fizico-chimica neprevazuta in alta parte in prezenta anexa, care genereaza compuşi sau mixturi finale eliminate prin intermediul uneia dintre operaţiunile numerotate de la D 1 la D 12, de exemplu, evaporare, uscare, calcinare şi altele asemenea;

D 10 – incinerarea pe sol;

D 11 – incinerarea pe mare. Aceasta operaţiune este interzisa de legislaţia Uniunii Europene şi de convenţii internaţionale;

D 12 – stocarea permanenta, de exemplu, plasarea de recipiente intr-o mina şi altele asemenea;

D 13 – amestecarea anterioara oricarei operaţiuni numerotate de la D 1 la D 12. In cazul in care nu exista niciun alt cod D corespunzator, aceasta include operaţiunile preliminare inainte de eliminare, inclusiv preprocesarea, cum ar fi, printre altele, sortarea, sfaramarea, compactarea, granularea, uscarea, marunţirea uscata, condiţionarea sau separarea inainte de supunerea la oricare dintre operaţiunile numerotate de la D 1 la D 12;

D 14 – reambalarea anterioara oricarei operaţiuni numerotate de la D 1 la D 13;

D 15 – stocarea inaintea oricarei operaţiuni numerotate de la D 1 la D 14, excluzand stocarea temporara, inaintea colectarii, in zona de generare a deşeurilor. Stocare temporara inseamna stocare preliminara potrivit prevederilor pct. 6 din anexa nr. 1 la lege.

ANEXA 3

Operaţiuni de valorificare

R 1 – intrebuinţarea in principal drept combustibil sau ca alta sursa de energie*);

R 2 – valorificarea/regenerarea solvenţilor;

R 3 – reciclarea/valorificarea substanţelor organice care nu sunt utilizate ca solvenţi (inclusiv compostarea şi alte procese de transformare biologica). Aceasta include şi gazeificarea şi piroliza care folosesc componentele ca produse chimice;

R 4 – reciclarea/valorificarea metalelor şi compuşilor metalici;

R 5 – reciclarea/valorificarea altor materiale anorganice. Aceasta include şi tehnologiile de curaţire a solului care au ca rezultat operaţiuni de valorificare a solului şi de reciclare a materialelor de construcţie anorganice;

R 6 – regenerarea acizilor sau a bazelor;

R 7 – valorificarea componenţilor utilizaţi pentru reducerea poluarii;

R 8 – valorificarea componentelor catalizatorilor;

R 9 – rerafinarea petrolului sau alte reutilizari ale petrolului;

R 10 – tratarea terenurilor avand drept rezultat beneficii pentru agricultura sau pentru imbunataţirea ecologica;

R 11 – utilizarea deşeurilor obţinute din oricare dintre operaţiunile numerotate de la R 1 la R 10;

R 12 – schimbul de deşeuri in vederea expunerii la oricare dintre operaţiunile numerotate de la R 1 la R 11. In cazul in care nu exista niciun alt cod R corespunzator, aceasta include operaţiunile preliminare inainte de valorificare, inclusiv preprocesarea, cum ar fi, printre altele, demontarea, sortarea, sfaramarea, compactarea, granularea, marunţirea uscata, condiţionarea, reambalarea, separarea şi amestecarea inainte de supunerea la oricare dintre operaţiunile numerotate de la R 1 la R 11;

R 13 – stocarea deşeurilor inaintea oricarei operaţiuni numerotate de la R 1 la R 12 (excluzand stocarea temporara inaintea colectarii, la situl unde a fost generat deşeul). Stocare temporara inseamna stocare preliminara, potrivit prevederilor pct. 6 din anexa nr. 1 la lege.

————

*) Aceasta include instalaţii de incinerare destinate in principal tratarii deşeurilor municipale solide, numai in cazul in care randamentul lor energetic este egal sau mai mare decat:

– 0,60 pentru instalaţiile care funcţioneaza şi sunt autorizate in conformitate cu legislaţia comunitara aplicabila inainte de 1 ianuarie 2009;

– 0,65 pentru instalaţiile autorizate dupa 31 decembrie 2008, folosindu-se urmatoarea formula:

Ep – (Ef + Ei)

Eficienţa energetica = ——————, unde:

0,97 x (Ew + Ef)

– Ep reprezinta producţia anuala de energie sub forma de caldura sau electricitate. Aceasta este calculata inmulţind energia produsa sub forma de electricitate cu 2,6 şi energia produsa sub forma de caldura pentru utilizare comerciala (GJ/an) cu 1,1;

– Ef reprezinta consumul anual de energie al sistemului, provenita din combustibili, care contribuie la producţia de aburi (GJ/an);

– Ew reprezinta energia anuala conţinuta de deşeurile tratate, calculata pe baza valorii calorice nete inferioare a deşeurilor (GJ/an);

– Ei reprezinta energia anuala importata, exclusiv Ew şi Ef (GJ/an);

– 0,97 este un coeficient care reprezinta pierderile de energie datorate reziduurilor generate in urma incinerarii şi radierii.

