Reapropierea Europei de cetatenii sai

Comitetului Regiunilor a emis avizul privind Reapropierea Europei de cetatenii sai – necesitatea intensificarii și imbunatatirii comunicarii la nivel local (2015/C 019/09).

I. RECOMANDARI POLITICE
COMITETUL REGIUNILOR AL UNIUNII EUROPENE,
Principii generale

1.    subliniaza ca neincrederea fata de institutii și politica in general, creșterea numarului de voturi in favoarea partidelor anti-UE cu ocazia alegerilor europene din 22–25 mai 2014 și cea mai ridicata rata a absenteismului inregistrata vreodata constituie un nou avertisment din care trebuie trase toate concluziile care se impun;

2.    insista asupra faptului ca reconcilierea cetatenilor cu Uniunea Europeana și stimularea angajamentului lor european constituie o miza politica și democratica, precum și o miza de comunicare ce trebuie abordata de catre toate nivelurile de guvernanta ale Uniunii și in teritorii;

3.    subliniaza ca institutiilor europene le revine raspunderea de a propune o noua cale de comunicare in parteneriat despre proiectul european, pentru a consolida atitudinea favorabila a cetatenilor fata de UE. acest proces descentralizat și creativ trebuie sa fie insotit de acordul institutiilor asupra unui concept de comunicare unificator, care sa puna in valoare Uniunea Europeana, identitatea sa, ratiunea sa de a fi, valorile și rezultatele concrete ale politicilor sale in viata cetatenilor ei. Conceptul de comunicare respectiv trebuie sa tina seama de preocuparile cetatenilor;

4.    atrage atentia asupra faptului ca regiunile și orașele au traditie și expertiza recunoscute in materie de consultare și dialog cu cetatenii, bazate in special pe mecanisme participative, care sunt punctele forte principale ale comunicarii institutionale a UE;

Principiul guvernantei pe mai multe niveluri și comunicarea Uniunii Europene
5.    insista asupra faptului ca, pentru a apropia Uniunea Europeana de cetatenii sai, trebuie create conditiile unor procese decizionale imbunatatite și ale unui dialog mai democratic și mai transparent intre cetateni și institutiile de la nivel local, regional, national și european;

6.    saluta initiativele de imbunatatire a conditiilor de participare civica și democratica la nivelul UE, cum ar fi initiativa cetateneasca europeana, și regreta reducerea, in noul cadru financiar multianual, a bugetului alocat programului „Europa pentru cetateni”;

7.    dupa cum precizeaza in rezolutia adoptata cu ocazia celei de-a 20-a aniversari a CoR și in Carta sa privind guvernanta pe mai multe niveluri in Europa, Comitetul insista ca actiunile UE sa fie mai aproape de preocuparile cetatenilor și sa aduca o valoare adaugata reala, conform principiilor subsidiaritatii și proportionalitatii;

8.    este convins ca ar trebui sa li se incredinteze autoritatilor locale și regionale mai multe responsabilitati, in calitatea lor de parteneri de prim-plan, pentru punerea in aplicare a unei comunicari avand drept scop crearea unor punti de legatura intre cetateni și Europa. Membrii CoR trebuie sa fie, fiecare in circumscriptia sa, impreuna cu reprezentantii politici de la nivel regional și local, actori importanti ai integrarii europene și purtatori de cuvant ai opiniei publice locale pe langa institutiile europene. In schimb, autoritatilor locale și regionale, in special celor alese, le revine misiunea de a informa cetatenii, printr-o activitate exhaustiva de sensibilizare, despre interventiile UE in propriile lor teritorii, dupa cum prevad, in orice caz, normele privind comunicarea despre fondurile structurale. Pentru a-și asuma pe deplin aceste responsabilitati reciproce, ar fi de dorit ca ei sa aiba un loc rezervat in cadrul protocolului manifestarilor de la nivel local și european;

9.    este de parere ca trebuie evitate fragmentarea și multiplicarea canalelor, prioritatilor, resurselor și stilurilor de comunicare, pentru a se ajunge la o mai buna coordonare a strategiilor și activitatilor de comunicare ale institutiilor și organelor Uniunii Europene;

