Hotararea CJUE privind Directiva 2005/29/CE si practicile comerciale neloiale
„Directiva 2005/29/CE – Practici comerciale neloiale – Sistem de promovare piramidala – Pertinenta cotizatiei eventuale a consumatorilor, platita in scopul de a primi o contraprestatie – Interpretarea notiunii «cotizatie»”
HOTARAREA CURTII (Camera a doua) din 3 aprilie 2014, in cauza C‑515/12, avand ca obiect o cerere de decizie preliminara formulata in temeiul articolului 267 TFUE de Lietuvos vyriausiasis administracinis teismas (Curtea Administrativa Suprema din Lituania) prin decizia din 29 octombrie 2012, primita de Curte la 14 noiembrie 2012, in procedura „4finance” UAB impotriva Valstybinė vartotojų teisių apsaugos tarnyba, Valstybinė mokesčių inspekcija prie Lietuvos Respublikos finansų ministerijos,
CURTEA (Camera a doua),
compusa din doamna R. Silva de Lapuerta, presedinte de camera, domnii J. L. da Cruz Vilaça, G. Arestis, J.‑C. Bonichot (raportor) si A. Arabadjiev, judecatori,
avocat general: doamna E. Sharpston,
grefier: domnul A. Calot Escobar,
avand in vedere procedura scrisa,
luand in considerare observatiile prezentate:
– pentru „4finance” UAB, de G. Velička, director general;
– pentru guvernul lituanian, de R. Janeckaitė, in calitate de agent;
– pentru guvernul ceh, de M. Smolek si de S. Šindelková, in calitate de agenti;
– pentru guvernul italian, de G. Palmieri, in calitate de agent, asistata de P. Gentili, avvocato dello Stato;
– pentru guvernul polonez, de B. Majczyna si de M. Szpunar, in calitate de agenti;
– pentru Comisia Europeana, de A. Steiblytė si de M. van Beek, in calitate de agenti,
dupa ascultarea concluziilor avocatului general in sedinta din 19 decembrie 2013,
pronunta prezenta
Hotarare
1 Cererea de decizie preliminara priveste interpretarea punctului 14 din anexa I la Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale intreprinderilor de pe piata interna fata de consumatori si de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE si 2002/65/CE ale Parlamentului European si ale Consiliului si a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European si al Consiliului („Directiva privind practicile comerciale neloiale”) (JO L 149, p. 22, Editie speciala, 15/vol. 14, p. 260, rectificare in JO 2013, L 129, p. 40).
2 Aceasta cerere a fost formulata in cadrul unui litigiu intre „4finance” UAB (denumita in continuare „4finance”), pe de o parte, si Valstybinė vartotojų teisių apsaugos tarnyba (Oficiul national pentru protectia drepturilor consumatorilor) si Valstybinė mokesčių inspekcija prie Lietuvos Respublikos Finansų ministerijos (Inspectia nationala pentru impozite de pe langa Ministerul Finantelor), pe de alta parte, cu privire la o amenda care a fost aplicata acestei societati pentru incalcarea legii lituaniene care interzice practicile comerciale neloiale fata de consumatori.
Cadrul juridic
Dreptul Uniunii
3 Considerentele (8), (9), (11) si (17) ale Directivei 2005/29 au urmatorul cuprins:
„(8) Prezenta directiva protejeaza in mod direct interesele economice ale consumatorilor impotriva practicilor comerciale neloiale ale intreprinderilor fata de consumatori […]
(9) Prezenta directiva nu aduce atingere actiunilor individuale ale celor care au fost afectati de o practica comerciala neloiala. […] Serviciile financiare si bunurile imobile, date fiind complexitatea si riscurile serioase care le caracterizeaza, trebuie sa faca obiectul unor cerinte detaliate, inclusiv al unor obligatii pozitive pe care comerciantii trebuie sa le respecte. Din acest motiv, in domeniul serviciilor financiare si al bunurilor imobile, prezenta directiva nu aduce atingere dreptului statelor membre de a continua eforturile peste nivelul dispozitiilor prezentei directive in scopul de a proteja interesele economice ale consumatorilor. […]
[…]
(11) Nivelul crescut al convergentei realizate prin apropierea dispozitiilor de drept intern in baza prezentei directive creeaza un nivel comun ridicat de protectie a consumatorilor. Prezenta directiva stabileste o interdictie generala unica a practicilor comerciale neloiale care denatureaza comportamentul economic al consumatorilor. De asemenea, directiva stabileste norme privind practicile comerciale agresive, care nu sunt reglementate in prezent la nivel comunitar.