Aceasta formula se aplica in conformitate cu documentul de referinţa privind cele mai bune tehnici existente pentru incinerarea deşeurilor.

ANEXA 4

Proprietaţi ale deşeurilor care fac ca acestea sa fie periculoase

H 1 – “Explozive”: substanţe şi preparate care pot exploda sub efectul unei scantei sau care sunt mai sensibile la şocuri ori frecare decat dinitrobenzenul;

H 2 – “Oxidante”: substanţe şi preparate care produc reacţii puternic exoterme in contact cu alte substanţe, mai ales cu substanţe inflamabile;

H 3-A – “Foarte inflamabile”:

a) substanţe şi preparate lichide care au punctul de aprindere sub 21 °C (inclusiv lichide extrem de inflamabile); sau

b) substanţe şi preparate care se pot incalzi pana la aprindere in contact cu aerul la temperatura ambianta, fara aport de energie; sau

c) substanţe şi preparate in stare solida care se pot aprinde cu uşurinţa dupa un contact scurt cu o sursa de aprindere şi care continua sa arda ori sa se consume şi dupa indepartarea sursei de aprindere; sau

d) substanţe şi preparate gazoase care se inflameaza in aer la presiune normala; sau

e) substanţe şi preparate care, in contact cu apa sau cu aerul umed, produc gaze foarte inflamabile in cantitaţi periculoase;

H 3-B – “Inflamabile”: substanţe şi preparate lichide care au punctul de aprindere egal sau mai mare de 21 °C şi mai mic sau egal cu 55 °C;

H 4 – “Iritante”: substanţele şi preparatele necorozive care, prin contact imediat, prelungit sau repetat cu pielea ori cu mucoasa, pot provoca inflamaţii;

H 5 – “Nocive”: substanţe şi preparate care, in cazul in care sunt inhalate sau ingerate ori patrund prin piele, pot constitui riscuri limitate pentru sanatate;

H 6 – “Toxice”: substanţe şi preparate (inclusiv substanţe şi preparate foarte toxice) care, in cazul in care sunt inhalate sau ingerate ori patrund prin piele, pot produce vatamari serioase, acute sau cronice pentru sanatate şi pot fi chiar letale;

H 7 – “Cancerigene”: substanţe şi preparate care, in cazul in care sunt inhalate sau ingerate ori patrund prin piele, pot induce cancer sau creşterea incidenţei lui;

H 8 – “Corozive”: substanţe şi preparate care pot distruge ţesuturile vii la contactul cu acestea;

H 9 – “Infecţioase”: substanţe şi preparate cu conţinut de microorganisme viabile sau toxine ale acestora care sunt cunoscute ca producand boli la om ori la alte organisme vii;

H 10 – “Toxice pentru reproducere”: substanţe şi preparate care, in cazul in care sunt inhalate sau ingerate ori patrund prin piele, pot induce malformaţii congenitale neereditare sau creşterea incidenţei acestora;

H 11 – “Mutagene”: substanţe şi preparate care, in cazul in care sunt inhalate sau ingerate ori patrund prin piele, pot produce defecte genetice ereditare sau creşterea incidenţei acestora;

H 12 – deşeuri care emit gaze toxice sau foarte toxice in contact cu apa, aerul ori un acid;

H 13 – “Sensibilizante”: substanţe şi preparate care, in cazul in care sunt inhalate sau patrund prin piele, pot cauza o reacţie de hipersensibilizare, astfel incat expunerea ulterioara la substanţa sau preparatul respectiv poate produce efecte nefaste caracteristice;

H 14 – “Ecotoxice”: deşeuri care prezinta sau pot prezenta riscuri imediate ori intarziate pentru unul sau mai multe sectoare ale mediului inconjurator;

H 15 – deşeuri capabile prin orice mijloace, dupa eliminare, sa produca alta substanţa, de exemplu, levigat, care poseda oricare din caracteristicile prezentate mai sus.

1. Atribuirea caracteristicilor de pericol “toxic” (şi “foarte toxic”), “nociv”, “coroziv”, “iritant”, “cancerigen”, “toxic pentru reproducere”, “mutagen” şi “ecotoxic” se bazeaza pe criteriile formulate in anexa nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 1.408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase.

2. Atunci cand este cazul, se aplica valorile-limita enumerate in anexele la Hotararea Guvernului nr. 937/2010 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea la introducerea pe piaţa a preparatelor periculoase.

