G. Lacrita: Cosul minim de consum lunar
.
.
.
„Politicienii vand zilnic iluzii…
Este painea pe care ne-o ofera pentru a ne impiedica
sa vedem cat de amarata este viata noastra”
(Victor Duta).
Cosul minim de consum lunar a fost introdus in Romania prin „Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 217 din 24 noiembrie 2000 privind aprobarea cosului minim de consum lunar”, aprobata prin „Legea nr. 554 din 17 octombrie 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 217/2000 privind aprobarea cosului minim de consum lunar”.
Cosul minim de consum lunar stabilea, pentru o gospodarie de marime medie, considerata de 2,804 persoane (deci de aproape 3 persoane), totalitatea cheltuielilor necesare traiului intr-o luna prin achizitionarea (1) de produse alimentare, (2) de produse nealimentare si (3) de servicii.
Structura si componentele cosului minim de consum lunar erau prezentate in Anexa din actul normativ prin care se aproba, trimestrial, acest indicator deosebit de important in fundamentarea salariului de baza minim pe economie, a politicii salariale si a altor politici in domeniul social.
Cosul minim de consum lunar se evalua trimestrial de catre Institutul National de Statistica si Studii Economice, iar valoarea acestuia se aproba prin hotarare a Guvernului.
Cosul minim de consum lunar, aprobat prin O.U.G. nr. 217/2000, a avut urmatoarea structura si componente, calculate la preturile din octombrie 2000:
Produse alimentare strict necesare pentru un consum rational, sanatos al populatiei, exprimate cantitativ si valoric:
Ø 34 de produse alimentare, nominalizate, in suma de 1.399.757 de lei, respectiv: 3,1 kg de faina, 5,89 kg de malai, 31,97 kg de paine, 0,5 kg de produse de franzelarie si panificatie, 0,7 kg de paste fainoase, 1,4 kg de orez, 2,1 kg fasole boabe, 13,18 kg cartofi, 1,68 kg de morcovi, patrunjel si pastarnac, 2,5 kg ceapa uscata, 3,8 kg varza murata si muraturi, 0,84 kg bulion, 0,56 kg conserve de legume, 3 kg mere, 0,56 kg citrice, 0,7 kg conserve din fructe, 0,7 kg carne de bovina, 2,52 kg carne de porc, 2,8 kg carne de pasare, 0,42 kg de carne de oaie, 2,52 kg de preparate din carne, 0,84 kg de peste proaspat si congelat, 14,86 litri lapte proaspat, 0,7 litri de lapte batut, 1,12 kg de telemea de vaca, 0,7 kg telemea de oaie, 0,98 kg branza proaspata si smantana, 42 de oua, 2,8 litri ulei comestibil, 0,7 kg de untura, 0,56 kg margarina, 2,8 kg zahar, 0,1 kg ciocolata si bomboane si 2,38 litri de bauturi nealcoolice.
Ø Alte produse alimentare, nenominalizate, in suma de 209.964 de lei.
Total produse alimentare = 1.609.721 de lei.
Produse nealimentare, exprimate (numai) valoric:
Ø 6 produse nealimentare nominalizate, in suma de 384.039 de lei, respectiv: confectii, tricotaje, incaltaminte, carti si rechizite scolare, medicamente, articole de igiena; alte produse nealimentare.
Ø Alte produse nealimentare, nenominalizate, in suma de 193.556 de lei.
Total produse nealimentare = 577.595 de lei.
Servicii:
Ø 9 servicii nominalizate, in suma de 826.897 de lei, dintre care 5 exprimate si cantitativ: apa, canal, salubritate, energie electrica 84,10 kwh, energie termica sau alte surse de energie 0,86 Gcal, gaze naturale 29,16 metri cubi, abonament radio-tv, telefon 50 impulsuri, transport de calatori 42 calatorii, servicii medicale, impozite si taxe.
Ø Alte servicii, nenominalizate, in suma de 122.381 de lei.
Total servicii = 949.278 de lei.
Total GENERAL valoare a cosului minim de consum lunar = 3.136.594 de lei.
In cazul in care este folosit, cosul minim de consum lunar este un indicator deosebit de important prin faptul ca:
– exprima:
1) nivelul si evolutia indicelui national al preturilor de consum pentru bunurile si serviciile de stricta necesitate pentru traiul (rational, sanatos al) populatiei;
2) nivelul general al consumului, al „minimului costului vietii”;
3) indicele general al preturilor si al tarifelor (indicele preturilor si al tarifelor cu amanuntul);
– sta la baza fundamentarii:
1) salariului de baza minim pe economie,
2) a politicii salariale si
3) a altor politici in domeniul social.
Prin „Hotararea Guvernului nr. 101 din 9 februarie 2000 cu privire la stabilirea salariului de baza minim brut pe tara” s-a stabilit ca „Incepand cu data de 1 februarie 2000 salariul de baza minim brut pe tara se stabileste la 700.000 lei lunar […]”.
Prin „Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 11 din 23 martie 2004 privind stabilirea unor masuri de reorganizare in cadrul administratiei publice centrale” s-a prevazut ca “in vederea stabilirii masurilor care sa permita desfasurarea, in cel mai scurt timp, in noul cadru organizatoric, a activitatii ministerelor, organelor de specialitate ale administratiei publice centrale, institutiilor publice si structurilor din cadrul administratiei publice centrale, elemente care vizeaza interesul public si constituie situatii de urgenta si extraordinare”, fapt pentru care prin art. 23 s-a dispus ca, incepand cu 25 martie 2004, “Pe data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, se abroga: a) art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 217/2000 privind aprobarea cosului minim de consum lunar, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 606 din 25 noiembrie 2000, aprobata prin Legea nr. 554/2001 […]”.