[…]
(17) Este recomandabil ca practicile comerciale neloiale in toate situatiile sa fie identificate pentru a asigura o securitate juridica mai mare. In consecinta, anexa I cuprinde lista completa a tuturor practicilor de acest fel. Acestea sunt singurele practici comerciale care pot fi considerate neloiale fara o evaluare de la caz la caz in conformitate cu dispozitiile articolelor 5-9. Lista poate fi modificata numai prin revizuirea directivei.”
4 Articolul 1 din Directiva 2005/29 prevede:
„Obiectivul prezentei directive este de a contribui la buna functionare a pietei interne si de a realiza un nivel ridicat de protectie a consumatorilor prin apropierea actelor cu putere de lege si a actelor administrative ale statelor membre privind practicile comerciale neloiale care aduc atingere intereselor economice ale consumatorilor.”
5 Articolul 2 litera (d) din directiva mentionata prevede:
„In sensul prezentei directive:
[…]
(d) «practici ale intreprinderilor fata de consumatori» (denumite in continuare „practici comerciale”) inseamna orice actiune, omisiune, comportament, demers sau comunicare comerciala, inclusiv publicitatea si comercializarea, efectuata de un comerciant, in directa legatura cu promovarea, vanzarea sau furnizarea unui produs catre consumatori;
[…]”
6 Articolul 3 alineatul (1) din aceeasi directiva are urmatorul cuprins:
„Prezenta directiva se aplica practicilor comerciale neloiale ale intreprinderilor fata de consumatori definite la articolul 5 inainte, in timpul si dupa o tranzactie comerciala in legatura cu un produs.”
7 Articolul 5 din Directiva 2005/29 este formulat in termenii urmatori:
„(1) Se interzic practicile comerciale neloiale.
(2) O practica comerciale este neloiala in cazul in care:
(a) este contrara cerintelor diligentei profesionale
si
(b) denatureaza sau poate denatura semnificativ comportamentul economic cu privire la un produs al consumatorului mediu la care ajunge sau caruia ii este adresat sau al membrului mediu al unui grup in cazul in care o practica comerciala este orientata catre un grup particular de consumatori.
[…]
(4) Sunt neloiale in special practicile comerciale care:
(a) sunt inselatoare in sensul articolelor 6 si 7
sau
(b) sunt agresive in sensul articolelor 8 si 9.
(5) Anexa I contine lista practicilor comerciale considerate neloiale in orice situatie. Lista unica se aplica in toate statele membre si poate fi modificata numai prin revizuirea prezentei directive.”
8 Anexa I la Directiva 2005/29, intitulata „Practici comerciale considerate neloiale in orice situatie”, prevede la punctul 14:
„A crea, a exploata sau a promova un sistem de promovare piramidala in cadrul caruia un consumator plateste o cotizatie in schimbul posibilitatii de a primi o parte din sumele provenite in special din cotizatiile pe care le vor plati noii membri si nu din vanzarea sau consumul produselor.”
Dreptul lituanian
9 Articolul 7 punctul 22 din Legea privind practicile comerciale neloiale, in versiunea aplicabila faptelor in discutie in litigiul principal, prevede:
„Se prezuma ca o practica comerciala este inselatoare atunci cand ia forma crearii unui sistem piramidal de distribuire a bunurilor care ofera consumatorilor posibilitatea de a primi o contraprestatie in special pentru determinarea altor consumatori sa intre in sistem, iar nu din vanzarea sau consumul produselor, precum si forma exploatarii sau a promovarii acestui sistem.”
