Codul de procedură fiscală în curs de modificare
Ministerul Finanțelor Publice a publicat pe data de 10 iulie un proiect de ordonanţă privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi completarea unor acte normative, printre acestea numărându-se și Codul de procedură fiscală.
Conform instrumentului de motivare, proiectul propune modificarea, printre altele, a Codului de procedură fiscală astfel:
– în vederea respectării obligațiilor asumate prin semnarea și ratificarea instrumentelor juridice de drept internațional în domeniul fiscal și asigurării unui schimb de informații fiscale efectiv, se desemnează ANAF ca autoritate competentă în acest scop.
Totodată, se prevede ca ANAF să comunice la cererea autorității solicitante orice informaţii prevăzute de respectivele instrumente juridice de drept internațional, pe care le deține, indiferent că sunt informațiile furnizate, potrivit legii, de contribuabili sau alte persoane, entități, autorități, fie că sunt informații obținute de ANAF cu ocazia verificărilor efectuate.
Termenul pentru transmiterea informațiilor se proopune a fi cel prevăzut la art.10911 din Codul de procedură fiscală.
Toate schimburile de informaţii se vor realiza cu respectarea legislației în vigoare privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date;
– s-a definit noțiunea de obligație fiscală restantă, această noțiune fiind frecvent utilizată în alte proceduri administrative (ex licitații, emiterea de licențe/autorizații);
– se propune completarea regulilor referitoare la selectarea contribuabililor pentru inspecția fiscală în sensul aplicării acestor reguli și în cazul inspecțiilor solicitate de alte instituții ale statului;
– potrivit art. 90 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, deschiderea procedurii de insolvenţă nu afectează compensarea obligaţiei unui creditor cu cea a debitorului asupra sa, dacă condiţiile prevăzute de lege în materie de compensare legală sunt îndeplinite la data deschiderii procedurii.
Cu alte cuvinte, compensarea poate interveni dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru ca aceasta să opereze până la data deschiderii procedurii de insolvenţă. În mod similar, textul de lege în discuţie conferă posibilitatea ca, pe perioada procedurii de insolvenţă, să poată fi compensate creanţele reciproce născute după data deschiderii procedurii insolvenţei.
Astfel, pentru a da eficienţă prevederilor art. 90 din Legea nr. 85/2014, se propune:
• reglementarea compensării sumelor negative de TVA solicitate la rambursare prin intermediul unui decont depus după data deschiderii procedurii de insolvenţă cu obligaţii fiscale născute dupa data deschiderii procedurii de insolvenţă;
• reglementarea compensării sumelor negative de TVA care nu au fost solicitate la rambursare până la data deschiderii procedurii insolvenței cu obligaţiile fiscale născute anterior deschiderii procedurii de insolvenţă. Pentru aceasta s-a prevăzut și obligația persoanei impoazabile de a solicita rambursarea respectivei sume negative de TVA prin corectarea decontului perioadei fiscale anterioare.
– s-au completat prevederile privind tipurile de garanţii cu un nou tip de garantie – polita de asigurare de garanție; – crearea unei reguli speciale de aplicare a măsurilor de executare silită în cazul debitorilor care au de încasat de la autorităţi sau instituţii publice sume certe, lichide şi exigibile. În astfel de situaţii, în baza documentelor furnizate de debitor, organul de executare va institui poprirea asupra sumelor datorate de aceste autorităţi sau instituţii publice;
– reglementarea expresă a posibilităţii contribuabilului de a obţine suspendarea executării silite prin depunerea unei scrisori de garanţie bancară şi pe parcursul soluţionării acţiunii în contencios administrativ;
– în cazul popririi bancare, s-a prevăzut un termen de 3 zile pentru ca băncile să plătească sumele indisponibilizate. Acest interval creează premisele evitării situaţiilor de executări multiple, atunci când au fost poprite și indisponibilizate sume existente în mai multe conturi bancare. Astfel, în acest interval de timp, debitorul, după ce a fost informat de banca sa cu privire la popririle instituite poate solicita organului fiscal menținerea doar a uneia dintre popriri și ridicarea celorlalte care depășesc debitul înscris în titlul executoriu ce face obiectul popririi;
– s-a prevăzut scutirea de la plata taxelor extrajudiciare de timbru în cazul în care sunt solicitate organului fiscal din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală eliberarea unor certificate, adeverințe sau alte asemenea documente. În ceea ce privește impactul negativ pe bugete locale ca urmare a scutirii de la plata taxelor extrajudiciare de timbru în anul 2015, precizăm următoarele:
• pierderea de venit ca urmare a măsurii propuse, pentru perioada rămasă din anul 2015 (6 luni), este de 1.103 mii lei;
• pierderea de venit se situează la un nivel reprezentând circa 0,004% din veniturile proprii ale unităților administrativ teritoriale;
• de asemenea, raportat la nivelul sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată, scutirea propusă reprezintă circa 0,67% din sumele defalcate din TVA și distribuite unităţilor administrativteritoriale în care se afla organe fiscale ale ANAF pentru echilibrarea bugetelor locale;
• pierderea se situează la nivelul bugetelor municipiilor și orașelor, întrucât aceste unități administrativ teritoriale sunt în fapt localitățile în care sunt situate unitățile din cadrul ANAF competente să elibereze certificate/adeverințe și totodată, așa cum am arătat mai sus, beneficiarele taxei;
• nu sunt deci afectate bugetele comunelor întrucât ANAF nu mai are în structura sa organizatorică unități situate în localități cu astfel de statut, cu excepția a 5 cazuri.
Se poate astfel aprecia că impactul scutirii asupra bugetelor locale posibil afectate este nesemnificativ, nefiind deci necesare alte măsuri pentru echilibrarea bugetelor în cauză.
Prin proiect se propune și modificarea următoarelor acte:
– O.U.G. nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale
– O.U.G. nr. 91/2014 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale
– O.U.G. nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacităţii de plată
– s-a reglementat eliminarea obligativităţii aplicării ştampilei atât a declaraţiilor, cererilor şi altor documentele depuse de către persoane fizice, persoane juridice de drept privat aşa cum sunt definite în Codul civil
– O.U.G. nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată
Propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice pot fi trimise la adresa: publicinfo@mfinante.ro, în 10 zile de la publicare.
