Smartree: Clauze specifice ale contractului individual de munca

feature photo

Libertatea de negociere reprezinta o regula de baza in incheierea unui contract individual de munca. Totusi, aceasta libertate este limitata, in contextul in care salariatul se afla in pozitie de subordonare fata de angajator. Contractul individual de munca este standardizat prin reglementari legale, iar ajustarile la care partile pot recurge trebuie sa fie in cadrul unor limite sau cu respectarea unor cerinte legale minime.

Pe langa clauzele generale prevazute de lege, contractul de munca poate contine alte clauze stabilite prin negociere. Codul muncii legifereaza cele mai importante clauze, printre care se numara:

 

  • Clauza de neconcurenta;
  • Clauza de confidentialitate;
  • Clauza de mobilitate;
  • Clauza cu privire la formarea profesonala;
  • Alte clauze asupra carora se convine, fara a incalca prevederile legale.

 

Clauza de neconcurenta

Ca expresie fundamentala a obligatiei de fidelitate, clauza de neconcurenta consta in retinerea absoluta a salariatului de a divulga informatii acumulate in procesul muncii sau de a savarsi orice act de concurenta fata de angajatorul sau dupa incetarea contractului individual de munca, pentru o anumita perioada, care nu poate depasi 2 ani.

Aceasta clauza impiedica salariatul sa presteze, in interesul propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu aceea prestata la angajatorul sau dupa incheierea contractului de munca. Totodata, angajatorul este obligat la plata unei indemnizatii de neconcurenta lunare pe toata perioada de neconcurenta.

Salariatul nu savarseste niciun act de concurenta ca parte integranta si esentiala a obligatiei sale de fidelitate fata de angajator, pe durata raportului juridic de munca.

Clauza de neconcurenta din contract trebuie sa prevada expres:

 

  • Activitatile interzise salariatului la data incetarii contractului;
  • Cuantumul indemnizatiei de neconcurenta lunare;
  • Perioada pentru care aceasta clauza opereaza;
  • Tertii in favoarea carora salariatul nu poate presta activitate;
  • Aria geografica in care salariatul poate fi in reala competitie cu angajatorul.

 

Important!

Clauza de neconcurenta isi poate produce efectele pentru o perioada de maximum 2 ani, de la data incetarii contractului individual de munca si nu poate avea ca efect interzicerea in totalitate a exercitarii profesiei sau specializarii salariatului.

Indemnizatia de neconcurenta, ca si cheltuiala efectuata de angajator, este deductibila la calculul profitului impozabil si se impoziteaza la persoana fizica beneficiara, potrivit articolului 21, alin. 3 din Codul Muncii.

In acelasi timp, potrivit Codului fiscal, indemnizatia lunara platita de angajator in perioada de neconcurenta este considerata venit din salariu si impozitata ca atare. Asupra acesteia se datoreaza si unele contributii obligatorii.

Astfel, coroborand cele doua prevederi legale, reiese ca asupra acestei sume se datoreaza doar impozit, contributia la asigurarile sociale de sanatate si contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor bugetare.

Indemnizatia se stabileste prin negociere si este de cel putin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei incetarii contractului individual de munca. Daca durata contractului a fost mai mica de 6 luni, indemnizatia nu poate fi mai mica de jumatate din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului.

 

Clauza de confidentialitate

Salariatul este tinut de o obligatie de confidentialitate in sensul restrans si expres de a respecta secretul de serviciu, conform art. 39, alin. 2, litera f din Codul muncii.

Prin clauza de confidentialitate, potrivit art. 26, partile convin ca, pe toata durata contractului individual de munca si dupa incetarea acestuia, sa nu transmita date sau informatii de care au luat la cunostinta in timpul executarii contractului, in conditiile stabilite in regulamentele interne, in contractele colective de munca sau in contractele individuale de munca.

Aceasta clauza poate sa vizeze pentru salariat o sfera mai larga de informatii decat cea avuta in vedere prin conceptele de “informatii clasificate” si “secrete de serviciu”.

Desi libertatea de exprimare a salariatului in calitate de cetatean este garantata de Constitutie, clauza de confidentialitate este admisibila in contractul de munca. Incalcarea clauzei de confidentialitate de catre oricare dintre parti atrage obligarea celui in culpa la plata de daune-interese (art. 26 alin. 2, Codul muncii).

Daca sunt intrunite conditiile legale, salariatul poate sa fie sanctionat, in acelasi timp, si disciplinar.

 

Clauza de mobilitate

Prin clauza de mobilitate partile stabilesc ca, in functie de specificul muncii, executarea obligatiilor de serviciu de catre salariat nu se realizeaza intr-un loc stabil de munca, asa cum prevede articolul 25 din Codul muncii. In aceste conditii salariatul beneficiaza de prestatii suplimentare in bani sau in natura.

Aceasta clauza determina salariatul sa accepte anticipat modificarile care vor fi aduse locului sau de munca, astfel spus, deplasarile pe care i le va dispune angajatorul sau, chiar daca felul muncii nu implica in mod normal deplasari curente.

 

Clauza cu privire la formarea profesionala

In practica, o clauza de formare profesionala poate sa intervina inca de la momentul incheierii contractului individual de munca sau pe parcursul executarii unui contract, sub forma unui act aditional.

In cazul in care salariatul este cel care are initiativa participarii la o forma de pregatire profesionala cu scoatere din activitate, angajatorul va analiza solicitarea salariatului, impreuna cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor.

Angajatorul va decide cu privire la cererea formulata de salariat, in termen de 15 zile de la primirea solicitarii. In acelasi timp, angajatorul va decide cu privire la conditiile in care va permite salariatului participarea la forma de pregatire profesionala, inclusiv daca va suporta in totalitate sau in parte costul ocazionat cu aceasta (articolele 196 si 197 Codul muncii).

In afara salariului corespunzator locului de munca, salariatul poate primi si alte beneficii pentru formarea profesionala daca a fost incheiat un act aditional la contractul individual de munca cu privire la formarea profesionala.

Alte clauze

Desi nu sunt reglementate de legislatia muncii, in cadrul unui contract individual de munca pot fi incluse si alte clauze speciale. De exemplu, partile pot stabili prin acordul lor si alte clauze specifice decat cele reglementate in art. 20 si urmatorul din Codul muncii, cu conditia de a nu contraveni normelor imperative, ordinii publice si bunelor moravuri.

Sursa: www.smartree.com

 

 

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close