Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului
Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului
(Text cu relevanta pentru SEE)
PARLAMENTUL EUROPEAN SI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
avand in vedere Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, in special articolul 192 alineatul (1),
avand in vedere propunerea Comisiei Europene,
dupa transmiterea proiectului de act legislativ catre parlamentele nationale,
avand in vedere avizul Comitetului Economic si Social European (1),
avand in vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),
hotarand in conformitate cu procedura legislativa ordinara (3),
intrucat:
(1)
Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European si a Consiliului (4) a armonizat principiile evaluarii impactului proiectelor asupra mediului prin introducerea de cerinte minime, in ceea ce priveste tipul de proiecte evaluate, principalele obligatii ale initiatorilor proiectelor, continutul evaluarii si participarea autoritatilor competente si a publicului, si contribuie la asigurarea unui nivel inalt de protectie a mediului si a sanatatii umane. Statele membre au libertatea de a adopta masuri de protectie mai stricte in conformitate cu Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE).
(2)
Comunicarea Comisiei din 30 aprilie 2007 intitulata „Examinarea intermediara a celui de al saselea program de actiune pentru mediu” si raportul Comisiei din 23 iulie 2009 privind aplicarea si eficacitatea Directivei 85/337/CEE a Consiliului (5), precursoarea Directivei 2011/92/UE, au insistat asupra necesitatii de a imbunatati principiile evaluarii impactului proiectelor asupra mediului si de a adapta Directiva 85/337/CEE la contextul strategic, juridic si tehnic, care a evoluat considerabil.
(3)
Este necesar ca Directiva 2011/92/UE sa fie modificata pentru a consolida calitatea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, pentru a alinia procedura respectiva la principiile reglementarii inteligente si pentru a imbunatati coerenta si sinergiile cu alte dispozitii juridice din dreptul Uniunii si cu alte politici ale Uniunii, precum si cu strategiile si politicile elaborate de statele membre in domenii de competenta nationala.
(4)
Pentru a coordona si facilita procedurile de evaluare in cazul proiectelor transfrontaliere, in special pentru a desfasura consultari in conformitate cu Conventia privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontalier din 25 februarie 1991 (Conventia Espoo), statele membre implicate pot institui un organism comun, cu reprezentare egala.
(5)
Mecanismele prevazute in Regulamentele (UE) nr. 347/2013 (6), (UE) nr. 1315/2013 (7) si (UE) nr. 1316/2013 (8) ale Parlamentului European si ale Consiliului, relevante pentru proiectele de infrastructura cofinantate de Uniune, pot facilita, de asemenea, punerea in aplicare a cerintelor Directivei 2011/92/UE.
(6)
Directiva 2011/92/UE ar trebui sa fie revizuita, de asemenea, de o maniera care sa asigure imbunatatirea protectiei mediului, cresterea eficientei resurselor si sprijinirea unei cresteri durabile in Uniune. In acest scop, procedurile prevazute in directiva respectiva ar trebui simplificate si armonizate.
(7)
In ultimii 10 ani, aspectele legate de mediu, cum sunt utilizarea eficienta si durabila a resurselor, protejarea biodiversitatii, combaterea schimbarilor climatice si a riscurilor de accidente sau catastrofe au devenit mai importante la elaborarea politicilor. Acestea ar trebui, prin urmare, sa constituie elemente importante in procesul de evaluare si in cel decizional.
(8)
In Comunicarea sa din 20 septembrie 2011 intitulata „Foaie de parcurs catre o Europa eficienta din punct de vedere al utilizarii resurselor”, Comisia s-a angajat sa includa aspecte mai ample privind utilizarea eficienta si durabila a resurselor in contextul revizuirii Directivei 2011/92/UE.
(9)
Comunicarea Comisiei din 22 septembrie 2006 intitulata „Strategia tematica pentru protectia solului” si Foaia de parcurs catre o Europa eficienta din punctul de vedere al utilizarii resurselor subliniaza importanta utilizarii durabile a solului si necesitatea de a aborda cresterea nedurabila, in timp, a zonelor rezidentiale (ocuparea terenurilor). In plus, documentul final al Conferintei Natiunilor Unite privind dezvoltarea durabila, desfasurata la Rio de Janeiro in perioada 20-22 iunie 2012, recunoaste importanta economica si sociala a bunei gestionari a terenurilor, inclusiv a solului, precum si nevoia de masuri urgente pentru oprirea degradarii terenurilor. Prin urmare, proiectele publice si private ar trebui sa ia in considerare si sa limiteze impactul pe care il au asupra terenurilor, in special in ceea ce priveste ocuparea terenurilor, si asupra solului, care include impactul asupra materiei organice, eroziunea, tasarea si impermeabilizarea; planurile si politicile la nivel national, regional si local privind utilizarea adecvata a terenurilor sunt de asemenea relevante in aceasta privinta.
(10)
Conventia Organizatiei Natiunilor Unite privind diversitatea biologica (denumita in continuare „conventia”), la care Uniunea este parte in temeiul Deciziei 93/626/CEE a Consiliului (9), prevede evaluarea, pe cat posibil si dupa caz, a efectelor negative semnificative ale proiectelor asupra diversitatii biologice, definita la articolul 2 din conventie, in scopul evitarii sau al reducerii la minimum a efectelor respective. O astfel de evaluare prealabila a efectelor respective ar trebui sa contribuie la atingerea obiectivului principal al Uniunii, adoptat de Consiliul European in concluziile sale din 25-26 martie 2010, de a opri pierderea biodiversitatii si degradarea serviciilor ecosistemice pana in 2020 si de a le reface, daca este posibil.
(11)
Masurile luate pentru evitarea, prevenirea, reducerea si, daca este posibil, compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului, indeosebi asupra speciilor si habitatelor protejate in temeiul Directivei 92/43/CEE a Consiliului (10) si al Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European si a Consiliului (11), ar trebui sa contribuie la evitarea oricarei deteriorari a calitatii mediului si a oricarei pierderi nete a biodiversitatii, in conformitate cu angajamentele Uniunii in contextul conventiei si cu obiectivele si actiunile strategiei Uniunii in domeniul biodiversitatii pana in 2020 stabilite in Comunicarea Comisiei din 3 mai 2011 intitulata „Asigurarea noastra de viata, capitalul nostru natural: o strategie a UE in domeniul biodiversitatii pentru 2020”.
(12)
In scopul garantarii unui nivel ridicat de protectie a mediului marin, indeosebi a speciilor si habitatelor marine, evaluarea impactului asupra mediului si procedurile de incadrare a proiectelor desfasurate in mediul marin ar trebui sa tina seama de caracteristicile proiectelor respective, acordand o atentie deosebita tehnologiilor utilizate (de exemplu, studii seismice cu sonare active). In acest scop, cerintele Directivei 2013/30/UE a Parlamentului European si a Consiliului (12) ar putea, de asemenea, facilita punerea in aplicare a cerintelor prezentei directive.
(13)
Schimbarile climatice vor continua sa provoace daune mediului si sa afecteze dezvoltarea economica. In acest context, este adecvat sa se evalueze impactul proiectelor asupra climei (de exemplu, emisiile de gaze cu efect de sera), precum si vulnerabilitatea lor la schimbarile climatice.
(14)
Ca urmare a Comunicarii Comisiei din 23 februarie 2009 intitulata „O abordare comunitara in privinta prevenirii dezastrelor naturale si a celor provocate de om”, Consiliul, in concluziile sale din 30 noiembrie 2009, a invitat Comisia sa se asigure ca, in contextul punerii in aplicare, revizuirii si dezvoltarii ulterioare a initiativelor Uniunii, aceasta va lua in considerare preocuparile legate de prevenirea si gestionarea riscurilor de dezastre si Cadrul de actiune de la Hyogo al Organizatiei Natiunilor Unite (2005-2015) adoptat la 22 ianuarie 2005, care subliniaza necesitatea de a institui proceduri de evaluare a implicatiilor riscurilor de dezastre aferente marilor proiecte de infrastructura.