Litigiul principal si intrebarile preliminare
10 Reclamanta din litigiul principal, 4finance, este o societate care acorda prin corespondenta credite de valoare redusa intr‑un termen scurt. Aceasta a fost obligata, prin decizia din 28 iulie 2011, emisa de Valstybinė vartotojų teisių apsaugos tarnyba, la plata unei amenzi in cuantum de 8 000 de litas lituanieni (LTL) pentru incalcarea articolului 7 punctul 22 din Legea privind practicile comerciale neloiale. Din aceasta decizie rezulta ca 4finance a efectuat, intre 26 octombrie 2010 si 15 februarie 2011, o campanie publicitara prin care ar fi pus in aplicare „un sistem piramidal de distribuire a bunurilor care ofera consumatorilor posibilitatea de a primi o contraprestatie in special pentru determinarea altor consumatori sa intre in sistem, iar nu pentru vanzarea sau consumul produselor”.
11 Decizia mentionata a fost confirmata printr‑o hotarare din 25 octombrie 2011 pronuntata de Vilniaus apygardos administracinis teismas (Tribunalul administrativ regional din Vilnius), iar ulterior 4finance a introdus apel impotriva acestei hotarari la Lietuvos vyriausiasis administracinis teismas (Curtea Administrativa Suprema din Lituania).
12 In ceea ce priveste faptele imputate societatii 4finance, instanta de trimitere arata ca aceasta oferea tuturor clientilor noi o prima de 20 LTL pentru inregistrarea fiecarui alt client recrutat prin intermediul sau. Pentru a deveni client al 4finance, cu ocazia inregistrarii pe site‑ul internet al acesteia din urma, noul client trebuia sa achite cheltuieli de inregistrare in cuantum de 0,01 LTL.
13 In acest context, instanta de trimitere isi pune problema, in primul rand, a interpretarii punctului 14 din anexa I la Directiva 2005/29, precum si a conformitatii cu aceasta dispozitie a articolului 7 punctul 22 din Legea privind practicile comerciale neloiale. Instanta arata in aceasta privinta ca dispozitia mentionata din dreptul lituanian, desi este fidela versiunilor germana si lituaniana ale directivei, nu corespunde altor versiuni lingvistice ale acesteia, precum versiunile in limbile spaniola, franceza si polona. Astfel, acestea din urma contin, la punctul 14, formularea potrivit careia „consumator[ul] plateste o cotizatie in schimbul posibilitatii de a primi o parte din sumele provenite in special din cotizatiile pe care le vor plati noii membri”. Or, versiunile in limbile germana si lituaniana ale aceleiasi dispozitii nu prevad acest criteriu al platii unei cotizatii de catre consumator.
14 In al doilea rand, in cazul in care Curtea ar aprecia ca cotizatia platita de un consumator constituie un element indispensabil pentru ca un sistem de promovare sa poata fi considerat ca un sistem de promovare piramidala in sensul Directivei 2005/29, instanta de trimitere solicita Curtii sa se pronunte cu privire la interpretarea notiunii „cotizatie”. Aceasta considera ca trebuie sa se stabileasca, pe de o parte, daca orice suma platita, oricat de mica ar fi, poate fi considerata cotizatie si, pe de alta parte, daca plata unei sume simbolice, precum cea in discutie in litigiul principal, este suficienta pentru ca sistemul sa poata fi interzis. In aceasta privinta, instanta mentionata arata ca suma de 0,01 LTL platita in conturile 4finance de un nou client ar constitui cel mai mic cuantum transferabil din punct de vedere tehnic, ca viramentul nu ar fi destinat decat identificarii exacte a acestui client pentru a permite incheierea unui contract de credit si ca contributiile platite astfel nu au finantat decat intr‑o masura foarte mica primele platite prin intermediul mecanismului de promovare.
15 In lumina acestor consideratii, Lietuvos vyriausiasis administracinis teismas a hotarat sa suspende judecarea cauzei si sa adreseze Curtii urmatoarele intrebari preliminare:
„1) Punctul 14 din anexa I la Directiva 2005/29 […] trebuie interpretat in sensul ca faptul de a crea, de a exploata sau de a promova un sistem de promovare piramidala este considerat practica comerciala inselatoare in orice situatie numai atunci cand consumatorul este obligat sa plateasca o cotizatie pentru a primi o parte din sumele provenite in special ca urmare a determinarii altor consumatori sa intre in sistem, iar nu din vanzarea sau consumul produselor?