Metodele care trebuie utilizate sunt descrise in anexa la Hotararea Guvernului nr. 1.408/2008.

ANEXA 5

Masuri de prevenire a generarii deşeurilor prevazute la art. 42 din lege

A. Masuri care pot afecta condiţiile de baza referitoare la generarea de deşeuri

1. Folosirea masurilor de planificare sau a altor instrumente economice care promoveaza utilizarea eficienta a resurselor

2. Promovarea cercetarii şi a dezvoltarii in vederea realizarii de produse şi tehnologii mai curate şi mai economice şi distribuirea şi utilizarea rezultatelor cercetarii şi dezvoltarii

3. Dezvoltarea unor indicatori eficienţi şi semnificativi ai presiunilor de mediu asociate generarii de deşeuri, cu scopul de a contribui la prevenirea generarii de deşeuri la toate nivelurile, de la compararea produselor la nivel comunitar, prin acţiuni ale autoritaţilor locale, pana la nivel naţional

B. Masuri care pot afecta faza de proiectare, producţie şi distribuţie

1. Promovarea ecodesign-ului (integrarea sistematica a aspectelor de mediu in proiectarea produselor in scopul imbunataţirii performanţei de mediu a acestora pe toata durata ciclului lor de viaţa)

2. Furnizarea de informaţii privind tehnicile de prevenire a generarii deşeurilor pentru a facilita punerea in aplicare a celor mai bune tehnici disponibile in funcţie de industrie

3. Organizarea de cursuri de formare pentru autoritaţile competente pentru includerea cerinţelor privind prevenirea generarii de deşeuri in autorizaţiile eliberate in temeiul prezentei legi şi al Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluarii, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 84/2006, cu modificarile şi completarile ulterioare

4. Includerea de masuri de prevenire a generarii de deşeuri la instalaţiile care nu intra sub incidenţa Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 152/2005, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 84/2006, cu modificarile şi completarile ulterioare

Unde este cazul, astfel de masuri pot include evaluari sau planuri de prevenire a generarii de deşeuri.

5. Organizarea de campanii de sensibilizare sau acordarea de ajutoare financiare in luarea deciziilor ori alte tipuri de sprijin pentru intreprinderi. Aceste masuri pot fi deosebit de eficiente in masura in care sunt concepute şi adaptate pentru intreprinderile mici şi mijlocii şi sunt aplicate in reţele de intreprinderi bine stabilite.

6. Utilizarea acordurilor voluntare, a grupurilor de consumatori/producatori sau a negocierilor sectoriale pentru a incuraja intreprinderile ori operatorii din sectoarele de activitate interesate sa işi stabileasca propriile planuri sau obiective privind prevenirea generarii deşeurilor ori sa corecteze produsele sau ambalajele care genereaza prea multe deşeuri

7. Promovarea unor sisteme certificate de gestionare a mediului, inclusiv EMAS şi ISO 14001

C. Masuri care pot afecta faza de consum şi de utilizare

1. Instrumente economice, cum ar fi stimulente pentru achiziţii curate sau instituirea unei plaţi obligatorii de catre consumatori pentru un anumit articol ori un ambalaj care ar fi, in mod normal, furnizat gratuit

2. Organizarea unor campanii de sensibilizare şi de informare direcţionate catre publicul larg sau catre o categorie specifica de consumatori

3. Promovarea de ecoetichete recunoscute şi de incredere

4. Acorduri cu industria, cum ar fi, de exemplu, utilizarea unor grupuri de produse, ca acelea care sunt incluse in cadrul politicilor integrate ale produselor, sau acorduri cu vanzatorii cu amanuntul privind furnizarea de informaţii referitoare la prevenirea generarii deşeurilor şi la produsele cu impact redus asupra mediului

5. In contextul contractelor de achiziţii publice şi private, includerea unor criterii de protecţie a mediului şi de prevenire a generarii deşeurilor in cererile de oferta şi in contracte, conform Manualului privind contractele de achiziţii publice de mediu, publicat de Comisie la 29 octombrie 2004

6. Incurajarea reutilizarii şi/sau a repararii produselor defecte sau a componentelor acestora, in special prin recurgerea la masuri educative, economice, logistice sau a altor masuri, cum ar fi sprijinirea ori infiinţarea unor centre şi reţele acreditate de reparare şi de reutilizare, in special in regiunile cu o densitate ridicata a populaţiei

Republicare oficiala. Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor

Adauga comentariu

Cauta in site

Abonare Newsletter

Revistă indexată în BDI

Noutăţi editoriale

Noul Cod fiscal și Normele metodologice de aplicare. Cod 733. Actualizat la 9.03.2021

Arhive

Cele mai recente comentarii