10.    totodata, pune in evidenta faptul ca politicile fiecarei institutii europene privind brandul propriu trebuie sa evolueze catre un punct de convergenta, astfel incat cetatenii sa iși poata forma o viziune de ansamblu asupra proiectului european, precum și faptul ca este necesar sa se „traduca”, pentru cetateni, limbajul specific și terminologia UE și sa se promoveze, prin intermediul unor materiale de informare clare, o mai buna intelegere a structurilor institutionale ale UE;

11.    socotește ca este necesar ca institutiile UE sa depuna in continuare eforturi in vederea profesionalizarii și valorificarii politicilor lor in domeniul comunicarii și participarii. Comunicarea trebuie sa tina pasul cu interesele cetatenilor, nu sa se limiteze la campanii institutionale „de ultima ora”, in ajunul alegerilor europene. De exemplu, activitatea desfașurata pe durata campaniei electorale europene de Parlamentul European, cu sprijinul partidelor politice, ar trebui sa serveasca drept model in comunicarea de zi cu zi a UE;

„Planul de comunicare 2015-2019: reapropierea Europei de cetatenii sai”

12.    face apel la un angajament cu privire la un „Plan de comunicare 2015-2019: reapropierea Europei de cetatenii sai” in perspectiva viitoarelor alegeri europene, care sa fie asumat in comun de catre institutiile UE, acestea stabilindu-și, in jurul unor axe strategice și al unor initiative de comunicare coordonate și descentralizate, obiective cuantificabile și masurabile, de mobilizare și sensibilizare a opiniei publice cu privire la proiectul european;

13.    subliniaza ca acest plan ar trebui sa renunte la abordarea descendenta traditionala care consta in a explica și a „vinde” Europa. Initierea unui dialog, cu cetatenii și intre aceștia, va permite o comunicare bidirectionala și cunoașterea reactiilor de pe teren;

14.    propune ca, din prezent pana in mai 2019, sa se ajunga la situatia in care majoritatea cetatenilor participanti la anchetele „Standard” efectuate de Eurobarametru sa considere ca „vocea lor conteaza in Europa”, ca „inteleg principalele procese decizionale și marile politici ale UE”, ca sunt „bine informati pe teme europene” și ca au o „imagine pozitiva despre UE” (1);

Continutul și mesajul Planului de comunicare 2015-2019: reapropierea Europei de cetatenii sai

15.    in opinia sa, continutul comunicarii UE ar trebui sa fie adaptat la conditiile generale culturale, sociale și economice existente la nivel local și sa tina cont de mizele nationale; este de parere ca ar fi mai relevant și mai operational ca sferele locale, regionale și nationale existente sa fie „europenizate”, in loc sa se depuna eforturi pentru crearea, in mod uniform, a unei sfere publice europene;

16.    recomanda ca mesajul sa ii vizeze pe cetateni și sa fie anume conceput in functie de nevoile și interesele lor, in special pe tineri, pe varstnici – categorie a populatiei din ce in ce mai numeroasa – și pe locuitorii din zonele rurale și periurbane;

17.    subliniaza in mod expres ca tinerii reprezinta un grup-tinta la fel de important in toate regiunile. Tinerii care au putut participa activ la programele de mobilitate ale UE, la schimburile școlare, la semestre petrecute in strainatate sau la intalniri ale tineretului la nivel international și la parteneriate școlare reprezinta ambasadorii Uniunii Europene de maine; prin urmare, solicita sa se ofere unui numar cat mai mare de tineri posibilitatea de a participa la programe și parteneriate europene, de exemplu, in cadrul programului Erasmus+, care ar trebui mai bine promovat in regiuni;

18.    considera ca, pentru a asigura succesul Planului de comunicare 2015-2019, este indispensabila crearea de instrumente publicitare puse in slujba atragerii și motivarii cetatenilor și care sa evoce emotia provocata de sentimentul de a fi și a se simti europeni. Astfel, numeroase autoritati locale și regionale dispun de platforme internet/sociale care se pot dovedi foarte utile pentru sensibilizarea cetatenilor și asigurarea implicarii lor in proiectul european;

19.    reitereaza necesitatea de a scoate in evidenta date concrete referitoare la sfera de actiune și la influenta politicilor UE asupra vietii cotidiene a cetatenilor;

20.    amintește importanta multilingvismului; ca atare, solicita ca informatiile sa fie disponibile in toate limbile oficiale ale UE;

