Controalele fiscale in comertul electronic

feature photo

 

 

 

 

 

 

 
 

Izabela Badarau

Tax Senior Consultant al Tuca Zbarcea & Asociatii Tax

Schimbarile aduse de era digitala se regasesc in felul in care sunt privite locurile de munca, salariile, relatiile de business, in modul in care sistemul de productie este integrat cu cel financiar, de marketing etc. De la cumparaturile facute de acasa, pana la inchiderea magazinelor traditionale pentru a trece in mediul online, comertul electronic influenteaza fiecare decizie de business, atat la nivel de management, cat si in randul cumparatorilor.

Daca este sa ne referim la particularitatile acestui tip de activitate din perspectiva controalelor fiscale, in primul rand trebuie facuta clar distinctia intre comertul online avand ca obiect vanzarea de produse online si comertul electronic ca activitate de prestare de servicii furnizate pe cale electronica.

Astfel, in primul caz mentionat, controlul se desfasoara ca in cazul oricarei alte firme de comert. Operatiunile efectuate de o societate comerciala sau de o persoana fizica autorizata care detine un magazin online sunt foarte asemanatoare cu cele efectuate de un comerciant care are un magazin stradal. Insa comerciantii, atat cei din mediul online, cat si cei din retail-ul stradal, prin natura activitatii pe care o desfasoara, sunt de obicei comercianti platitori de TVA. De aceea, avand in vedere ca nu solicita in mod obisnuit rambursarea TVA, ei ajung sa fie vizitati mai rar de catre inspectorii fiscali. Dar fac, de obicei, subiectul unei inspectii fiscale generale (asa-numitul „control de fond”), care in mod traditional se efectueaza o data la cinci ani, acesta fiind termenul de prescriptie fiscala.

In a doua situatie invocata, comertul electronic, adica serviciile furnizate pe cale electronica, se refera in principal la serviciile inginerilor software, la furnizarea de muzica, de filme, de jocuri, si orice alt continut digital de divertisment sau cultural. Daca prestatorii sunt firme sau persoane fizice autorizate, inregistrate corespunzator in Romania si la Registrul Comertului si la ANAF, atunci si in acest caz controalele fiscale se desfasoara in mod obisnuit, inspectorii fiscali verificand taxele platite pentru prestarile de servicii efectuate. Uneori, astfel de servicii electronice sunt oferite gratuit consumatorilor, veniturile obtinute fiind de fapt din publicitate, situatie in care inspectorii fiscali pot verifica facturile emise pentru serviciile de publicitate.

Ca o prima concluzie, metodele de control fiscal pe care inspectorii ANAF le pot folosi asupra firmelor din mediul online inregistrate in Romania sunt cele obisnuite, utilizate si in cazul oricaror altor firme de comert sau de prestari servicii.

In schimb, o distinctie importanta trebuie operata in cazul comerciantilor online de produse sau prestatorii de servicii electronice, care nu sunt inregistrati in Romania. Astfel, pe de o parte este vorba de prestatorii de servicii electronice stabiliti in afara Uniunii Europene, fara nicio prezenta in Uniune, care ofera continut digital consumatorilor persoane fizice din Romania. Conform regulilor de TVA, acestia ar trebui sa colecteze TVA romanesc pentru serviciile prestate romanilor, mai degraba ca un gest voluntar, pentru ca autoritatea fiscala din Romania nu are la dispozitie, din cate stim, parghii facile pentru depistarea acestora si impunerea colectarii. De cealalta parte ar fi categoria comerciantilor si prestatorilor romani, care obtin venituri din activitatea online, dar care nu isi desfasoara activitatea in baza unei inregistrari la Registrul Comertului si, respectiv, la ANAF. Insa, in acest caz, eventualele taxe de plata probabil ca nu ar fi semnificative, cu atat mai mult cu cat obligatia de a colecta TVA intervine doar daca veniturile obtinute depasesc plafonul anual de 65.000 euro (plafon care nu se ia in considerare pentru prestatorii non-UE de servicii electronice). In orice caz, stampila cu evaziune fiscala nu este usor de aplicat, intrucat exista o intreaga discutie asupra conceptului de activitate economica, intrebarea fiind cand se considera ca o persoana desfasoara activitate economica, luand in calcul inclusiv caracteristica de continuitate a respectivei activitati.

Pe final, este de semnalat faptul ca noi reguli in legislatia de TVA vor fi implementate de la 1 ianuarie 2015 cu privire la serviciile furnizate pe cale electronica de o firma din Uniunea Europeana unor consumatori din alte state membre. Este vorba de asa-numitul „one-stop-shop”, care necesita o singura inregistrare in scopuri de TVA a prestatorului de servicii electronice si presupune colectarea TVA din statele membre de consum, prin intermediul unui portal national.

 

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close