Tendinte care vor schimba infrastructura in 2015
O serie de tendinte active in 2014 continua sa ramana un subiect critic, desi multe dintre ele au evoluat. Anul 2015 a inceput cu demersuri semnificative de deblocare a proiectelor initiate de guverne, institutii financiare internationale si banci de dezvoltare. Orasele au fost, de asemenea, un subiect major in 2014 si continua sa ramana si in 2015, dar cu un mai mare accent pus pe mobilitatea urbana. Vanzarile de active si managementul optimizat al activelor au fost un subiect pe larg abordat in raportul nostru de anul trecut si vor fi abordate din nou si anul acesta.
„Infrastructura este povestea evolutiei. Ea dinamizeaza dezvoltarea sociala si economica. Ne permite sa reinnoim serviciile publice si mediul fizic. Ofera posibilitatea societatilor, economiilor, companiilor si indivizilor sa isi traiasca viata din plin. In acelasi timp, modul nostru de a aborda infrastructura evolueaza. Unele schimbari ale sectorului sunt neasteptate si disruptive. Altele evolueaza lent, intr-o permanenta fluctuatie in constiinta politica, dupa cum guvernele si companiile reactioneaza la circumstantele in schimbare. In ultimii trei ani, Divizia Global Infrastructure din cadrul KPMG a urmarit schimbarile si tendintele anuale care au dinamizat piata mondiala a infrastructurii si poate publica o prognoza a principalelor 10 tendinte care sunt de natura a avea un impact asupra pietei infrastructurii locale si internationale in anul urmator”, a afirmat Daniela Nemoianu, Executive Partner, KPMG in Romania, specialist in infrastructura si PPP.
Guvernele actioneaza pentru deblocarea proiectelor
Niciodata nu a fost infrastructura mai mult in lumina reflectoarelor decat acum. Reuniunea G20 de la Brisbane, din noiembrie 2014, a inclus infrastructura pe agenda globala si guvernele din intreaga lume si-au reluat angajamentul de a adopta masuri pentru a acoperi decalajul din infrastructura prin aplicarea unor procese de aprobare mai eficiente si reducerea barierelor in fata investitiilor private.
Reforma pietei: situatia de fapt nu este adecvata scopului urmarit
In ultimul an am fost martorii unor miscari semnificative din partea guvernelor de a reforma structura pietei dintr-o serie de sectoare ale infrastructurii. Aceasta se datoreaza in mare parte recunoasterii faptului ca este posibil ca sistemele de piata actuale sa nu asigure investitiile si eficientele necesare. Multi lideri din infrastructura si din domeniul reglementarilor incep sa recunoasca faptul ca regula traditionala de plafonare a pretului – desi populara in randul consumatorilor – s-ar putea sa nu permita sectorului utilitatilor si altor sectoare reglementate sa raspunda cererii tot mai mari de capacitati suplimentare. Se datoreaza in acelasi timp faptului ca dinamica infrastructurii si pietelor utilitatilor sufera schimbari odata cu introducerea surselor si tehnologiilor de noua generatie; de exemplu, pentru cresterea eficientei retelelor si sistemelor de contorizare inteligente este deseori nevoie de schimbarea reglementarilor.
Tendinte relevante care continua in 2015
• Guvernele actioneaza pentru deblocarea proiectelor
• Rolul in schimbare al institutiilor financiare internationale si bancilor de dezvoltare
• Se intensifica lupta pentru talente
• Eforturi pentru o mai buna performanta a activelor
• Orasele isi concentreaza atentia asupra mobilitatii urbane
Noi tendinte emergente in 2015
• Riscurile politice si normative urca pe agenda
• Reforma pietei: situatia de fapt nu este adecvata scopului urmarit
• Cresterea complexitatii incepe sa franeze marile proiecte
• Gasirea unui echilibru intre necesitate si oportunitate
• Deficitul de resurse stimuleaza investitiile
• Actorii din infrastructura capata valente globale
„Romania are nevoie sa recupereze decalajele mari din Infrastructura (in special cai rutiere si feroviare, dar si utilitati), Sanatate, Educatie, Dezvoltare Regionala si Urbana, Energie, Restructurarea capacitatii de administrare guvernamentala si consolidarea institutiilor statului, iar, pe langa autoritatile centrale, un rol esential il va avea si initiativa municipalitatilor in scopul promovarii unor astfel de proiecte de modernizare prin absorbtia fondurilor comunitare la nivel local si regional. Potentialul este urias pentru astfel de proiecte numai daca ne gandim la fondurile structurale alocate Romaniei si la fondurile de coeziune planificate a urma pana in 2020. Perioada care va urma va reprezenta una dintre cele mai mari provocari pentru sectorul public, avand in vedere ca guvernul si autoritatile in general incep in sfarsit sa fie judecate dupa criterii de eficienta economica, transparenta si performanta durabila in imbunatatirea serviciilor publice”, a afirmat Nemoianu.
Sursa: KPMG