21.    incurajeaza institutiile UE sa furnizeze informatii pentru combaterea zvonurilor și a informatiilor neadevarate prin care se urmarește discreditarea Europei prin falsificarea faptelor; face apel la reprezentantii politici de la toate nivelurile sa combata direct denigrarea nejustificata a Europei, in special atunci cand o practica guverne și partide politice nationale, din motive politice interne; recomanda punerea in valoare a eforturilor barbatilor și femeilor care sustin activitatea de zi cu zi a Europei, precum și sa se incerce ca dezbaterile pe teme europene sa se bazeze pe informatii obiective și precise;

22.    sustine demersul ce consta in crearea unui „nou discurs pentru Europa” care ar favoriza in randul opiniei publice europene un proces de reflectie asupra fundamentelor istorice, culturale, filozofice și sociologice ale integrarii europene, inclusiv asupra costurilor „non-Europei”, care sa nu fie insa nici impus „de sus in jos”, nici canalizat inspre un exercitiu de legitimare a posteriori a politicilor UE;

23.    in acest scop, subliniaza ca este important sa se recurga, pe plan local, regional, national și european, la sectoare de activitate inovatoare, europenizate, dar inca subestimate și insuficient utilizate, precum sportul, pentru a consolida „discursul pentru Europa” pornind de la argumente comune inscrise intr-un demers educativ;

24.    propune ca acest „nou discurs pentru Europa” sa capete substanta prin realizarea unor mijloace de comunicare (videoclipuri, aplicatii pentru dispozitivele mobile, benzi desenate etc.) care sa relateze drumul strabatut de o familie ce traiește marile evenimente ale Europei și ca pe bancnotele din zona euro sa se regaseasca figurile unor personalitati care intruchipeaza valorile UE; totodata, propune sa se creeze, pentru actorii din lumea culturala și intelectualii care contribuie la elaborarea acestui „nou discurs”, platforme și conditii-cadru care sa faciliteze colaborarea lor in retea și schimburile dintre ei;

Organizarea Planului de comunicare 2015-2019: reapropierea Europei de cetatenii sai. Rolul comunicatorilor

25.    solicita ca Grupul interinstitutional pentru informare (IGI) sa se intruneasca trimestrial, sub copreședintia Parlamentului European, a Consiliului de Miniștri și a Comisiei, in cadrul unui mandat clar, pentru a formula, a transpune in practica și a evalua prioritatile strategice comune și pentru a raspunde mai bine la nevoile fiecarei institutii in materie de comunicare; de asemenea, recomanda activarea Grupului „Informare” din cadrul Consiliului, care sa instituie in fiecare stat membru structuri de coordonare a responsabililor cu comunicarea despre UE de la nivel national și subnational;

26.    este de parere ca Parlamentul European a demonstrat relevanta unei campanii de informare centralizate – la care a participat plenar și Comitetul Regiunilor – cu ocazia alegerilor europene din 2014, dar semnaleaza faptul ca operatiunile de comunicare derulate la nivelul intregului continent reclama dezvoltarea unor relatii de cooperare descentralizate cu regiunile și administratiile locale, cu societatea civila și mass-media; remarca, in aceasta privinta, restructurarea politicii de comunicare a Comisiei Europene, ceea ce este de așteptat sa contribuie la realizarea acestei cooperari;

27.    propune ca, in decurs de cinci ani, sa se organizeze 500 de „dialoguri cetatenești”, care sa acopere tot teritoriul Europei, evitandu-se organizarea intrunirilor doar in marile metropole; subliniaza ca aceste intalniri cetatenești ar trebui sa implice in mod sistematic birourile de informare din cadrul Parlamentului European, reprezentantele Comisiei, Comitetul Regiunilor și colectivitatile teritoriale, care dispun de resursele, de experienta și de cunoștintele necesare referitoare la specificul local; aceste dialoguri cetatenești ar trebui purtate in locuri simbolice și sa se refere la o politica sectoriala a UE, la dosarele de maxim interes pentru o populatie sau o regiune. Factorii politici de raspundere de la nivel regional și local, in special membrii CoR și deputatii europeni, ar fi solicitati sa anime aceste dialoguri și sa asigure continuarea lor prin actiuni concrete. Ar fi oportun ca aceasta initiativa sa fie coordonata cu reteaua de centre de informare „Europe Direct”, instituita de Comisia Europeana, prezenta in toate statele membre și dispunand de experienta in promovarea proiectului european la nivel regional și local;

