DCC nr. 44/2014 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 78 si 79 din Ordonanta Guvernului nr. 30/2011 pentru modificarea si completarea Codului fiscal

 

In M. Of. nr. 314 din 29 aprilie 2014 a fost publicata DCC nr. 44/2014 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 78 si 79 din O.G. nr. 30/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale.

Din cuprins:

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 253 alin. (6), (6^1), (8) si (10) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, exceptie ridicata de Societatea Comerciala “Getica Trans” – S.R.L. din Deva in Dosarul nr. 1.163/57/2012 al Curtii de Apel Alba Iulia – Sectia de contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 650D/2013.

La apelul nominal se constata lipsa partilor.

Procedura de citare este legal indeplinita.

Magistratul-asistent refera asupra faptului ca partea Societatea Comerciala “Getica Trans” – S.R.L. din Deva a depus la dosar note scrise prin care solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate.

Cauza fiind in stare de judecata, presedintele acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:

Prin Incheierea din 2 septembrie 2013, pronuntata in Dosarul nr. 1.163/57/2012, Curtea de Apel Alba Iulia – Sectia de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 253 alin. (6), (6^1), (8) si (10) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Exceptia a fost invocata de Societatea Comerciala “Getica Trans” – S.R.L. din Deva intr-un dosar avand ca obiect solutionarea cererii de restituire a sumelor platite cu titlu de impozit pe cladiri.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea acesteia sustine, in esenta, ca dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale intrucat incalca principiul proportionalitatii. Se mentioneaza jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene care vizeaza principiul proportionalitatii. Desi statele sunt competente sa aleaga sanctiunile pe care le considera potrivite, ele sunt obligate sa isi exercite competentele cu respectarea dreptului Uniunii Europene si, deci, si a principiului proportionalitatii.

Autoarea exceptiei mai arata ca prevederile legale criticate ale Codului fiscal au fost modificate pe calea unei ordonante de urgenta a Guvernului, in conditiile in care nu exista o astfel de urgenta, incalcandu-se, astfel, principiul separatiei puterilor in stat.

Curtea de Apel Alba Iulia – Sectia de contencios administrativ si fiscal apreciaza exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata.

Instanta arata ca, asa cum a statuat si Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa, impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat se stabilesc numai prin lege, in sensul ca este dreptul exclusiv al legiuitorului de a stabili impozitele datorate bugetului de stat, precum si cuantumul acestora. Numai legiuitorul poate acorda anumite scutiri sau reduceri de impozite in favoarea anumitor categorii de contribuabili si in anumite perioade de timp, in functie de situatiile conjuncturale, dar, evident, si in raport cu situatia economico-financiara a tarii in perioadele respective.

Asa fiind, legiuitorul, dand expresie politicii fiscale si bugetare adoptate la un moment dat, are deplina libertate de a stabili impozite, taxe si cuantumul acestora, bineinteles, cu conditia ca acestea sa fie rezonabile si echitabile.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinand incheierea de sesizare, raportul intocmit de judecatorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat, il constituie prevederile art. 253 alin. (6), (6^1), (8) si (10) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Din examinarea exceptiei de neconstitutionalitate reiese ca, in realitate, obiectul acesteia il constituie dispozitiile art. I pct. 78 si 79 din Ordonanta Guvernului nr. 30/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 627 din 2 septembrie 2011, dispozitii ce au urmatoarea redactare:

– “Art. I. – Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

78. La articolul 253, alineatul (6) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

<<(6) In cazul unei cladiri care nu a fost reevaluata, cota impozitului pe cladiri se stabileste de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucuresti intre:

a) 10% si 20% pentru cladirile care nu au fost reevaluate in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinta;

b) 30% si 40% pentru cladirile care nu au fost reevaluate in ultimii 5 ani anteriori anului fiscal de referinta.>>