(15)
In scopul asigurarii unui nivel ridicat de protectie a mediului, sunt necesare masuri de precautie in cazul anumitor proiecte care, ca urmare a vulnerabilitatii lor fata de accidente majore si/sau dezastre naturale (de exemplu, inundatii, cresterea nivelului marii sau cutremure), pot avea efecte negative semnificative asupra mediului. In cazul unor astfel de proiecte, este important sa se aiba in vedere vulnerabilitatea (expunerea si rezistenta) lor fata de accidente majore si/sau dezastre naturale, riscul ca aceste accidente sau dezastre sa se produca si implicatiile in ceea ce priveste probabilitatea ca acestea sa aiba efecte negative semnificative asupra mediului. Pentru a se evita suprapunerile, ar trebui sa fie posibila utilizarea informatiilor pertinente disponibile, obtinute ca urmare a evaluarilor de risc efectuate in temeiul dispozitiilor juridice din dreptul Uniunii, de exemplu al Directivei 2012/18/UE a Parlamentului European si a Consiliului (13) si al Directivei 2009/71/Euratom a Consiliului (14) sau obtinute ca urmare a evaluarilor relevante efectuate in temeiul dreptului national, cu conditia respectarii cerintelor prezentei directive.
(16)
Pentru protejarea si promovarea patrimoniului cultural, care include situri urbane istorice si peisaje si care constituie o parte integranta a diversitatii culturale pe care Uniunea s-a angajat sa o respecte si sa o promoveze in conformitate cu articolul 167 alineatul (4) din TFUE, pot fi utile definitiile si principiile elaborate in conventiile relevante ale Consiliului Europei, in special Conventia europeana pentru protectia patrimoniului arheologic din 6 mai 1969, Conventia pentru protectia patrimoniului arhitectural al Europei din 3 octombrie 1985, Conventia europeana a peisajului din 20 octombrie 2000 si Conventia-cadru privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate din 27 octombrie 2005. In vederea unei mai bune conservari a patrimoniului cultural si istoric si a peisajului, este important ca evaluarile impactului asupra mediului sa tina seama de impactul vizual al proiectelor, si anume de modificarea imaginii sau a aspectului peisajului construit sau natural si al zonelor urbane.
(17)
La aplicarea Directivei 2011/92/UE, este necesar sa se asigure o crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii, in concordanta cu obiectivele stabilite in Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulata „Europa 2020 — O strategie europeana pentru o crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii”.
(18)
In vederea imbunatatirii accesului publicului la informatii si a transparentei, informatii privind mediul legate de punerea in aplicare a prezentei directive ar trebui sa fie disponibile, in timp util, si in format electronic. Prin urmare, statele membre ar trebui sa infiinteze, la nivelul administrativ adecvat, cel putin un portal central sau puncte de acces care sa inlesneasca si sa imbunatateasca accesul publicului la informatiile in cauza.
(19)
Experienta a demonstrat ca, in cazul proiectelor sau al partilor din proiecte care servesc unor obiective de aparare, inclusiv al proiectelor legate de activitatile fortelor aliate pe teritoriul statelor membre in conformitate cu obligatiile internationale, aplicarea Directivei 2011/92/UE ar putea avea drept rezultat divulgarea unor informatii confidentiale relevante care ar submina obiectivele de aparare. Prin urmare, ar trebui sa se stabileasca dispozitii prin care statele membre sa fie autorizate sa nu aplice directiva respectiva in astfel de cazuri, dupa caz.
(20)
Experienta a demonstrat ca, in ceea ce priveste proiectele care au drept obiectiv unic reactia in cazurile de urgenta civila, respectarea Directivei 2011/92/UE ar putea avea efecte negative, printre altele, asupra mediului si prin urmare, ar trebui sa se stabileasca dispozitii prin care statele membre sa fie autorizate sa nu aplice directiva respectiva in anumite cazuri.
(21)
Statele membre au mai multe optiuni pentru punerea in aplicare a Directivei 2011/92/UE in ceea ce priveste integrarea evaluarilor impactului asupra mediului in procedurile nationale. In mod corespunzator, elementele respectivelor proceduri nationale pot fi diferite. In consecinta, concluzia motivata pe baza careia autoritatea competenta incheie examinarea aspectelor de mediu ale proiectului poate face parte dintr-o procedura integrata de aprobare pentru dezvoltare sau poate fi introdusa in alta decizie cu caracter obligatoriu, necesara in vederea indeplinirii obiectivelor prezentei directive.
(22)
In vederea asigurarii unui nivel ridicat de protectie a mediului si a sanatatii umane, procedurile de incadrare si evaluarile impactului asupra mediului ar trebui sa tina seama de impactul intregului proiect, inclusiv, daca este cazul, in etapele care vizeaza suprafata si subteranul si in cursul fazelor de construire, functionare si, dupa caz, demolare.
(23)
Pentru realizarea unei evaluari complete a efectelor directe si indirecte ale unui proiect asupra mediului, autoritatea competenta ar trebui sa realizeze o analiza, examinand continutul informatiilor furnizate de initiatorul proiectului si obtinute in urma consultarilor, si luand in considerare, de asemenea, orice alte informatii suplimentare, dupa caz.
(24)
In cazul proiectelor adoptate printr-o masura specifica de drept national, statele membre ar trebui sa se asigure ca obiectivele prezentei directive cu privire la consultarile publice sunt realizate prin procesul legislativ.
(25)
Ar trebui sa fie asigurata obiectivitatea autoritatilor competente. Conflictele de interese ar putea fi evitate, printre altele, prin separarea functionala a autoritatii competente de initiatorul proiectului. In cazul in care autoritatea competenta este si initiatorul proiectului, statele membre ar trebui sa puna in aplicare, la organizarea functiilor lor administrative, cel putin o separare adecvata a functiilor care intra in conflict ale autoritatilor care indeplinesc obligatiile care decurg din Directiva 2011/92/UE.
(26)
Pentru a permite autoritatii competente sa stabileasca daca proiectele, enumerate in anexa II la Directiva 2011/92/UE, si modificarile sau extinderile acestora ar trebui sa faca obiectul unei evaluari a impactului asupra mediului (procedura de incadrare), ar trebui specificate informatiile pe care initiatorul proiectului trebuie sa le furnizeze, acordandu-se o atentie deosebita aspectelor-cheie care permit autoritatii competente sa ia o decizie. Decizia in cauza ar trebui sa fie pusa la dispozitia publicului.
(27)
Procedura de incadrare ar trebui sa garanteze ca o evaluare a impactului asupra mediului este necesara doar in cazul proiectelor care pot avea un impact semnificativ asupra mediului.
(28)
Criteriile de selectie prevazute in anexa III la Directiva 2011/92/UE, care sunt luate in considerare de statele membre pentru a stabili care proiecte ar trebui sa faca obiectul evaluarii impactului asupra mediului pe baza efectelor lor semnificative asupra mediului, ar trebui adaptate si clarificate. De exemplu, experienta a demonstrat ca, adesea, este posibil ca proiectele care utilizeaza sau afecteaza resurse valoroase, proiectele propuse in zone sensibile din punctul de vedere al mediului sau proiectele cu eventuale efecte nocive sau ireversibile sa aiba efecte semnificative asupra mediului.