28.    spera ca, in fiecare an, in fiecare din cele 277 de regiuni ale Europei, sa se organizeze deplasarea unui comisar european care sa ii asculte pe concetatenii noștri și sa puna in valoare actiunile UE;

29.    considera oportun ca deputatii europeni și membrii Comitetului Regiunilor sa participe in fiecare an la initiativa Back to school („Inapoi la școala”), așa cum se intampla cu functionarii Comisiei Europene;

30.    saluta campaniile-pilot de comunicare lansate in al doilea semestru al anului 2014 de catre Comisia Europeana la nivelul a șase state membre, campanii care ar putea constitui un alt pilon al Planului de comunicare 2015-2019 al UE, intrucat sunt derulate in imediata apropiere a cetatenilor, demonstrand efectele concrete ale politicilor și legislatiei europene; propune ca ele sa fie extinse la celelalte state membre, sa li se asocieze regiunile și orașele și sa li se adauge o dimensiune interactiva;

31.    solicita o cooperare mai activa a serviciilor UE de comunicare institutionala din statele membre (reprezentantele Comisiei Europene, birourile de informare ale Parlamentului European, centrele de informare Europe Direct, autoritatile de management responsabile cu punerea in aplicare, in ansamblu, a fondurilor europene) cu autoritatile locale și regionale și cu asociatiile nationale ale acestora și luarea in considerare a informatiilor relevante despre lucrarile Comitetului Regiunilor privind legislatia UE și procesul sau decizional, pentru a pune in valoare importanta și efectele politicilor europene la nivel local și pentru a promova initiativele prin care se tine seama de nelamuririle și motivele de ingrijorare ale cetatenilor, oferindu-li-se astfel posibilitatea de a-și face cunoscute preocuparile;

32.    solicita acestor servicii de comunicare din statele membre sa efectueze un inventar al initiativelor publice și private in materie de participare cetateneasca, pentru a transmite mesaje prin intermediul acestora și a asigura astfel o interactivitate a mesajelor și un mai mare impact la nivel local. In acest scop, s-ar impune crearea de retele și includerea acestora in Planul de comunicare, ca instrumente esentiale de difuzare;

33.    atrage atentia asupra faptului ca colectivitatile locale și regionale dispun adesea de mijloace proprii de comunicare, difuzate pe scara larga, care pot fi utilizate in scopul comunicarii și al lansarii unei dezbateri despre informatiile europene adaptate la contextul local. UE le-ar putea transmite acestor cca 1 00 000 de colectivitati locale suporturi de comunicare „la cheie”, care sa nu contina elemente de jargon (articole pentru reviste de informare, scheme, videoclipuri etc.). Asociatiile teritoriale nationale și delegatiile nationale ale CoR constituie calea de acces potrivita pentru a intra in contact cu acest grup bine determinat de autoritati subnationale;

34.    amintește ca colectivitatile locale sunt responsabile pentru punerea in aplicare a unei parti semnificative din legislatia europeana. Ca atare, este esential sa li se asigure posibilitati optime de participare la procesul legislativ european. Or, recenta propunere comuna a Comisiei Europene și a Parlamentului European de a obliga colectivitatile locale și asociatiile acestora sa se inscrie in registrul organizatiilor care desfașoara activitati de lobby limiteaza in mare masura aceste posibilitati de participare. Comitetul Regiunilor solicita așadar sa se revina asupra acestui aspect al propunerii, astfel incat colectivitatile locale și asociatiile acestora sa fie scutite, ca și regiunile, de obligatia de a se inregistra;

35.    solicita Comisiei sa impuna obligatii de comunicare mai ferme la acordarea subventiilor europene destinate acestor colectivitati (dimensiunile panourilor, amplasarea lor, prezenta logourilor UE pe suporturile de comunicare etc.). Mentiunea „Cofinantat de Uniunea Europeana” ar trebui sa inlocuiasca siglele de tipul FEDER, FEADR, FSE, ininteligibile pentru cetateanul obișnuit; considera ca ar trebui sa serveasca drept exemplu eforturile depuse de anumite regiuni in directia contopirii bugetelor pentru comunicare ale diferitelor programe din cadrul fondurilor structurale și de investitii europene și a punerii lor la dispozitia unor campanii mai eficiente; totodata, recomanda sa se gaseasca sinergii (prin intermediul portalului „europe.eu”) intre diferitele proiecte on-line (2) ale Comisiei Europene, ale statelor, ale Parlamentului și ale CoR, care – toate – sa se bazeze pe harti interactive de prezentare a proiectelor sustinute de UE la nivel local;