79. La articolul 253, dupa alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (6^1), cu urmatorul cuprins:

<<(6^1) Cota impozitului pe cladiri prevazuta la alin. (6) se aplica la valoarea de inventar a cladirii inregistrata in contabilitatea persoanelor juridice, pana la sfarsitul lunii in care s-a efectuat prima reevaluare. Fac exceptie cladirile care au fost amortizate potrivit legii, in cazul carora cota impozitului pe cladiri este cea prevazuta la alin. (2).>>”

In opinia autoarei exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse in art. 1 alin. (4) privind principiul separatiei puterilor in stat, art. 11 privind dreptul international si dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 44 privind proprietatea privata, art. 115 alin. (4) privind conditiile adoptarii ordonantelor de urgenta si in art. 136 privind proprietatea. De asemenea, autoarea exceptiei invoca si incalcarea art. 1 referitor la dreptul de proprietate din Protocolul nr. 1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si art. 17 referitor la proprietate din Declaratia Universala a Drepturilor Omului.

Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca autorul invoca critici de neconstitutionalitate atat extrinseca, cat si intrinseca.

I. Relativ la criticile de neconstitutionalitate extrinseca, Curtea constata ca dispozitiile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate si completate prin Ordonanta Guvernului nr. 30/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 627 din 2 septembrie 2011, in baza Legii nr. 131/2011 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 452 din 28 iunie 2011. Asadar, nu este vorba de o ordonanta de urgenta a Guvernului, iar dispozitiile art. 115 alin. (4) din Constitutie nu sunt incidente in cauza. In aceste conditii, criticile de neconstitutionalitate extrinseci sunt fara obiect.

II. Relativ la criticile de neconstitutionalitate intrinseca, Curtea constata ca s-a mai pronuntat asupra solutiei legislative prevazute de dispozitiile legale criticate, prin raportare la critici similare, in sensul constitutionalitatii acestora.

Astfel, prin Decizia nr. 118 din 1 februarie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 309 din 5 mai 2011, Curtea Constitutionala a statuat ca dispozitiile legale ale art. 253 alin. (6) din Codul fiscal reglementeaza plata impozitului pe cladiri in cazul cladirilor care nu au fost reevaluate in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinta. Nu se poate ignora motivul esential al reglementarii, si anume acela al obligatiei contribuabilului de a-si reevalua cladirile si a plati impozitul aferent diferentei rezultate din recalculare, astfel incat textul apare mai degraba ca o sanctiune aplicabila celor care nu au respectat obligatia de a-si reevalua cladirile.

Potrivit dispozitiilor constitutionale [art. 139 alin. (1)], impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat se stabilesc numai prin lege, in sensul ca este dreptul exclusiv al legiuitorului de a stabili impozitele datorate bugetului de stat, precum si cuantumul acestora. Numai legiuitorul poate acorda anumite scutiri sau reduceri de impozite in favoarea anumitor categorii de contribuabili si in anumite perioade de timp, in functie de situatiile conjuncturale, dar, evident, si in raport cu situatia economico-financiara a tarii in perioadele respective. Asa fiind, legiuitorul, dand expresie politicii fiscale si bugetare adoptate la un moment dat, are deplina libertate de a stabili impozite, taxe si cuantumul acestora, bineinteles cu conditia ca acestea sa fie rezonabile si echitabile.

Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura sa duca la reconsiderarea jurisprudentei Curtii, atat solutia, cat si considerentele deciziei mentionate isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata, inclusiv prin raportare la art. 44 privind proprietatea privata si art. 136 privind proprietatea din Constitutie, precum si in privinta solutiei legislative prevazute de art. 253 alin. (6^1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, solutie introdusa prin Ordonanta Guvernului nr. 30/2011.

 

Pentru motivele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

In numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Societatea Comerciala “Getica Trans” – S.R.L. din Deva in Dosarul nr. 1.163/57/2012 al Curtii de Apel Alba Iulia – Sectia de contencios administrativ si fiscal si constata ca dispozitiile art. I pct. 78 si 79 din Ordonanta Guvernului nr. 30/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Curtii de Apel Alba Iulia – Sectia de contencios administrativ si fiscal si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Pronuntata in sedinta din data de 4 februarie 2014.

 

 

 

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close