PE: noi reguli privind finantarea partidelor si fundatiilor politice UE

Parlamentul a aprobat miercuri propunerile de reforma a finantarii si a statutului legal ale partidelor politice europene si ale fundatiilor afiliate lor. Noile reguli, agreate informal cu Consiliul, vor clarifica finantele acestor entitati si vor intari caracterul lor european. Din acord mai face parte si o metoda de a monitoriza respectarea regulilor si de a impune penalitati pentru incalcari.

Noile reguli au fost aprobate cu 539 voturi pentru, la 103 impotriva, cu 20 abtineri.

Statutul legal UE

Partidele politice europene (EUPPs) si fundatiile afiliate lor trebuie create conform legislatiei UE pentru a putea trece peste obstacolele ridicate de diversitatea formelor legale nationale si pentru a asigura standardele cele mai inalte de transparenta si responsabilitate, se arata in text.

Mai multa transparenta si flexibilitate financiara

Noile reguli vor ajuta partidele si fundatiile europene sa genereze propriile resurse, ridicand pragul donatiilor de la 12 000 euro la 18 000 euro per donator pe an. Pentru donatiile mai mari de 3000 de euro, numele donatorului si sumele donate vor fi facute publice (pentru sumele intre 1500 de euro si 3000 de euro, va fi necesar consimtamantul prealabil al donatorului).

Penalitati

In legislatie se arata ca Parlamentul European si o autoritate independenta vor fi responsabile pentru evaluarea respectarii regulilor.

Autoritatea, selectata de trei institutii europene, va fi singura responsabila de verificarea respectarii regulilor privind inregistrarea si decizia de retragere a unui EEUP. De asemenea, se va ocupa de celelalte cerinte referitoare la fonduri non-UE (de exemplu, donatii si contributii). Daca regulile sunt incalcate, autoritatea va cere masuri corective, iar daca acestea nu vor fi luate, vor putea fi impuse penalitati sub forma de amenzi, iar ca ultim resort, va fi impusa retragerea, ceea ce va face ca partidul sa nu mai fie eligibil pentru finantare.

Parlamentul va impune penalitati pentru utilizarea necorespunzatoare a fondurilor UE, de exemplu in cazuri de nerespectare a obligatiilor de raportare si transparenta sau de condamnare penala.

Respectarea valorilor UE este o conditie preliminara

Respectarea valorilor europene, asa cum sunt exprimate in articolul 2 din Tratatul UE, reprezinta o conditie preliminara pentru orice alianta de partide nationale care cere statut si finantare UE. Pentru a accesa fondurile europene, un EEUP trebuie, de asemenea, sa aiba cel putin un deputat european ales.

Daca exista indoieli privind respectarea valorilor UE, autoritatea va efectua o verificare si, dupa consultarea unei comisii de “persoane eminente independente”, poate decide sa elimine respectivul partid. Autoritatea poatea decide sa elimine un EEUP doar in cazul unei incalcari grave si niciodata inainte cu mai putin de doua luni de alegerile europene. Decizia se va aplica daca Parlamentul European si Consiliul nu obiecteaza si poate fi contestata la Curtea de Justitie.

Fara finantari pentru alegeri nationale sau campanii pentru referendumuri

Statutul european nu va permite unui EEUP sa nominalizeze candidati pentru alegeri nationale sau europene sau sa participe in campanii pentru referendumuri. Aceste chestiuni raman in compententa nationala a statelor membre.

Ce urmeaza si intrarea in vigoare

Acordul trebuie agreat formal de Consiliu. Regulamentul va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2017.

— ♦ —

..

.

Lucrarea curpinde patru mari părţi, şi anume: drepturile fundamentale politice; tipurile de scrutin; organizarea şi desfăşurarea alegerilor; referendumul. În ceea ce priveşte drepturile fundamentale politice, sunt examinate în context comparat dreptul de vot, dreptul de vot pentru Parlamentul European, dreptul de a fi ales și dreptul de a fi ales în Parlamentul European. Sunt prezentate trăsăturile votului în conformitate cu Constituția României și în dreptul altor state, cu analize comparate pentru fiecare trăsătură în parte. Cât privește tipurile de scrutin, sunt analizate cele trei tipuri mari de scrutin, și anume: scrutinul majoritar uninominal și plurinominal cu variantele sale și trăsăturile lor; scrutinul proporțional cu trăsăturile sale specific și procedura de stabilire a rezultatelor alegerilor pe baza mai multor procedee detaliat prezentate, împreună cu exemplele matematice necesare pentru a putea fi înțelese, inclusiv a repartizării resturilor; scrutinele mixte, detaliat prezentate cu calculi matematice prezentate ca exemple pentru fiecare variantă a acestui tip de scrutin. Pentru toate tipurile de scrutin sunt prezentate avantajele și dezavantajele, cu mențiunea ca tipurile de scrutin mixte preiau atât avantajele, cât și dezavantajele celor doua tipuri de scrutin anterior prezentate. Cât privește organizarea și desfășurarea alegerilor, sunt prezentate alegerile parlamentare, cu prezența la urne și pe baza votului electronic; alegerile prezidențiale și specificul lor; alegerile locale și specificul acestora. Desigur că, sunt analizate principiile specifice fiecărui tip de alegeri, pe baza legislației române, având în vedere că există puține reguli de nivel european în acest domeniu, iar în toată Uniunea Europeană alegerile naționale se desfășoară pe baza legii naționale. Cât privește referendumul, această parte a lucrarii este total original, nemaiexistând doctrină românească în domeniu de nivelul cuprins în lucrarea de față. Sunt analizate: trăsăturile și funcțiile refrerendumului, accentuându-se pe faptul că referendumul are în principal o trăsătura decizională și nu numai consultativă; modele de referendum, prezentându-se referendumurile reglementate în alte state, grupate în funcție de conținutul lor și de alte criterii; referendumul în România, național și local.

.
.
.
.
.