(29)
Atunci cand stabilesc daca este posibil ca proiectul sa aiba efecte semnificative asupra mediului, autoritatile competente ar trebui sa identifice cele mai relevante criterii care trebuie avute in vedere si sa tina seama de eventualele informatii disponibile ca urmare a altor evaluari prevazute in dispozitiile juridice din dreptul Uniunii pentru a aplica in mod eficace si transparent procedura de incadrare. In aceasta privinta, este oportun sa se specifice continutul deciziei de incadrare, in special in cazul in care nu este necesara o evaluare a impactului asupra mediului. De asemenea, a tine seama de precizarile nesolicitate furnizate de alte surse, cum ar fi membri ai publicului sau autoritati publice, desi nu este necesara o consultare formala in etapa de incadrare, reprezinta o buna practica administrativa.
(30)
Cu scopul de a imbunatati calitatea unei evaluari a impactului asupra mediului, de a simplifica procedurile si de a optimiza procesul de luare a deciziilor, autoritatea competenta, la solicitarea initiatorului proiectului, ar trebui sa emita un aviz referitor la domeniul de aplicare si nivelul de detaliu al informatiilor privind mediul care se comunica sub forma unui raport de evaluare a impactului asupra mediului (definirea domeniului de evaluare).
(31)
Raportul de evaluare a impactului asupra mediului care se furnizeaza de initiatorul proiectului ar trebui sa includa o descriere a unor alternative corespunzatoare examinate de initiatorul proiectului relevante pentru proiectul respectiv, inclusiv o sinteza adecvata a evolutiei probabile a starii actuale a mediului in cazul in care proiectul nu este implementat (scenariu de baza), pentru a ameliora calitatea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si pentru a permite integrarea considerentelor de mediu intr-o etapa timpurie a elaborarii proiectului.
(32)
Datele si informatiile incluse de initiatorul proiectului in raportul de evaluare a impactului asupra mediului in conformitate cu anexa IV la Directiva 2011/92/UE ar trebui sa fie complete si de o calitate suficient de buna. Pentru a se evita duplicarea evaluarilor, ar trebui sa se tina seama, atunci cand acestea sunt relevante si disponibile, de rezultatele altor evaluari efectuate in temeiul altor dispozitii juridice din dreptul Uniunii, precum Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European si a Consiliului (15) sau Directiva 2009/71/Euratom, sau al dreptului national.
(33)
Specialistii implicati in pregatirea rapoartelor de evaluare a impactului asupra mediului ar trebui sa fie calificati si competenti. Sunt necesare cunostinte de specialitate suficiente in domeniul proiectului in cauza in vederea examinarii acestuia de catre autoritatile competente in scopul asigurarii ca informatiile furnizate de initiatorul proiectului sunt complete si au un nivel ridicat in ceea ce priveste calitatea.
(34)
In scopul asigurarii transparentei si responsabilitatii, autoritatea competenta ar trebui sa aiba obligatia de a isi justifica decizia de a acorda unui proiect aprobarea de dezvoltare, indicand faptul ca a luat in considerare rezultatele consultarilor efectuate si informatiile relevante colectate.
(35)
Statele membre ar trebui sa se asigure ca sunt puse in aplicare masuri de atenuare si masuri compensatorii si ca sunt stabilite proceduri adecvate de monitorizare a efectelor negative semnificative asupra mediului ca urmare a construirii si functionarii unui proiect, printre altele, pentru a identifica efectele negative neprevazute cu scopul de a putea lua masuri de remediere corespunzatoare. Aceasta monitorizare nu ar trebui sa se suprapuna sau sa se adauge monitorizarii obligatorii in temeiul altor dispozitii juridice din dreptul Uniunii decat cele din prezenta directiva, sau in temeiul dreptului national.
(36)
Pentru a stimula eficientizarea procesului decizional si pentru a spori securitatea juridica, statele membre ar trebui sa se asigure ca diversele etape ale evaluarii impactului proiectelor asupra mediului se deruleaza intr-un termen rezonabil, in functie de natura, complexitatea, amplasarea si dimensiunea proiectului. Aceste termene nu ar trebui in niciun caz sa compromita atingerea unor standarde ridicate de protectie a mediului, in special a celor care decurg din alte dispozitii juridice din dreptul Uniunii in domeniul mediului, altele decat cele din prezenta directiva, si nici participarea efectiva a publicului si accesul la justitie.
(37)
Pentru a spori eficacitatea evaluarii impactului asupra mediului, pentru a reduce complexitatea administrativa si pentru a spori eficienta economica, in cazul in care obligatia de a efectua evaluari privind aspectele de mediu decurge simultan din prezenta directiva si din Directiva 92/43/CEE si/sau din Directiva 2009/147/CE, statele membre ar trebui sa se asigure ca sunt prevazute proceduri coordonate si/sau comune care indeplinesc cerintele respectivelor directive, dupa caz si tinand seama de caracteristicile lor organizationale specifice. In cazul in care obligatia de a efectua evaluari privind aspectele de mediu decurge simultan din prezenta directiva si din alte dispozitii juridice din dreptul Uniunii, cum ar fi Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului (16), Directiva 2001/42/CE, Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European si a Consiliului (17), Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European si a Consiliului (18) si Directiva 2012/18/UE, statele membre ar trebui sa poata sa prevada proceduri coordonate si/sau comune care sa indeplineasca cerintele dispozitiilor juridice relevante din dreptul Uniunii. La stabilirea procedurilor coordonate sau comune, statele membre ar trebui sa desemneze o autoritate responsabila pentru indeplinirea sarcinilor respective. In functie de structura institutiilor lor, statele membre ar trebui sa poata desemna mai multe autoritati, in cazul in care considera necesar acest lucru.
(38)
Statele membre ar trebui sa stabileasca regimul sanctiunilor aplicabile in cazul incalcarii dispozitiilor de drept intern adoptate in temeiul prezentei directive. Statele membre ar trebui sa aiba libertatea de a decide ce fel de sanctiuni aplica, precum si modalitatea de aplicare a acestora. Sanctiunile prevazute in acest scop ar trebui sa fie efective, proportionale si cu efect de descurajare.
(39)
In conformitate cu principiile securitatii juridice si proportionalitatii si pentru a asigura o tranzitie cat mai lina de la regimul existent, prevazut de Directiva 2011/92/UE, la noul regim care va decurge din modificarile cuprinse in prezenta directiva, este necesar sa se stabileasca masuri tranzitorii. Masurile in cauza ar trebui sa asigure faptul ca regimul de reglementare a unei evaluari a impactului asupra mediului nu este afectat, in ceea ce priveste un anume initiator de proiect, in cazul in care oricare dintre etapele procedurale au fost deja demarate in cadrul regimului existent, iar proiectului nu i-a fost inca acordata aprobarea de dezvoltare sau o alta decizie cu caracter obligatoriu, necesara in vederea respectarii obiectivelor prezentei directive. Astfel, dispozitiile aferente ale Directivei 2011/92/UE, inainte de modificarea acesteia prin prezenta directiva, ar trebui sa se aplice proiectelor in cazul carora a fost demarata procedura de incadrare sau procedura de definire a domeniului de evaluare (in cazul in care procedura de definire a domeniului de evaluare a fost ceruta de initiatorul proiectului sau de autoritatea competenta) sau a fost prezentat raportul de evaluare a impactului asupra mediului inainte de termenul-limita pentru transpunere.
(40)
In conformitate cu Declaratia politica comuna a statelor membre si a Comisiei din 28 septembrie 2011 privind documentele explicative (19), statele membre s-au angajat sa insoteasca, in cazurile justificate, notificarea masurilor de transpunere cu unul sau mai multe documente care sa explice relatia dintre componentele unei directive si partile corespunzatoare din instrumentele nationale de transpunere. In ceea ce priveste prezenta directiva, legiuitorul considera ca este justificata transmiterea unor astfel de documente.
