Aplicarea procedurii insolvenței în cazul asociațiilor și fundațiilor

Prima regulă: Niciodată să nu pierzi bani. Regula numărul 2: Niciodată să nu uiți de Regula numărul 1.” –  Warren Buffett

Există numeroase supoziții referitoare la faptul ca asociațiile, fundațiile sau alte entități de tip ONG nu pot intra în insolventa sau pot intra, dar nu li se aplică dispozițiile Legii 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, însă realitatea este  alta. În cele ce urmează, vom aborda aceasta enigma din mai multe puncte de vedere.

În primul rând, menționăm faptul că regimul juridic de drept comun care prevede drept sancțiune a insolvabilității asociației, „dizolvarea”, este reglementat de art. 56 alin (1) lit. d) din O.G. nr. 26/2000. Pentru aceste entități, regimul juridic de drept comun al asociațiilor și fundațiilor, nu ar permite o acoperire conformă a debitelor, motiv pentru care, legiuitorul a stabilit că și acestea pot fi supuse procedurii insolvenței, doar în măsura în care insolvabilitatea provine din desfășurarea de activități economice.

Asociația/fundația dobândește personalitate juridică prin înscrierea sa în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripție își are sediul. Conform Art. 8 alin (1)/OG 26/2000 Asociația devine persoană juridică din momentul înscrierii ei în Registrul asociațiilor și fundațiilor.

Potrivit art. 1 al 2 OG 26/2000, asociațiile și fundațiile constituite, potrivit prezentei ordonanțe sunt “persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial”, iar dizolvarea și lichidarea acestora intra sub incidența normelor speciale instituite de capitolul IX din OG 26/2000.

Cu toate acestea, art. 3 al 1 din Legea nr. 85/2014, prevede că procedurile prevăzute de prezenta lege se aplica profesioniștilor, astfel cum sunt definiți la art. 3 alin 2 din Codul civil, cu excepția celor care exercită profesii liberale, precum și a celor cu privire la care se prevăd dispoziții speciale în ceea ce privește regimul insolvenței lor.

Având în vedere prevederile art. 3 alin. 2 și 3 din Codul civil – sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere, iar potrivit alin. 3, constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activități organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ.

Pentru declanșarea procedurii insolvenței unei asociații sau fundații se va demonstra vădita stare de insolvență îndeplinind cerințele stipulate de art. 5, pct. 72 din Legea nr. 85/2016, iar instanța competenta să soluționeze cererea este judecătoria în circumscripția căreia asociația își are sediul, cu excepția recursului prevăzut la art. 43, alin. 7 din Legea 85/2014.

Procedura insolvenței începe în baza unei cereri introduse la tribunal de către debitor, de către unul sau mai mulți creditori, ori de către persoanele sau instituțiile prevăzute expres de lege. Distingem așadar între cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulată de către debitor și cea formulată de către creditor. Cererea de deschidere a procedurii insolvenței poate fi formulata de orice creditor care deține o creanță certă, lichidă, exigibilă de mai mult de 60 de zile de la scadență, cu o valoare minim de 40.000 lei conform art. 5, pct. 72 din legea 85/2014, și va urma calea unei proceduri contencioase judiciare. Cererea de deschidere a procedurii insolvenței este obligatorie pentru debitorul care se află în stare vădita de insolvență de cel puțin 30 de zile de la apariția acesteia și conform Legii 85/2014, cererea debitoarei se judecă în maxim 10 zile.

În cazul cererii de deschidere a procedurii insolvenței formulate de creditor, la cererea debitorului, formulata în termenul prevăzut la alin. (3) art. 72, judecătorul-sindic poate dispune, prin încheiere, în sarcina creditorului consemnarea la o bancă a unei cauțiuni de până la 10% din valoarea creanței, dar nu mai mult de 40.000 lei. Cauțiunea va fi consemnată în termen de 5 zile de la comunicarea măsurii, sub sancțiunea respingerii cererii de deschidere a procedurii.

Dacă debitorul nu plătește creanța creditorului pana la închiderea dezbaterilor, iar judecătorul-sindic stabilește ca debitorul este in stare de insolvența, va admite cererea de deschidere a procedurii formulate de acesta și va deschide, prin sentință, fie procedura generala a insolvenței, fie procedura simplificată, după caz. În acest caz, cauțiunea va fi restituită creditorului.

În altă ordine de idei, trebuie ținut cont, în procedura insolvenței asociațiilor sau fundațiilor, faptul că OG nr. 26/2000 interzice distribuirea fondurilor sau activelor rămase în urma lichidării patrimoniului către membrii fundației sau asociației. Fiind o procedură orientata către interesul creditorilor de a-și acoperi creanțele contra debitorului, procedura insolvenței impune distribuirea sumelor rezultate din lichidare către creditori, în ordinea de preferința prevăzută de lege. Numai în cazul în care, în urma distribuirilor făcute către creditori, ar mai rămâne un surplus de fonduri sau de active, acest surplus ar urma sa fie distribuit unei fundații sau asociații cu scop asemănător.

Lucica Movileanu

Avestis Internațional S.R.L.

Adauga comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Informații suplimentare

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close