2) Daca este necesar ca consumatorul sa plateasca o cotizatie in schimbul dreptului de a primi o parte din sumele mentionate, cuantumul cotizatiei platite de consumator in schimbul posibilitatii de a primi o parte din sumele provenite in special ca urmare a determinarii altor consumatori sa intre in sistem, iar nu din vanzarea sau consumul produselor, are un impact asupra calificarii sistemului de promovare piramidala drept practica comerciala inselatoare in sensul punctului 14 din anexa I la Directiva [2005/29]? Cotizatiile platite de consumatori care au un cuantum pur simbolic si care sunt platite pentru a permite identificarea consumatorilor pot fi considerate drept o cotizatie in schimbul posibilitatii de a primi o parte din sumele mentionate in sensul punctului 14 din anexa I la directiva?
3) Punctul 14 din anexa I la Directiva [2005/29] trebuie interpretat in sensul ca, pentru ca un sistem de promovare piramidala sa fie considerat practica comerciala inselatoare, este important numai ca partea din sumele primite sa fie platita consumatorului deja inregistrat in special pentru faptul ca a determinat intrarea altor consumatori in sistem, iar nu ca urmare a vanzarii sau consumului produselor, sau este important si in ce masura partea din sumele platite participantilor la acest sistem pentru determinarea intrarii unor noi consumatori este finantata din contributiile noilor membri? In speta, contraprestatia platita participantilor la sistemul de promovare piramidala deja inregistrati trebuie sa fie, in intregime sau in cea mai mare parte, finantata din contributiile membrilor nou intrati in acest sistem?”
Cu privire la intrebarile preliminare
16 Prin intermediul intrebarilor formulate, care trebuie analizate impreuna, instanta de trimitere solicita Curtii sa se pronunte cu privire la conditiile in care un sistem de promovare comerciala poate fi considerat un „sistem de promovare piramidala” in sensul punctului 14 din anexa I la Directiva 2005/29 si, in consecinta, poate fi interzis in orice imprejurare.
17 Din cererea de decizie preliminara rezulta ca articolul 7 punctul 22 din Legea privind practicile comerciale neloiale constituie o transpunere fidela a versiunilor in limbile germana si lituaniana ale punctului 14 din anexa I la Directiva 2005/29. Cu toate acestea, potrivit instantei de trimitere, aceasta din urma dispozitie enunta, in mai multe dintre celelalte versiuni lingvistice ale sale, o conditie suplimentara pentru ca un sistem de promovare piramidala sa fie interzis, potrivit careia „consumatorul plateste o cotizatie” pentru a putea beneficia de sistem. Aceasta instanta solicita Curtii sa stabileasca daca punctul 14 impune obligatia consumatorului de a plati o astfel de cotizatie. In cazul unui raspuns afirmativ, aceasta urmareste sa afle daca orice suma, indiferent de cuantumul acesteia, trebuie sa fie calificata drept cotizatie in sensul punctului 14 mentionat.
18 In sfarsit, instanta de trimitere solicita Curtii sa stabileasca daca calificarea drept sistem de promovare piramidala necesita sa se stabileasca ca contraprestatia pe care o primeste un consumator este finantata, in parte sau in majoritate, de cotizatiile platite ulterior de alti consumatori.
19 Trebuie amintit ca, potrivit unei jurisprudente constante a Curtii, necesitatea unei aplicari si a unei interpretari uniforme a unui act din dreptul Uniunii exclude posibilitatea ca acesta sa fie privit in mod izolat in una dintre versiunile sale lingvistice, impunand ca el sa fie interpretat atat in functie de vointa reala a autorului, cat si in functie de scopul urmarit de acesta din urma, in special in lumina versiunilor intocmite in toate limbile (a se vedea Hotararea Internetportal und Marketing, C‑569/08, EU:C:2010:311, punctul 35 si jurisprudenta citata).