(41)
Deoarece obiectivul prezentei directive, si anume asigurarea unui nivel ridicat de protectie a mediului si a sanatatii umane prin stabilirea de cerinte minime pentru evaluarea impactului proiectelor asupra mediului, nu poate fi realizat in mod satisfacator de catre statele membre, dar, avand in vedere domeniul de aplicare, gravitatea si natura transfrontaliera a problemelor de mediu care trebuie abordate, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta masuri, in conformitate cu principiul subsidiaritatii, astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeana. In conformitate cu principiul proportionalitatii, astfel cum este definit la articolul mentionat, prezenta directiva nu depaseste ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului mentionat.
(42)
Prin urmare, Directiva 2011/92/UE ar trebui modificata in consecinta,
ADOPTA PREZENTA DIRECTIVA:
Articolul 1
Directiva 2011/92/UE se modifica dupa cum urmeaza:
Articolul 1 se modifica dupa cum urmeaza:
(a)
la alineatul (2) se adauga urmatoarea definitie:
„(g)
«evaluarea impactului asupra mediului» inseamna un proces care consta in:
(i)
pregatirea unui raport de evaluare a impactului asupra mediului de catre initiatorul proiectului, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatele (1) si (2);
(ii)
desfasurarea unor consultari astfel cum se prevede la articolul 6 si, dupa caz, la articolul 7;
(iii)
examinarea de catre autoritatea competenta a informatiilor prezentate in raportul de evaluare a impactului asupra mediului si a oricaror informatii suplimentare furnizate, dupa caz, de catre initiatorul proiectului in conformitate cu articolul 5 alineatul (3) si a oricaror informatii relevante obtinute in urma consultarilor in temeiul articolelor 6 si 7;
(iv)
prezentarea unei concluzii motivate de catre autoritatea competenta cu privire la impactul semnificativ al proiectului asupra mediului, tinand seama de rezultatele examinarii mentionate la punctul (iii) si, dupa caz, de propria examinare suplimentara; si
(v)
includerea concluziei motivate a autoritatii competente in oricare dintre deciziile mentionate la articolul 8a.”;
(b)
alineatul (3) se inlocuieste cu urmatorul text:
„(3) Statele membre pot decide, de la caz la caz, daca dreptul intern prevede astfel, sa nu aplice prezenta directiva proiectelor sau partilor proiectelor care au ca obiectiv unic apararea sau proiectelor care au ca obiectiv unic reactia la urgente civile, in cazul in care considera ca aplicarea acesteia ar avea efecte negative asupra obiectivelor respective.”;
(c)
alineatul (4) se elimina.
Articolul 2 se modifica dupa cum urmeaza:
(a)
alineatele (1)-(3) se inlocuiesc cu urmatorul text:
„(1) Statele membre adopta toate masurile necesare pentru a asigura ca, inaintea acordarii aprobarii de dezvoltare, proiectele care ar putea avea efecte semnificative asupra mediului, in temeiul, intre altele, al naturii, al dimensiunii si al localizarii lor, fac obiectul unei cereri de aprobare de dezvoltare si al unei evaluari a efectelor lor asupra mediului. Respectivele proiecte sunt definite la articolul 4.
(2) Evaluarea impactului asupra mediului poate fi integrata in cadrul procedurilor existente privind aprobarea de dezvoltare a proiectelor in statele membre sau, in cazul in care acest lucru nu este posibil, in cadrul altor proceduri sau in cadrul procedurilor care urmeaza a fi stabilite in conformitate cu obiectivele prezentei directive.
(3) Pentru proiectele in cazul carora obligatia de a efectua evaluari ale efectelor asupra mediului decurge simultan din prezenta directiva si din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (20)si/sau din Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European si a Consiliului (21), statele membre se asigura, dupa caz, ca sunt prevazute proceduri coordonate si/sau comune care indeplinesc cerintele respectivelor dispozitii juridice din dreptul Uniunii.
Pentru proiectele in cazul carora obligatia de a efectua evaluari ale efectelor asupra mediului decurge simultan din prezenta directiva si din alte dispozitii juridice din dreptul Uniunii decat cele din directivele mentionate la primul paragraf, statele membre pot prevedea proceduri coordonate si/sau comune.
In cadrul procedurii coordonate mentionate la primul si al doilea paragraf, statele membre depun eforturi pentru a coordona diversele evaluari individuale ale impactului unui anumit proiect asupra mediului, prevazute de dreptul relevant al Uniunii, desemnand in acest scop o autoritate, fara a aduce atingere eventualelor dispozitii juridice relevante din dreptul Uniunii contrare celor prevazute in prezenta directiva.
In cadrul procedurii comune mentionate la primul si al doilea paragraf, statele membre depun eforturi pentru a realiza o singura evaluare a impactului unui anumit proiect asupra mediului, prevazuta de dreptul relevant al Uniunii, fara a aduce atingere eventualelor dispozitii juridice relevante din dreptul Uniunii contrare celor prevazute in prezenta directiva.
Comisia furnizeaza orientari in ceea ce priveste instituirea eventualelor proceduri coordonate sau comune pentru proiectele in cazul carora obligatia de a efectua evaluari decurge simultan din prezenta directiva sau din Directivele 92/43/CEE, 2000/60/CE, 2009/147/CE sau 2010/75/UE.
(b)
la alineatul (4), primul paragraf se inlocuieste cu urmatorul text:
„(4) Fara a aduce atingere articolului 7, in cazuri exceptionale, statele membre pot excepta un anumit proiect de la dispozitiile prevazute de prezenta directiva, in cazul in care aplicarea dispozitiilor in cauza ar afecta negativ obiectivul proiectului, cu conditia ca obiectivele prezentei directive sa fie realizate.”;
(c)
se adauga urmatorul alineat:
„(5) Fara a aduce atingere articolului 7, in cazul in care un proiect este adoptat printr-o masura specifica de drept national, statele membre pot excepta proiectul respectiv de la dispozitiile ce vizeaza consultarile publice prevazute de prezenta directiva, cu conditia ca obiectivele prezentei directive sa fie realizate.
Statele membre informeaza Comisia cu privire la orice aplicare a exceptiei mentionate la primul paragraf la fiecare doi ani incepand de la 16 mai 2017.”
Articolul 3 se inlocuieste cu urmatorul text:
„Articolul 3
(1) Evaluarea impactului asupra mediului identifica, descrie si evalueaza intr-o maniera corespunzatoare, in functie de fiecare caz, efectele semnificative directe si indirecte ale unui proiect asupra urmatorilor factori:
(a)
populatia si sanatatea umana;
(b)
biodiversitatea, acordand o atentie speciala speciilor si habitatelor protejate in temeiul Directivei 92/43/CEE si al Directivei 2009/147/CE;
(c)
terenurile, solul, apa, aerul si clima;
(d)
bunurile materiale, patrimoniul cultural si peisajul;
(e)
interactiunea dintre factorii mentionati la literele (a)-(d).
(2) Printre efectele mentionate la alineatul (1) asupra factorilor mentionati la acel paragraf se numara efectele preconizate ca urmare a vulnerabilitatii proiectelor in fata riscului de accidente majore si/sau dezastre, relevante pentru proiectul in cauza.”
Articolul 4 se modifica dupa cum urmeaza:
(a)
alineatele (3) si (4) se inlocuiesc cu urmatorul text:
„(3) Atunci cand se efectueaza o analiza de la caz la caz sau se prevad praguri sau criterii in sensul alineatului (2), se tine seama de criteriile de selectie relevante stabilite la anexa III. Statele membre pot stabili praguri sau criterii pentru a hotari cand nu trebuie supuse proiectele deciziei in conformitate cu alineatele (4) si (5) sau evaluarii impactului asupra mediului si/sau praguri sau criterii pentru a hotari cand sunt supuse, in orice caz, proiectele unei evaluari a impactului asupra mediului fara a face obiectul unei decizii in conformitate cu alineatele (4) si (5).