36.    recomanda sa se recurga din ce in ce mai mult la o utilizare intensiva a instrumentelor de comunicare on-line și la platformele sociale, ca instrumente predilecte in contextul Planului de comunicare 2015-2019. Saluta initiativele care urmaresc elaborarea unor metode novatoare de participare on-line și de colectare a contributiilor cetatenilor din mai multe state membre și subliniaza enormul potential detinut de responsabilii politici locali și regionali in ceea ce privește „efectul multiplicator”, data fiind influenta lor pe retelele sociale;

Mijloacele și resursele Planului de comunicare 2015-2019

37.    se opune reducerii resurselor de care dispun institutiile europene pentru activitati de comunicare pentru perioada 2014-2020;

38.    propune descentralizarea a 20 % din bugetul de comunicare al UE pe plan national și local, in special catre centrele de informare Europe Direct și Casa Europei, care sa fie astfel consolidate, sa stabileasca relatii de cooperare structurala cu partenerii locali și regionali și sa vizeze un public mai larg;

39.    propune intensificarea campaniilor publicitare pentru a pune in valoare actiunile Europei și pentru ca mecanismele sale decizionale sa fie mai bine intelese. Propune incheierea unor acorduri de parteneriat cu 500 de institutii de presa, posturi de televiziune și radio locale care sa organizeze dezbateri și sa dea cuvantul celor care traiesc și construiesc Europa in viata de zi cu zi; subliniaza ca aceste acorduri de parteneriat trebuie sa acorde independenta editoriala deplina redactorilor de presa și din mass-media audiovizuale. Institutiile europene sprijina eforturile Comitetului Regiunilor de informare și sensibilizare a jurnaliștilor locali și regionali, organizand periodic activitati cu participarea acestora;

40.    recomanda elaborarea unor noi modele de cofinantare a strategiilor de comunicare ale UE, in locul programului de parteneriat de management care s-a incheiat in 2013. Subliniaza ca structura elaborata ar trebui sa permita și parteneriatele directe cu colectivitatile locale și regionale din statele membre. Evidentiaza faptul ca proiectele-pilot de parteneriat strategic implementate recent de reprezentantele Comisiei și de autoritatile regionale ar putea sa serveasca drept exemplu și sa fie aplicate pe scara mai larga, cu conditia sa cuprinda angajamente financiare reciproce;

41.    propune ca intre reprezentantele Comisiei și autoritatile regionale și locale sa se incheie 500 de parteneriate strategice, prevazute in buget in cadrul „Planului de comunicare 2015-2019: reapropierea Europei de cetatenii sai”;

42.    subliniaza utilitatea retelelor structurate, precum conferinta anuala EuroPCom a CoR, care reunește in fiecare an la Bruxelles peste 700 de actori institutionali in domeniul comunicarii, și a actiunilor de sprijin pentru consolidarea capacitatilor de comunicare ale autoritatilor locale, regionale și nationale. Propune ca pana in 2019, reteaua „Prieteni ai Europei”sa numere cel putin 5 000 de localitati, orașe și regiuni, pentru a mobiliza, a forma și a acorda asistenta responsabililor cu comunicarea din statele membre;

43.    incurajeaza reprezentantele institutionale ale Comisiei și Parlamentului din statele membre sa organizeze la nivel regional, la Bruxelles și la Strasbourg reuniuni cu specialiștii in comunicare publica și cu agentii din cadrul administratiilor publice locale și regionale;

44.    recomanda sa se efectueze o evaluare de impact al Planului de comunicare 2015-2019 al UE, precum și mai multe anchete regionale Eurobarometru, care sa colecteze date la nivel local și regional, și sa se puna la punct o metodologie comuna de masurare a impactului actiunilor de comunicare despre UE la nivel local, utilizandu-se expertiza autoritatilor descentralizate și capacitatea lor de intelegere a opiniei publice.