20 In aceasta privinta, este necesar sa se arate ca interzicerea sistemelor de promovare piramidala se bazeaza, in toate versiunile lingvistice ale punctului 14 din anexa I la Directiva 2005/29, pe trei conditii comune. Mai intai, o astfel de promovare este intemeiata pe promisiunea ca consumatorul va avea posibilitatea sa realizeze un beneficiu economic. La randul sau, realizarea acestei promisiuni depinde de intrarea altor consumatori in sistem. In sfarsit, majoritatea veniturilor care permit finantarea contraprestatiei promise consumatorilor nu rezulta dintr‑o activitate economica reala.
21 Astfel, este cert ca, in lipsa unei activitati economice reale, care permite generarea unor venituri suficiente pentru finantarea contraprestatiei promise consumatorilor, un asemenea sistem de promovare se bazeaza in mod necesar pe contributia economica a participantilor sai, intrucat posibilitatea unui aderent la acest sistem de a obtine o contraprestatie depinde in mod esential de cheltuielile achitate de aderenti suplimentari.
22 Un astfel de sistem nu poate fi decat „piramidal”, in sensul ca permanentizarea sa necesita adeziunea unui numar tot mai mare de noi participanti pentru a finanta contraprestatiile platite membrilor existenti. Acesta implica de asemenea ca aderentii cei mai recenti au mai putine sanse sa primeasca o contraprestatie pentru cotizatia lor. Acest sistem inceteaza sa fie viabil cand cresterea numarului de aderenti, care, in teorie, ar trebui sa tinda spre infinit pentru ca sistemul sa dureze, nu mai este suficienta pentru a finanta contraprestatiile promise tuturor participantilor.
23 Rezulta din ceea ce preceda ca calificarea drept „sistem de promovare piramidala”, in sensul punctului 14 din anexa I la Directiva 2005/29 impune, in primul rand, ca aderentii la un astfel de sistem sa plateasca o contributie financiara.
24 Aceasta interpretare este confirmata de finalitatea Directivei 2005/29, care, in conformitate cu considerentul (8), „protejeaza in mod direct interesele economice ale consumatorilor impotriva practicilor comerciale neloiale ale intreprinderilor fata de consumator” si care, potrivit articolului 1, asigura „un nivel ridicat de protectie a consumatorilor prin apropierea actelor cu putere de lege si a actelor administrative ale statelor membre privind practicile comerciale neloiale care aduc atingere intereselor economice ale consumatorilor” (Hotararea Köck, C‑206/11, EU:C:2013:14, punctul 29 si jurisprudenta citata). Astfel cum a aratat avocatul general la punctul 32 din concluzii, fara o cotizatie financiara a consumatorului, ar fi dificil sa se identifice comportamentul economic care necesita protejarea acestuia din urma in temeiul directivei mentionate.
25 In plus, modul de redactare a majoritatii versiunilor lingvistice ale punctului 14 din anexa I la Directiva 2005/29 confirma ca participarea consumatorului este un element constitutiv al unui sistem de promovare piramidala in sensul acestei dispozitii.
26 In ceea ce priveste aspectul daca orice suma platita de un aderent la un sistem de promovare trebuie sa fie considerata, indiferent de cuantumul acesteia, o cotizatie in sensul punctului 14 din anexa I la Directiva 2005/29, este necesar sa se arate ca aceasta dispozitie nu prevede niciun cuantum minim in versiunile lingvistice care mentioneaza existenta unei cotizatii financiare a consumatorului (a se vedea prin analogie Hotararea Purely Creative si altii, C‑428/11, EU:C:2012:651, punctul 30). In plus, obiectivul de a asigura o mai mare securitate juridica in identificarea practicilor comerciale neloiale, mentionat in considerentul (17) al aceleiasi directive, nu ar fi asigurat daca statele membre ar putea decide care sunt cuantumurile care pot fi considerate drept cotizatie financiara. Prin urmare, notiunea de cotizatie a consumatorului include orice contributie financiara din partea sa, indiferent de cuantumul acesteia.
27 In al doilea rand, rezulta in mod necesar din cuprinsul punctelor 20-22 din prezenta hotarare ca calificarea drept „sistem de promovare piramidala” in sensul punctului 14 din anexa I la Directiva 2005/29 necesita existenta unei legaturi intre cotizatiile platite de noi aderenti si contraprestatiile primite de aderentii existenti.