(4) In cazul in care statele membre decid sa solicite luarea unei decizii in cazul proiectelor enumerate in anexa II, initiatorul proiectului furnizeaza informatii cu privire la caracteristicile proiectului si la efectele sale semnificative probabile asupra mediului. Lista detaliata a informatiilor care trebuie furnizate este specificata in anexa IIA. Dupa caz, initiatorul proiectului tine seama de rezultatele disponibile ale altor evaluari relevante ale efectelor asupra mediului efectuate in temeiul altor dispozitii juridice din dreptul Uniunii, decat cele din prezenta directiva. De asemenea, initiatorul proiectului poate oferi o descriere a tuturor caracteristicilor proiectului si/sau a masurilor vizate pentru evitarea sau prevenirea eventualelor efecte negative semnificative asupra mediului.”;
(b)
se adauga urmatoarele alineate:
„(5) Autoritatea competenta ia decizia pe baza informatiilor furnizate de initiatorul proiectului in conformitate cu alineatul (4) si tinand seama, daca este cazul, de rezultatele verificarilor preliminare sau ale evaluarilor efectelor asupra mediului efectuate in temeiul altor dispozitii juridice din dreptul Uniunii decat cele din prezenta directiva. Decizia se pune la dispozitia publicului si:
(a)
in cazul in care s-a hotarat ca este necesara o evaluare a impactului asupra mediului, enumera motivele principale pentru care s-a solicitat o astfel de evaluare, facand trimitere la criteriile relevante enumerate in anexa III; sau
(b)
in cazul in care s-a decis ca o evaluare a impactului asupra mediului nu este necesara, enumera motivele principale pentru care nu s-a solicitat o astfel de evaluare, facand trimitere la criteriile relevante enumerate in anexa III si, la propunerea initiatorului proiectului, descrie toate caracteristicile proiectului si/sau masurile vizate pentru evitarea sau prevenirea eventualelor efecte negative semnificative asupra mediului.
(6) Statele membre se asigura ca autoritatea competenta ia decizia cat mai rapid posibil si in termen de cel mult 90 de zile de la data la care initiatorul proiectului a transmis toate informatiile necesare in temeiul alineatului (4). In cazuri exceptionale, ca de exemplu cele legate de natura, complexitatea, amplasarea si dimensiunea proiectului, autoritatea competenta poate prelungi termenul respectiv in vederea luarii deciziei; in acest caz, autoritatea competenta informeaza in scris initiatorul proiectului cu privire la motivele care justifica prelungirea si la data la care preconizeaza ca va lua decizia.”
La articolul 5, alineatele (1)-(3) se inlocuiesc cu urmatorul text:
„(1) In cazul in care o evaluare a impactului asupra mediului este necesara, initiatorul proiectului elaboreaza si prezinta un raport privind evaluarea impactului asupra mediului. Informatiile care trebuie furnizate de initiatorul proiectului cuprind cel putin:
(a)
o descriere a proiectului, cuprinzand informatii referitoare la amplasarea, conceptia, dimensiunea si alte caracteristici relevante ale acestuia;
(b)
o descriere a eventualelor efecte semnificative ale proiectului asupra mediului;
(c)
o descriere a caracteristicilor proiectului si/sau a masurilor vizate pentru evitarea, prevenirea sau reducerea si, daca este posibil, compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului;
(d)
o descriere a alternativelor rezonabile examinate de initiatorul proiectului, care sunt relevante pentru proiect si caracteristicile sale specifice, si o expunere a principalelor motive care stau la baza alegerii sale, tinand seama de efectele proiectului asupra mediului;
(e)
un rezumat netehnic al informatiilor mentionate la literele (a)-(d); si
(f)
orice alte informatii suplimentare specificate in anexa IV relevante in functie de caracteristicile specifice ale unui anumit proiect sau tip de proiect si de aspectele de mediu care ar putea fi afectate.
In cazul in care a fost emis un aviz in temeiul alineatului (2), raportul de evaluare a impactului asupra mediului se bazeaza pe avizul respectiv si include informatii care pot fi solicitate in mod rezonabil in scopul stabilirii unei concluzii motivate privind efectele semnificative ale proiectului asupra mediului, tinand seama de actualele cunostinte si metode de evaluare. Pentru a se evita suprapunerea evaluarilor, initiatorul proiectului tine seama, la realizarea raportului de evaluare a impactului asupra mediului, de rezultatele altor evaluari relevante efectuate in temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului national.
(2) La cererea initiatorului proiectului, autoritatea competenta, tinand seama de informatiile furnizate de initiatorul proiectului, indeosebi de cele privind caracteristicile specifice ale proiectului, inclusiv amplasarea sa si capacitatea sa tehnica, si posibilul sau impact asupra mediului, emite un aviz in care stabileste domeniul de evaluare si nivelul de detaliu al informatiilor care trebuie incluse de catre initiatorul proiectului in raportul de evaluare a impactului asupra mediului, in conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol. Autoritatea competenta consulta autoritatile mentionate la articolul 6 alineatul (1) inaintea emiterii avizului.
Statele membre pot cere, de asemenea, autoritatilor competente sa emita un aviz astfel cum se mentioneaza la primul paragraf, indiferent daca initiatorul proiectului solicita sau nu acest lucru.
(3) Pentru a garanta integralitatea si calitatea rapoartelor de evaluare a impactului asupra mediului:
(a)
initiatorul proiectului se asigura ca raportul de evaluare a impactului asupra mediului este pregatit de experti competenti;
(b)
autoritatea competenta se asigura ca dispune de cunostinte suficiente sau ca are acces la acestea, daca este necesar, pentru a examina raportul de evaluare a impactului asupra mediului; si
(c)
dupa caz, in conformitate cu anexa IV, autoritatea competenta solicita initiatorului proiectului informatii suplimentare relevante in mod direct pentru stabilirea concluziei motivate privind efectele semnificative ale proiectului asupra mediului.”
Articolul 6 se modifica dupa cum urmeaza:
(a)
alineatul (1) se inlocuieste cu urmatorul text:
„(1) Statele membre iau masurile necesare pentru a asigura ca autoritatile care ar putea fi interesate de un proiect, prin natura responsabilitatilor lor specifice in materie de mediu sau ca urmare a competentelor lor la nivel local si regional, au posibilitatea sa emita un aviz cu privire la informatiile furnizate de initiatorul proiectului si la cererea de aprobare de dezvoltare, tinand seama, dupa caz, de situatiile mentionate la articolul 8a alineatul (3). In acest sens, statele membre desemneaza autoritatile care trebuie consultate, in general sau de la caz la caz. Informatiile colectate in conformitate cu articolul 5 sunt transmise autoritatilor respective. Statele membre stabilesc norme detaliate privind consultarea.”;
(b)
la alineatul (2), partea introductiva se inlocuieste cu urmatorul text:
„(2) In vederea asigurarii participarii efective a publicului interesat la procedurile de luare a deciziilor, publicul este informat, pe cale electronica si prin anunturi publice sau prin alte mijloace adecvate, cu privire la urmatoarele aspecte, de la inceputul procedurilor de luare a deciziilor privind mediul mentionate la articolul 2 alineatul (2) si, cel mai tarziu, de indata ce informatiile pot fi furnizate in mod rezonabil:”;
(c)
alineatul (5) se inlocuieste cu urmatorul text:
„(5) Normele detaliate de informare a publicului, de exemplu, prin lipirea unor afise pe o anumita raza sau publicarea in ziarele locale, si de consultare a publicului interesat, de exemplu, prin depunerea de materiale in scris sau prin anchete publice, se stabilesc de catre statele membre. Statele membre iau masurile necesare pentru a garanta ca informatiile relevante sunt puse la dispozitia publicului in format electronic, cel putin prin intermediul unui portal central sau al unor puncte accesibile de acces, la nivelul administrativ adecvat.”;
(d)
alineatul (6) se inlocuieste cu urmatorul text:
„(6) Sunt prevazute termene rezonabile pentru diferitele etape, care sa permita suficient timp pentru:
(a)
informarea autoritatilor mentionate la alineatul (1) si a publicului; precum si
(b)
pregatirea si participarea efectiva a autoritatilor mentionate la alineatul (1) si a publicului vizat la luarea deciziilor de mediu, sub rezerva dispozitiilor prezentului articol.”;
(e)
se adauga urmatorul alineat:
„(7) Termenele pentru consultarea publicului vizat cu privire la raportul de evaluare a impactului asupra mediului mentionat la articolul 5 alineatul (1) nu sunt mai scurte de 30 de zile.”