Guvernul din acea perioada, pe motiv ca avand in vedere „elemente care vizeaza interesul public si constituie situatii de urgenta si extraordinare” a dispus renuntarea la calcularea cosului minim de consum lunar si, pe cale de consecinta, si la fundamentarea salariului de baza minim pe economie, a politicii salariale si a altor politici in domeniul social pe baza acestui indicator atat de important.
O.U.G. nr. 17/2000 a fost semnata de: Prim-ministru Adrian Nastase. Contrasemneaza: Ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, Eugen Bejinariu. Seful Cancelariei Primului – Ministru, Alin Teodorescu. Ministrul muncii, solidaritatii sociale si familiei, Elena Dumitru. Ministrul finantelor publice, Mihai Nicolae Tanasescu.
Ultimul act normativ prin care s-a mai calculat cosului minim de consum lunar a fost „Hotararea Guvernului nr. 1079 din 11 septembrie 2003 privind aprobarea valorii cosului minim de consum lunar pentru trimestrul II al anului 2003.
La preturile din luna octombrie 2000, preturi la care s-a stabilit valoarea cosului minim de consum lunar de 3.136.594 de lei, rezulta ca pentru o gospodarie de marime medie, considerata de 2,804 persoane, valoarea cosului minim de consum lunar era de 3.136.594 : 700.000 = 4,48 de salarii de baza minim brut pe tara.
Avand in vedere ca prin „Hotararea Guvernului nr. 1091/2014 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata”, se prevede ca incepand cu data de 1 iulie 2015, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 1.050 lei lunar, rezulta ca in luna iulie 2015 valoarea cosului minim de consum lunar ar fi de 4,48 x 1.050 = 4.704 lei pentru o gospodarie de marime medie, considerata de 2,804 persoane, si de 4.704 lei : 2,804 = 1.678 de lei pe o persoana !?
INTREBAREA care se pune este urmatoarea: cate gospodarii/familii isi permit, in iulie 2015, sa aiba o valoare a cosului minim de consum lunar de 1.678 de lei RON (adica de 16.780.000 de lei ROL) pe o persoana?
RASPUNSUL, exact, il au guvernantii, parlamentarii si politicienii, motiv pentru care cu totii, indiferent de culoarea lor politica, au renuntat atat la acest indicator deosebit de important, cat si la fundamentarea salariului de baza minim pe economie, a politicii salariale si a altor politici in domeniul social, pe baza acestuia.
„Schimbare politica. Alti ciobani, alti caini, aceleasi oi”
(Valeriu Butulescu – Frunze fara ram).
In conditiile in care constatam tot mai mult ca Romania „progreseaza” prin trecerea de la cleptocratie la inaptocratie, este greu de crezut ca politicienii, parlamentarii si guvernantii vor mai fi interesati de introducerea cosului minim de consum lunar si de fundamentarea salariului de baza minim pe economie, a politicii salariale si a altor politici in domeniul social, pe baza acestui indicator.
„Cleptocratia este un Guvern ai carui membri cauta, in primul rand, sa obtina avantaje personale (materiale, sociale, politice etc.), pe seama celor in numele carora guverneaza”. (Conform DEX).
„Inaptocratia este un sistem de guvernamant in care cei mai incapabili de a guverna sunt alesi de catre cei mai incapabili de a produce, si care impreuna cu ceilalti membrii ai societatii cei mai putin in stare sa se intretina singuri, sunt recompensati cu bunuri si servicii care au fost platite prin confiscarea avutiei si muncii unui numar de producatori aflat in scadere continua”. (dupa Jean d’Ormesson: Un nou cuvant in dictionarul Larousse al limbii franceze).
Dar cei mai incapabili de a produce, impreuna cu cei mai putin in stare sa se intretina singuri, care au acceptat sa voteze corupti, impostori, hoti si tradatori contra unor recompense in bunuri si/sau in servicii, nu sunt victima ale inaptocratiei! Sunt complice ale acesteia (N. Grigorie Lacrita).
Despre autor: LACRITA, Nicolae Grigorie
Studii: Facultatea de Stiinte Economice din Craiova, sectia Finante (1975); doctor in economie (1982).
Activitate: Dupa terminarea facultatii, a lucrat in unitati de productie, in compartimentele: financiar-contabilitate; calculatia costurilor, preturilor si tarifelor; organizarea si normarea muncii; retribuirea muncii. Intre anii 1991-2012 a lucrat la Directia Generala a Finantelor Publice Dolj in activitatile de control fiscal si metodologie. Este conferentiar universitar, disciplinele predate fiind „Finante publice” si „Fiscalitate”. A dobandit calitatile de evaluator in specialitatea evaluare economica si financiara a intreprinderilor si expert contabil, membru al CECCAR. A incheiat si executat peste 45 de contracte de cercetare stiintifica cu diferiti agenti economici din tara, pe probleme de interes major, solutiile oferite fiind sustinute de acestia, de organizatiile lor patronale si sindicale, in imbunatatirea anumitor prevederi legale.
Publicatii: Practician de elita si deopotriva teoretician, a publicat 101 carti prin cele mai mari edituri din Romania si peste 2.500 de articole in literatura de specialitate, in diferite publicatii si in mass-media. In perioada 1999-2004 a publicat, pe cont propriu, revista „Ghid Fiscal”.
Premii si distinctii: Pentru contributia adusa la abordarea problemelor fiscalitatii a fost distins cu „Laurii Tribunei economice”, in anii 1999 si 2004, primind „Diploma”, „Medalia” si „Coroana de laureat”.