28 Aceasta interpretare este confirmata de modul de redactare a majoritatii versiunilor lingvistice ale punctului 14 din anexa I la Directiva 2005/29, din care rezulta ca finantarea contraprestatiei pe care o poate percepe un consumator depinde „in special” sau „in principal” de cotizatiile platite ulterior de noi participanti la sistem.
29 Contrar celor sustinute de guvernul lituanian, o astfel de interpretare a punctului 14 din anexa I la Directiva 2005/29 nu compromite nicidecum obiectivul de a asigura un nivel ridicat de protectie a consumatorilor.
30 In aceasta privinta, este necesar sa se arate ca practicile interzise in temeiul articolului 5 din directiva mentionata sunt impartite in doua categorii.
31 Pe de o parte, anexa I la Directiva 2005/29 cuprinde practicile comerciale care sunt, in orice imprejurari, neloiale si care, prin urmare, nu necesita o evaluare de la caz la caz in conformitate cu dispozitiile articolelor 5-9 din aceasta directiva. Pe de alta parte, practicile care nu figureaza in anexa mentionata pot fi declarate neloiale in urma unei analize de la caz la caz a caracteristicilor acestora din perspectiva criteriilor prevazute la articolele 5-9 (Hotararile Purely Creative si altii, EU:C:2012:651, punctul 45, precum si Köck, EU:C:2013:14, punctul 35).
32 Rezulta ca doar practicile comerciale cele mai prejudiciabile pentru consumatori fac obiectul unei interdictii absolute, dar ca o practica exclusa din domeniul de aplicare al anexei I la Directiva 2005/29 poate totusi sa fie interzisa in cazul in care o evaluare specifica si concreta permite sa se concluzioneze in sensul caracterului sau neloial potrivit articolelor 5-9 din aceeasi directiva.
33 In speta, din cererea de decizie preliminara rezulta ca, in cadrul sistemului de promovare infiintat de 4finance, primele platite aderentilor existenti nu au fost finantate decat intr‑o foarte mica masura de cotizatiile financiare solicitate noilor aderenti. Intr‑un astfel de sistem, se pare, asadar, ca a doua conditie enuntata la punctul 27 din prezenta hotarare nu este indeplinita. Daca acesta este cazul, aspect a carui verificare revine instantei de trimitere, sistemul mentionat nu ar putea, prin urmare, sa faca obiectul unei interdictii in temeiul punctului 14 din anexa I la Directiva 2005/29.
34 Avand in vedere toate consideratiile precedente, trebuie sa se raspunda la intrebarile adresate ca punctul 14 din anexa I la Directiva 2005/29 trebuie interpretat in sensul ca un sistem de promovare piramidala nu constituie o practica comerciala neloiala in orice imprejurari decat atunci cand un astfel de sistem impune consumatorului o cotizatie financiara, indiferent de cuantumul sau, in schimbul posibilitatii acestuia din urma de a primi o parte din sumele provenite in special din cotizatiile pe care le vor plati noii membri, iar nu din vanzarea sau consumul produselor.
Cu privire la cheltuielile de judecata
35 Intrucat, in privinta partilor din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanta de trimitere, este de competenta acesteia sa se pronunte cu privire la cheltuielile de judecata. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observatii Curtii, altele decat cele ale partilor mentionate, nu pot face obiectul unei rambursari.
Pentru aceste motive, Curtea (Camera a doua) declara:
Punctul 14 din anexa I la Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale intreprinderilor de pe piata interna fata de consumatori si de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE si 2002/65/CE ale Parlamentului European si ale Consiliului si a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European si al Consiliului („Directiva privind practicile comerciale neloiale”) trebuie interpretat in sensul ca un sistem de promovare piramidala nu constituie o practica comerciala neloiala in orice imprejurari decat atunci cand un astfel de sistem impune consumatorului o cotizatie financiara, indiferent de cuantumul sau, in schimbul posibilitatii acestuia din urma de a primi o parte din sumele provenite in special din cotizatiile pe care le vor plati noii membri, iar nu din vanzarea sau consumul produselor.