Articolul 7 se modifica dupa cum urmeaza:
(a)
alineatul (4) se inlocuieste cu urmatorul text:
„(4) Statele membre in cauza intra in consultari care se refera, intre altele, la eventualele efecte transfrontaliere ale proiectului si la masurile destinate sa reduca sau sa elimine aceste efecte si stabilesc un termen rezonabil pentru durata perioadei de consultare.
Astfel de consultari pot fi organizate de catre un organism comun adecvat.”;
(b)
alineatul (5) se inlocuieste cu urmatorul text:
„(5) Masurile detaliate privind punerea in aplicare a alineatelor (1)-(4) de la prezentul articol, inclusiv stabilirea termenelor pentru consultari, sunt stabilite de catre statele membre in cauza pe baza masurilor si a termenelor mentionate la articolul 6 alineatele (5)-(7) si astfel incat sa permita participarea efectiva a publicului vizat de pe teritoriul statului membru in cauza la procedurile de luare a deciziilor privind mediul mentionate la articolul 2 alineatul (2) in ceea ce priveste proiectul respectiv.”
Articolul 8 se inlocuieste cu urmatorul text:
„Articolul 8
Rezultatele consultarilor si informatiile colectate in temeiul articolelor 5-7 sunt luate in considerare in mod corespunzator in cadrul procedurii privind aprobarea de dezvoltare.”
Se introduce urmatorul articol:
„Articolul 8a
(1) Decizia de acordare a aprobarii de dezvoltare include cel putin urmatoarele informatii:
(a)
concluzia motivata mentionata la articolul 1 alineatul (2) litera (g) punctul (iv);
(b)
toate conditiile de mediu anexate deciziei, o descriere a tuturor caracteristicilor proiectului si/sau a masurilor avute in vedere pentru evitarea, prevenirea sau reducerea si, daca este posibil, compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului, precum si, dupa caz, a masurilor de monitorizare.
(2) Decizia de respingere a acordarii aprobarii de dezvoltare prezinta principalele motive care stau la baza respingerii.
(3) In cazul in care statele membre utilizeaza procedurile mentionate la articolul 2 alineatul (2), altele decat procedurile privind aprobarea de dezvoltare, cerintele de la alineatele (1) si (2) de la prezentul articol, dupa caz, se considera indeplinite atunci cand orice decizie emisa in contextul acestor proceduri contine informatiile mentionate la alineatele respective si cand exista mecanisme in vigoare care permit indeplinirea cerintelor de la alineatul (6) de la prezentul articol.
(4) In conformitate cu cerintele mentionate la alineatul (1) litera (b), statele membre se asigura ca initiatorul proiectului implementeaza caracteristicile proiectului si/sau masurile vizate pentru evitarea, prevenirea sau reducerea si, daca este posibil, compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului si stabilesc procedurile referitoare la monitorizarea efectelor negative semnificative asupra mediului.
Tipul de parametri care trebuie monitorizati si durata monitorizarii sunt proportionale cu natura, amplasarea si dimensiunea proiectului, precum si cu gravitatea efectelor sale asupra mediului.
Daca este cazul, pot fi utilizate masurile de monitorizare necesare in temeiul altor dispozitii juridice din dreptul Uniunii decat cele din prezenta directiva si al dispozitiilor juridice din dreptul national, pentru a evita duplicarea monitorizarii.
(5) Statele membre se asigura ca autoritatea competenta adopta oricare dintre deciziile mentionate la alineatele (1)-(3) intr-un termen rezonabil.
(6) Autoritatea competenta se asigura ca concluzia motivata mentionata la articolul 1 alineatul (2) litera (g) punctul (iv) sau oricare dintre deciziile mentionate la alineatul (3) de la prezentul articol sunt actualizate in momentul luarii unei decizii privind acordarea aprobarii de dezvoltare. In acest scop, statele membre pot stabili termene de valabilitate a concluziei motivate mentionate la articolul 1 alineatul (2) litera (g) punctul (iv) sau a deciziilor mentionate la alineatul (3) de la prezentul articol.”
La articolul 9, alineatul (1) se inlocuieste cu urmatorul text:
„(1) La adoptarea unei decizii de acordare sau de respingere a aprobarii de dezvoltare, autoritatea sau autoritatile competente informeaza cu promptitudine in acest sens publicul si autoritatile mentionate la articolul 6 alineatul (1), in conformitate cu procedurile nationale, si se asigura ca urmatoarele informatii sunt puse la dispozitia publicului si a autoritatilor mentionate la articolul 6 alineatul (1), tinand seama, dupa caz, de situatiile prevazute la articolul 8a alineatul (3):
(a)
continutul deciziei si orice conditii anexate acesteia astfel cum se prevede la articolul 8a alineatele (1) si (2);
(b)
principalele motive si argumente pe care se bazeaza decizia, inclusiv informatii privind procesul de participare a publicului. Printre acestea se numara si o sinteza a rezultatelor consultarilor si informatiilor colectate in temeiul articolelor 5-7, precum si o explicatie a modului in care rezultatele respective au fost incorporate sau abordate, in special observatiile primite din partea statului membru afectat prevazute la articolul 7.”
Se introduce urmatorul articol:
„Articolul 9a
Statele membre se asigura ca autoritatea competenta sau autoritatile competente indeplinesc in mod obiectiv obligatiile care decurg din prezenta directiva si nu se gasesc intr-o situatie care genereaza un conflict de interese.
In cazul in care autoritatea competenta este si initiatorul proiectului, statele membre pun in aplicare, la organizarea functiilor lor administrative, cel putin o separare adecvata a functiilor care intra in conflict in momentul indeplinirii obligatiilor care decurg din prezenta directiva.”
La articolul 10, alineatul (1) se inlocuieste cu urmatorul text:
„Fara a aduce atingere Directivei 2003/4/CE, dispozitiile prezentei directive nu aduc atingere obligatiei autoritatilor competente de a respecta limitele impuse de actele cu putere de lege si de actele administrative de drept intern si de practicile legale acceptate cu privire la secretul industrial si comercial, inclusiv la proprietatea intelectuala si la protectia interesului public.”
Se introduce urmatorul articol:
„Articolul 10a
Statele membre stabilesc norme privind sanctiunile aplicabile in cazul unor incalcari ale dispozitiilor de drept intern adoptate in temeiul prezentei directive. Sanctiunile prevazute in acest scop sunt efective, proportionale si cu efect de descurajare.”
La articolul 12, alineatul (2) se inlocuieste cu urmatorul text:
„(2) In special, o data la sase ani, incepand de la 16 mai 2017, statele membre informeaza Comisia, in cazul in care exista informatii disponibile, cu privire la:
(a)
numarul proiectelor mentionate in anexele I si II care au facut obiectul unei evaluari a impactului asupra mediului in conformitate cu articolele 5-10;
(b)
defalcarea evaluarilor impactului asupra mediului in functie de categoriile de proiecte stabilite in anexele I si II;
(c)
numarul proiectelor mentionate in anexa II care au facut obiectul unei proceduri de stabilire in conformitate cu articolul 4 alineatul (2);
(d)
durata medie a procesului de evaluare a impactului asupra mediului;
(e)
estimari generale privind costul direct mediu al evaluarii impactului asupra mediului, inclusiv a impactului rezultat in urma aplicarii prezentei directive pentru IMM-uri.”
Anexele la Directiva 2011/92/UE se modifica astfel cum se prevede in anexa la prezenta directiva.
Articolul 2
(1) Fara a aduce atingere articolului 3, statele membre asigura intrarea in vigoare a actelor cu putere de lege si a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive pana la 16 mai 2017.
Atunci cand statele membre adopta aceste acte, ele contin o trimitere la prezenta directiva sau sunt insotite de o astfel de trimitere la data publicarii lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(2) Statele membre comunica Comisiei textele principalelor dispozitii de drept intern pe care le adopta in domeniul reglementat de prezenta directiva.
Articolul 3
(1) Proiectele in cazul carora decizia prevazuta la articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2011/92/UE a fost adoptata inainte de 16 mai 2017 respecta obligatiile mentionate la articolul 4 din Directiva 2011/92/UE inainte de modificarea acesteia prin prezenta directiva.
(2) Proiectele sunt supuse obligatiilor prevazute la articolul 3 si la articolele 5-11 din Directiva 2011/92/UE inainte de modificarea acesteia prin prezenta directiva in cazul in care, inainte de 16 mai 2017:
(a)
procedura privind avizul mentionat la articolul 5 alineatul (2) din Directiva 2011/92/UE a fost initiata; sau
(b)
informatiile prevazute la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2011/92/UE au fost furnizate.
Articolul 4
Prezenta directiva intra in vigoare in a douazecea zi de la data publicarii in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 5
Prezenta directiva se adreseaza statelor membre.
Adoptata la Strasbourg, 16 aprilie 2014.
Pentru Parlamentul European
Presedintele
M. SCHULZ
Pentru Consiliu
Presedintele
D. KOURKOULAS
(1) JO C 133, 9.5.2013, p. 33.
(2) JO C 218, 30.7.2013, p. 42.
(3) Pozitia Parlamentului European din 12 martie 2014 (nepublicata inca in Jurnalul Oficial) si Decizia Consiliului din 14 aprilie 2014.
(4) Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului (JO L 26, 28.1.2012, p. 1).
(5) Directiva 85/337/CEE a Consiliului din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului (JO L 175, 5.7.1985, p. 40).
(6) Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE si de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 si (CE) nr. 715/2009 (JO L 115, 25.4.2013, p. 39).
(7) Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientarile Uniunii pentru dezvoltarea retelei transeuropene de transport si de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p. 1).
(8) Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 si (CE) nr. 67/2010 (JO L 348, 20.12.2013, p. 129).
(9) Decizia 93/626/CEE a Consiliului din 25 octombrie 1993 privind incheierea Conventiei privind diversitatea biologica (JO L 309, 13.12.1993, p. 1).
(10) Directiva nr. 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor de fauna si flora salbatica (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).
(11) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea pasarilor salbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7).
(12) Directiva 2013/30/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 12 iunie 2013 privind siguranta operatiunilor petroliere si gaziere offshore si de modificare a Directivei 2004/35/CE (JO L 178, 28.6.2013, p. 66).
(13) Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implica substante periculoase, de modificare si ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului (JO L 197, 24.7.2012, p. 1).
(14) Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului din 25 iunie 2009 de instituire a unui cadru comunitar pentru securitatea nucleara a instalatiilor nucleare (JO L 172, 2.7.2009, p. 18).
(15) Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului (JO L 197, 21.7.2001, p. 30).
(16) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru pentru politicile comunitare in domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).
(17) Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deseurile si de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).
(18) Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea si controlul integrat al poluarii) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).
(19) JO C 369, 17.12.2011, p. 14.
(20) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor de fauna si flora salbatica (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).
(21) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea pasarilor salbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7).”;
ANEXA
Se introduce urmatoarea anexa:
„ANEXA II.A
INFORMATII MENTIONATE LA ARTICOLUL 4 ALINEATUL (4)
(INFORMATIILE CARE TREBUIE FURNIZATE DE INITIATORUL PROIECTULUI CU PRIVIRE LA PROIECTELE ENUMERATE IN ANEXA II)
O descriere a proiectului, care sa cuprinda, in special:
(a)
o descriere a caracteristicilor fizice ale intregului proiect si, daca este cazul, a lucrarilor de demolare;
(b)
o descriere a amplasarii proiectului, acordandu-se o atentie speciala sensibilitatii ecologice a zonelor geografice susceptibile de a fi afectate.
O descriere a aspectelor de mediu susceptibile de a fi afectate in mod semnificativ de proiect.
O descriere a tuturor efectelor semnificative probabile asupra mediului ale proiectului, in limita informatiilor disponibile privind aceste efecte, si care rezulta din:
(a)
reziduurile si emisiile preconizate, precum si eliminarea deseurilor, daca este cazul;
(b)
utilizarea resurselor naturale, in special a solului, a terenurilor, a apei si a biodiversitatii;
Criteriile prevazute in anexa III se iau in considerare, daca este cazul, in momentul compilarii informatiilor in conformitate cu punctele 1-3.”
Anexele III si IV se inlocuiesc cu urmatorul text:
„ANEXA III
CRITERII DE SELECTIE MENTIONATE LA ARTICOLUL 4 ALINEATUL (3)
(CRITERIILE DE STABILIRE A SITUATIILOR IN CARE PROIECTELE ENUMERATE IN ANEXA II AR TREBUI SUPUSE UNEI EVALUARI A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI)
1. Caracteristicile proiectelor
Caracteristicile proiectelor trebuie examinate, in special in ceea ce priveste:
(a)
dimensiunea si conceptia intregului proiect;
(b)
cumularea cu alte proiecte existente si/sau aprobate;
(c)
utilizarea resurselor naturale, in special a solului, a terenurilor, a apei si a biodiversitatii;
(d)
productia de deseuri;
(e)
poluarea si alte efecte nocive;
(f)
riscurile de accidente majore si/sau dezastre relevante pentru proiectul in cauza, inclusiv cele cauzate de schimbarile climatice, conform cunostintelor stiintifice;
(g)
riscurile pentru sanatatea umana (de exemplu, din cauza contaminarii apei sau a poluarii atmosferice).
2. Amplasarea proiectelor
Sensibilitatea ecologica a zonelor geografice susceptibile de a fi afectate de proiecte trebuie luata in considerare, in special in ceea ce priveste:
(a)
utilizarea actuala si aprobata a terenurilor;
(b)
bogatia, disponibilitatea, calitatea si capacitatea de regenerare relative ale resurselor naturale (inclusiv solul, terenurile, apa si biodiversitatea) din zona si din subteranul acesteia;
(c)
capacitatea de absorbtie a mediului natural, acordandu-se o atentie speciala urmatoarelor zone:
(i)
zone umede, zone riverane, guri ale raurilor;
(ii)
zone costiere si mediul marin;
(iii)
zonele montane si forestiere;
(iv)
rezervatii si parcuri naturale;
(v)
zone clasificate sau protejate de dreptul national; zone Natura 2000 desemnate de statele membre in conformitate cu Directiva 92/43/CEE si cu Directiva 2009/147/CE;
(vi)
zonele in care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a mediului prevazute in dreptul Uniunii si relevante pentru proiect sau in care se considera ca exista astfel de cazuri;
(vii)
zonele cu o densitate mare a populatiei;
(viii)
peisaje si situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic.
3. Tipurile si caracteristicile impactului potential
Efectele semnificative pe care le pot avea proiectele asupra mediului trebuie analizate in raport cu criteriile stabilite la punctele 1 si 2 din prezenta anexa, avand in vedere impactul proiectului asupra factorilor prevazuti la articolul 3 alineatul (1), si tinand seama de:
(a) importanta si extinderea spatiala a impactului (de exemplu, zona geografica si dimensiunea populatiei care poate fi afectata);
(b) natura impactului;
(c) natura transfrontaliera a impactului;
(d) intensitatea si complexitatea impactului;
(e) probabilitatea impactului;
(f) debutul, durata, frecventa si reversibilitatea preconizate ale impactului;
(g) cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente si/sau aprobate;
(h) posibilitatea de reducere efectiva a impactului.
ANEXA IV
INFORMATII MENTIONATE LA ARTICOLUL 5 ALINEATUL (1)
(INFORMATII PENTRU RAPORTUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI)
Descrierea proiectului, care sa cuprinda, in special:
(a) o descriere a amplasamentului proiectului;
(b) o descriere a caracteristicilor fizice ale intregului proiect, inclusiv, daca este cazul, a lucrarilor de demolare necesare, precum si cerintele privind utilizarea terenurilor in cursul fazelor de construire si functionare;
(c) o descriere a principalelor caracteristici ale etapei de functionare a proiectului (in special, orice proces de productie), de exemplu, necesarul de energie si energia utilizata, natura si cantitatea materialelor si resursele naturale utilizate (inclusiv apa, terenurile, solul si biodiversitatea);
(d) o estimare, in functie de tip si cantitate, a reziduurilor si emisiilor preconizate (de exemplu, poluarea apei, aerului, solului si subsolului, zgomot, vibratii, lumina, caldura, radiatii etc.), precum si cantitatile si tipurile de reziduuri produse pe parcursul etapelor de construire si functionare.
O descriere a alternativelor rezonabile (de exemplu, in termeni de conceptie, tehnologie, amplasare, dimensiune si anvergura a proiectului) analizate de catre initiatorul proiectului, relevante pentru proiectul propus, precum si caracteristicile specifice ale proiectului si indicarea principalelor motive care stau la baza alegerii facute, inclusiv o comparatie a efectelor asupra mediului.
O descriere a aspectelor relevante ale starii actuale a mediului (scenariul de baza) si o descriere scurta a evolutiei sale probabile in cazul in care proiectul nu este implementat, in masura in care schimbarile naturale fata de scenariul de baza pot fi evaluate prin depunerea de eforturi rezonabile, pe baza informatiilor si cunostintelor stiintifice referitoare la mediu disponibile.
O descriere a factorilor prevazuti la articolul 3 alineatul (1) susceptibili de a fi afectati de proiect: populatia, sanatatea umana, biodiversitatea (de exemplu, fauna si flora), terenurile (de exemplu, ocuparea terenurilor), solul (de exemplu, materia organica, eroziunea, tasarea, impermeabilizarea), apa (de exemplu, schimbarile hidromorfologice, cantitatea si calitatea), aerul, clima (de exemplu, emisiile de gaze cu efect de sera, impacturile relevante pentru adaptare), bunurile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv aspectele arhitecturale si cele arheologice, si peisajul.
O descriere a efectelor semnificative pe care proiectul le poate avea asupra mediului si care rezulta, inter alia, din:
(a) construirea si existenta proiectului, inclusiv, daca este cazul, lucrarile de demolare;
(b) utilizarea resurselor naturale, in special a terenurilor, a solului, a apei si a biodiversitatii, avand in vedere, pe cat posibil, disponibilitatea durabila a acestor resurse;
(c) emisia de poluanti, zgomot, vibratii, lumina, caldura si radiatii, crearea de efecte nocive si eliminarea si valorificarea deseurilor;
(d) riscurile pentru sanatatea umana, pentru patrimoniul cultural sau pentru mediu (de exemplu, din cauza unor accidente sau dezastre);
(e) cumularea efectelor cu cele ale altor proiecte existente si/sau aprobate, tinand seama de orice probleme ecologice existente legate de zone cu o importanta deosebita din punctul de vedere al mediului, care ar putea fi afectate, sau de utilizarea resurselor naturale;
(f) impactul proiectului asupra climei (de exemplu, natura si amploarea emisiilor de gaze cu efect de sera) si vulnerabilitatea proiectului la schimbarile climatice;
(g) tehnologiile si substantele folosite.
Descrierea efectelor negative semnificative probabile asupra factorilor specificati la articolul 3 alineatul (1) ar trebui sa cuprinda efectele directe si eventualele efecte indirecte, secundare, cumulative, transfrontaliere, pe termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si negative ale proiectului. Descrierea ar trebui sa tina seama de obiectivele in materie de protectie a mediului, stabilite la nivelul Uniunii sau al statelor membre, care sunt relevante pentru proiect.
O descriere sau dovezi ale metodelor previzionale utilizate pentru identificarea si evaluarea efectelor semnificative asupra mediului, inclusiv detalii privind dificultatile (de exemplu, dificultatile de natura tehnica sau determinate de lipsa de cunostinte) intampinate cu privire la compilarea informatiilor solicitate, precum si o prezentare a principalelor incertitudini existente.
O descriere a masurilor avute in vedere pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau, daca este posibil, compensarea oricaror efecte negative semnificative asupra mediului identificate si, daca este cazul, o descriere a oricaror masuri de monitorizare propuse (de exemplu, pregatirea unei analize postproiect). Descrierea respectiva ar trebui sa explice in ce masura sunt evitate, prevenite, reduse sau compensate efectele negative semnificative asupra mediului si ar trebui sa se refere atat la etapa de construire, cat si la cea de functionare.
O descriere a efectelor negative semnificative preconizate ale proiectului asupra mediului, determinate de vulnerabilitatea proiectului in fata riscurilor de accidente majore si/sau dezastre relevante pentru proiectul in cauza. Informatiile pertinente disponibile, obtinute ca urmare a evaluarilor de risc efectuate in temeiul altor dispozitii juridice din dreptul Uniunii, de exemplu al Directivei 2012/18/UE a Parlamentului European si a Consiliului (1) sau al Directivei 2009/71/Euratom a Consiliului (2) sau ca urmare a evaluarilor relevante efectuate in temeiul dreptului national, pot fi utilizate in acest scop cu conditia respectarii cerintelor prezentei directive. Daca este cazul, aceasta descriere ar trebui sa includa masurile avute in vedere pentru prevenirea sau atenuarea efectelor negative semnificative asupra mediului ale acestor evenimente, precum si detalii privind gradul de pregatire si reactia propusa in astfel de situatii de urgenta.
Un rezumat netehnic al informatiilor furnizate in temeiul punctelor 1-8.
O lista de referinta care sa detalieze sursele utilizate pentru descrierile si evaluarile incluse in raport.
(1) Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implica substante periculoase, de modificare si ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului (JO L 197, 24.7.2012, p. 1).
(2) Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului din 25 iunie 2009 de instituire a unui cadru comunitar pentru securitatea nucleara a instalatiilor nucleare (JO L 172, 2.7.2009, p. 18).”